COLEGIUL TEHNIC DE CĂI FERATE UNIREA ,,PAȘCANI “

PROIECT
DE
ABSOLVIRE

CLASA: a XII-a F
PROFILUL: ELECTRONICA AUTOMATIZARI
SPECIALIZARE: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL

COORDONATOR :
SIMINCIUC DANIELA
ABSOLVENT,
LUPU GHEORGHIȚĂ CIPRIAN

2023

1
 TEMA:
MONITORUL
(CONSTRUCTIE SI
FUNCTIONARE)

2
 CUPRINS
Argument ………………………………………………………….………….……. Pag. 4

I. Domenii de aplicatie ………………………………..….…..……. Pag. 5

II. Clasificare ………………………………………………..………………..Pag.6
III. Masuratori de performanta …………..…………….…..……. Pag. 9
IV. Comparatie …………………………………………………..…..……. Pag. 12
V. Sistemul video si monitorul ………………………….…..……. Pag. 15

Concluzii ………………………………………………………………….……………. Pag.32

Bibliografie ………………………………………………………….….…….….….. Pag.33

ARGUMENT

Monitorul este un dispozitiv periferic de ieșire care

se ocupă cu prezentarea sub formă de imagini și text a
informației generate de calculator. Comanda afișării
3
informaţiilor pe ecranul monitorului se realizează prin
intermediul plăcii video. Monitorul este conectat la
placa video a sistemului prin intermediul unui cablu
video, care conţine semnalele de culoare și de
sincronizare necesare afișării pe ecran a imaginilor
dorite.

CAPITOLUL I
I. DOMENII DE APLICATIE

- Monitoarele sunt folosite în circuitele închise de televiziune,

de exemplu in aeroporturi (pentru a supraveghea diverse zone
de la depărtare) și de aceea nu au nevoie să recepteze sau să
prelucreze semnale din rețeaua de TV. În asemenea cazuri
semnalele video vin prin fir direct de la camerele de luat vederi
din cadrul unui circuit închis.
- Tot monitoare se numesc și unele difuzoare de supraveghere
și control suplimentare.
4
- Cu timpul, prin extensie, tot monitor (sau ecran, display, iar
uneori și aparat video) a fost numit și echipamentul periferic al
calculatorului cu ajutorul căruia se afișează informațiile și se
realizează complementar cu tastatura comanda și/sau
comunicarea între utilizator și calculator. În acest caz monitorul
este considerat o interfață grafică a utilizatorului (Graphic User
Interface sau GUI).

CAPITOLUL II
II. CLASIFICARE
Diferitele tipuri de monitoare întâlnite în practică pot fi clasificate
după mai multe criterii în următoarele categorii:

a) după culorile de afișare:

- monitoare monocrome: pot afișa doar două culori - de obicei negru

și una din culorile alb,
verde sau ocru-galben.
- monitoare cu niveluri de gri: pot afișa o serie de intensităţi de
culoare între alb si negru.
5
- monitoare color: utilizează combinarea a trei culori fundamentale
(roșu, verde și albastru) cu diferite intensităţi pentru a crea ochiului
uman impresia unei palete foarte mari de nuanţe.

b) după tipul semnalelor video:

- monitoare digitale: acceptă semnale video digitale. Sunt conforme

cu standardele mai
vechi IBM, CGA și EGA. Datorită arhitecturii lor interne, sunt limitate la
afișarea unui număr fix de culori.
- monitoare analogice: pot afișa un număr nelimitat de culori, datorită
faptului că acceptă
semnal video analogic. Componentele uzuale ale semnalului video
analogic sunt sincronizările pe orizontală și pe verticală și semnalele
momentane pentru culorile fundamentale roșu, verde și albastru. Sunt
majoritare în prezent, fiind mai flexibile și mai ieftine ca cele digitale.

c) după tipul grilei de ghidare a electronilor în tub:

- monitoare cu mască de umbrire: ghidarea fluxurilor de electroni spre

punctele de fosfor corespunzătoare de pe ecran este realizată de o
mască metalică subţire prevăzută cu orificii fine. Este tipul de monitor
cel mai utilizat în prezent.

