S-a stabilit că proteinele datorită aminoacizilor formează circa 30 reacţii de culoare

caracteristice. Cele mai importante sînt: biuretică, xantoproteică, Millon, Louri, Adamkiewics,
sulfhidrilică etc.
Sînt şi reacţii incolore care se realizează prin hidroliza proteinelor cu acizi, baze sau
enzime. Prin hidroliza proteinelor rezultă produşi mai simpli şi în ultima fază – aminoacizi.
Hidroliza acidă este mai frecvent utilizată. În acest caz soluţia proteică se fierbe în fiole
ermetic închise 10-12 ore cu soluţie 10 % de acid clorhidric sau soluţie 20 % de H2SO4. Proteinele
se descompun pînă la aminoacizi, dar dispare complet triptofanul.
Hidroliza alcalină se realizează cu hidroxizi alcalini timp de 10-12 ore cu soluţie 10 % de
NaOH sau Ba(OH)2. Metoda are avantajul că nu se distruge triptofanul, însă se descompun alţi trei
aminoacizi: arginina, citrulina, histidina.
Din punct de vedere biologic mai importante sînt procesele de hidroliză enzimatică.
Hidroliza enzimatică se realizează prin intermediul enzimelor la temperatura 20-40 oC şi
la pH –ul aproape de neutru. În acest caz nu se distruge nici un aminoacid. Hidroliza enzimatică
are loc în tubul digestiv al organismului animal, uman, în celula vegetală a fructelor, legumelor,
în struguri şi vinuri. De exemplu, la prelucrarea strugurilor hidroliza enzimatică are lor după
schema: Proteine albumoze peptone  polipeptide 
 oligopeptideaminoacizi.

Experimentul 1. Reacţia biureticA. Această reacţie este caracteristică pentru toate

proteinele, polipeptidele care conţin grupa peptidică (– CO – NH –). Dar reacţia biuretică se
poate obţine şi cu o serie de compuşi, care nu au nimic comun cu proteinele, de exemplu, cu
biuretul NH2-CO-NH-CO-NH2, sau oxamida NH2-CO-CO-NH2, etc.
În urma tratării soluţiei de proteine cu soluţie de bază alcalină (NaOH) şi cîtorva picături
de soluţie diluată de sulfat de cupru (CuSO4), proteinele obţin o culoare violetă datorită faptului
că cuprul formează substanţe complexe cu grupele (-CO-NH-).

Chimismul reacţiei:

CuSO4 + 2 NaOH Cu (OH)2 + Na2SO4

R R R1
R1

CH CO NH CH CH C N CH

NH CO N OH OH C-OH
... Cu -2 H2O
... OC NH C
...

HO HO N
... CH NH CO CH HO
HC N C CH
R3 R2
R3 R2
un sector din catena
polipeptidicã
R R1

CH C N CH

N O C-OH
... Cu
C
...

O N
HO
HC N C CH

R3 R2

complex biuretic
Ordinea îndeplinirii lucrării
În trei eprubete se administrează: în prima – 0,5 cm3 soluţie de cazeină sau lapte degresat; în a
doua – 0,5 cm3 soluţie albuş de ou; în a treia - 0,5 cm3 soluţie gelatină. În fiecare eprubetă se
dozează cîte 0,5 cm3 soluţie 10 % NaOH şi cîte 5 picături soluţie 1% CuSO4. Eprubetele se agită.
Apare culoarea violetă.
Se face concluzia despre natura chimică a substanţelor analizate.

Experimentul 2. Reacţia cu ninhidrina.Proteinele si α-aminoacizii liberi actioneaza cu

ninhidrina si produc o reactie de culoare albastra sau violeta.Reactia de culoare este determinata
de prezenta gruparii aminice in mo;ecula proteica.
Ordinea îndeplinirii lucrării
La 5 picaturi de solutie proteica se adauga 5 picaturi se solutie apoasa 1% de ninhidrina si
se fierbe timp de 1-2 min. Se observa schimbarea culorii solutiei.

Experimentul 3. Reacţia xantoproteica. Aminoacizii aromatici la fierbere cu HNO3

concentrat se supun nitrării. Ca rezultat soluţia capătă o culoare galbenă care trece în oranj la
adăugarea bazei.
Acidul azotic nitrează nucleul benzenic al aminoacizilor ciclici: tirozină, fenilalanină,
formînd nitrocompuşi de culoare galbenă. De exemplu, radicalul tirozinei din componenţa
proteinei în prezenţă HNO3 se transformă în nitrotirozină galbenă, care în mediul bazic dă culoare
oranj (forma chinoidică).
Chimismul reacţiei:
O
O

... HN CH C ... ... HN CH C ... ... HN CH C0 ...

CH 2 CH 2 CH 2

+ HO NO2 + NH4OH + NH4+ + H2O

O O
N N
O O
OH OH O

Radicalul tirozinei Radicalul nitrotirozinei Radicalul în forma

chinoidică
Ordinea îndeplinirii lucrării
În trei eprubete se administrează: în prima – 0,5 cm3 soluţie de cazeină sau lapte degresat; în a
doua – 0,5 cm3 soluţie albuş de ou; în a treia – 0,5 cm3 soluţie gelatină. În fiecare eprubetă se
dozează cîte 5-6 picături HNO3 concentrat şi eprubetele se încălzesc (orientîndu-le în direcţie
opusă de la sine sau de la persoanele, care lucrează în laborator). În urma fierberii, conţinutul
eprubetelor se colorează în galben. După răcire în eprubete se adaugă 10 picături soluţie 30 % de
NaOH (sau soluţie 20 % de NH4OH), culoarea soluţiilor devine oranj. Se face concluzia despre
compoziţia aminoacidică a proteinelor analizate.

Experimentul 4. Reacţia sulfhidrilica. La încălzirea soluţiilor proteice cu baze în

prezenţa sărurilor de Pb se formează culoarea neagră-cafenie în urma reacţiei cu aminoacidul
cisteina:
CH2 SH +2NaOH CH2 OH +Na2S +H2O
HOOC CH NH2 HOOC CH NH2
Cu plumb sulfura de sodiu formează un sediment PbS.

Na2S + (CH3COO)2Pb PbS + 2 CH3COONa

Intensitatea culorii depinde de cantitatea cisteinei în proteina şi concentraţia proteinei în
soluţie.
Ordinea îndeplinirii lucrării
În trei eprubete se administrează: în prima – 0,5 cm3 soluţie de cazeină sau lapte degresat; în a
doua – 0,5 cm3 soluţie albuş de ou; în a treia – 0,5 cm3 soluţie gelatină. În fiecare eprubetă se
dozează cîte 5 picături de 30 % NaOH şi 1 picătură de 5 % Pb(CH3COO)2. La încălzirea
îndelungată lichidul devine cafeniu şi se formează sedimentul negru de PbS.

Experimentul 5. Reacţia Millon. Reacţia este caracteristică aminoacizilor care au

radicalul fenolic, de exemplu, tirozina. Reactivul Millon la cald dă cu tirozina o coloraţie roşie.
Adică, la încălzirea proteinei cu o soluţie azotat mercuric şi în prezenţa acidului azotic concentrat
cu puţin acid azotos se formează un precipitat roşu cărămiziu, datorită formării nitrocompuşilor
tirozinei în forma chinoidică.
Ordinea îndeplinirii lucrării
În trei eprubete se administrează: în prima – 0,5 cm3 soluţie de cazeină sau lapte degresat; în a
doua – 0,5 cm3 soluţie albuş de ou; în a treia – 0,5 cm3 soluţie gelatină. În fiecare eprubetă se
dozează cîte 5-7 picături reactiv Millon, eprubetele se încălzesc atent, îndreptîndu-le în direcţie
opusă. Peste un timp se observă apariţia unei coloraţii roşietice şi apariţia precipitatului cărămiziu.
După schimbarea culorii se face concluzie despre proteinele în care este prezentă tirozina.
Chimismul reacţiei:
O
...__ HN CH C
CH 2

