UNITATEA DE ÎNVĂŢARE .

21

MAŞINI ALTERNATIVE NAVALE CU ABUR CU PISTON

CUPRINS:

21.1. Generalităţi: 180

21.2. Clasificarea maşinilor navale cu abur 180
21. 3. Schema si principiul de funcţionare 181
21. 3.1 Schema de principiu 181

Lucrare de verificare Unitatea nr. 21 185

Răspunsuri la testele de autoevaluare 185

Bibliogarfie Unitatea de învăţare nr. 21 186

179
 OBIECTIVELE Unităţii de învăţare nr. 21:

Principalele obicetive ale Unităţii de învăţare nr. 21

sunt:

Însuşirea unor generalităţi privind maşinile navale cu abur cu piston

Identificarea şi cunoaşterea componentelor unei maşini alternative cu abur
cu piston
Înţelegerea principului de funcţionare a maşinilor cu abur cu piston cu
plină introducere şi cu expansiune

21. 1. Generalităţi:

Sunt maşini termice în care energia potenţială a aburului se transformă în lucru

mecanic în interiorul unui cilindru cu piston. Aburul acţionează pe ambele feţe ale
pistonului deplasându-1 în interiorul unui cilindru transmiţând lucrul mecanic prin
intermediul mecanismului Bielă-manivelă la axul port elice sau la axul unui
mecanism auxiliar. Maşinile cu abur cu piston mai sunt încă folosite la locomotive în
unele instalaţii de forţă terestre şi ca maşini navale pentru diferite tipuri de nave.

21.2. Clasificarea maşinilor navale cu abur

a) După destinaţie
- maşini principale care servesc pentru propulsarea navei
- maşini auxiliare care servesc pentru acţionarea unor mecanisme auxiliare
b) După calitatea aburului
- maşini care folosesc abur saturat (în special pentru acţionarea unor
mecanisme auxiliare)
- maşini care utilizează abur supraîncălzit(pentru propulsia navelor)
c) După modul de destindere a aburului
- maşini cu simplă expansiune - unde destinderea aburului se face într-un
singur cilindru
- maşini cu multiplă expansiune - la care destinderea aburului se face într-un
singur cilindru
- maşini cu multiplă expansiune - la care destinderea aburului se face în doi
sau mai mulţi cilindri

d) După modul de aşezare a cilindrilor

180
 - maşini cu cilindri orizontali
- maşini cu cilindri verticali
- maşini cu cilindri înclinaţi
- maşini cu cilindri oscilanţi

e) După modul de dispunere a cilindrilor maşinii

- maşini cu cilindri în serie, unde aburul este introdus succesiv prin fiecare
cilindru.
- maşini cu cilindri în paralel, la care aburul este introdus în câte do cilindri
deodată.

f) După numărul de rotaţii ale maşinii

- maşini lente, cu turaţie mai mică de 1000 rot/min
- maşini normale cu 100<n <200 rot/min
- maşini rapide cu n>200rot/min

g) După caracteristicile aburului evacuat

- maşini cu evacuarea aburului în condensor
- maşini cu evacuarea aburului în atmosferă(fără condensor)
- maşini cu evacuarea aburului la diferite presiuni (cu priză
intermediară de abur)

21. 3. Schema si principiul de funcţionare

21. 3.1 Schema de principiu

Maşinile alternative cu abur cu piston sunt de diferite tipuri, dar elementele lor
principale şi funcţionarea de principiu rămân aceleaşi.

181
 Fig. 1
1 .cilindru 2.piston 3.cap de cruce 4. sertar 5.canal de introducere 6.orificiu de
evacuare abur lucrat 7.tija pistonului 8.tija sertarului 9.capul de cruce al sertarului
10.canal de introducere abur 11 .manivela arborelui cotit 12.biela maşinii 13.biela
sertarului 14.excentricul

Distribuţia aburului în cilindrul maşinii este făcută de către un sertar acţionat

de un excentric.
Excentricul este un disc fixat rigid pe arborele cotit montat excentric faţă de
centrul acestuia(fig.2).

182
 În jurul excentricului se găseşte un guler 2
de care este fixată biela sertarului 3.în
timpul rotirii arborelui cotit se roteşte şi
excentricul alunecând în interiorul gulerului
2 , permiţând astfel deplasarea verticală a
sertarului 5 pe o distanţă fixă egală cu
diametrul cercului descris de centrul
excentricului.
Raza acestui cerc este distanţa între
circuitul O al traiectoriei descrise de
sistemul bielă-manivelă al arborelui cotit şi
centrul excentricului O Se numeşte rază de
excentricitate sau raza manivelei sertarului.