6
- monitoare cu grilă de apertură: în locul măștii de umbrire, se află o
grilă formată din fire metalice fine, verticale, paralele, bine întinse și
foarte apropiate între ele. Monitoarele de acest tip pot afișa imagini
mai de calitate decât cele bazate pe masca de umbrire (strălucire,
contrast).

d) după tipul controalelor exterioare:

- monitoare cu controale analogice: ajustarea afișajului se face prin

acţionarea de taste si butoane de tip analogic. Parametrii care pot fi
modificaţi de utilizator sunt, de obicei, luminozitatea, contrastul și
poziţionarea imaginii pe verticală și pe orizontală.
- monitoare cu controale digitale: ajustarea se face cu ajutorul unui
set de taste și butoane speciale. Se pot modifica parametrii menţionaţi
mai sus, plus: forma trapezoidală, curbarea marginilor laterale ale
imaginii, dimensiunea pe orizontală și verticală a imaginii, și altele.
Modificarea valorii unui anumit parametru se face în trepte discrete
(cuante). Monitoarele mai recente oferă facilităţi de memorare a
ajustărilor făcute în diferite moduri de lucru, în așa fel încât la trecerea
dintr-un mod în altul să nu mai fie necesară reajustarea parametrilor
doriţi.

e) după tipul constructiv al ecranului:

7
- monitoare cu tuburi catodice convenţionale (CRT - Cathode Ray
Tubes): sunt cele mai
utilizate, mai ieftine și mai performante ecrane existente pe piaţă la
ora actuală. Prezintă diferite
variante constructive, cele mai des întâlnite fiind tuburile cu mască de
umbrire (shadow-mask CRT) și tuburile Trinitron, cu grilă de apertură
(aperture grille CRT).
- dispozitive de afișare cu ecran plat (FPD - Flat Panel Display): includ
ecranele cu cristale
lichide (LCD - Liquid Crystal Display) și ecranele cu plasmă (PDP -
Plasma Display Panel). În prezent sunt utilizate în laptop-uri datorită
dimensiunilor și greutăţii reduse. Din punct de vedere al
performanţelor, sunt net inferioare tuburilor catodice clasice.
CAPITOLUL III
III. MASURATORI DE PERFORMANTA

Parametrii de performanță ce caracterizează un monitor

sunt:

- Luminozitatea, măsurată în candele pe metru pătrat (cd/m²).

- Mărimea imaginii vizualizabile, măsurată diagonal.

Pentru CRT-uri, mărimea este, de obicei, cu un inch mai
mică decât tubul. Suprafața unui ecran este determinată
frecvent de distanța dintre două colțuri opuse ale acestuia.
8
Este însă o problemă, că metoda de măsurare nu face
deosebire între formele geometrice exacte ale monitoarelor
cu mărimi de diagonală identice, în sensul că suprafața
determinată de o diagonală scade (în raport cu cele pătrate),
cu cât ecranele devin mai dreptunghiulare. Inițial,
dimensiunile diagonale ale tuburilor folosite erau mici: 8, 9,
10, 12, 14, 15 inch. În prezent, valorile uzuale ale
monitoarelor de tip CRT (cu tub electronic) sunt de 15, 17,
19, 20, 21, 22, 24 sau 27 de inch.

- Rezoluția ecranului, numărul de pixeli (puncte

informaționale alb/negru) ce pot fi afișați pe fiecare
dimensiune. Valori uzuale ale rezoluției (lățime x înălțime)
sunt :
 640x480

 800x600

 1024x768

 1280x1024

 1600x1200

- Distanța dintre subpixeli de aceeași culoare, măsurată în

milimetri. Cu cât această distanță este mai mică, cu atât mai
ascuțită va fi imaginea.

- Rata de reîmprospătare descrie numărul de iluminări ale

ecranului, într-o secundă. Rata maximă de reîmprospătare este
limitată de timpul de răspuns.

9
 - Timpul de răspuns, timpul necesar unui pixel să treacă din starea
activă (negru), în starea inactivă (alb) și în cea activă, din nou
(negru). Este măsurat in milisecunde (ms).

- Raportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai

strălucitoare culori (alb) și a celei mai întunecate culori (negru), pe
care ecranul este capabil să le producă.

- Consumul de putere (energie), măsurat în wați.

- Raportul de aspect, lungimea orizontală comparată cu cea

verticală. De exemplu, dacă 4:3 este raportul standard de aspect,
un ecran cu lungimea de 1024 de pixeli, va avea înălțimea de 768
de pixeli. Un ecran widescreen poate avea raportul de aspect 16:9,
adică la lungimea de 1024 de pixeli, va avea înălțimea de 576 de
pixeli.