__
2 +2HO--NO 2 + Hg2(NO3)2

OH
O O
... HN CH C ... ... __ ...
HN CH C
CH 2 CH 2

O O
O 2N =N__O__Hg__Hg__O__N= NO2

O O

Experimentul 6. Reacţia de identificare a argininei. Reactia de culoare este determinata de

prezenta in molecula aminoacidului arginina a gruparii guanidice. Gruparea guanidica a argininei
se oxideaza in prezenta hipocloritului de matriu.Produsul oxidat interactioneaza cu α-naftol si
formeaza un produs de condensare de culoare rosie –roz.
Ordinea îndeplinirii lucrării
La 10 picaturi de solutie proteica se adauga 10 picatiri NaOH(solutie de 10 %) si 3 picatiri de α-
naftol ( solutie alcoolica de 0,2%).Continutul fiolei se agita.Apoi se adauga 10 picaturi
hipobromid natriu-NaBrO SI SOLUTIA DIN NOU SE AGITA. Pentru stabilizarea culorii rosii
ale solutiei se adauga 5 picturi uree(solutie de 40%).
 Experimentul 7. Reacţia de identificare a glicinei.Amonoacidul glicina interactioneaza cu
aldehida ftalica intru-un mediu bazic si produce o reactie de culoare verde-deschis.
Ordinea îndeplinirii lucrării
La 10 picaturi de solutie proteica se adauga o solutie de 10% NaOH cu Ph=8.Aoi in fiola se
dozeaza 2-3 picaturi de solutie apoasa a dialdehidei ftalice.

Nr. Denumire a reactiei Principiul reactiei Conditiile reactiei Efecte

observate
1. Această În trei eprubete se La experimentul,
reacţie este administrează: în reactia biuretica
caracteristică pentru prima – 0,5 cm3 :albumina- sa
toate proteinele, soluţie de cazeină colorat in violet,
polipeptidele care sau lapte degresat; cazeina -in
conţin grupa în a doua – 0,5 cm3 culoare –albastru
peptidică (– CO – soluţie albuş de ou; deschis,
NH –). Dar reacţia în a treia - 0,5 cm3 gelatina-sa
biuretică se poate soluţie gelatină. În colorat in violet
Reacţia biureticA obţine şi cu o serie fiecare eprubetă se spre albastru.
de compuşi, care nu dozează cîte 0,5 cm3
au nimic comun cu soluţie 10 % NaOH
proteinele, de şi cîte 5 picături
exemplu, cu biuretul soluţie 1% CuSO4.
NH2-CO-NH-CO- Eprubetele se agită
NH2, sau oxamida
NH2-CO-CO-NH2,
etc.

2. Proteinele si La 5 picaturi La acest

α-aminoacizii liberi de solutie proteica se experiment am
Reacţia cu actioneaza cu nin adauga 5 picaturi se observat ca
ninhidrina hidrina si produc o solutie apoasa 1% de reactia sa colorat
reactie de culoare ninhidrina si se in violet.
albastra sau fierbe timp de 1-2
violeta.Reactia de min. Se observa
culoare este schimbarea culorii
determinata de solutiei.
prezenta gruparii
aminice in mo;ecula
proteica.

