LARGE SCREEN TELEVISION

TECHNOLOGY
1.DISPLAY-URI, EVOLUTIE SI TENDINTE

Tehnologia televiziunii LARGE-SCREEN s-a dezvoltat rapid incepand cu

ultimul deceniu din secolul trecut si continuand cu o dinamica sufocanta in
acest secol. Noi surse de imagini, cum ar fi DVD-ul, computerele personale,
televiziunea de inalta definitie HDTV (High Definition TeleVision) si alte
emisii si semnale digitale sunt combinate cu noi formate digitale ale
semnalului video pentru a oferi o calitate mult imbunatatita a imaginii.
Problema se pune acum, cum sa se asigure cea mai inalta calitate a imaginii
de la toate aceste surse diferite de imagini, semnale video si dispozitive de
vizualizare a imaginilor. Raspunsul se regaseste in conceptual tehnologic
LARGE SCREEN TELEVISION sau de ecrane plate FPD (Flat Panel
Display) - care au avut evolutii absolute dramatice in ultimul deceniu.
Subţiri, bine clădite şi deosebit de atragatoare, televizoarele de înaltă
definiţie cu ecrane plate au puterea de a reda în faţa privitorului imagini cu
inalt grad de stralucire si contrast pentru o claritate desavarsita. Imaginile
excelente, lipsite de scintilatii, au o luminozitate optima si culori superbe,
oferind o experienta TV de neuitat. Contururile sunt evidente, detaliile multe
şi vizibile, iar culorile pur şi simplu răpitoare. Întrucât ştim că nu-i vorba de
magie, ne-am propus să aflăm ce se ascunde în spatele acestui melanj de
frumuseţe şi acurateţe. In mare, aceasta tehnologie isi propune redarea
imaginilor TV pe suprafete cat mai mari, la un nivel calitativ compatibil cu
conceptul HDTV (High Definition TeleVision). Dezvoltarea acesteia a
devenit o necesitate in conditiile dezvoltarii aplicatiilor ce necesita o inalta
rezolutie.
Claritatea si fidelitatea imaginii pe ecran te ajuta sa intelegi realitatea.
Datorita noilor tehnologii, imaginea de pe ecran, cu un inalt grad de
stralucire si contrast, naturala si nedistorsionata, de mare detaliu si cu un
unghi mare atat pe orizontala cat si pe verticala sunt atributele unui ecran
realist. Televizoarele cu ecran plat redau imagini viu colorate, luminoase si
extrem de clare, fie ca este vorba de televizoare cu ecran cu cristale lichide
LCD (Liquid Crystal Display), sau televizoare cu plasma PDP (Plasma
Display Panel). Multe modele masoara doar 10 cm grosime sau chiar mai
putin, ceea ce deschide o gama extinsa de optiuni in ceea ce priveste
plasamentul televizoarelor. Montat pe perete, un televizor cu ecran plat
devine parte a camerei si nu parte a mobilierului. Gratie dezvoltarii din
ultimii ani, acestea au inlocuit aproape in totalitate televizoarele cu tub
catodic. Televizoarele cu ecran plat continua sa devina mai mari si mai
performante, dar cea mai buna veste este aceea ca devin şi mai ieftine.
Tehnologia digitala disponibila pentru aceste modele de televizoare are
numeroase beneficii dar si unele dezavantaje.

FPD: CINEMATOGRAF LA DOMICILIU

Diferitele tehnologii de ecrane plate FPD (Flat Panel Display) au avut intr-o
prima faza dezvoltari numai pe domeniile: LCD (Liquid Crystal Display),
PDP (Plasma Display Panel) si DLP (Digital Light Procesing) care au fost si
sunt disponibile consumatorilor, pe toate pietele. Acestea sunt televizoare
fabricate cu scopul de a obtine imagini de calitate superioara pe ecrane mari
si subtiri. Formele plate ale celor doua tipuri de televizoare, atat cele cu
plasma, cat si cele cu cristale lichide, permit posesorilor sa le monteze
oriunde, chiar si pe tavan. In plus, daca adaugam conectivitatea wireless,
accesul la Internet si faptul ca, de la o luna la alta, apar modele din ce in ce
mai impresionante ca marime, acestea au devenit o piatra grea de gatul
receptoarelor clasice, care nici n-au ajuns la o diagonala de 100 cm.