- Unghiul de vizualizare, capacitatea ecranului de a fi privit

(neperpendicular) de la un unghi diferit de 90°, fără a surveni o
degradare excesivă a imaginii, măsurat în grade, orizontal si
vertical.
Așadar, există mai multe tehnologii hardware pentru
afișarea informațiilor generate de calculator:

10
I. Ecran cu cristale lichide (Liquid Cristal Diode, LCD). Ecranele de tip
Thin Film Transistor, TFT sunt cele mai răspândite pentru
computerele noi.
a. LCD pasiv produce contrast slab, timp de răspuns înalt și alte
defecte de imagine. A fost folosit în majoritatea calculatoarelor
portabile până în mijlocul anilor `90.
b. LCD TFT redă imaginea cu o calitate mult mai bună. Aproape
toate LCD-urile moderne sunt TFT.
II. Tub catodic (Cathode Ray Tube, CRT).
III. Ecrane cu plasmă.

CAPITOLUL IV
IV. COMPARATIE

CRT
Aspecte pozitive:
 Raport de contrast foarte ridicat (20000:1 sau mai mare, mult
mai înalt decât majoritatea LCD- urilor și ecranelor cu plasmă)
 Viteză mică de răspuns
 Culoare excelentă

11
 Poate afișa nativ în aproape orice rezoluție și rată de
reîmprospătare
 Unghi de vizualizare ridicat
 Este o tehnologie stabilă și testată de-a lungul anilor
Aspecte negative:
 Dimensiune si masă mari
 Distorsiune geometrică în CRT-uri non-plate
 Consum mai mare de putere decât un LCD de aceleași dimensiuni
 Există riscul de a apărea efectul moiré la cea mai mare rezoluție
 Intolerant al mediilor umede
 Există un risc (redus) de implozie (din cauza vidului intern) dacă
tubul este avariat
 Rata de reîmprospătare scăzută cauzează un pâlpâit observabil al
imaginii

LCD
Aspecte pozitive:
 Foarte compact si ușor
 Consum redus de putere
 Fără distorsiuni geometrice
 Rezistent
 Prezintă pâlpâit foarte redus sau absent, în funcție de lumina de
fundal
Aspecte negative:
 Raport scăzut de contrast
 Unghi de vizualizare limitat
 Lumina de fundal inegală poate crea distorsiuni de luminozitate
 Timpuri înalte de răspuns
12
 Adâncime fixă a culorilor
 Prezintă o singură rezoluție nativă
 Mai scump decât CRT
 Pixeli morți pot apărea în timpul fabricării

Plasma
Aspecte pozitive:
 Foarte compact si ușor
 Raporturi înalte de contrast (10000:1 sau mai mari)
 Viteză mare de răspuns
 Culoare excelentă
 Unghi de vizualizare ridicat
 Fără distorsiuni geometrice
Aspecte negative:
 Distanță mare dintre subpixeli de aceeași culoare
 Pâlpâit observabil când este vizualizat la distanțe mici
 Temperatură ridicată de operare
 Mai scump decât LCD
 Consum ridicat de putere
 Prezintă o singură rezoluție nativă
 Adâncime fixă a culorilor
 Pixeli morți pot apărea în timpul fabricării

13
 CAPITOLUL V
V. SISTEMUL VIDEO SI MONITORUL

Sistemul video este format din două părti:

un adaptor (placă) video si un monitor sau display. Adaptorul video
reprezintă dispozitivul care realizează legătura (interfata) cu
calculatorul si se află în interiorul acestuia. El va fi corespunzător
tipului de monitor video care ii este atașat. Adaptorul video realizează
o rezolutie orizontală și una verticală. Rezoluția reprezintă numărul
de elemente, în cazul de față puncte-pixeli-, care pot fi afișate pe
ecran. De exemplu, un monitor VGA poate opera în mod video
afișând 640 de puncte de-a lungul ecranului care prezintă 480 de