3. Aminoacizii În trei eprubete se La experimentul,

aromatici la fierbere administrează: în reacţia
cu HNO3 concentrat prima – 0,5 cm3 xantoproteica am
se supun nitrării. Ca soluţie de cazeină observat ca
rezultat soluţia sau lapte degresat; :albumina sa
capătă o culoare în a doua – 0,5 cm3 colorat in galben
Reacţia galbenă care trece în soluţie albuş de ou; inchis,
xantoproteica oranj la adăugarea în a treia – 0,5 cm3 Cazeina –in
bazei. soluţie gelatină. În auriu,
 Acidul azotic fiecare eprubetă se Gelatina -sa
nitrează nucleul dozează cîte 5-6 colorat in galben
benzenic al picături HNO3 pai.
aminoacizilor concentrat şi
ciclici: tirozină, eprubetele se
fenilalanină, încălzesc
formînd (orientîndu-le în
nitrocompuşi de direcţie opusă de la
culoare galbenă. sine sau de la
persoanele, care
lucrează în
laborator). În urma
fierberii, conţinutul
eprubetelor se
colorează în galben.
După răcire în
eprubete se adaugă
10 picături soluţie
30 % de NaOH
4. Reactia sulfhidrica În trei eprubete se La experimentul,
este caracteristica administrează: în reacţia
Reacţia pentru aminoaciziii prima – 0,5 cm3 sulfhidrica am
sulfhidrilica. proteinpogeni care soluţie de cazeină observat ca
contin sulf cisteina si sau lapte degresat; în solutiile sau
metionina. a doua – 0,5 cm3 coloat in plumb
La încălzirea soluţie albuş de ou; negru.
soluţiilor proteice cu în a treia – 0,5 cm3
baze în prezenţa soluţie gelatină. În
sărurilor de Pb se fiecare eprubetă se
formează culoarea dozează cîte 5
neagră-cafenie în picături de 30 %
urma reacţiei cu NaOH şi 1 picătură
aminoacidul de 5 %
cisteina. Pb(CH3COO)2. La
încălzirea
îndelungată lichidul
devine cafeniu şi se
formează sedimentul
negru de PbS.

5. Reacţia este În trei eprubete se La experimentul,

caracteristică administrează: în reacţia million
aminoacizilor care prima – 0,5 cm3 la interactiunea
au radicalul fenolic, soluţie de cazeină cu tirozina am
de exemplu, sau lapte degresat; observat ca
Reacţia Millon tirozina. Reactivul în a doua – 0,5 cm3 reactia se
Millon la cald dă cu soluţie albuş de ou; coloreaza in
tirozina o coloraţie în a treia – 0,5 cm3 rosu,iar la
roşie. Adică, la soluţie gelatină. În incalzirea cu
încălzirea proteinei fiecare eprubetă se azot de mercur in
cu o soluţie azotat dozează cîte 5-7 prezenta acidului
 mercuric şi în picături reactiv azotic solutie
prezenţa acidului Millon, eprubetele proteica
azotic concentrat cu se încălzesc atent, formeaza un
puţin acid azotos se îndreptîndu-le în precipitat rosu-
formează un direcţie opusă. Peste caramiziu.
precipitat roşu un timp se observă
cărămiziu, datorită apariţia unei
formării coloraţii roşietice şi
nitrocompuşilor apariţia
tirozinei în forma precipitatului
chinoidică. cărămiziu. După
schimbarea culorii
se face concluzie
despre proteinele în
care este prezentă
tirozina.
6. Reactia de culoare La 10 picaturi de La experimentul,
este determinata de solutie proteica se reacţia de
prezenta in adauga 10 picatiri identificare a
molecula NaOH(solutie de 10 argininei am
aminoacidului %) si 3 picatiri de α- observat ca
arginina a gruparii naftol ( solutie reactia se
Reacţia de guanidice. Gruparea alcoolica de coloreaza in
identificare a guanidica a 0,2%).Continutul rosu.
argininei argininei se fiolei se agita.Apoi
oxideaza in prezenta se adauga 10
hipocloritului de picaturi hipobromid
matriu.Produsul natriu-NaBrO SI
oxidat SOLUTIA DIN
interactioneaza cu NOU SE AGITA.
α-naftol si formeaza Pentru stabilizarea
un produs de culorii rosii ale
condensare de solutiei se adauga 5
culoare rosie –roz. picturi uree(solutie
de 40%).

7. Reacţia de Amonoacidul La 10 picaturi de La

identificare a glicina solutie proteica se experimentul,
glicinei interactioneaza adauga o solutie de reacţia de
cu aldehida 10% NaOH cu identificare a
ftalica intru-un Ph=8.Aoi in fiola se glicinei am
mediu bazic si dozeaza 2-3 picaturi observat
produce o reactie de solutie apoasa a reactie de
de culoare verde- dialdehidei ftalice. culoare verde-
deschis. deschis.