P. 1
TeoriaJocurilor2007

TeoriaJocurilor2007

|Views: 182|Likes:
Published by Diana Botnaru

More info:

Published by: Diana Botnaru on May 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

TEORIA JOCURILOR

Rodica Brˆanzei
Contents
PREFAT¸
˘
A 5
LISTA FIGURILOR 8
1 INTRODUCERE 9
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13
2 JOCURI NECOOPERATIVE 15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash . . . . . . . . . . . . 16
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte pe subjoc 29
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte . . . . . . . 44
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3 JOCURI COOPERATIVE 57
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice ¸si sˆamburele 61
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative . . . . . . . . . 78
ANEXA A. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2 81
ANEXA B. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3 85
BIBLIOGRAFIE 87
3
PREFAT¸
˘
A
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si ana-
liza situat ¸iilor decizionale interactive care implic˘a conflict de interese indi-
viduale sau de grup. Primele lucr˘ari dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale
lui Borel (1921) ¸si von Neumann (1928), dar bazele teoriei matematice a
jocurilor au fost puse prin monografia avˆand ca autori pe von Neumann ¸si
Morgenstern (1944). Dup˘a o perioad˘a mai put ¸in fructuoas˘a, teoria jocurilor
a cunoscut ¸si cunoa¸ste o perioad˘a de ˆınflorire ¸si recunoa¸stere pe plan mon-
dial. Exist˘a un mare num˘ ar de cercet˘atori ¸si cadre didactice ˆın domeniul
teoriei jocurilor, iar num˘ arul student ¸ilor ˆın programe de masterat ¸si doc-
torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸si alte
domenii este ˆın cre¸stere. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory
Society”) ˆı¸si l˘arge¸ste num˘ arul de membri ¸si a avut deja dou˘a congrese mon-
diale la: Bilbao (Spania), 2000; Marsilia (Frant ¸a), 2005.
ˆ
In 2005 a fost inau-
gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferint ¸e anuale la nivel european
SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ a tradit ¸ia conferint ¸elor
anuale dedicate teoriei jocurilor ˆın Italia ¸si Spania ˆıncepˆ and din 1983 (Ber-
gamo (Italia)); SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia).
ˆ
In luna
iulie a fiec˘arui an, la Stony Brook (Statele Unite) se t ¸ine a¸sa-numitul ”Game
Theory Festival” unde se ˆıntˆalnesc cercet˘atori ¸si student ¸i din lumea ˆıntreag˘ a.
Numeroase workshop-uri, conferint ¸e ¸si seminarii dedicate unor ramuri par-
ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual, bianual, trimestrial sau lunar ˆın
diferite centre universitare sau de cercetare ¸stiint ¸ific˘a. Numeroase manifes-
t˘ari ¸stiint ¸ifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸si cu spe-
cific economic sau de informatic˘a includ o sect ¸ie pentru teoria jocurilor.
Exist˘a un num˘ ar mare de jurnale internat ¸ionale care public˘a articole de teoria
jocurilor ¸si aplicat ¸ii ale sale, dintre care ment ¸ion˘am aici: International Jour-
nal of Game Theory, Games and Economic Behavior, European Journal of
Operational Research, Mathematics of Operations Research, Mathematical
Methods of Operations Research, International Game Theory Review, TOP.
5
Recunoa¸sterea important ¸ei teoriei jocurilor este materializat˘a de asemenea
prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contribut ¸ii ˆın
domeniul teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi ¸si Selten (1994), Vickrey (1996),
Aumann ¸si Schelling (2005).
ˆ
In ultimii ani, teoria jocurilor se bucur˘a de o
atent ¸ie crescˆand˘ a ˆın informatica teoretic˘a ¸si aplicat˘a pe plan mondial. La
Facultatea de Informatic˘a a Universit˘at ¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸si,
student ¸ii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in-
troducere ˆın domeniul teoriei jocurilor ¸si al interact ¸iunii dintre aceasta ¸si
informatic˘a. Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru
student ¸ii sect ¸iei
ˆ
Inv˘at ¸˘ amˆ ant la Distant ¸˘ a, care a fost solicitat autoarei pe 8
iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆar¸situl lunii august 2006.
Am organizat materialul ˆın trei capitole: Introducere, Jocuri necoope-
rative ¸si Jocuri cooperative. Am muncit din greu s˘a fac acest curs ”self-
contained” ¸si posibil de citit pentru student ¸i f˘ar˘ a vreo cunoa¸stere prealabil˘a
a teoriei jocurilor. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘a folosirea mode-
lelor matematice de joc ¸si calcularea solut ¸iilor jocurilor necooperative ¸si coo-
perative corespunzˆand unor situat ¸ii practice variate. Selectarea rezultatelor
(leme, propozit ¸ii, teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘acut pe baza ideii
de a furniza student ¸ilor fundamentele teoriei jocurilor f˘ar˘a a solicita un efort
matematic deosebit. Student ¸ii interesat ¸i ˆın demonstrat ¸iile rezultatelor din
capitolele 2 ¸si 3 le pot g˘asi ˆın Anexa A ¸si, respectiv, Anexa B. Capitolul 2 a
necesitat ˆıncorporarea ˆın text a unor figuri care au fost desenate manual de
autoare ¸si scanate pentru a crea fi¸siere cu extensia eps de inserat ˆın text ˆın
locul cel mai potrivit posibil. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui
material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific, ceea ce
justific˘a diferent ¸a de stil ˆın reprezentarea grafic˘a.
ˆ
In prezentarea materialului
am folosit termenul de ”juc˘ator” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice
participant, indiferent de sex.
Acest suport de curs a fost preg˘atit ˆın timpul concediului meu de odihn˘a
ˆın Olanda ¸si, datorit˘a faptului c˘a a fost scris ˆın limba romˆan˘a, nu a fost citit
de nimeni altcineva, a¸sa c˘a toate gre¸selile r˘amase ˆın text sunt desigur ale
mele.
A¸s vrea s˘a mult ¸umesc celor care au contribuit ˆıntr-un fel sau altul la
preg˘atirea acestui suport de curs.
Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸si Ruud Hendrickx
pentru scanarea figurilor ¸si crearea fi¸sierelor eps la Universitatea din Tilburg
(Olanda). Un rol important pentru preg˘atirea acestui suport de curs l-a avut
Stef Tijs care mi-a pus la dispozit ¸ie biblioteca sa ¸si a fost o gazd˘a ideal˘a, de¸si
6
de la bun ˆınceput a considerat c˘a e imposibil ca cineva s˘a scrie un curs de
teoria jocurilor pentru student ¸i ˆıntr-un interval a¸sa de scurt. Mult ¸umesc
din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸si care a muncit din greu ˆın
weekend-urile lunii august ¸si ¸si-a folosit talentul s˘a fac˘a din fi¸sierele word,
pdf ¸si eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs. A¸s vrea de
asemenea s˘a mult ¸umesc mamei mele, Elena V˘at˘amanu, care a f˘acut fat ¸˘ a
c˘aldurii tropicale din iulie-august ˆın Ia¸si f˘ar˘a ajutorul meu ¸si a considerat c˘a
scrierea acestui curs pentru student ¸i e activitatea cea mai potrivit˘a pentru
concediul meu de odihn˘a ˆın str˘ain˘ atate. Mult ¸umesc fratelui meu, Valentin
V˘at˘amanu, pentru c˘a a oferit suport mamei mele suplinind prezent ¸a mea
ˆın Ia¸si ˆın aceast˘a var˘a fierbinte. Dedic acest suport de curs pentru teoria
jocurilor fiicelor mele Oana, Dana ¸si Roxana Brˆanzei pe care le port ˆın suflet
¸si gˆand cu dragoste nem˘arginit˘a oriunde ¸si oricˆand.
