UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Chimie Aplicată si Știința Materialelor

Specializarea Chimia si Ingineria Substanțelor Organice, Petrochimie și
Carbochimie

Apă micelară și apă

micelară bifazică

Studenți:
Adela CHELARU
Oana Gabriela POPA

1
Cuprins
1.Sisteme coloidale. Micele...............................................................................................................3
2.Surfactanți.....................................................................................................................................4
2.1. Mecanismul de curățare a pielii...............................................................................................4
2.1.Efectul surfactanților asupra pielii............................................................................................4
2.2. Surfactanții aminoacizi utilizați în industria cosmetică..........................................................6
2.3. Proprietățile biosurfactanților utilizați în produse de îngrijire personală............................8
2.4.Dispersii.......................................................................................................................................9
3.Apa micelară................................................................................................................................10
3.1.Definiție. Formulări..................................................................................................................10
3.1.1 Apă micelară monofazică......................................................................................................10
3.1.2.Apă micelară bifazică............................................................................................................15
3.2.Modul de aplicare.....................................................................................................................18
4.Concluzii.......................................................................................................................................19
Bibliografie......................................................................................................................................20

2
1.Sisteme coloidale. Micele

Electroliţii coloidali respectă legile soluţiilor diluate până la o anumită concentraţie

(CMC), la care începe asocierea moleculelor sub formă de agregate (micele). Micele sunt
sisteme coloidale amfifilice cu un diametru al particulelor care variază între 5 și 100 nm [1].
Sunt alcătuite din două părți total distincte, care se diferențiază prin afinitatea față de apă.
Aceste molecule amfifilice formează prin asociere micele în anumite condiții de temperatură
și concentrație. Cum se observă în Figura 1, regiunea internă a micelelor este alcătuită din
componenta hidrofoba a surfactantului și partea exterioară din „capetele” moleculelor, care
sunt hidrofile [2]. În cazul miceliilor inverse, „capetele” se orientează spre interior și „cozile”
spre exterior [2]. În funcție de polaritatea mediului se formează micelii (mediu apos) sau
micelii inverse (mediu nepolar, solvent organic). Un lucru deosebit de important este faptul că
micelele se formează doar într-un anumit interval de concentrație a surfactantului [1].

Figura 1. Structura miceliilor.

Micelele funcționează ca transportori [2]. Au capacitatea de a transporta o moleculă
uleioasă (nepolară) printr-un mediu polar (micele) și invers, o substanță polară printr-un
solvent organic (micele inverse). Acest fenomen se ilustrează prin intermediul mecanismului
de acțiune al micelelor; capacitatea substanţelor tensioactive de solubilizare a substanţelor
nepolare, insolubile în apă.

3
 Apa micelara este o solutie lichida simplă, în care plutesc micele, formațiuni chimice
cu o structură specială. Aceste micele au capacitatea de a atrage în același timp apa și uleiul,
reușind astfel să curețe în profunzime suprafețele cu care intra în contact.

2.Surfactanți

2.1. Mecanismul de curățare a pielii

Surfactanții acționează prin îndepărtarea murdăriei de la nivelul pielii. Marele
dezavantaj al acestor substanțe este faptul că interacționeză cu pielea, îndepărtând
componentele care se găsesc în Stratum Corneum (SC) și depunându-se în piele, neputând fi
îndepărtați nici după clătire [3]. Produsele de curățare a pielii sunt formulări de surfactanți,
aflați în concentrație mult mai mare decât concentrația critică micelară și deci care se găsesc
în produsul cosmetic asamblați sub formă de micele [3]. Scopurile principale ale unui produs
de curățare a feței este să îndepărteze sebumul și alți produși toxici exogeni, să țină sub
control mirosul și microbiomul pielii [3].

Figura 2. Mecanismul de curățare a pielii de către surfactanți.

2.1.Efectul surfactanților asupra pielii

Surfactanții curăță prin solubilizarea substanțelor hidrofobe, care trec în faza apoasă și
astfel sunt îndepărtate de pe piele. Surfactanții afectează componentele pielii deoarece
solubilizează toate substanțele hidrofobe adică și pe cele benefice pielii precum enzimele,
lipidele și alți emolienți naturali. De asemenea, așa cum este ilustrat și în Figura 3, surfactanții
pot rămâne în Stratum Corneum un timp îndelungat, lucru care conduce la expunerea pielii la
un produs chimic, care nu se găsește în mod natural în structura acesteia și care în timp devine

4
toxic. SC este alcătuit din straturi de celule moarte keratinizate, îmbibate într-o matrice
lipidică, care formează o structură lamelară ordonată. Această matrice este alcătuită din acizi
grași, colesterol, ceramide și alte substanțe în proporție mai mică [3]. Structura ordonată joacă
un rol important în transportul apei la nivelul pielii și deci în permeabilitatea acesteia [3].
Surfactanți care rămân în piele, pătrund între aceste lamele și perturbă structura ordonată a
lamelelor. Prin aceste două mecanisme este distrusă bariera protectoare a pielii și aceasta
devine vulnerabilă factorilor exogeni care determină inflamarea, înroșirea, uscarea și iritarea
pielii [3].