Este destul de dificil de gasit o definitie riguroasa pentru display-urile de tip
“FLAT PANEL”, dar nu cred ca exista vreo persoana care sa nu fi vazut
macar in marile magazine un astfel de ecran. Initial, acestea au fost
proiectate pentru dotarea laptopurilor, dar,
caracteristicile si avantajele lor, le-au propulsat
in fata ecranelor clasice cu tub catodic CRT
(Cathode Ray Tube). Un televizor „clasic“ dotat
cu tub catodic, afiseaza imagini cu ajutorul unui
fascicul de electroni care baleiaza fata interioara
a ecranului, descriind „linii“ orizontale, de sus
in jos si impresionand depunerile de fosfor care
genereaza lumina (sunt 625 de linii, dintre care vizibile sunt de fapt doar
576; restul fiind folosite pentru alte date, de tipul unor semnale de test sau de
sincronizare a culorilor). La aceste televizoare cu tub catodic stralucirea este
mai puternica in mijlocul ecranului si mai slaba pe margini, culorile
pierzand din stralucire pe marginea ecranului. O alta problema ar fi ca liniile
nu sunt afisate una dupa alta, ci din doua in doua: mai intai cele impare, apoi
cele pare, procedeu tehnic numit intretesere
(interlaced). Diagonalele ecranelor cu tub
catodic CRT sunt limitate la max 40 inches de
insasi specificul tehnologiei, de capacitatea de a
crea un flux suficient de mare de electroni care
sa ofere o stralucire acceptabila a imaginii, fara
distorsiuni de focalizare, pe toata suprafata
ecranului, palpaierea imaginii si geometria
imaginii alterata la extremitatile ecranului, iar greutatea acestora ar ajunge,
datorita grosimii sticlei, la valori impresionante. In plus, la orice dimensiune,
clasicul ecran cu tub catodic compune o imagine usor deformata, imperfecta
pe intreaga suprafata si cu usoare “palpairi” care afecteaza confortul vizual.
E foarte probabil ca, in urmatorul deceniu, televizoarele cu tub catodic vor
disparea, odata cu scaderea preturilor si apropierea termenului la care vom
trece la televiziunea digitala.
Avantajele televizoarelor cu ecran plat: In cazul în care doriti sa schimbati
vechiul televizor cu tub catodic CRT in ambientalul apartamentului dvs, din
motive de design sau pur tehnice (redare de surse de semnal HD), un
televizor cu ecran plat este alegerea cu cel mai mare efect practic. Atat
televizoarele cu plasma PDP cat si cele cu cristale lichide LCD va pot oferi
un amestec incredibil de imagini de forte buna calitate in conditii deosebit de
odihnitoare. Deasemenea trebuie sa fiti convinsi ca sunt cele mai
performante televizoare digitale, in special daca sunteti dornici si beneficiari
de televiziune de inalta definitie (HDTV). Exista, desigur, diferente intre
cele doua tipuri de panouri (diferente ce vor fi tratate in continuare), alegerea
trebuind sa corespunda necesitatilor concrete. Din multitudinea de
caracteristici tehnice trei sau patru sunt insa esentiale in luarea unei decizii :
rezolutie, contrast, luminozitate si, poate, dimensiunile impuse de camera in
care va fi amplasat. Va veti alege un perete pentru a fi eliberat si nu va
ramane decat sa decideti forma cea mai estetica de montare : pe un stand,
atunci cand vreti sa montati langa el alte componente din sistemul HOME
CINEMA, sau direct pe perete pentru a simula o sala de cinema, nu inainte
de a va asigura ca acesta poate sustine greutatea noului dvs televizor, care
poate ajunge, la un PANASONIC VIERA de 65 inch de exemplu, la 79 kg.
Deasemenea trebuie sa va asigurati ca distanta de vizionare este suficient de
mare pentru a nu distinge fizic pixelii si distanta dintre ei , care sunt cu atat
mai mari cu cat ecranul este mai mare, dar si sufficient de mica pentru a
distinge toate detaliile unei afisari HD. In general se accepta o distanta
cuprinsa intre 1.5 si trei ori diagonala ecranului. Deci, daca va uitati la un
televizor cu ecran de 42-Inch Widescreen, de exemplu, canapeaua dvs.
trebuie sa fie la cel putin 1,6 metri distanta. Pentru 60 de inch widescreens,
distanta creste la aproximativ 2,3 metri.
Tehnologiile de ecrane plate FPD (Flat Panel Display) sunt mult mai
potrivite pentru constructia de ecrane mari de televizoare si din cauza ca
acestea ofera un randament mult mai bun in asigurarea unei calitati
acceptabile a imaginilor. Imaginile ce-ţi taie răsuflarea sunt produsul
milioanelor de puncte luminoase (pixeli) din care sunt construite ecranele
acestor televizoare. Pixel-ul este cea mai mica unitate care alcatuieste o
imagine. Cu toate acestea, un pixel este compus, la randul sau din trei sub-
pixeli colorati: rosu, verde si albastru, care impreuna afiseaza culoarea
corecta pentru un pixel aflat intr-o anumita pozitie pe ecran. Acestia se
aprind sau se sting, ori îşi schimbă culoarea, după cum porunceşte semnalul
video din care este hrănit televizorul.
Grosimea mică şi greutatea redusă maresc numărul opţiunilor de
amplasare. Montarea televizorului pe un perete este cea mai ergonomică
variantă de optimizare a spaţiului, deşi cele mai multe persoane îl ţin pe
masă, birou sau în mobilier. Dacă iei considerare montarea televizorului pe
perete, e important de ştiut că televizoarele realizate pe tehnologia cu plasma
(PDP) sunt mai grele decât televizoarele cu cristale lichide LCD, dar cu toate
acestea, cântăresc cu mult mai puţin decât un televizor cu tub catodic CRT,
de aceeaşi dimensiune.
Precizia display-ului digital: Televizoarele cu plasma PDP şi cu cristale
lichide LCD folosesc pentru afisarea imaginilor, matrici tehnologice fixe,
adresabile digital. Acestea redau imagini prin iluminarea unei reţele de
puncte (pixeli), aflate la intersectia liniilor si coloanelor cu adrese precise,
bine determinate. Privind din acest punct de vedere, cele mai trainice
televizoare HD (FULL HD) au 1920 de pixeli pe un rând şi 1080 de pixeli
pe o coloană. O simplă operaţie de înmulţire va dovedi că imaginea ce apare
pe un astfel de ecran plat este compusă din peste 2 milioane de puncte
individuale. Comparând rezultatul cu rezoluţia de numai 350.000 de pixeli a
televizoarelor cu tub catodic, este evident de ce cantitatea este importantă în
acest caz. În fapt, fiecare pixel este compus din trei sub-pixeli: cate unul
pentru fiecare culoare fundamentala roşu, verde şi albastru. Culoarea şi
luminozitatea sunt precis controlate la nivelul sub-pixelilor, ceea ce duce la
posibiliatatea de redare a milioane sau chiar miliarde de posibile culori.
Tehnologia de ecrane perfect plate presupune că televizoarele din această
gamă menţin claritatea şi geometria imaginii perfecte de sus până la bază,
dintr-o margine in cealaltă şi pe diagonală. Liniile drepte vor arăta perfect
drepte. Chiar şi cele mai noi modele de televizoare plate cu tub catodic CRT
distorsionează imaginea catre marginea ecranului atat din punct de vedere
geometric cat si ca focalizare sau puritatea culorilor. Atat ecranele plate cu
plasma (PDP) cat si cele cu cristale lichide
(LCD) incorporeaza matrici tehnologice
fixe, formand la intersectia linilor si
coloanelor matricei, asa numitii “pixeli”, ce
pot fi comandati individual creand astfel
premisa, cel putin teoretica, a uniformitatii
redarii imaginilor pe intreaga suprafata,
conducand astfel la eliminarea distorsiunilor
caracteristice ecranelor clasice (cu accesarea individuala la nivelul liniilor).
