Cursul 14 TM

4. FORJAREA LIBERA SI IN MATRITA

4.1. NOTIUNI GENERALE
Definitie Forjarea este procedeul de deformare plastica ce consta in modificarea formei unui
semifabricat datorita crearii unei stari de tensiuni in volumul materialului, insotita de curgerea lui pe diferite
directii sub actiunea unor lovituri succesive sau prin presare.
Clasificare - in functie de modul de curgere.

Domeniul de utilizare. Se pot realiza cele mai variate forme de piese, de la cateva grame pana la
sute de tone. Forjarea asigura imbunatatirea apreciabila a proprietatilor mecanice ale materialului. Cele mai
folosite materiale pentru forjare sunt : otelurile calmate si aliajele ce Cu, Al, Mg etc.
4.2. FORJAREA LIBERA
Procedeele de forjare libera sunt foarte variate, dar ele sunt combinatii ale catorva operatii simple
numite operatii de baza. Acestea sunt:
F

Refulare
Intinderea
Gaurirea
Operatii de baza

do

3
ho

Indoirea
Rasucirea

Taierea
Sudarea

d
a

Fig.4.1 Refularea
a - schema de principiu; b - refularea cu o proeminenta; c - refularea cu doua
proeminente;
h0, d0 - dimensiunile semifabricatului inainte de refulare; h, d - dimensiunile
semifabricatului dupa refulare.
1 - ciocan (berbec); 2 - nicovala (sabota); 3 - semifabricat.

1 Refularea (fig.4.1.) este operatia prin care se realizeaza marirea dimensiunilor transversale ale
semifabricatului pe seama micsoralii lungimii sau inaltimii lui.
2 Intinderea (fig.4.2) este operatia prin care se mareste lungimea si se micsoreaza sectiunea
transversala a semifabricatului.
3. Gaurirea (fig. 4.3) este operatia de forjare prin care se obtin gauri strapunse sau nestrapunse in
semifabricat. Operatia se realizeaza cu perforatoare pline numite dornuri (pentru gauri cu diametrul < 400
mm) sau cu perforatoare tubulare (pentru gauri cu diametrul > 400 mm).
4. Indoirea (fig.4.4.) este operatia prin care semifabricatul se curbeaza, modificandu-si axa
longitudinala. Tensiunile induse in material determina modificarea sectiunii transversale a semifabricatului
subtiindu-se in exterior si ingrosandu-se la interior. Acest aspect impune pregatirea tehnologica prealabila a
semifabricatului ce consta in realizarea unor surplusuri de material in zona de indoire astfel incat dupa
deformare sa rezulte sectiuni uniforme. Se impune incalzirea corespunzatoare a materialului.
5. Rasucirea (fig.4.5.) este operatia in care o parte a semifabricatului se roteste in jurul axei
longitudinale cu un unghi. Operatia se poate aplica intreagii portiuni de rasucit (cazul burghielor spiralate)
sau se poate aplica in trepte pe portiuni (cazul arborilor cotiti).

Cursul 14 TM
6. Taierea (fig.4.6.) este operatia prin care semifabricatul se taie in piese. Taierea poate fi partiala
sau de separare (o parte din semifabricat se separa de cealalta parte a acestuia). Separarea se poate face
pe contur exterior sau interior.

Cursul 14 TM
7. Sudarea este opreatia prin care se imbina capetele unei piese inelare sau se imbina intre ele
diverse bucati ce compun o piesa. Se pot suda prin forjare numai otelurile carbon cu putin C (sub 0,35 % C).
8. Elaborarea tehnologiei de forjare libera
Etape principale:
1 - intocmirea desenului piesei brute forjate (fig.4.7.)
2 - stabilirea dimensiunilor semifabricatului de pornire se face pornind de la masa piesei finite la care se
adauga o serie de mase corespunzatoare diferitelor pierderi de masa in timpul procesului tehnologic.
Msf = Mp + Md + Ma + Mc + Mg + Mth + Map
In care:
Msf - masa semifabricatului;
Mp - masa piesei finite;
Md - masa pierderilor prin debitare;
Ma - pierderilor prin ardere (Ma = [ 1 - 2,5] Msf);
Mc - masa capetelor de prindere;
Mg - masa pierderilor prin gaurire;
Mth - masa adaosurilot tehnologice;
Map - masa adaosurilor de prelucrare.
3 - alegerea succesiunii operatiilor de forjare;
4 - alegerea utilajului de deformare;
5 - alegerea sculelor;
6 - stabilirea regimurilor pentru incalzire si racire;
7 - stabilirea operatiilor suplimemtare si ordinea lor ( control, tratament termo - chimic, prelucrari prin alte
procedee).

4.3. FORJAREA IN MATRITA (MATRITAREA)

1. Avantajele si dezavantajele matritarii.

Avantaje comparatie intre forjarea libera si matritarea :
Productivitate ridicata ;

Calitatea suprafetei mai buna ;

Precizie dimensionala ridicata ;

Se pot obtine piese de complexitate mare ;

Consum redus de material.

Dezavantaje :
Costul ridicat al matritelor ;

Utilaje specializate ;

Se pot obtine piese mici si medii cu mase intre 0,01 1000 Kg.
2. Alegerea procedeului de forjare - libera sau in matrita
Alegerea procedeului este conditionata de numarul de piese, de marimea si configuratia pieselor.

Cursul 14 TM
Piesele de dimensiuni mari si foarte mari se obtin numai prin forjare libera. Cele de dimensiuni medii
si mici se pot obtine prin ambele procedee. La productii de unicat sau serie mica este economica forjarea
libera, iar la productii de serie mare si masa este economica matritarea.
Alegerea procedeului se face pe baza calcului costului de fabricatie pentru cele doua procedee.

3. Schema de principiu a matritarii

Matritarea are loc in cavitatea unei scule, numita matrita. De obicei matritele sunt realizate din 2 parti
numite semimatrite.

4. Principii de proiectare a pieselor matritate

Etape: 1 - Intocmirea desenului piesei matritate. Se face plecand de la desenul piesei finite la care se
ataseaza razele de racordare tehnologice si adaosurile de prelucrare, tehnologice, de inclinare (fig.4.10.).

2 - Alegera planului de separatie. Se face tinand cont de urmatoarele principii :

Sa imparta piesa in 2 parti egale si simetrice ;

Sa nu fie in trepte ;

Sa faciliteze curgerea plastica a materialului ;

Sa asigure un fibraj corespunzator.

3 - Determinarea masei semifabricatului initial. Se pleaca de la masa piesei finite la care se adauga masele
pierderilor prin ardere si prin bavura.
Msf = Mpm + Mb + Ma.
In care :

Cursul 14 TM
Msf - masa semifabricatului;
Mpm - masa piesei matritate;
Ma - masa pierderilor prin ardere;
Mb masa bavurii.
5. Operatii de finisare a pieselor matritate
1 - Debavurarea; 2 - Indreptarea; 3 - Calibrarea; 4 - Curatirea.

6. Tehnologia matritarii
Operatii principale:
1 - Debitarea semifabricatului;
2 - Incalzirea materialului;
3 - Matritarea propriu - zisa;
4 Operatii de complemntare.

Cursul 14 TM
5.1 PRELUCRAREA TABLELOR
5.1. NOTIUNI GENERALE
Tablele sunt produse laminate caracterizate prin existenta fibrajului orientat pe directia de laminare.
De aceea ele au proprietati mecanice mai bune pe directie longitudinala decat pe directie transversala.
Se utilizeaza in industria aeronautica, auto, tractoare si masini agricole, electrotehnica, bunuri de
larg consum etc.
Tablele se clasifica in functie de grosime (g), astfel :

Principalele procede de prelucrare a tablelor subtiri sunt :

5.2. PRELUCRAREA TABLELOR PRIN TAIERE

Taierea se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri asociate. Ea poate fi pe contur deschis (taierea sau
debitarea cu ajutorul foarfecelor) sau inchis (stantarea).
1. Taierea cu foarfecele este operatia de taiere dupa un contur deschis, drept sau curb, cu
ajutorul a 2 taisuri apartinand la 2 cutite aflate in miscare relativa (fig.5.1).

Principalele tipuri de foarfece si schemele de principiu sunt prezentate in fig.5.2.

2. Stantarea se realizeaza cu un echipament tehnologic specific, numit stanta care are 2 elemente
active principale poansonul (elementul mobil) si placa taietoare (elementul fix). Stantarea se realizeaza pe
prese. Schema de principiu este prezentata in fig.5.3.
Intre poanson si placa taietoare exista un joc (J) a carui marime se determina in functie de grosimea
materialului (g) si de proprietatile acestuia. J 0,05....0,15 g

Principalele operatii care se realizeaza prin stantare sunt:

a) Decuparea (fig.5.4 a) este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur inchis.
Partea desprinsa din semifabricat contine piesa.
b) Perforarea (fig.5.4 b) este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur inchis.
Partea desprinsa din semifabricat contine deseul.
c) Retezarea (fig.5.5) este operatia de stantare pentru separarea materialului pe un cuntur deschis.

Cursul 14 TM
d) Tunderea (fig.5.6) este operatia de stantare pe un cuntur inchis pentru separarea marginilor unei piese
cave.
e) Taierea pe suport moale (fig.5.7) consta in taierea dupa un contur inchis prin patrunderea in material a
unei scule cu tais-lama.

Clasificarea stantelor
Dupa numarul operatiilor pe care le executa sunt stante simple (pentru o singura operatie) si combinate
(pentru mai multe operatii)
Dupa modul in care realizeaza in timp operatiile sunt stante cu actiune succesiva (fig.5.8 a) si cu actiune
simultana (fig.5.8 b).

Cursul 14 TM

In cazul stantei succesive prelucrarea se realizeaza in 2 tacte. In primul se realizeaza perforarea, iar
in al II-lea decuparea. La fiecare cursa a culisorului presei se obtine o piesa (ex. saiba).
In cazul stantei simultana ambele operatii se realizeaza intr-un singur tact. La fiecare cursa a
culisorului presei se obtine o piesa (ex. saiba).
Croirea materialului in vederea stantarii. Prin croire se intelege amplasarea judicioasa pe
semifabricat a produselor, astfel incat sa rezulte deseuri minime sau altfel spus un coeficient de utilizare a
materialului maxim. Puntitele (vezi fig.5.9) trebuie strict dimensionate astfel incat sa aiba rezistenta si
rigiditatea necesare stantarii. Marimea puntitelor depinde de : grosimea, duritatea si rigiditatea materialului,
de dimensiunile si forma piesei etc.
5.3. PRELUCRAREA TABLELOR PRIN DEFORMARE PLASTICA
1. Indoirea este operatia de deformare ce consta in incovoierea plana in jurul unor muchii rectilinii
(fig.5.10).

Pozitia stratului neutru se poate determina cu relatii de forma:

rR sau r xg
In care:
raza stratului neutru;
r raza interioara;
R raza exterioara;
g grosimea tablei;
x coeficient ce depinde de raportul r/g.
Pentru table cu g<1 sau cand indoirea se face cu raza mare (r/g > 5) se poate considera ca stratul
neutru coincide cu stratul median.

g
2

Datorita fisurilor si crapaturilor care apar in partea exterioara, indoirea NU se poate realiza sub o
anumita raza minima. Aceasta depinde de grosimea, natura si starea materialului. Raza minima (r min) se
poate calcula cu relatia:

rmin kg
k coeficient de material.
Deoarece deformarea plastica este insotita de deformarea elastica, la stabilirea tehnologiei de
indoire cat si la proiectarea dispozitivelor de indoire trebuie sa se tina cont de unghiul de revenire elastica
(fig.5.11)

Cursul 14 TM
2. Ambutisarea consta in modificarea formei semifabricatului, de la forma plana la forma cava,
sau consta in marirea adincimii unui semifabricat cav cu sau fara modificarea grosimii peretilor. Schema de
principiu este prezentata in fig.5.12.

La ambutisare apar cute (vezi fig.5.12 c). In cazul materialelor groase cutele sunt netezite in jocul
dintre poanson si matrita. In cazul semifabricatelor subtiri evitarea formarii cutelor se realizeaza cu ajutorul
inelului de retinere (fig.5.13).

In cazul pieselor cave cu inaltime (adincime) mare, pentru evitarea fisurarii materialului, ambutisarea
se realizeaza din mai multe treceri (fig.5.14).
Forta de ambutisare (F) se calculeaza cu relatii simple de forma :

F dgRr K
In care :
R rezistenta conventionala de rupere ;
d - diametrul piesei ;
g grosimea tablei ;
K coeficient ce depinde de gradul de deformare la ambutisare (de coeficientul de ambutisare).
3. Operatii de fasonare a pieselor din tabla sunt operatii de deformare plastica locala care
schimba forma semifabricatului, dar grosimea ramane practic constanta. Principalele operatii sunt:

a)

Reliefarea consta in realizarea unei deformari de mica adancime in vederea obtinerii unor inscriptii,
desene, sau realizarea unor nervuri de rigidizare (fig.5.15).

b)

Rasfrangerea marginilor este operatia de fasonare ce consta in deformarea plastica a marginilor unui
semifabricat sau ale unei gauri (fig.5.16).

c)

Umflarea (ambutisatea transversala) consta in largirea pieselor cave sau a semifabricatelor din teava
prin intinderea materialului in directie radiala, din interior spre exterior (fig.5.17).

d)

Gatuirea este operatia prin care se micsoreaza sectiunea transversala (diametrul) a tevilor sau a
capetelor pieselor cave prin presare din exterior (fig.5.18).

e)

Fasonarea pe strung consta in modificarea formei semifabricatelor plane pe modele a caror

configuratie reprezinta interiorul produsului cav. Modelele sunt prinse pe strung si au miscare de rotatie.
Forta de deformare se exercita de regula cu ajutorul unor role. Se utilizeaza in productia de unicate
(fig.5.19).

Cursul 14 TM

10