Figura 3. Mecanismul pin care surfactanții afectează pielea.

Societatea umană utilizează metode de curățare e pielii de milenii, însă în ultimele
decenii, datorită dezvoltării tehnologice și dorinței de îmbunătățire a produselor, s-a trecut de
la săpun la soluții de polimeri hidrofobi și surfactanți [3]. Având în vedere modul în care
surfactanții distrug componentele pielii, ar fi necesară dezvoltarea unei modalități prin care
aceștia să nu mai pătrundă în SC, dar să își mențină eficacitatea privind curățarea pielii.

Printr-un experiment realizat cu o soluție de dodecil-sulfat de sodiu (SDS), aplicată pe

o bucată izolată de piele, a putut fi observat modul prin care surfactantul penetrează epiderma
[3]. Timpul de saturație este de 2h. Rezultatele tratării unei probe de piele cu SDS timp de

5
40h, la 34ºC pot fi observate în Figura 4, unde (a) este o imagine la microscop și (b) este o
imagine obținută prin Spectroscopie Raman. În imaginea (b) cu roșu este suprafața de piele
penetrată de moleculele de SDS, la o concentrație maximă de surfactant, iar cu albastru este
reprezentată suprafața de piele, neafectată de molecule de SDS, deci la concentrație 0. În
imaginea din stânga sunt vizibile moleculele de surfactant care au penetrat SC. La o
concentrație a surfactantului de 32 mmol/L soluție, molecule de SDS au putut fi observate în
dermă.

Figura 4. Pătrunderea moleculelor de SDS în piele.

Pentru sinteza unor produse mai eficiente se vor lua în considerarea sarcina
surfactantului, dimensiunea și forma micelelor. S-a observat că prin creșterea concentrației
surfactantului peste CMC, crește numărul de surfactanți care penetrează bariera protectoare a
pielii și că prin adăugarea glicerinei sau a polietilenoxidului la aceeași soluție de surfactant,
nu se mai găsesc la fel de multe molecule de surfactant în SC [3]. Complecșii sau mai bine
spus, micelele astfel formate, au o rază de 25 Ȧ, pe când miceliile clasice de aproximativ 20
Ȧ. Efectul pozitiv al adăugării glicerinei și PEO se poate explica prin faptul că aceste micele
care se formează (surfactant-PEO, surfactant-glicerină) sunt mult prea mari pentru a putea fi
capabile să penetreze SC, spre deosebire de micelele simple de surfactant, care pătrund prin
porii pielii [3].

2.2. Surfactanții aminoacizi utilizați în industria cosmetică

Surfactanții aminoacizi sunt utilizați în formularea diverselor produse de îngrijire

personala. Glicinatul de N-cocoyl de potasiu s-a dovedit a da o senzație catifelată asupra pielii
și s-a folosit în produsele de îndepărtare a machiajului [4]. Acidul N-acil-L-glutamic are două
grupe carboxilice, ceea ce duce la o mai bună solubilitate în apă [4]. Surfactantii aminoacizi
pe baza de acid gras C12 sunt utilizați de asemenea pentru indepărtarea machiajului.

6
Surfactantul aminoacid C18 s-a dovedit a fi utilizat ca emulsifiant în produsele cosmetice
penru ingrijirea pielii [4]. N-dodecanoilalaninat este cunoscut pentru capacitatea sa de a crea
spuma crema neiritanta pentru piele si prin urmare, este folosit in produsele de ingrijire a
bebelusilor [4]. Surfactantul aminoacid pe baza de N-lauroyl, utilizat in pasta de dinti, este un
foarte bun detergent și deține o eficacitate puternică de inhibare a enzimelor [4].