Totodata, imaginea este omogena in luminozitate, mai clara si mai
stralucitoare, fara deficiente de focalizare si fara zone usor intunecate sau
supraluminat Nu in ultimul rand, ecranele plate FPD (Flat Panel Display),
datorita tehnologiei de compunere a imaginii din puncte fine (pixeli) si nu
din linii, au limitat restrictia privind distanta optima de vizionare, care la
ecranele cu tub catodic CRT era de 4.5 ori diagonala tubului, aceasta
depinzand numai de dimensiunile pixelilor si a distantei dintre ei. Totusi,
trebuie sa tinem cont de un aspect important: atat ecranele plate cu plasma
(PDP) cat si cele cu cristale lichide (LCD), deformeaza putin imaginea unei
televiziuni obisnuite din cauza adaptarii transmisiilor in format 4:3 la
formatul 16:9. De regula telespectatorul doreste ca ecranul sa fie luminat in
intregimea lui, fara benzi negre pe margine si ca atare se activeaza functia
televizorului de “rearanjare”(resize) a dimensiunilor imaginii, aparand un
oarecare efect de turtire a acesteia. Pentru minimizarea efectului, este ideal
ca vizionarea sa se faca dintr-o pozitie cat mai perpendiculara pe ecranul
televizorului. Un al doilea aspect pentru care aceasta pozitie perpendiculara
este recomandata, rezida din faptul ca vazute de pe margine, imaginile
reproduse pe ecrane plate FPD (Flat Panel Display) isi pierd din contrast,
apar mai spalacite, mai deschise, in timp ce privite exact din fata, vizionarea
va fi optima.
Modelele pretentioase ofera rezolutii inalte, pentru un afisaj desavarsit, iar
calitatea superioara este data si
de stabilitatea imaginii, care nu
mai “palpaie”, nu afecteaza
vederea si nu da dureri de cap.
Deasemenea, este remarcabila
absenta interferentelor
magnetice, televizoarele cu
ecrane plate FPD (Flat Panel
Display) putand fi amplasate in apropierea difuzoarelor sau a altor elemente
audio/video perturbatoare, fara ca imaginea sa aiba de suferit. Un avantaj
extreme de important il constituie ergonomia unui astfel de ecran. La o
diagonala de 27-42 inches, grosimea televizorului nu depaseste 15 cm.,
comparativ cu cel putin 60 cm., cat masoara adancimea unui televizor CRT
obisnuit de 20-25 inches.
Tehnologia digitala a schimbat multe aspecte din viata noastra. Fara aceasta
nu era posibila adresarea si procesarea milioanelor de pixeli in timpi mai
mici de cat poate sesiza ochiul uman. Transformarea televiziunii analogice
intr-una digitala, care acum este “pe val”, nu a mai mirat pe nimeni.
Avantajele televiziunii digitale sunt impresionante: lipsa perturbatiilor, a
imaginilor “duble”, economie de canale de transmisie prin codare si
posibilitatea de transmisie la definitie mai mare. O transmisie digitala poate
“corecta” problemele de receptie intr-o anumita masura. Puterea semnalului
receptionat nu mai este atat de importanta ca in transmisia analogica, dar
daca rata de erori este prea mare, atunci receptia se intrerupe in totalitate.
In prezent sunt acceptate trei modele de definitii vizuale cu care se pot face
transmisii TV:
1.SDTV (Standard Definition TeleVision): 640x480 pixeli Interlaced
(intretesut) sau 704x480 Interlaced. Interlaced (intretesut) inseamna ca in
timpul unui refresh (cadru) al imaginii, pe ecran se scaneaza mai intai pixelii
impari si mai apoi pixelii pari.
Ca urmare vom vedea o imagine usor deformata, creandu-se o senzatie de
decalare a pixelilor pari de cei impari, datorata ratei de refresh. (frecvrenta
cadrelor).
2. EDTV (Enhanced Definition TeleVision): 640x480 progressive
(progresiv) sau 704x480 progressive. In sistem progresiv pixelii sant
scanati in ordine, uniform fara a se face departajarea intre campuri, pentru
optimizarea calitatii imaginii.. Imaginea apare completa fara senzatia de
decalare ca la SDTV. Conceptul Progressive Scan dubleaza rezolutia
verticala a imaginii, pentru o imagine mult mai clara. In loc sa trimita mai
intai semicadrul cu linii impare, urmat de semicadrul cu linii pare, ambele
semicadre sunt scrise in acelasi timp. Este creata instantaneu o imagine
completa, de rezolutie maxima. La aceasta viteza, ochiul uman percepe o
imagine mai clara, fara a distinge structura liniilor.