Fig.2

Observaţie:
La unele maşini cu abur de putere
mică introducerea aburului în cilindru se
face pe întreaga cursă a pistonului.
Se numesc maşini cu plină
introducere spre deosebire de maşinile la
care introducerea aburului se face numai
pe o porţiune a cursei pistonului numite mamita alternative cu abur cu expansiune.
Principiul de funcţionare al maşinii cu abur cu piston cu plină introducere.
La maşina cu plină introducere există un decalaj de 90° între raza manivelei
arborelui cotit R şi raza manivelei sertarului r (Fig 3).
Dacă pistonul 1 se află la PMI (punctul mort interior, sertarul 6 se va găsi într-
o poziţie medie astfel încât tălpile sertarului acoperă complet canalele 3 şi 4 de
introducere a aburului în cilindru(Fig. 3a).
Prin rotirea arborelui cotit în sensul indicat de săgeată, pistonul începe să
coboare, iar sertarul de asemenea, permiţând intrarea aburului în cilindru prin
orificiul 3 şi acţionând asupra pistonului, deplasându-1 spre PME. Aburul aflat în
spaţiul inferior al cilindrului(rămas din ciclul anterior) va fi evacuat prin canalul
inferior 4 , descoperit de sertar în afara maşinii prin orificiul de evacuare 5. Astfel se
ajunge în poziţia din Fig 3b, când pistonul se află în poziţie medie şi sertarul se află
în poziţia cea mai de jos descoperind complet ambele canale de introducere a
aburului.
Este momentul de introducere maximă a aburului în cilindru pentru spaţiul
superior al acestuia. Prin rotirea arborelui cotit în acelaşi sens, pistonul continuă
Sc. 4.oboare, dar sertarul după ce a fost în poziţie extremă începe să urce
ajungând la un momentdat să acopere canalele 3 şi 4 şi întrerupând astfel
procesele de introducere şi evacuare a aburului Fig. 3c.

183
Fig. 3 a Fig. 3 b Fig. 3 c

Fig. 3 d.

184
 în continuare pistonul începe să urce, iar sertarul îşi continuă cursa
ascendentă, descoperind cele două canale de introducere 3 şi 4 şi permiţând de
data aceasta intrarea aburului în spaţiul inferior al cilindrului prin canalul 4 pentru ca
în spaţiul superior să se producă evacuarea aburului lucrat, prin canalul 3 spre
orificiul de evacuare.
în continuare se ajunge într-o poziţie de maximă introducere a aburului în
spaţiul inferior al cilindrului când sertarul se află în poziţia cea mai de sus
descoperind complet canalele 3 şi 4 iar pistonul se află în poziţie medie(Fig.3d).
Continuând rotirea arborelui cotit pistonul va continua să urce datorită
presiunii exercitate de abur în spaţiul inferior, iar sertarul va începe acum să
coboare acoperind treptat canalele 3 şi 4 şi ajungând astfel în poziţia 3 a ciclul se
repetă.

Test de autoevaluare Unitatea de învăţare nr. 21:

1. Decalajul între raza manivelei arborelui cotit şi raza manivelei sertarului la
maşina cu plină intoducere este:
a) 60o
b) 90o
c) 120o
d) 30o
2. Maşinile cu simplă expansiune corespund următoului criteriu e clasificare al
maşinilor:
a) calitatea aburului
b) modul de destindere al aburului
c) caracteristicile aburului evacuat
d) numărul de rotaţii ale maşinii
Rezolvare: a b; 2 b.

185
 BIBLIOGRAFIE

1. Bocănete P.- Turbine cu abur- construcţie şi exploatare, Editura Dobrogea,

Constanţa, 1996
2. Bocănete P. – Turbine cu abur şi gaze, Curs predat la Universitatea Maritimă din
Constanţa, 2009-2010
3. Bocănete P- Maşini navale cu abur, Editura Gaudeamus, Constanţa 2003
4. Bocănete Paul şi Rouădedeal F.- Ghid de pregătire profesională în
termoenergetică, Editura tehnică, Bucureşti, 1989
5. Grecu T- Maşini mecanoenergetice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983

186