Aminoacizii sunt factori de hidratatre importanti prezenti în stratul cornos (SC). Când
celulele epidermice mor, ele devin o parte a stratului cornos, iar proteinele prezente in celule
se degradează treptat în aminoacizi [4]. Acești aminoacizi sunt apoi transportati mai departe
in stratul cornos, absorb substanțele grase din stratul cornos și astfel îmbunătațesc elasticitatea
pielii [4]. Aproximativ 50% din factorii hidratanti naturali prezenti in piele sunt alcatuiti din
aminoacizi si pirolidina [4]. Colagenul un ingredient cosmetic comun conține si aminoacizi,
care mențin pielea suplă. Diferite probleme ale pielii cum ar fi rugozitatea sau colorarea
închisă a pielii (pete) se datorează în mare măsura deficientei de aminoacizi.

Aminoacizii sunt, de asemenea, foarte utili pentru ingrijirea cuticulelor deteriorate.

Parul lipsit de luciu si uscat poate indica o scadere a concentratiei de aminoacizi in cuticulele
puternic afectate [4]. Aminoacizii au capacitatea de a patrunde prin cuticule in axul parului si
de a atrage umiditatea pielii. Aceasta capacitate a agentilor tensioactivi pe baza de aminoacizi
ii face utili in sampoane, clatiri, agenti de tratare a parului si prezenta aminoacizilor face ca
parul sa fie mai putin deteriorat [4]. Disperasabilitatea reprezinta abilitatea surfactantilor de a
inhiba procesul de aglomerare si depunere a surfactantilor in solutie. Dispersabilitatea este o
propietate importanta a surfactantilor care contribuie la utilizarea lor în detergenți, cosmetice
și produse farmaceutice [4]. Agentii de dispersare trebuie sa contina grupe ester, eter, amino
sau amido care fac legătura între capătul hidrofobic si capătul hidrofilic terminal, la fel de
bine precum o catena liniara hidrofobica [4].

In general, surfactantii anionici (de ex. o alcanolamida sulfonata) sau un surfactant

zwiterion (precum o amidosulfobetaina), sunt foarte eficienti ca agenti de dispersare in
sapunuri [4]. Diverse studii au fost realizate pentru a determina dispersabilitatea surfactantilor
aminoacizi, in urma cărora s-a constatat ca N-lauroyl lisina are compatibilitate scăzuta cu apa
si este dificil de utilizat în formularile cosmetice [4]. Oricare N-acyl aminoacid poseda o
dispersabilitate superioara si este utilizat in industria de cosmetice pentru a imbunatati diverse
formulari.[5]

7
2.3. Proprietățile biosurfactanților utilizați în produse de îngrijire
personală
Biosurfactantii sunt biomolecule cu suprafata activa, care sunt implementate in diverse
industrii datorita propietatilor lor versatile [5]. La fel ca agentii tensioactivi de sinteza
chimica, acestia au capacitatea de a se asambla si de a forma micelii ceea ce le permite sa aiba
structuri morfologic diferite intre ele si acest lucru le confera specificitate [5]. Miceliile
sferice cu forma de tije sau cu forma innodata pot fi observate in Figura 5. Capacitatea lor de
a reduce tensiunea superficiala si interfaciala le face potrivite pentru aplicatii comerciale.
Comparativ cu surfactantii chimici, acestia sunt mai eficienti deoarece reduc tensiunea
superficiala mai mult si mai eficient, deoarece valoarea concentratiei critice micelare este de
cateva ori mai mica [5]. Aceasta înseamna că, pentru scăderea maximă a tensiunii
superficiale, este necesara o cantitate mai mica de biosurfactant. Toleranta la temperatura si
pH este importanta pentru majoritatea sistemelor, iar biodegradabilitatea biosurfactantilor este
un alt motiv pentru alegerea formularii cu acestea in loc de surfactanti chimici [5].

Figura 5. Diverse forme de micele.

Folosirea biosurfactanților în produsele de îngrijire peronală și cosmetice

O mare provocare relevanta pentru piață este iritarea pielii din cauza aditivilor chimici
din formularile cosmetice. Biosurfactantii pot actiona, de asemenea, precum conservanti cu
efect antimicrobian si reprezinta o alernativa a agentilor tensioactivi chimici [5]. Efectul
antimicrobian si iritant a doi biosurfactanti a fost studiat unul fiind produs de Lactobacilius
pentosus si celălalt din tulpina de porumb [5]. Al doilea a indicat o activitate antimicrobiana
puternica asupra bacteriilor patogene in timp ce niciunul dintre biosurfactanti nu a produs
niciun efect iritant [5].

Biosurfactanții sunt diferite tipuri de glicolipide precum Rhamnolipidele,

Sophorolipide, Surfactina, alchilpoliglicozide ().