3. HDTV (High Definition TeleVision): 1280x720 progressive sau
interlaced si 1920x1080 progressive sau interlaced. Acest model
presupune automat formatul 16:9, din care cauza televizoarele care reproduc
HD necesita obligatoriu ecran lat. HDTV este o denumire generica pentru
sisteme de inalta definitie, orice semnal 720p, 1080i, 1080p este considerat
HDTV (modelul 1920x1080 progressive este denumit generic FULL HD).
Din această perspectivă, condiţiile minime ce trebuie să le îndeplinească un
ecran pentru a fi acceptat în acest club exclusivist (HDTV) este să aibă o
rezoluţie de cel puţin 1280 x 720 pixeli.
In concluzie, un pas important a fost digitizarea semnalului TV care se
transmite pe diverse cai, care pot fi aceleasi ca in cazul transmisiilor de date:
cablu coaxial, fibra optica, transmisii de date wireless, satelit digital. Este
important de retinut: TV digital nu este sinonim cu TV de inalta definitie
(HDTV). La achizitionarea un sistem de receptie HDTV, trebuie verificat
daca se poate face autoconversie in sus sau in jos. Televizoarele cu ecrane
plate FPD (Flat Panel Display) lucreaza doar la o rezolutie nativa,
schimband-o, acesta va afisa imaginile ori prin interpolare sau prin redarea
informatiei redusa la centrul ecranului. Televizorul modern trebuie sa poata
asigura un afisaj pe diplay cu cel putin rezolutia transmisa, altfel va trebui sa
faca un resize, o rearanjare a pixelilor (downconversion) de asa maniera
incat sa faca vizibila imaginea transmisa cu riscul compromiterii calitatii
originale. (a vedea o emisie HD pe un televizor ce nu poate reproduce decat
SD
-in
cazul
in
care

acesta poate face downconversion- nu inseamna nici-o imbunatatire fata de o

transmisie SD normala). Vor avea loc intarzieri sau fenomene de pixelizare
cand procesorul televizorului nu tine pasul cu semnalul. In general insa, 80%
din televizoarele capabile sa receptioneze SD nu sunt capabile sa faca
downconversion pentru o transmisie HD, intrucat le lipsesc componentele
digitale aferente. Televizoarele destinate receptiei EDTV insa, sunt dotate
corespunzator si capabile sa rezolve aceasta problema. In practica, pentru
simplificare, rezolutia unui ecran
FPD (Flat Panel Display) este
definita prin rezolutia (numarul
de pixeli) pe verticala intrucat
cea pe orizontala rezulta implicit
din raportul 16:9. De exemplu,
despre un ecran cu rezolutia
nativa FULL HD 1920x1080
progressive, se spune ca este din categoria 1080p rezolutie conventionala, un
altul de 1366x768 interlaced are rezolutie de 720i rezolutie conventionala.
HD Ready este o tehnologie cu denumire protejata care ofera imagini de
calitate, superioare celor obtinute prin scanare progresiva. Aceasta
tehnologie respecta standardele stricte impuse de EICTA, oferind un ecran
HD care afiseaza imagini de calitate, cu rezolutie superioara, gratie unui
semnal TV de inalta definitie. In Europa, pentru ca un display sa poata avea
logo-ul HD Ready, display-ul trebuie sa aiba o rezolutie nativa de minim
720 linii, sa poata reda cel putin 720p si 1080i si sa dispuna de anumiti
conectori (Analog: Component si Digital: DVI sau HDMI, cu suport
HDCP). Astea sunt cerintele minime.
Un alt aspect este formatul ecranului, care, in cel standard proportia este
4:3, iar in HDTV este 16:9, cu 1/3 mai mare decat cel obisnuit. Ecranul lat
(wide) are ca punct de inceput anii 50, cand cinematografia a cautat noi
atractii pentru publicul tot mai mult atras de televizor, comparativ cu sala de
cinema. Adoptarea acestui format s-a facut pentru a ingreuna transmisia pe
televizor a filmelor, insa o explicatie rationala ar fi ca proiectia pe ecran lat
este mai apropiata de modul de vedere natural. 30 de grade stanga si dreapta
este raza vizuala obisnuita a omului, ecranul 4:3 acoperind 10 grade stanga
si dreapta, in timp ce 16:9 acopera 30 de grade. In general, Europa este in
urma continentului nord-american in ceea ce priveste transmisiile HDTV,
dar companiile TV nu ignora acest aspect si se lucreaza la implementarea ei
rapida.