Istoria calculatoarelor

Pornind din 1939, cand a fost fondata compania Hewlett Packard si parcurgand traseul evolutiei
computerului pana in zilele noastre, descoperim o poveste interesanta, demna de istorisit.
La inceputurile sale, computerul avea dimensiuni impresionante, ocupand o incapere intreaga, iar
astazi el incape in palma unui copil relateaza e!news.
"tapele evolutiei
#eceniu dupa deceniu, iata cateva din etapele care au marcat traseul inovator ce a condus la
performantele te$nologice si aspectul computerului de azi%
19&' ( apare primul computer, denumit pe scurt )*) +)omple, *um!er )alculator-, proiectat
de catre cercetatorul american .eorge /o!ert 0ti!itz si finalizat in cadrul 1ell 2elep$one
La!oratories3
19&1 ( apare noul 43 computer51om!e, construit de catre inginerul german 6onrad 4use si
utilizat la decriptarea comunicatiilor militare naziste3
19&7 ( profesorul 8o$n 9incet :tanasoff, impreuna cu un a!solvent al Iowa 0tate )ollege, pe
numele sau )liff 1err;, au creat sistemul :1) +:tanasoff(1err; )omputer-3
19&& ( are loc inaugurarea Harvard <ark(15)olossus ( un calculator enorm, dimensionat si
pozitionat intr(o incapere intreaga, utilizat ca si primul in scopuri legate de raz!oiul cu
.ermania3
19&= ( aparitia "*I:)5:9I#:), computerul im!unatatit, care lucra de 1.''' de ori mai rapid
decat comtemporanii sai3
19>' ( "/: 11'150":)5Pilot :)" devine primul computer comercial3
19>& ( I1< creeaza primul sau computer, denumit I1< ?'13
19>@ ( 8aponia lanseaza si ea primul sau computer, denumit *":) 11'13
19=' ( anul realizarii primului minicomputer% #") P#P(13
19=& ( I1< 0;stem 3=' devine prima familie de sase computere compati!ile, cu &'
de sistemeperiferice, capa!ile sa lucreze impreuna3
19=@ ( anul crearii si lansarii in spatiu a computerului :pollo .uidance )omputer, de pe :pollo
?3
19?> ( <I20 :ltair52andem(1= devine primul computer !azat pe un microprocesor Intel @'@',
creat pentru procesarea de tranzactii online3
19?= ( 0teve ozniak proiecteaza :pple I, pe care il vinde mai tarziu lui 0teve 8o!s3
19?9 ( :tari &'' si @'' sunt primele calculatoare care dispun de optiuni pentru Aocuri3
19@3 ( :pple Lisa este primul computer cu o grafica special creata pentru interfata utilizatorului3
19@> ( apare )omodor :miga 1''', vandut cu 1.79> dolari +fara monitor-, la vremea respectiva,
care a demonstrat ca poate depasi capacitatile audio si video ale contemporanilor sai3
19@@ ( *eB2 este primul computer care avea incorporat un driver pentru inmagazinarea de date
optice si un lim!aA adecvat, menit sa simplifice programarea3
1993 ( apare P> Pentium, lansat de Intel, cu versiunile sale de =' si == <Hz3
199> ( 0on; creeaza Pla;0tation, care s(a vandut la vremea respectiva in peste 1'' milioane de
e,emplare3
1999 ( :pare Power<ac .&5:<# :t$lon ?>' <Hz3
7''1 ( <ac C0B5indows BP5Linu, 7.&.' isi face simtita prezenta, cu noua sa tripla versiune
operativa3
7''7 ( /I< lanseaza primul smart$p$one 1lack1err;3
7''> ( Intel si :<# ela!oreaza primul lor dual(core =&(!it, in timp ce <icrosoft creeaza primul
B!o, 3='3
7''? ( :pple lanseaza primul iP$one3
7'1' ( :celasi :pple creeaza primul iPad, computerul ta!leta care realizeaza $i!ridul ideal intre
unsmartp$one si un laptop.
2e$nologia, incotroD
2e$nologia continua sa demonstreze un ritm impresionant de transformari si perfectionari, menit
sa introduca optiuni tot mai avansate si mai inovatoare in functionalitatea, designul si
operativitatea computerelor.
)at de curand este asteptata dezvoltarea optiunilor de proiectie $olografica 3# si a legaturilor
interactive dintre om si computer, care vor da startul unei noi epoci inovative in domeniu.
)el mai vec$i mecanism cunoscut care se pare cE putea func iona ca o ma inE de calculat se
considerE a fi mecanismul din :ntik;t$ira, datFnd din anul @? G.e.n. i folosit aparent pentru
calcularea mi cErilor planetelor. 2e$nologia care a stat la !aza acestui mecanism nu este
cunoscutE.
C datE cu revigorarea matematicii i a tiin elor Gn timpul /ena terii europene au apErut o
succesiune de dispozitive mecanice de calculat, !azate pe principiulceasornicului, de e,emplu
ma ina inventatE de 1laise Pascal. 2e$nica de stocare i citire a datelor pe cartele perforate a
apErut Gn secolul al BIB(lea. Hn acela i secol, )$arles 1a!!age este cel dintFi care proiecteazE o
ma inE de calcul complet programa!ilE + 1@3?-, GnsE din pEcate proiectul sEu nu va prinde roade,
Gn parte din cauza limitErilor te$nologice ale vremii.
Hn prima AumEtate a secolului al BB(lea, nevoile de calcul ale comunitE ii tiin ifice erau
satisfEcute de calculatoare analoage, foarte specializate i din ce Gn ce mai sofisticate.
Perfec ionarea electronicii digitale +datoratE lui )laude 0$annon Gn anii 193'- a condus la
a!andonarea calculatoarelor analogice Gn favoarea celor digitale +numerice-, care modeleazE
pro!lemele Gn numere +!i i- Gn loc de semnale electrice sau mecanice. "ste greu de precizat care a
fost primul calculator digital3 realizEri nota!ile au fost% calculatorul :tanasoff(1err;, ma inile 4
ale germanlui 6onrad 4use ( de e,emplu calculatorul electromecanic 43, care, de i foarte
nepractic, a fost pro!a!il cel dintFi calculator universal, apoi calculatorul "*I:) cu o ar$itecturE
relativ infle,i!ilE care cerea modificEri ale ca!laAelor la fiecare reprogramare, precum i
calculatorul secret !ritanic )olossus, construit pe !azE de lEmpi i programa!il electronic.
"c$ipa de proiectare a "*I:)(ului, recunoscFnd neaAunsurile acestuia, a ela!orat o altE
ar$itecturE, mult mai fle,i!ilE, care a aAuns cunoscutE su! numele dear$itectura von
*eumann sau Iar$itecturE cu program memoratJ. :ceasta stE la !aza aproape tuturor ma inilor
de calcul actuale. Primul sistem construit pe ar$itectura von *eumann a fost "#0:).
Hn anii 19=' lEmpile +tu!urile electronice- au fost Gnlocuite de tranzistori, mult mai eficien i, mai
mici, mai ieftini i mai fia!ili, ceea ce a dus la miniaturizarea i ieftinirea calculatoarelor. #in
anii 19?', adoptarea circuitelor integrate a co!orFt i mai mult pre ul i dimensiunea
calculatoarelor, permi Fnd printre altele i apari ia calculatoarelor personale de acum.
Periferice de intrare5ie ire
II5"K +Iintrare(ie ireK-, sau Gn englezE I5C +de la input5output-, este termenul general pentru acele
dispozitive prin care un calculator prime te informa ii din lumea e,terioarE, inclusiv instruc iuni
despre ce sE facE, sau trimite Gnapoi +Gn afarE- rezultatele calculelor sau opera iilor logice pe care
le(a efectuat. /ezultatele pot fi destinate ca informa ii oamenilor, sau pot fi folosite Gn mod direct
+nemiAlocit- drept decizii Gn diriAarea altor ma ini3 de e,emplu Gn cazul unui ro!ot industrial, cel
mai important dispozitiv de ie ire +dispozitiv "- al calculatorului +de ro!ot- Gnglo!at Gn el
creeazE comenzile detailate necesare pentru toate opera iile +mi cErile- mecanice
ale ro!otului propriu(zis.
Prima genera ie de calculatoare era ec$ipatE cu o gamE de dispozitive I5" destul de limitatE i cu
vitezE de e,ecu ie redusE3 de e,emplu, pentru introducerea datelor de calcul i a instruc iunilor
de program se folosea Gn principal un cititor de cartele perforate sau un dispozitiv asemEnEtor, iar
pentru afi area rezultatelor se folosea o imprimantE, de o!icei un teleimprimator modificat de tip
Itele,K. #e(a lungul timpului GnsE au apErut o imensE diversitate de dispozitive I5". Pentru
calculatorul personal de azi, cele mai comune modalitE i de introducere directE a datelor
sunt tastaturile i mausurile, iar principalul miAloc prin care calculatorul prezintE informa ii cEtre
utilizator sunt monitoarele, de i imprimantele sau dispozitivele de generat sunet sunt folosite i
ele Gn mod o!i nuit. :lte dispozitive sunt specializate pentru numai anumite tipuri de intrEri sau
ie iri, de e,emplu aparatul foto digital i scanerul.
#ouE categorii principale de dispozitive sunt%
dispozitivele secundare de stocare% disc$etele, unitE ile )#, #9#, discurile dure i altele3
capacitE ile de stocare a datelor pot diferi foarte mult Gntre ele.
precum i dispozitivele pentru conectarea la re ele de calculatoare . Posi!ilitatea de a
interconecta calculatoarele pentru a transfera date i informa ii Gntre ele a desc$is calea unei
mul imi de noi aplica ii. Internetul, i aici Gn special orld ide e!, permit miliardelor de
calculatoare de pe glo! sE se lege unele cu altele pentru a transfera Gntre ele informa ii de
toate tipurile.
Instruc iuni software
Instruc iunile interpretate de cEtre unitatea de control i e,ecutate de L:L nu seamEnE deloc
cu lim!aAul uman. )alculatorul cunoa te prin construc ie un set relativ mic de instruc iuni
elementare, care sunt simple, !ine definite i neam!igue. ",emple de instruc iuni sunt%
IcopiazE con inutul celulei de memorie > i plaseazE rezultatul Gn celula 1'K, IadunE
con inutul celulei ? cu con inutul celulei 13 i plaseazE rezultatul Gn celula =K, IdacE
con inutul celulei 999 este ' +zero-, urmEtoarea instruc iune de e,ecutat se gEse te memoratE
Gn celula 3'K, dacE nu, Ise urmeazE secven a + irul de instruc iuni- mai departeK.
Instruc iunile calculatorului se Gmpart Gn patru mari categorii%
1. mutare de date dintr(o loca ie Gn alta +instruc iuni de transfer-,
7. e,ecutare de opera ii aritmetice i logice asupra datelor +instruc iuni aritmetice,
instruc iuni logice-,
3. testare a unor condi ii, de e,emplu Icon ine celula de memorie nr. 999 un 'DK
+instruc iuni de testare sau de condi ie-,
&. modificare a secven ei + irului- de opera ii +instruc iuni de comandE propriu(zise-.
Hn calculator instruc iunile Ie,terneK sunt memorate i deci reprezentate Gn cod !inar, la fel
ca i toate celelalte date de calcul +numere, litere, sim!oluri-. #e e,emplu, codul Gn lim!aA(
ma inE pentru una din opera iile de copiere Gntr(un microprocesor fa!ricat de firma Intel este
1'11'''', I1K i I'K fiind cele douE valori logice !inare IGn eleseK
de microprocesor +computer, ma inE-. Hn completarea e,emplului de mai sus, se poate intui
cE o instruc iune de adunare Gn respectivul Intel(microprocesor tre!uie sE fie reprezentatE
altfel decFt cea de copiere, de e,emplu '1''111'. <ul imea de instruc iuni implementate
Gntr(un calculator +computer- formeazE i este numit lim!aAul ma inE al acelui calculator.
0implificat vor!ind, dacE douE calculatoare au )PL(uri +unitE i centrale de procesare- care
rEspund la fel la acela i set de instruc iuni, programele +e,ecuta!ile- scrise pentru unul pot
rula i pe celElalt aproape fErE modificEri, dar de e,emplu cu viteze diferite.
L urin a porta!ilitE ii este o motiva ie pentru proiectan ii de calculatoare ca ei sE nu modifice
radical design(urile e,istente, decFt pentru motive serioase.
Programe
Programele de calculator sunt listele de instruc iuni de e,ecutat de cEtre un calculator.
:cestea pot numEra de la cFteva instruc iuni, care Gndeplinesc o sarcinE simplE, pFnE la
milioane de instruc iuni pe program +unele din ele e,ecutate repetat-, plus ta!ele de date. Ln
calculator personal curent din anul 7''@ din categoria su! 1.''' euro este capa!il sE e,ecute
peste & miliarde de instruc iuni pe secundE. )ompunerea sau scrierea acestor programe este
efectuatE de cEtre programatori, care pot fi profesioni ti, semiprofesioni ti sau i amatori, Gn
func ie de temele de rezolvat i mediul de dezvoltare.