8
 Figura 6. Glicolipide ce pot fi utilizate
ca biosurfactanți.

2.4.Dispersii
Dispersiile sunt alcătuite dintr-o fază dispersată (continuă, externă) în interiorul căreia
se află o fază dispersă (discontinuă, internă), care nu e miscibilă cu prima [6]. Dispersia este
un sistem multifazic. Dispersiile sunt foarte greu de obținut deoarece trebuie amestecate două
faze nemiscibile, de aceea pentru stabilizarea dispersiilor sunt adăugați surfactanți. Există mai
multe tipuri de dispersii: emulsii, suspensii, aerosoli, spume [6]. Emulsiile (Figura 7) sunt
dispersii ale unui lichid în alt lichid și pot fi U/A (ulei în apă) sau A/U (apă în ulei). Apa
micelară bifazică este o emulsie U/A.

9
Figura 7. Emulsie U/A.

3.Apa micelară
3.1.Definiție. Formulări
Soluția micelară sau apa micelară este o dispersie de micelii într-un sovent [6]. În
domeniul cosmeticii, solventul este predominant apos. Alte componente sunt substanțele
hidrofobe care se găsesc dizolvate în solventul apos datorită micelelor [6]. La atingerea
concentrației critice micelare, surfactanții se asamblează sub formă de micele. Astfel sunt
solubilizate substanțele hidrofobe. Apa micelară este o soluție limpede și stabilă. Soluțiile
micelare sunt produse de igienă a pielii feței și au căpătat o importanță deosebită în ultima
perioadă [6]. Din punct de vedere al formulării sunt produse „2 în 1” deoarece acționează ca
un lapte demachiant și în același timp ca o soluție de curățare a feței [6]. Le putem găsi sub
diferite forme: geluri, loțiuni și nu necesită clătire după utilizare.

3.1.1 Apă micelară monofazică

Apa micelară monofazică este o soluție apoasă care conține micele.
Exemple formulari de apa micelara:

10
Figura 8. Soluție micelară Avène.
(Verde-ingrediente organice benefice, rosu-ingrediente cu potential iritant)

PENTYLENE GLYCOL – solvent, mareste activitatea antimicrobiana a altor conservanti.

POLOXAMER 188 – copolymer neionic anti-inflamator

BISABOLOL – component din uleiul essential de musetel, elimina pielea exfoliata si reda
supletea tenului.

CETRIMONIUM BROMIDE – ajuta la amestecarea apei cu ulei/ impuritati pentu a facilita

indepartarea usoara a impuritatilor, de asemenea inhiba cresterea microorganismelor.

DISODIUM EDTA – formeaza complecsi cu ioni de Mg, Ca, Fe ceea ce ajuta la o

imbunatatire a capacitatii de curatare a produselor cosmetice destinate astfel.

FRAGRANCE – parfum, iritant in rare cazuri.

PEG/PPG-14/4 DIMETHICONE - emulgator

PENTAERYTHRITYL TETRA-DI-T-BUTYL HIDROXYDROCINNAMATE – antioxidant,

compus organic

11
PROPYLENE GLYCOL – umectant, hidrateaza tenul, reduce vascozitatea, solvent si parfum.

SODIUM CHLORIDE – conservant

Figura 9. La Roche Posay – Physiological Micellar Solution

Apă -solvent
Hexylene Glycol – solvent, reduce vîscozitatea
Poloxamer 184 – capacitate de a amesteca grăsimea cu apa, pentru a îndepărta murdăria de la
suprafața pielii, surfactant.
Glycerin – umectant, protejeaza pielea, emolient.
Disodium Cocoamphodiacetate – capacitate de a amesteca grasimea cu apa, pentru a indeparta
murdaria de la suprafata pielii, surfactant.
Disodium EDTA– formeaza complecsi cu ioni de Mg, Ca, Fe ceea ce ajuta la o imbunatatire a
capacitatii de curatare a produselor cosmetice destinate astfel.
Citric Acid – emollient, solvent, conservant, uneori adaugat pentru a echilibra balanta acido-
bazica, reda supletea tenului, indeparteaza pielea exfoliata.
Dihydrocholeth-30 – emulgator, surfactant.
Polyaminopropyl Biguanide – conservant, dezinfectant.
Fragrance – parfum.