14
rânduri de puncte. Referindu-ne la această rezoluție, vom spune că
este de 640*480.
În modurile video grafice (deseori acestea sunt referite doar prin
termenul de moduri grafice), fiecare pixel este referit ca fiind unic
adresabil. Aceasta înseamnă că placa video poate afișa fiecare pixel în
mod individual, putând modifica atributele acestuia (de exemplu
culoarea).
În modurile video text (sau simplu, text) ecranul poate conține
numai caractere. În acest caz adresarea nu se mai face pe pixel,
acesta nemaifiind unic adresabil. Controlul ecranului nu se mai face
deci la nivel de punct, ci la nivel de caracter. În acest scop, ecranul
este împărțit în suprafețe numite și celule caracter, fiecare dintre ele
putând conține un caracter. Deși placa video poate modifica în orice
moment atât caracterul, cât și atributele sale, acest lucru se va
reflecta asupra întregii celule caracter și, după cum am mai arătat, nu
asupra unui singur punct.
Este de remarcat faptul că, de obicei, în modul text, numărul de
pixeli nu mai este specificat, acest lucru făcându-se în schimb cu
numărul de caractere de pe un rând și numărul de rânduri. De
exemplu, un mod text anumit poate afișa 80 de caractere pe câte 25
de rânduri. În modul text fiecare celulă caracter prezintă aceleași
dimensiuni și, din această cauză, caracterele se aliniază pe coloane ca
și cum ar avea aceeași mărime, fie că este vorba de o mică virgulă sau
de o majusculă.
Forma caracterelor este de obicei memorată în memoria ROM,
de aici fiind citită de placa video în vederea afișării. Plăcile video care
controlează în modul text celulele caracter de dimensiuni mai mari
15
(acestea sunt formate din mai multe puncte și nu din puncte de
dimensiuni mai mari ), afișează caracterele mai clar, acestea fiind mai
bine definite. De exemplu,caracterele în modul text VGA, care sunt
formate din matrici de puncte 9*16, apar mai proeminent decât cele
în mod text CGA, în care matricea de puncte care definește un
caracter are 8*8 puncte.
Standardul VGA (Video Graphics Array) a fost introdus de către
IBM odată cu calculatoarele PS/2, iar modurile video VGA reprezintă
un superset al standardelor video anterioare, CGA (Color Graphics
Adapter) și EGA (Enhanced Graphics Adapter). Cea mai importantă
îmbunătățire adusă de standardul VGA a fost rezoluția superioară a
caracterelor în modul text, precum și posibilitatea de a afișa 256 de
culori la un moment dat.

Monitorul

Adaptorul video este legat de monitor prin intermediul unui cablu.

Monitorul, denumit uneori și display, permite vizualizarea datelor
introduse de la tastatură sau rezultate în urma execuției unor
comenzi sau programe, putând fi deci încadrat în categoria
echipamentelor periferice de ieșire. Din punct de vedere fizic,
monitorul translatează semnalele trimise prin intermediul cablului
în semnale pe care le utilizează pentru a afișa imagini pe ecran.
Ca piesă principală, monitorul conține un tub de vacuum, similar
cu cel de la televizor și un tun de electroni. Monitoarele color

16
(numărul de culori care pot fi reprezentate de acestea este variabil)
prezintă trei tunuri de electroni.
Rezoluția ecranului este un parametru deosebit de important în
aprecierea monitoarelor și exprimă numărul de pixeli afișat pe o
suprafață dată, iar definiția ecranului – numărul de pixeli pe o singură
linie orizontală și numărul de linii orizontale afișate. Este de notat
faptul că un monitor poate afișa numere diferite de pixeli pe linie și
de linii pe imagine, în funcție de modul video. Oricum, cu cât rezoluția
ecranului este mai mare, cu atât calitatea imaginii este mai bună, iar
solicitarea ochilor utilizatorului se diminuează.
Ecranul monitorului se poate acoperi cu o folie protectoare
specială. În acest caz solicitarea ochilor este mai mică. Acest lucru se
recomandă în special pentru cei care petrec mai mult de trei ore zilnic
în fața ecranului.
Mai sunt și alți parametri care carcacterizează monitoarele. De
exemplu persistența care este în funcție de durata de timp în care
ecranul continuă să lucească după ce fasciculul de electroni a trecut.
Această durată depinde de compoziția chimică a fosforului din care e
realizat ecranul. În ceea ce privește persistența, monitoarele sun t
proiectate astfel încât mărimea acestiu parametru să fie medie sau
mare.
Fiecare imagine este desenată pe ecran de mai multe ori pe
secundă, de obicei cu frecvența 60-70 MGz, acest parametru fiind
cunoscut sub numele de rată de reîmprospătare.
Pentru unele moduri video, imaginea se formează începând cu
linia 1, apoi cu linia 2 și așa mai departe, până la partea de jos a
ecranului. Acest stil de afișare se mai numește și “noninterlaced”,
17
obținându-se în acest fel, rezultate foarte bune în cazul imaginilor
statice. În alt mod video, ecranul se desenează în două faze, iar acest
stil de afișare se mai numește și “interlaced”, fiind indicat pentru
imagini în mișcare deorece acestea pot fi reactualizate de două ori
mai rapid. Este de notat faptul că televizoarele obișnuite prezintă
imagini evident interlaced.
Televizoarele cu tub catodic (CRT) au fost, treptat, inlocuite cu
retroproiectoare bazate pe cristale lichide (LCD) si apoi cu ceea ce se
numeste "televiziune digitala" (PDP). Clasicul ecran cu tub catodic
compune o imagine usor deformata, imperfecta.

