SĂPUN ȘI

DETERGENȚII
Proiect realizat: Iulia Miholca și Ana-Maria Șimon
Clasa a X-a
CE ESTE SĂPUNUL ?
 Un amestec de săruri de sodiu ale
acizilor graşi (C12-C18) , obţinut
prin hidroliza bazica a grăsimilor.
 CE SUNT  Detergenții sunt produși organici de
sinteză care au structuri și

DETERGENȚII?
proprietăți asemănătoare săpunului.
 PENTRU OBȚINEREA
SĂPUNULUI SE FOLOSESC:
  1.grăsimi animale– grăsimea de porc, de bou, de oaie, etc;
2.grăsimi vegetale-grăsimile de cocos, de palmier, etc;
Prelucrarea pastei de săpun, care se separa prin hidroliza bazică a
grăsimilor, este diferita în funcție de compoziția ei și de destinația
săpunului (săpun de rufe, de toaleta, medicinal)
Pentru obținerea săpunului de toaleta, pasta de săpun este decolorată,
neutralizată de excesul de sodă și condiționată prin adăugare de
parfumuri și alte ingrediente (glicerina,laolina, coloranți, acid
citric,etc).
  .Ca și săpunurile ,detergenții conțin o catena
lunga (C12-C18)hidrofoba și o grupă
hidrofila. 
 Ei se clasifica în 3 grupe:
DETRGENȚII
 1.Anionici
 2.Cationici
 3.Neionici
• 1.ÎN DETERGENȚII ANIONICI,
GRUPA HIDROFILĂ ESTE UN ION NEGATIV
(-OSO3–SAU –SO3–). CEI MAI UTILIZAȚI DETERGENȚI
 ANIONICI SUNT:

•sărurile de sodiu ale sulfaților acizi de alchil cu formula generală: CH3(CH2)n-OSO3Na

 •sărurile de sodiu ale acizilor alchil sulfonici , cu formula generală: CH(CH2)n-SO3Na

 •sărurile de sodiu ale acizilor alchil- aril-sulfonici , cu formula generală: CnH2n+1 -SO3–Na

Sulfații acizi de alchil (R-OSO3H)sunt acizi tari, iar sărurile lor de calciu și magneziu sunt solubile în apa. De
aceea ,spre deosebire de săpunuri, acești detergenți pot fi utilizați și în soluție acidă și în apă dură.
2.DETERGENȚII CATIONICI CONȚIN O GRUPĂ CUATERNARĂ DE
AMONIU LA CAPĂTUL UNEI CATENE ALCANICE LUNGI ȘI
AU FORMULA GENERALA:
R-N+R’3X-UNDE R ESTE UN RADICAL ALCHIL SUPERIOR (C12-C18)
IAR R’ ESTE UN RADICAL ALCHIL INFERIOR.
 . Detergenții cationici sunt dezinfectanți foarte eficienți, deoarece cuagulează
proteinele din bacterii.
3.DETERGENȚII NEIONICI SUNT
DE OBICEI POLIETERI
CU FORMULA GENERALA:
R-O-(CH2-CH2-O)N CH2OH UNDE
N~10.
 Grupa hidrofilă este grupa
neionica compusă din mai mulți atomi de
oxigen eterici și o grupă hidroxil (-OH)
alcoolică marginală. Neavând sarcină
electrică, acești detergenți pot fi folosiți
atât în ape dure cât și în ape acide
sau bazice
ROLUL SĂPUNULUI
ÎN PROCESUL DE
SPĂLARE:
 •Moleculele de săpun vin în contact cu
murdăria(formată în special de substanțe
insolubile în apă – ex. grăsimi)
 •Gruparea hidrofobă se orientează spre
substanța insolubilă în apă
 •Gruparea hidrofilă se orientează spre apa

 •Substanța insolubilă este divizată în particule

foarte mici,înconjurate de moleculele săpunului,
formând agregate numite micele.
  •Micelele trec în apa formând o emulsie relativ
stabila
UTILIZĂRILE
SĂPUNULUI: 
 •Săpunul de sodiu: agent de spălare (solid și
solubil în apă);
  •Săpunul de potasiu: este moale – utilizat în
industria textila (lichide și solubile în apă);
 •Săpunuri de calciu, sodiu, magneziu:
în amestec cu uleiurile minerale –
obținerea unsorilor(solide și insolubile în
apă);
UTILIZĂRILE
DETERGENȚII:
 Detergenții intră în compoziția produșilor de spălare granulați alături de săpunuri. În compoziția
detergenților granulați folosiți în scop menajer, substanța activă se afla în proporție de maximum
40%.
 Restul componenților sunt produse pentru dedurizarea apei și alte ingrediente în funcție
de destinația detergentului:
 •agent de înalbire pe baza de oxigen activ

•enzime
•produse pentru parfumare
 •antispumanți
 Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj, acela că nu sunt biodegradabili.
Ajunși în apele reziduale, aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în
substanțe nenocive. Așadar, aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. Spre deosebire, cei
neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabili.