Universitatea Tehnică „Gheorghe

Asachi” Iași

Facultatea de Construcții de Mașini

și ManagementIndustrial

PROIECT MAȘINI UNELTE

AUTOMATE ȘI CU CONTROL
NUMERIC

Studenți: Mărtinaș Emanuel

Schipor Ionel-Codruț
Popa Cosmin-Georgian
Grupa: 4402

Profesor: Corneliu Burlacu

1.1 Procesul tehnologic

Procesul tehnologic este acea parte a procesului de fabricaţie, care cuprinde

operaţiile de modificare a formei, dimensiunilor, proprietăţilor materialului sau
semifabricatului, în vederea obţinerii piesei finite, în concordanţă cu condiţiile
tehnice impuse.
În funcţie de natura acţiunilor, procesul tehnologic poate fi :
a) Proces tehnologic de prelucrare mecanică, prin care se înţelege partea din
procesul de fabricaţie legată de schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor
şi calităţii suprafeţei, pe care le suferă semifabricatul până la obţinerea piesei
finite.
La rândul său, procesul tehnologic de prelucrare mecanică poate fi:
-proces de prelucrare prin aşchiere
-proces de prelucrare prin deformare plastică
-proces de prelucrare neconvenţional
-proces de prelucrarea rapidă a prototipurilor

b) Proces tehnologic de tratamente termice, care este parte din procesul

tehnologic de fabricaţie legată de modificarea structurii materialului din care se
execută piesa, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor fizicomecanice ale acesteia.

Principalele procedee de tratament termic sunt: recoacerea, normalizarea,

călirea, revenirea, îmbunătăţirea, cementarea, nitrurarea, călirea cu curenţi de
înaltă frecventă.

c) Procesul tehnologic de asamblare, care reprezintă partea procesului de ce se

referă la montarea pieselor în produsul finit, urmărindu-se realizarea condiţiilor
de fabricaţie funcţionare impuse.
1.2 Sistemul tehnologic MDSP

În procesului de fabricaţie, executarea pieselor prin diferite metode (aşchiere,

deformare plastică, sau procedee neconvenţionale) se realizează pe diferite tipuri
de maşini-unelte în cadrul unui sistem tehnologic.

Un sistem tehnologic este alcătuit din dintr-un complex de elemente, care

contribuie la realizarea unei prelucrări asupra unui semifabricat. Un sistem
tehnologic este alcătuit în general din:

- Maşina-unealtă pe care se realizează prelucrarea (MU)

- Dispozitivul de prindere al semifabricatului (D)
- Scula aşchietoare care execută prelucrarea (S)
- Dispozitivul de prindere a sculei aşchietoare (DS)
- Semifabricatul asupra căruia se execută prelucrarea (P)

Acest sistem este denumit Sistem Tehnologic (MDSP) şi el constituie baza

modelării procesului de prelucrare. Elementele acestui sistem sunt definite în
sistemele lor de coordonate, iar deplasările relative dintre ele se calculăm cu
ajutorul matricelor de transformare. Programele prin care se comandă mişcările
relative ale maşinii-unelte se definesc, de regulă, în sistemul de coordonate al
maşinii.
1.3 Componentele Sistemului Tehnologic

1.3.1 Mașina-Unealtă
Mașina-Unealtă pe care o vom folosi pentru prelucrarea acestei piese este
OKUMA GENOS L2000-e(Mx380)

Specificații:
1.3.2 Dispozitivul de prindere
Menghină hidraulică

1.3.3 Scula așchietoare

Sculele așchietoare pe care le vom folosi sunt:

-Freza deget
-Freză cilindro-frontală

-Teșitor
-Burghiu de centruire

-Burghiu cu diametrul 16mm

-Burghiu cu diametrul de 24mm

-Burghiu cu diamentru de 4mm

-Tarod

1.3.4 Semifabricatul asupra caruia se executa prelucrarea

1.4 Semifabricate

Procesul tehnologic de prelucrare mecanică a pieselor de maşini este

determinat, în mare măsură, şi de felul semifabricatelor din care se realizează
piesele. Structura procesului tehnologic de prelucrare şi volumul de muncă
necesar pentru obţinerea piesei depinde de felul semifabricatului. Alegerea
semifabricatului se efectuează în funcţie de următorii factori:

-forma, dimensiunile şi masa piesei;

-destinaţia, materialul şi condiţiile de funcţionare a piesei;
-volumul producţiei;
-preţul de cost la care trebuie realizată piesa.

La alegerea tipului de semifabricat se poate opta între următoarele două

variante de bază:

1. Semifabricate cu forme şi dimensiuni cât mai apropiate de cele ale piesei finite
- în acest caz, volumul de muncă la prelucrare, şi ca urmare, preţul de cost al
acesteia, este relativ redus. Elaborarea unui asemenea semifabricat este însă
costisitoare şi devine rentabilă numai la serii de fabricaţie mari. În această
categorie intră semifabricatele turnate în forme de coji, turnate de precizie,
forjate în matriţă, etc.

2. Semifabricate cu un grad mai mic de apropiere de forma şi dimensiunile piesei

finite - din această categorie fac parte semifabricatele laminate, forjate liber,
turnate în forme de nisip.

Semifabricatele turnate

Turnarea se poate realiza prin următoarele metode :

- turnarea în forme de nisip,
- turnarea în forme metalice,
- turnarea centrifugală,
- turnarea în modele uşor fuzibile,
- turnarea sub presiune.
 Semifabricatul nostru este obținut prin turnare cu modele ușor fuzibile.
Turnarea cu modele uşor fuzibile (turnarea de precizie). Prin acest procedeu se
pot obţine semifabricate cu configuraţie complicată, cu adaosuri de prelucrare
relativ mici. Utilizând asemenea semifabricate, volumul de prelucrări mecanice se
reduce cu până la 90%.

1.5 Pregătirea semifabricatelor turnate

După turnare, semifabricatele trebuiesc pregătite pentru operaţiile următoare

de prelucrare.
Pregătirea constă în:
- tăierea maselotelor şi a reţelelor de turnare,
- ajustarea bavurilor,
- curăţirea suprafeţelor

Tăierea maselotelor şi a reţelelor de turnare, la piesele din oţel se face cu flacără

oxiacetilenică, iar la piesele din fontă prin rupere.
Ajustarea bavurilor se face cu ajutorul dălţilor manuale sau pneumatice,
respectiv, la piese mici, pe polizoare statice.
Curăţirea se poate face cu perii de sârmă, prin tobare, prin sablare cu aer
comprimat, cu alice sau nisip, sablare cu proiectare de alice, sablare hidraulică.
Curăţirea prin tobare se face în tobe cilindrice sau prismatice, în care, pe lângă
piesele care trebuie curăţate, se introduc şi bucăţi mici de fontă alba.
 1.6 Procesele de prelucrare

Sunt acele operaţii prin care se modifică forma, proprietăţile fizice şi/sau
aspectul semifabricatului, în scopul adăugării de valoare materialul prelucrat.
Procese de separare a materialului - materialul iniţial este un solid (ductil sau
fragil), din care este eliminat materialul în exces astfel încât să rezulte o piesă cu
geometria dorită. Procesul propriu-zis se desfăşoară în zona de lucru unde scula
acţionează asupra materialului. Scula şi semifabricatul sunt
considerate un cuplu. În timpul desfăşurării procesului au loc mişcări relative
între semifabricat şi sculă (mişcarea principală, mişcări de avans, mişcări de
pătrundere) realizate de una sau de ambele componente ale sistemului
tehnologic. Energia şi puterea necesare procesului de separare este transformată
în căldură prin deformarea materialului, forfecare şi frecare.

2. Traseul tehnologic pe care îl parcurge semifabricatul nostru

Vom împarți semifabricatul în 3 zone pentru o prelucrare mai rapidă.

Zona 3

Zona 2

Zona 1
2.1 Zona 1

Prindem semifabricatul între bacurile mandrinei pentru a prelucra Zona 1.

1.Frezare
Adancimea de prelucrare este de 2 mm.

2. Teșire
Teșirea se realizeaza la un unghi de 45o
3. Centruire

4.Găurire
Folosim un burghiu cu diametrul de Ø16 mm.
Adâncimea găurii este de 51 mm.
5. Centruire
Avem de prelucrat 4 găuri echidistante.

6. Găurire
Găurile vor avea adâncimea de 5 mm și diametrul de Ø4 mm
2.2 Zona 2

1.Frezare
Adancimea de prelucrare este de 2 mm.

2. Teșire
Teșirea se realizeaza la un unghi de 45o
3. Centruire

4.Găurire
Folosim un burghiu cu diametrul de Ø16 mm.
Adâncimea găurii este de 43 mm.
5. Centruire
Avem de prelucrat 4 găuri echidistante.

6. Găurire
Găurile vor avea adâncimea de 5 mm și diametrul de Ø4 mm
2.3 Zona 3

1. Frezare
Vom folosi o freză deget, iar adancimea frezării va fi de 2 mm.

2.Centruire
3. Găurire
Prima gaură are diametrul de Ø24 si adâncimea de 50 mm.

4.Centruire
5. Găurire
A doua gaură are diametrul de Ø16 și adâncimea de 22 mm

6. Teșire
7.Filetare

După ce am prelucrat toate zonele vom rectifica suprafața exterioară cu

rugozitatea de 1.6 μm