Tipuri de monitoare

Standardele video MDA, CGA și EGA folosesc

monitoare digitale. Datele care descriu culorile pixelilor sunt trimise
de adaptorul video la monitor sub forma unor serii de semnale
digitale care sunt echivalente cu serii de biți. Astfel, pentru adaptoare
video care pot afișa numai un număr limitat de culori, sistemele
digitale reprezintă o soluție practică și economică, circuitul electronic
nefiind foarte complicat.
Standardul VGA a introdus un nou tip de monitor care utilizează
semnale analogice pentru transferul informațiilor privind culoarea de
la adaptorul video la monitor. Dacă semnalele digitale prezintă

18
niveluri care indică prezența sau absența unui bit, semnalele
analogice pot prezenta orice valoare între una minimă și una maximă.
Atenție! Nu se poate utiliza un monitor digital cu un adaptor video
analog și invers. O soluție în acest scop constă în utilizarea unui
monitor care poate opera atât cu semnale digitale, cât și analogice
(sistem video dual).

Ecranele cu plasmă PDP - Plasma Display Panels

Tehnologia utilizată în realizarea ecranelor cu plasmă

este în dezvoltare de mai mulţi ani, și promite foarte mult în
domeniul afișării informaţiei. Un strat de gaz special este interpus
între două ecrane transparente, pe care există fixate rânduri
respectiv coloane de electrozi sub formă de pelicule transparente.
Prin activarea unei anumite perechi de electrozi rând-coloană, gazul
de la intersecţia lor seionizează, emiţând lumină. Tipul gazului
determină culoarea de afișare. Imaginile afișate prezintă contrast și
strălucire excelente, și, în plus, scalarea la dimensiuni mai mari se
19
poate face ușor. Nu sunt în totalitate rezolvate problemele legate de
afișarea în nivele de gri si color.Tehnologia își găsește originile in anii
'60. De la ecranele-gigant montate in public, următorul pas a fost
producția de masă.

Ecranul PDP

Ecranul PDP folosește două straturi de sticlă, între care se află un

gaz nobil, xeon sau neon, și o matrice de celule de fosfor (pixeli).
Compoziția gazoasă, supusă unui câmp electric puternic, atinge
starea de plasmă, degajând o strălucire ultravioletă. Aceasta
acționează asupra fiecărui pixel din matrice în parte. Un pixel este
alcătuit din trei subcelule, roșie, verde și albastră, care compun
imaginea finală în mod digital, la o anumită rezoluție. Principalul
avantaj al tehnologiei PDP este că imaginea afișată pe un ecran pe
bază de plasmă nu mai prezintă distorsiunile caracteristice ecranelor
obișnuite. Totodată, imaginea este omogenă în luminozitate, mai
clară și mai strălucitoare (cu o acuratețe de peste 16 milioane de

20
nuanțe de culoare), fără deficiențe de focalizare și fără zone ușor
întunecate sau supraluminate.
Spre deosebire de ecranele clasice, unde distanța optimă de
vizionare este de 4,5 ori dimensiunea diagonalei tubului, ecranele
moderne permit vizionarea optimă de la orice distanță, oricât de
apropiată. Și aceasta datorită faptului că imaginea nu mai este
compusă din linii, ci din puncte fine (pixeli). Modelele pretențioase
oferă rezoluții înalte, pentru un afișaj desăvârșit, iar calitatea
superioară este dată și de stabilitatea imaginii, care nu mai "pâlpâie",
nu afectează vederea și nu dă dureri de cap. Nu în ultimul rând, este
remarcabilă absența interferențelor magnetice, televizorul cu plasmă
putând fi amplasat în apropierea difuzoarelor sau a altor elemente
audio/video perturbatoare, fără ca imaginea sa aibă de suferit. Un
avantaj extrem de important este ergonomia unui astfel de ecran. La
o diagonală de 81 cm, grosimea ecranului nu depășește 15 cm,
comparativ cu cel putin 60 cm, cât ar măsura adâncimea unui
televizor obișnuit de 51 cm. Adevăratul ecran plat este dat doar de
tehnologia pe bază de plasmă.

Principiul de funcționare a monitorului LCD

21
 Principiul de funcționare este destul de simplu: o sursă
de lumină în fața căreia se află un panou special de tip sandwich, care
conține un strat de cristale lichide amplasat între două suprafețe de
tip electrod. În momentul în care se aplică o sarcină electrică, aceste
cristale își schimbă poziția, lucru care le modifică la nivel de
transparență, respectiv de opacitate.