Hn practicE, programele nu se mai scriu demult Gn lim!aAul ma inE al calculatorului. 0crierea
Gn lim!aA(ma inE era e,trem de la!orioasE i erorile se puteau strecura u or, ceea ce putea
provoca scEderea productivitE ii la programare. :ctualmente programele dorite sunt de o!icei
descrise5scrise Gntr(un lim!aA de programare de nivel mai ridicat +superior-, care, Gnainte de a
putea fi e,ecutat, este tradus automat Gn lim!aA(ma inE de cEtre programe specializate
+interpretoare i compilatoare-, adicE Gntr(o Ilim!EK inteligi!ilE ma inii de calcul
+computerului-.
Lnele lim!aAe de programare sunt foarte strFns legate de lim!aAul ma inE de la !aza
calculatorului, ca de e,. lim!aAul de asam!lare, de aceea sunt numite lim!aAe de Inivel AosK.
La cealaltE e,tremE se situeazE lim!aAele de Inivel GnaltK, de e,. )MM, 8ava, Lisp, 9isual
1asic .a. :cestea oferE programatorilor posi!ilitatea operErii cu concepte foarte a!stracte,
comple,e, a cEror implementare concretE la nivelul de Aos nu mai intereseazE +dacE
interpretorul sau compilatorul func ioneazE corect-. Lim!aAul ales pentru o anume pro!lemE
depinde Gn primul rFnd c$iar de natura pro!lemei, de competen a profesionalE a
programatorilor, de disponi!ilitatea uneltelor de proiectare precum i de !ugetul disponi!il.
Programele mai sunt numite i software, ele putFnd fi memorate permanent sau5 i doar
memora!ile temporar3 GnsE software(ul poate include, pe lFngE programele propriu(zise, i
material au,iliar, cum ar fi date grafice, Gn cazul unui Aoc pe calculator.
Instrumentele moderne de proiectare software precum i te$nicile de programare ce pun
accentul pe reutilizarea codului +de e,. programarea orientatE pe o!iecte- fac posi!ilE
realizarea unor programe comple,e, constituite din zeci de milioane de instruc iuni3 de
e,emplu !rowserul Nirefo, al organiza iei <ozilla se compune din peste 7 milioane de linii
de cod Gn lim!aAul )MM. .estiunea acestor programe comple,e face o!iectul unei tiin e
numite ingineria programErii.
1i!lioteci i sisteme de operare
*u cu mult timp dupE dezvoltarea calculatorului s(a constatat cE acelea i rutine +pEr i de
program +su!programe- cu scop !ine definit- se pot uneori folosi Gn mai multe programe
diferite3 un e,emplu fiind calcularea unor func ii matematice. #in motive de eficien E,
versiunile standard ale acestor rutine au Gnceput sE fie adunate Gn!i!lioteci de programe
+Gn englezE% li!rar;, li!raries- i puse la dispozi ia tuturor celor interesa i. Ln alt set foarte
necesar de rutine s(a dovedit a fi comunicarea cu diversele dispozitive de I5" +disp. periferice
de intrare5ie ire -.
Hn anii 19=' calculatoarele au Gnceput sE fie folosite pe larg Gn industrie i economie, iar un
calculator a putut fi folosit la e,ecutarea simultanE a multor sarcini, prin intercalarea Gn timp
a programelor. )urFnd a apErut i software +sistem de program cu instruc iuni- specializat Gn
automatizarea planificErii acestor sarcini. )om!ina ia Gntre un software gestionar
al $ardwareului i un software planificator de sarcini a devenit cunoscutE su! numele de
Isistem de operareK +englezE% operating s;stem-. Ln prim e,emplu de sistem de operare a
fost sistemul C053=' al companiei americane I1<.
LrmEtorul pas maAor a fost partaAarea timpului +time s$aring-, prin care mai mul i utilizatori
+clien i- pot folosi o ma inE simultan. Pentru aceasta programele fiecEruia se pEstreazE Gn
memorie, e,ecutFndu(se pe rFnd por iuni din aceste programe pentru o perioadE scurtE de
timp +Ifelie de timpK, time slice-, astfel oferind fiecErui utilizator +client- iluzia cE
computerul lucreazE doar pentru el. <odul de stocare +memorare- a datelor a evoluat i el,
apErFnd conceptul de Isistem de fi iere K +file s;stem-, Gn care fi ierele sunt dispuse pe
purtEtorul de date Gntr(o structurE ierar$icE de IdirectoareK sau IdosareK.
C adEugire maAorE Gn domeniul sistemelor de operare a fost acum cF iva ani o interfa E
graficE cu utilizatorul +englezE% grap$ic user interface, .LI-.
Hn afara acestor func ii de !azE sistemele de operare con in deseori i o trusE de unelte
suplimentare, care par ial sunt e,trem de func ionale i comple,e5sofisticate.
)alculatoarele integrate vin cu sisteme de operare mult mai mici i mai limitate Gn func iuni,
unele c$iar fErE sistem de operare. Hn acest caz programul foarte specializat care le conduce
efectueazE c$iar el toate opera iile necesare.
9ariante constructive de calculatoare
)alculatoarele de astEzi se produc Gn numeroase forme i prezentEri%
Pro!a!il cel mai familiar este calculatorul personal +de tip P) sau i altele- cu
su!variantele sale constructive%
Ista ionareK +Gn englezE%- desktop, tower, all(in one .a.
Iporta!ileK% laptop, note!ook, net!ook .a.
)alculatoarele ta!letE +de tip P) i altele-.
LrmEtoarele dispozitive de datE mai recentE sunt Gn sine tot calculatoare programa!ile
+fie numai Gn fa!ricE, fie i de cEtre utilizator-% toate telefoanele porta!ile celulare de
tip smartp$one, toate calculatoarele de tip ta!letE, unele pla;ere multimedia ca de e,.
cele de tip iPod de la compania :pple3 unii producEtori oferE i tipuri com!inate, de e,.
un note!ook cu tastatura deta a!ilE poate fi utilizat i drept calculator ta!letE.
)alculatoare simple, de e,emplu cele de !uzunar.
)alculatoare rapide, folosite la a a(numitele IfermeK de servere3 de o!icei acestea nu sunt
deservite de utilizatori umani i deci nu este necesar sE fie ergonomice. Pentru ele se
folose te deseori forma de paralelipiped, care permite o stivuire compactE.
)alculatoare profesioniste de mare vitezE i mari dimensiuni, cum sunt cele de
tip mainframe.
:parate i dispozitive speciale% console de Aocuri electronice3 case electronice de Gncasat3
afi oare de cEr i i medii electronice de tip "(!ook3 scanerele, imprimantele, c$iar i
televizoarele i aparatele de redare #9# i 1lu(ra; actuale con in elemente digitale de
control care sunt, Gntr(un fel, componente de calcul3ro!o i de toate genurile3 elementele
de comandE pentru ma ini(unelte de tip )*) i multe altele.
)ea mai rEspFnditE formE este GnsE cea a calculatorului integrat +em!edded-, adicE
Gnglo!at complet Gn dispozitivul pe care Gl comandE. :cesta este Gn general preprogramat
din fa!ricE, iar utilizatorul nu prime te posi!ilitatea sE(i sc$im!e programul. <ulte
ma ini i aparate, de la avioanele de luptE pFnE la aparatele fotodigitale i la aparatele de
naviga ie !azate pe sistemul .P0, sunt controlate de calculatoare integrate. Ln alt
e,emplu de calculator integrat este calculatorul de !ord al automo!ilelor.
Re ele de calculatoare i Internetul
Hn anii 19?' inginerii de la institutele de cercetare militare din 0L: au Gnceput sE G i
interconecteze calculatoarele folosind te$nologia telecomunica iilor . /e elele de calculatoare au
avut caracter coordonator(su!ordonat, adicE structura respectivE con inea calculatoare Iegale Gn
drepturiK, dar care erau supuse comenzilor unui calculator principal, IdiriAorK. Proiectul a fost
spriAinit de cEtre agen ia #:/P: a ministerului apErErii, iar re eaua de calculatoare care a luat
astfel na tere s(a numit :rpanet.
Hn timp, re eaua :rpanet s(a e,tins enorm, dincolo de scopul ei ini ial academic i militar, i a
devenit cunoscutE su! numele de Internet. "volu ia re elelor a adus cu sine o redefinire a naturii
i limitelor unui calculator. Hn cuvintele lui 8o$n .age i 1ill 8o; +de la firma 0un
<icros;stems-, It$e network is t$e computerJ O Ire eaua este calculatorulJ. 0istemele de
operare i aplica iile computerelor s(au modificat, incluzFnd acum capacitatea de a defini i
accesa resurse de pe alte calculatoare din re ea +fie programe i informa ii, fie dispozitive
conectate la ele-, ca e,tensii ale resurselor locale. Ini ial aceste facilitE i erau disponi!ile numai
celor care lucrau Gn medii de GnaltE te$nologie, GnsE din anii 199', odatE cu rEspFndirea
aplica iilor ca de e,emplu e(mail sau orld ide e!, i cu dezvoltarea te$nologiilor de
conectare Gn re ea ieftine i rapide precum "t$ernet sau :#0L, re elele de calculatoare au pEtruns
practic Gn toate domeniile vie ii.