12
Figura 10. Ivatherm – Lotion Micellaire
apă- solvent
Herculane Thermal Spring Water – apa termala, calmeaza tenul iritat
Polysorbate 20 – agent tensioactiv nonionic
Glycerin – protejeaza pielea, reda supletea tenului, indeparteaza pielea exfoliata.
Poloxamer 184 - capacitate de a amesteca grasimea cu apa, pentru a indeparta murdaria de la
suprafata pielii, surfactant.
Polyaminopropyl Biguanide – dezinfectant, conservant.
Chlorphenesin – biocid cosmetic, conservant.
Allantoin – protejeaza pielea si calmeaza pielea iritata, recomandata pentru tenul acneic
deoarece ajuta la cicatrizarea rapida a imperfectiunilor tenului.
Tetrasodium EDTA - formeaza complecsi cu ioni de Mg, Ca, Fe ceea ce ajuta la o imbunatatire a
capacitatii de curatare a produselor cosmetice.

Fragrance – parfum, poate fi iritant pentru unele persoane

Sodium Hydroxide – controleaza pH-ul produselor cosmetice.

13
Figura 11. Jonzac – Eau micellaire hydratante
Eau Thermale de Jonzac – apa termala, calmeaza pielea iritata.

Anthemis Nobilis Flower Water – antiinflamator, calmeaza pielea iritata.

Glycerin - protejeaza pielea, reda supletea tenului, indeparteaza pielea exfoliata.

Polyglyceryl-4 Caprate – emolient, surfactant.

Betaine – hidrateaza pielea.

Sodium Levulinate - conservant

Leuconostoc/Radish Root Ferment Filtrate - conservant

Sodium Benzoate – controleaza pH-ul produselor cosmetice.

Sodium Hydroxide - controleaza pH-ul produselor cosmetice.

Glyceryl Undecylenate – emolient, emulgator.

Fragrance – parum, iritant pentru unele persoane.

Lactic Acid – neutralizeaza solutiile, umectant, emolient, solvent

În funcție de piele există mai multe tipuri de soluții micelare ce pot fi aplicate. În
Figura 12 sunt prezentate cele trei tipuri de soluții micelare, folosite în funcție de tipul tenului.
În cea dedicată tenului gras sunt adăugate mai multe substanțe cu efect antibacterian pentru a

14
menține sub control microorganismele ce se găsesc a nivelul pielii. În formularea pentru ten
uscat se adaugă mai multe substanțe emoliente.

Figura 12. Apă micelară pentru ten mixt și gras (stânga), apă micelară pentru ten uscat
(centru), apă micelară pentru ten normal (dreapta).
Piele uscată= Aqua, PEG-40 Hydrogenated Castor Oil, Glycerin, Prunus Amygdalus Dulcis
Oil, Panthenol, Sorbitol, Decyl Glucoside, Glyceryl Glucoside, Poloxamer 124, Propylene
Glycol, Disodium Cocoyl Glutamate, Sodium Chloride, Trisodium EDTA, Polyquaternium-
10, 1,2-Hexanediol, Citric Acid, Sodium Acetate, Phenoxyethano

Piele normală= Aqua, PEG-40 Hydrogenated Castor Oil, Tocopheryl Acetate, Glycerin,
Sorbitol, Panthenol, Poloxamer 124, Decyl Glucoside, Glyceryl Glucoside, Disodium Cocoyl
Glutamate, Citric Acid, Polyquaternium-10, Sodium Chloride, Sodium Acetate, Propylene
Glycol, 1,2-Hexanediol, Trisodium EDTA, Phenoxyethanol

Piele grasă (bioderma) = Aqua / water / eau, peg-6 caprylic/capric glycerides, sodium
citrate, zinc gluconate, copper sulfate, ginkgo biloba leaf extract, complexe breveté d.a.f.,
fructooligosaccharides, propylene glycol, citric acid, disodium edta, cetrimonium bromide,
fragrance (parfum). [BI 442]

3.1.2.Apă micelară bifazică

Apa micelară bifazică este o emulsie U/A. Aceasta se folosește în special pentru
îndepărtarea machiajului rezistent la apă („waterpeoof”) și în general este utilizată atunci când
se folosesc mai multe tipuri de machiaj [7]. Spre deosebire de cea bifazică, cea monofazică
este utilizată pentru îndepărtarea machiujului mai simplu, mai natural [7]. Cele două tipuri de

15
soluții micelare sunt prezentate în Figura 13. Apa micelară bifazică ajută la creșterea
conținutului de acid hialuronic de la nivelul pielii.

Figura 13. Apa micelară (dreapta, capac roz) și apa micelară bifazică (stânga, capac alb).

Figura 14. Exemplu de formulare de apă micelară bifazică.

16
Ingrediente:apă=faza apoasă
Dodecan=antioxidant, emolient
Glicerină, Olea europaea, Polyglyceryl-4 laureate, polyglyceryl-6 caprylate, Polyglyceryl-3
diisostearate =emolienți
Sodium chloride=mărește grosimea stratului apos
Sodium benzoate, potassium sorbate, citric acid=conservanți
Parfum, linalool, hexyl cinnamal,limonene, hydroxyisohexyl 3-cyclohexene, CI 75810,
Chlorophyllin Copper complex =îmbunătățește mirosul/deodorant
Nymphaea alba flower extract=emolient, agent anti-stres
APG, Polyglyceryl-3 diisostearate=surfactanți
CI 75810=colorant
Sodium hydroxide=controlare pH (soluție tampon)

Figura 15. Exemplu de formulare de apă micelară bifazică.

Pentru ochi sensibili=Aqua, Isododecane, Glycerin, C15-19 Alkane, Camellia Sinensis Leaf
Extract, Vaccinium Myrtillus Fruit Extract, Coco-Caprylate/Caprate, Caprylyl/Capryl
Glucoside, Isopropyl Palmitate, Sodium Chloride, Trisodium EDTA, Sodium Hydroxide,
Benzethonium Chloride, Phenoxyethanol, CI 60725, CI 61565.

17
3.2.Modul de aplicare
Când produsul cosmetic de curățare a pielii (apa micelară) este aplicat pe dischete din
bumbac, micelele se fixează parțial de acestea și captează în interiorul lor murdăria de pe
piele, fie că e vorba despre produse de machiaj sau pur și simplu despre praf, exces de sebum
și toxinele depuse ca urmare a expunerii la poluarea din aer. Bumbacul este preferat deoarece
absoarbe apa foarte ușor. Capetele moleculelor de surfactant (partea hidrofilă) interacționează
cu grupele hidroxil din structura celulozică a bumbacului, ceea ce înseamnă că la suprafața
exterioară rămân libere grupele hidrofobe, care dizolvă extrem de bine uleiul, grăsimea,
murdăria. Această interacțiune complexă este reprezentată în Figura 16.

Figura 16. Interacțiunea dintre bumbac și capetele hidrofile ale micelelor.

Apa micelară se aplică până ce discheta demachiantă rămâne perfect curată în urma aplicării
[6].
Apa micelară bifazică trebuie agitată foarte bine înainte de utilizare pentru ca cele
două faze să intre în contact.

18
4.Concluzii

Apa micelara este o varianta rapida pentru indepartarea machiajului, mult mai blanda
cu pielea decat sapunul obisnuit si mult mai usoara decat cremele demachiante, pentru ca:

 Nu irita tenul pentru ca apa micelara contine surfactanti speciali selectati

pentru nevoile tenului.

 Are o formula usoara care nu ingreuneaza tenul, compusi care se absorb in

piele sau ajuta la mentinerea elasticitatii tenului (colagen) prin efectul sau de
hidratare datorat aminoacizilor componenti.

 Apa micelara actioneaza pe baza mecanismului miceliilor. Aceste micele au

capacitatea de a atrage in acelasi timp apa si uleiul, reusind astfel sa curete in
profunzime suprafetele cu care intra in contact.

19
Bibliografie

[1] Milovanovic M, Arsenijevic A, Milovanovic J., Kanjevac T. Arsenijevic Nanoparticles

in Antiviral Therapy Antimicrob. În Nanoarchitectonics From Synth. to Appl;
Kragujevac, Serbia, 2017; pp 383–410.

[2] Kitsis R.N., Kloner R.A., Life science 2005; vol 293; pp 18-19.

[3] Walters R. M., Mao G., Gunn E. T., Hornby S. Dermatol. Res. Pract. 2012.

[4] Tripathy, D. B., Mishra, A., Clark, J., Farmer, T. Rendus Chim. 2018, 21, 112–30.

[5] Drakontis, C. E., Amin S., Biosurfactants: Formulations, Properties, and Applications
Curr. Opin. Colloid Interface Sci 2020.

[6] Visage, D. D. U.; Chez, L. CRÉATION D’UN SITE INTERNET, 2012.

[7] https://www.nivea.fr/conseils/belle-peau/eau-micellaire-eau-micellaire-biphase

[8] FACT-CHECK: WHAT IS MICELLAR WATER AND HOW DOES IT WORK? AN

UPDATE, Michelle Wong

20