Astfel, lumina este lăsată să treacă sau este oprită. Pentru a

afișa imaginile pe un monitor este nevoie de control la nivel de pixeli.
În consecință panoul este împărțit pe linii și coloane în zone
corespunzătoare câte unui pixel iar fiecare asemenea pixel are și el
trei subzone distincte, separate, care sunt asociate unuia dintre cele
trei canale de culoare elementare: roșu, verde, albastru (RGB). Cele
trei subzone au de asemenea un filtru de culoare pentru a se putea
obține cele trei culori de bază.
Fiecare canal de culoare are asociat un tranzistor care
controlează nivelul sarcinii electrice aplicate stratului de cristale
lichide și, implicit, câtă lumină este lăsată să treacă pe acolo. Astfel,
tranzistorul controlează intensitatea culorii respective. De aici provine
și denumirea de TFT LCD (Thin Film transistor Liquid Crystal Display).
În funcție de modul particular de acțiune asupra cristalelor lichide, se
pot distinge trei mari categorii de panouri TFT:

22
-TN - Twisted Nematic
-MVA - Multidomain vector Alignment
-IPS - In Plane Switching

Principiul de funcţionare al monitorului este acela că lumina albă

variază ca intensitate în urma trecerii printr-un filtru. Elementele de
culoare roşie, verde şi albastră ale unui pixel sunt obţinute prin
simpla filtrare a luminii albe.

Majoritatea cristalelor lichide sunt compuşi organici care

constau din molecule aciculare care, în starea lor naturală, se
poziţionează cu axele lungi relativ paralel. Controlul precis al alinierii
acestor molecule se poate realiza lăsând lichidul cu cristale să curgă
de-a lungul unei suprafeţe cu microcanale. Alinierea moleculelor se
face după direcţia canalelor, astfel că, dacă microcanalele sunt
perfect paralele, şi alinierea moleculelor devine perfect paralelă.
Aceste suprafeţe se numesc straturi de aliniere. In starea lor naturală,
moleculele de cristal lichid sunt dispuse cu axele longitudinale
paralele, dar în mod dezordonat.
Primul principiu al monitoarelor cu cristale lichide (LCD) constă
din crearea de straturi succesive de cristale lichide între suprafeţe cu
microcanale, astfel ca microcanalele de pe o suprafaţă să fie orientale
perpendicular pe direcţia microcanalelor celeilalte suprafeţe. Lumina
urmăreşte alinierea moleculelor, fiind şi ea rotită cu 90 grade atunci
când traversează stratul de cristal lichid. Totuşi, la aplicarea unei
tensiuni cristalului lichid, moleculele se rearanjează singure în poziţie
verticală, permiţându-i luminii să treacă nerotită.
23
 Al doilea principiu al LCD se bazează pe proprietăţile filtrelor
polarizante şi ale luminii. Undele luminii naturale sunt orientate după
unghiuri aleatoare. Un filtru de polarizare este format dintr-un set de
linii paralele extrem de fine. Ele acţionează ca o reţea, împiedicând
accesul undelor de lumină a căror orientare nu coincide cu direcţia
liniilor reţelei. Un al doilea filtru de polarizare având liniile orientate
perpendicular relativ la primul filtru, va împiedica în totalitate
propagarea luminii anterior polarizate. Lumina va trece prin cel de-al
doilea polarizor numai dacă liniile acestuia sunt perfect paralele cu
cele ale primului filtru, sau dacă lumina a fost rotită, căpătând o
orientare identică cu cea a filtrului al doilea.

Reguli:

Un LCD respectă un set de reguli diferite de cele ale

monitoarelor cu tub catodic, oferind avantaje sub aspectul puterii
consumate, ca şi cel al geometriei perfecte. Dezavantajul îl constituie
preţul mai mare, un unghi de vizualizare mai mic şi contrast mai
scăzut al culorilor.
In timp ce tuburile catodice au un domeniu de rezoluţie şi de gradare
pentru a corespunde ecranului, un LCD are un număr fix de celule de
cristal lichid şi poate oferi o singură rezoluţie pentru întregul ecran,
prin utilizarea unei singure celule pentru un pixel. Se pot utiliza şi
rezoluţii mai mici, prin folosirea doar a unei porţiuni din ecran. De
exemplu, un câmp de 1024x768 poate da o rezoluţie de 640x840 prin
utilizarea a 66% din ecran. Majoritatea LCD sunt capabile să dea
24
imagini de rezoluţie mai mică pe întregul ecran printr-un proces
denumit expansiune rathiomatică. Totuşi, aceasta dă rezultate mai
bune în cazul imaginilor cu nuanţe continui, cum ar fi fotografiile,
decât în cazul textului cu imagini având detalii fine, unde pot apărea
obiecte afectate negativ de influenţe laterale.
Un tub catodic are trei tunuri de electroni ale căror fascicule
trebuie să conveargă fără eroare pentru a crea o imagine clară. In
cazul unui LCD nu există probleme privind convergenţa, deoarece
fiecare celulă este conectată sau deconectată în mod individual.
Invers, este posibil ca una sau mai multe celule ale LCD să fie defecte.
Pe un monitor de 1024x768 există trei celule pentru fiecare pixel,
câte una pentru culorile roşu, verde, albastru, adică 2 359 296 celule.
Datorită numărului extrem de ridicat de celule amplasate pe un
display de tip LCD, a dimensiunilor mari ale substratului de sticlă
(generaţia a 3-a de producţie lucrează cu substraturi de 450 x 550
mm) si mai ales a complexităţii proceselor tehnologice în condiţii de
sterilitate maximă, este extrem de dificil a se obţine display-uri, la
care să nu apară un număr de tranzistoare defecte. Aceste defecte se
împart în două categorii: -luminoase (când pe un fond negru
străluceşte un sub-pixel), şi întunecoase (când, pe un fond de o
anumită culoare, un pixel rămâne negru). Defectele întunecoase sunt
aproape invizibile, cele luminoase nu sunt vizibile pe fond alb (fondul
standard al documentelor de tip Excel, Word, etc.), dar pot fi văzute
pe un fond negru (mai rar folosit), sau pe unul de o anumită culoare.
Cel mai deranjant este un defect de culoare verde.

Apariții in anul 2011

25
 1) Apple Thuderbolt MC914LL/A

Noul display Apple Thunderbolt este o adevărată revelație în

domeniul monitoarelor. Pe lângă experiența vizuală deosebită pe
care o oferă utilizatorului, acesta include o serie de caracteristici
care îl propulsează pe locul 1 in topul aparițiilor din 2011. Astfel,
dintre acestea putem aminti:
- Tehnologia Thunderbolt încorporată ce permite transferul de
date între computer și alte dispozitive cu o viteză foarte mare.
Având două canale de 10 Gbps în ambele direcții, acesta este
de 20 de ori mai rapid decât porturile USB 2.0 și de 12 ori mai
rapid decât FireWire 800.
- Permite conectarea a până la 6 dispozitive într-un singur port
compact
- Diagonala de 27 inch, raport de aspect de 16:9, rezoluția de
2560x1440
- Tehnologia LED backlighting: spre deosebire de alte
monitoare care au nevoie de un anumit timp de încălzire
pentru a atinge maximul de luminozitate, monitoarele ce
folosesc tehnologia LED backlighting se aprind instantaneu și
sunt luminate în mod uniform
- Camera FaceTime HD și microfon încorporate
- 3 porturi USB 2.0
- Un port FireWire 800
- Un port Gigabit Ethernet

26
 2) Asus VS228H-P
Caracteristici:
- Diagonală de 21,5 inch
- Design elegant și subțire
- Tehnologia SmartView ce ajustează parametrii culorilor
pentru a oferi o mai bună calitate a imaginii și nuanțe
vibrante
- Tehnologia LED backlighting
- Rezoluție de 1920x1080 Full HD cu HDMI
- Raport de contrast 10 000 000:1 (ASUS Smart Contrast Ratio)

3) Acer G245HQ 24" Class Widescreen LCD Monitor

Caracteristici:
- Diagonală de 24 inch
- Rezoluție de 1920x1080
- Rată de reîmprospătare de 75 Hz
- Raport de contrast 80 000:1
- Raport de aspect de 16:9
- Input DVD-I si VGA
27
 4) eMachines E182HL bm 19 inch LED Monitor

Caracteristici:
- Diagonală de 19 inch
- 16,7 milioane de culori de display
- Rată de reîmprospătare verticală: 55-75 kHz
- Rezoluție de 1366x768
- Raport de contrast 1000:1
- Boxe încorporate
- Tehnologia LED Backlight
- Economic din punct de vedere energetic

5) ViewSonic VA1906A-LED 19 inche LED Monitor

Caracteristici:
- Diagonală de 19 inch
- Rezoluție de 1366x768
- Raport de contrast de 10 000 000:1
- Tehnologie LED Backlight
- Ajustare automată a raportului de aspect
- Eco Mode pentru consum redus de energie

28
 Tehnologia 3D

În afară de aceste apariții lansate de diferiți producători precum

Apple, Asus sau Acer, anul 2011 a introdus inovații bazate pe
tehnologia 3D aplicată monitoarelor PC.
NVIDIA lansează a doua generatie de produse NVIDIA 3D vision,
proiectate pentru a oferi pasionatilor de jocuri o experientă 3D
uluitoare pentru vizionarea de filme, fotografii și jocuri.

NVIDIA 3D Vision 2, noua generatie a tehnologiei 3D de la NVIDIA,

vine cu o nouă pereche de ochelari ce dispun de un design nou,
adaptat nevoilor împătimitilor de jocuri. Printre noile caracteristici, se
numără si tehnologia NVIDIA 3D LightBoost, o tehnologie nouă care
aduce îmbunătătiri sesizabile experientei 3D datorită dublării
luminozitătii pentru imaginiile afisate, în comparație cu alte
tehnologii 3D.
“Cu ajutorul ochelarilor NVIDIA 3D Vision 2, alături de notebook-urile
si monitoarele compatibile cu tehnologia 3D LightBoost, utilizatorii se
vor putea bucura de experiente 3D cu adevărat
29
impresionante,”declară Phil Eisler, general manager, 3D Vision,
NVIDIA. “Echipa de ingineri NVIDIA a adus îmbunătătiri incredibile
tehnologiei 3D pentru PC, obtinând un produs ce oferă o experientă
de gaming uluitoare, care surclasează chiar si filmele 3D de la
Hollywood.”
Ochelarii 3D Vision 2 de la NVIDIA au fost construiti special pentru
pasionatii de jocuri si împătimitii tehnologiei 3D. Acestia oferă o
profunzime mai mare jocului prin intermediul lentilelor cu o
dimensiune cu 20% mai mare decât a celor din prima generatie,
rezultând o suprafată de vizualizare mai mare si un factor mărit de
blocare a luminii exterioare. În plus, ochelarii 3D Vision 2 sunt
construiti dintr-un mix de materiale usoare pentru o purtare mai
confortabilă, alături de căstile de joc.

3D LightBoost este noua tehnologie NVIDIA care

oferă o imagine 3D de 2 ori mai luminoasă în comparatie cu alte
solutii 3D existente si o calitate îmbunătătită a culorii. De asemenea,
tehnologia măreste luminozitatea ambientală, făcând tastatura si
mouse-ul mai vizibile si reducând efectul de 3D ghosting.

Primul monitor desktop certificat pentru tehnologia 3D LightBoost

este ASUS VG278H, un monitor LED full HD (1920x1080) de 27 inci, cu
iesire 3D HDMI 1.4, precum si Dual-link DVI pentru jocurile 3D full HD
1080p 3D. Prin intermediul tehnologiei exclusive ASUS Trace-Free II,
monitorul dispune de o rata de refresh de 120Hz si timpi de răspuns
de doar 2ms, oferind imaginii un aspect clar, ultra-neted. Noul
30
monitor ASUS VG278H va fi disponibil împreună cu 2 perechi de
ochelari 3D Vision 2 începând cu luna octombrie 2011.

Alte monitoare de la Acer si BenQ, compatibile cu tehnologia 3D

LightBoost, vor fi disponibile în lunile următoare.

Concluzii

Sistemul video este format din două părti: un adaptor

(placă) video si un monitor sau display. Adaptorul video
reprezintă dispozitivul care realizează legătura (interfata) cu
31
calculatorul si se află în interiorul acestuia. El va fi
corespunzător tipului de monitor video care ii este atașat.
Adaptorul video realizează o rezolutie orizontală și una
verticală. Rezoluția reprezintă numărul de elemente, în cazul
de față puncte-pixeli-, care pot fi afișate pe ecran. De exemplu,
un monitor VGA poate opera în mod video afișând 640 de
puncte de-a lungul ecranului care prezintă 480 de rânduri de
puncte. Referindu-ne la această rezoluție, vom spune că este
de 640*480.

BIBLIOGRAFIE
Boian F. M., Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, Cluj Napoca,
1994

32
Cadar C., Gheorghiţă V., Tehnologia informaţiei - manual pentru clasa a
IX-a, Ed. L&S Infomat, 1999

Cerchez E., Şerban M., Sisteme de calcul, manual pentru clasa a IX-a,
Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1998

Cerchez E., Şerban M., Tehnologia informaţiei, manual pentru clasa a

IX-a, Ed. L&S Infomat, Bucureşti, 1999

Lica D., Onea E., Informatica, manual pentru clasa a IX-a, Ed. L&S
Infomat, 1999

33