31 august 2006 Rodica Brˆanzei
Prefat ¸˘a la edit ¸ia a doua
Prezenta edit ¸ie p˘astreaz˘ a structura ¸si cont ¸inutul de baz˘a ale edit ¸iei prece-
dente dar cont ¸ine variante ˆımbun˘at˘ at ¸ite ale figurilor 2.6 (b), 2.10 (b), 2.11
(a), 2.13, 2.14 (a) ¸si (b), 2.15, 2.21 ¸si 2.22; gre¸selile de tip˘arire existente ˆın
edit ¸ia precedent˘a sunt acum corectate ¸si redactarea textului este pe alocuri
ˆımbun˘ at˘at ¸it˘a.
10 septembrie 2007 Rodica Brˆanzei
7
LISTA FIGURILOR
• Figura 2.1 Jocul ”Avantaj competitiv” p. 17
• Figura 2.2 Exemple de jocuri matriceale p. 18
• Figura 2.3 Jocul canalelor TV p. 19
• Figura 2.4 Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a p. 19
• Figura 2.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri” p. 22
• Figura 2.6 Diagrame cu s˘aget ¸i p. 23
• Figura 2.7 Un joc de alegere a rutei p. 24
• Figura 2.8 Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate p. 26
• Figura 2.9 Un joc cu ”imperfect recall” p. 30
• Figura 2.10 Subjocurile unor jocuri ˆın form˘a extensiv˘a p. 31
• Figura 2.11 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ ari ale ¸sansei p. 33
• Figura 2.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc p. 35
• Figura 2.13 Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului p. 36
• Figura 2.14 Jocuri de piat ¸˘a ˆın form˘a extensiv˘a p. 39
• Figura 2.15 Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a p. 39
• Figura 2.16 Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 40
• Figura 2.17 Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 41
• Figura 2.18 Forma extensiv˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 42
• Figura 2.19 Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 43
• Figura 2.20 Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi p. 44
• Figura 2.21 Jocul ”B˘at˘alia sexelor” p. 50
• Figura 2.22 Jocul investit ¸iei p. 54
1 INTRODUCERE
Jocurile de societate (table, jocuri de c˘art ¸i, ¸sah), jocurile sportive (fotbal,
baschet, tenis) ¸si jocurile de divertisment (incluzˆand jocurile video) sunt
practicate ˆın lumea ˆıntreag˘ a. Elementele comune acestor jocuri sunt:
• Juc˘atorii (participant ¸ii la joc): persoane, ¸sansa (norocul), natura, com-
putere, echipe, firme, agent ¸i, t ¸˘ ari, etc.
• Regulile: specific˘a posibilit˘at ¸ile de comunicare ˆıntre juc˘atori, rezul-
tatele acordurilor asupra juc˘arii jocului, informat ¸ia disponibil˘a diferit ¸i-
lor juc˘atori ¸si ceea ce este ”common knowledge”.
• Posibilit˘at ¸ile strategice ale juc˘atorilor: act ¸iuni, decizii, strategii ce pot
fi folosite de c˘atre fiecare juc˘ator.
• Rezultatele posibile: pl˘at ¸i psihologice (fericire, satisfact ¸ie, prestigiu),
pl˘at ¸i numerice sau de alt˘a natur˘a (utilit˘at ¸i).
• Preferint ¸ele juc˘atorilor asupra rezultatelor posibile.
Teoria jocurilor este ¸stiint ¸a care studiaz˘a jocuri ˆıntr-un sens mult mai larg
decˆat jocurile ment ¸ionate mai sus: un joc este orice situat ¸ie strategic˘a guver-
nat˘a de reguli, cu un rezultat bine definit, caracterizat prin interdependent ¸a
strategic˘a a juc˘atorilor, care au relat ¸ii de preferint ¸˘a asupra rezultatelor posi-
bile. Negocierile economice ¸si politice, afacerile ¸si multe alte domenii fur-
nizeaz˘a numeroase exemple de jocuri. Teoria jocurilor este o ramur˘ a a
matematicii. Ea folose¸ste rezultate ¸si metode din alte ramuri ale mate-
maticii cum sunt: algebra, geometria, analiza matematic˘a, probabilit˘at ¸i ¸si
statistic˘a, matematici discrete, ecuat ¸ii, fundamentele matematicii. Teoria
jocurilor interact ¸ioneaz˘a cu multe alte ¸stiint ¸e ¸si domenii fundamentale ale
viet ¸ii: ¸stiint ¸e economice, management, administrarea afacerilor, drept, psi-
hologie social˘a, ¸stiint ¸e politice, biologie, sociologie, informatic˘a, cercet˘ari
9
operat ¸ionale. Interact ¸iunea ˆıntre teoria jocurilor ¸si informatic˘a se refer˘a la
ramuri variate ale informaticii, cum sunt: proiectarea ¸si analiza algoritmilor,
inteligent ¸a artificial˘a, logic˘a ¸si decidabilitate, teoria complexit˘at ¸ii, calcul pa-
ralel ¸si distribuit, baze de date, ret ¸ele de calculatoare, internet.
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si
analiza situat ¸iilor de interact ¸iune ce implic˘a conflict de interese individuale
sau de grup. Borel (1921), John von Neumann (1928) ¸si John von Neumann
¸si Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o
teorie a model˘arii ¸si a solut ¸iilor. Exist˘a multe clasific˘ari ale modelelor teore-
tice de joc. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘atorilor distingem
ˆıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸si
teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup). Ambele tipuri
de modele, jocuri necooperative ¸si cooperative, se bazeaz˘a pe presupuneri va-
riate privind: rat ¸ionalitatea juc˘atorilor (juc˘atori perfect rat ¸ionali sau juc˘atori
cu rat ¸ionalitate limitat˘a); ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘atori;
informat ¸ia (simetric˘a sau asimetric˘a) asupra situat ¸iei analizate disponibil˘a
juc˘atorilor.
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor
Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘a,
forma normal˘a (sau strategic˘a) ¸si forma coalit ¸ional˘ a.
Forma extensiv˘a a unui joc este un arbore ale c˘arui noduri reprezint˘ a
pozit ¸iile posibile ale jocului ¸si ale c˘arui arce (ramuri) reprezint˘ a mut˘arile posi-
bile pentru participant ¸ii la joc. Jocul se desf˘a¸soar˘ a ca o alternare de mut˘ ari
ale participant ¸ilor la joc (juc˘atorii), motiv pentru care un joc ˆın form˘a exten-
siv˘a este numit un joc dinamic. Fiecare nod neterminal are ata¸sat˘ a eticheta
(de identificare a) juc˘atorului care trebuie s˘a ia o decizie (s˘a fac˘a o mutare)
ˆın acea pozit ¸ie a jocului. Adesea etichetele nodurilor sunt 1, 2, ..., n. Nodurile
terminale cont ¸in vectorul pl˘at ¸ilor juc˘atorilor dac˘a jocul se termin˘a ˆın acea
pozit ¸ie. Fiecare arc are ata¸sat˘a eticheta unei act ¸iuni. Reprezentareaˆın form˘a
extensiv˘a a unui joc ilustreaz˘a desf˘a¸surarea ˆın timp a jocului. Unele mut˘ari
pot fi aleatoare (mut˘ ari ale ¸sansei sau naturii); pentru asemenea mut˘ ari exist˘a
distribut ¸ii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru
arcele ce ies din nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei. Nodurile de decizie ale juc˘atorilor
10
din arborele jocului sunt partit ¸ionate ˆın mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie pentru un juc˘ator const˘a din acele pozit ¸ii de joc ˆın care juc˘atorul
s-ar putea afla atunci cˆand este rˆandul s˘au s˘a fac˘a o mutare.
ˆ
In reprezentarea
ˆın forma extensiv˘a a jocului, mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor care
cont ¸in mai mult decˆat un nod de decizie sunt marcate grafic, spre exemplu
cu contur de tipul − − −. Evident, pentru o anumit˘a mult ¸ime de informat ¸ie,
num˘ arul deciziilor posibile pentru acel juc˘ator trebuie s˘a fie acela¸si pentru
toate nodurile apart ¸inˆand acelei mult ¸imi. Dac˘a toate mult ¸imile de informat ¸ie
a tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod, aceasta ˆınseamn˘a c˘a orice
juc˘ator cunoa¸ste perfect situat ¸ia ˆın care se afl˘a atunci cˆand trebuie s˘a aleag˘a
o act ¸iune, motiv pentru care jocul se nume¸ste joc cu informat ¸ie perfect˘a.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste ˆıntreaga istorie de
desf˘a¸surare a jocului pˆan˘ a ˆın momentul cˆand trebuie s˘a fac˘a o mutare. S¸ahul
este un joc cu informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a cel put ¸in un juc˘ator nu cunoa¸ste
toat˘a istoria de desf˘a¸surare a jocului, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie
imperfect˘a. Jocurile de c˘art ¸i (bridge, poker) sunt jocuri cu informat ¸ie imper-
fect˘a. Presupunerea de rat ¸ionalitate a participant ¸ilor la joc implic˘a luarea
deciziilor personale astfel ˆıncˆat plata individual˘a s˘a fie maximizat˘a sau cos-
tul individual s˘a fie minimizat. Dac˘a jocul nu are mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile
juc˘atorilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informat ¸ie
complet˘a ¸si perfect˘a. Dac˘a exist˘a mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile din nodurile ter-
minale ale arborelui sunt cunoscute de tot ¸i juc˘atorii, atunci pl˘at ¸ile de primit
de c˘atre juc˘atori depind de distribut ¸ia de probabilitate a oric˘arei mut˘ ari
aleatoare.
ˆ
In acest caz se accept˘a presupunerea c˘a juc˘atorii act ¸ioneaz˘ a astfel
ˆıncˆ at s˘a-¸si maximizeze plata a¸steptat˘ a (medie). Plata a¸steptat˘a de un juc˘ator
este o medie ponderat˘a prin distribut ¸ia de probabilitate corespunz˘atoare a
pl˘at ¸ilor din nodurile terminale. Spre exemplu, ˆıntr-un joc cu aruncarea unei
monede, dac˘a un juc˘ator obt ¸ine plata 2 ˆın caz de ”pajur˘a” ¸si plata 6 ˆın caz
de ”cap”, plata ”a¸steptat˘a” de juc˘ator este 1/2 2 + 1/2 6 = 4. O strategie
a unui juc˘ator este un plan complet de act ¸iune de-a lungul arborelui jocului,
adic˘a o list˘a ordonat˘a a mut˘arilor juc˘atorului (cˆate una pentru fiecare din
mult ¸imile sale de informat ¸ie) de-a lungul arborelui jocului, de la nodul init ¸ial
c˘atre nodurile terminale. Analiza unui joc ˆın forma extensiv˘a are ca scop de-
terminarea strategiilor optimale ale juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare.
11
Conceptul de solut ¸ie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆıntr-un
joc ˆın forma extensiv˘a este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten,
1975).
Forma normal˘a a unui joc listeaz˘a pentru fiecare juc˘ator strategiile (pure)
disponibile ¸si pl˘at ¸ile de obt ¸inut pentru fiecare combinat ¸ie de strategii (pure),
cˆate una pentru fiecare juc˘ator (profil strategic). Se presupune c˘a juc˘atorii
ˆı¸si aleg strategiile simultan ¸si independent, motiv pentru care un joc ˆın form˘a
normal˘a este numit un joc static. Totu¸si, jucarea repetat˘a de un num˘ ar finit
sau infinit de ori a unui joc ˆın form˘a normal˘a este un joc dinamic. Analiza
unui joc ˆın form˘a normal˘a are ca scop determinarea strategiilor optimale ale
juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare. Conceptul de solut ¸ie fundamental
pentru forma normal˘a a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash, 1950a).
Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau imper-
fect˘a) ¸si f˘ar˘ a mut˘ari ale ¸sansei genereaz˘a o form˘a normal˘a unic definit˘a a
jocului, ˆın care pl˘at ¸ile juc˘atorilor sunt cele din nodurile terminale ale arbore-
lui jocului. Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a ¸si mut˘ari ale
¸sansei genereaz˘a de asemenea o form˘a normal˘a unic˘a, dar pl˘at ¸ile juc˘atorilor
ˆın forma normal˘a a jocului sunt pl˘at ¸ile a¸steptate (medii) din jocul ˆın forma
extensiv˘a. Forma normal˘a a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆın form˘a
extensiv˘a. Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆın form˘a ex-
tensiv˘a este un echilibru Nash al jocului corespunz˘ator ˆın form˘a normal˘a.
ˆ
In schimb, numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆın form˘a normal˘a
este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘a extensiv˘a generat˘a
de forma normal˘a a jocului. Forma normal˘a ¸si forma extensiv˘a sunt un bun
candidat pentru reprezentarea unei situat ¸ii cu conflict de interese individuale
atunci cˆand nu sunt permise acorduri preliminare ˆıntre juc˘atori, de¸si comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a.
Dac˘a acordurile preliminare (¸si eventual pl˘at ¸ile laterale) sunt permise atunci
forma coalit ¸ional˘ a a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei
situat ¸ii decizionale interactive ca un joc.
Forma coalit ¸ional˘a a unui joc, cunoscut˘a ¸si sub numele de forma funct ¸iei
caracteristice, este o descriere foarte general˘a a unei situat ¸ii, care specific˘a
doar suma (maxim˘a) ce poate fi obt ¸inut˘a (pe cont propriu) de fiecare grup
de juc˘atori (coalit ¸ie), incluzˆand coalit ¸iile formate dintr-un singur juc˘ator ¸si
marea coalit ¸ie (grupul format din tot ¸i participant ¸ii la joc). Analiza formei
coalit ¸ionale a unui joc are ca scop determinarea coalit ¸iei care se va forma
12
¸si a modului ˆın care valoarea acelei coalit ¸ii va fi distribuit˘a ˆıntre membrii
s˘ai. Adesea, se presupune c˘a marea coalit ¸ie se formeaz˘a ¸si problema de
rezolvat este ca juc˘atorii s˘a cad˘a de acord asupra modului de alocare a valorii
obt ¸inute de marea coalit ¸ie ˆıntre membrii s˘ai. O regul˘a de alocare corespunde
unui anumit concept de solut ¸ie din teoria jocurilor cooperative. Exist˘a mai
multe concepte de solut ¸ie a c˘aror atractivitate este prezentat˘a ˆın termeni
de propriet˘at ¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘a). Sˆamburele, valoarea
Shapley, τ-valoarea ¸si nucleolul sunt concepte de solut ¸ie fundamentale pentru
jocuri cooperative ˆın forma coalit ¸ional˘ a. Forma coalit ¸ional˘a a unui joc se
poate construi pornind de la forma normal˘a a jocului sau direct, pe baza
analizei situat ¸iei interactive ˆın studiu.
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive
ca jocuri
Teoria jocurilor a ap˘arut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea
lu˘arii deciziilor ˆın situat ¸ii conflictuale. Multe situat ¸ii practice sau din alte
¸stiint ¸e pot fi analizate ¸si solut ¸ionate folosind modelele existente de joc ¸si
conceptele de solut ¸ie disponibile sau introducˆand noi modele de joc ¸si/sau
noi concepte de solut ¸ie. Folosirea teoriei jocurilor ˆın aplicat ¸ii presupune dou˘a
etape: o etap˘a de modelare ¸si o etap˘a de (analiz˘a ¸si) rezolvare a modelului de
joc ales. Solut ¸ia obt ¸inut˘ a este oferit˘a ca variant˘ a optimal˘a, din punctul de
vedere al teoriei jocurilor, pentru rezolvarea problemei studiate.
Modelarea unei situat ¸ii cu conflict de interese const˘a ˆın construirea unui
model formal de joc, ˆın sensul teoriei jocurilor, pornind de la o descriere nefor-
mal˘a a situat ¸iei, adesea narativ˘a. Pentru a alege cel mai potrivit model teo-
retic de joc, modelatorul va trebui s˘a analizeze situat ¸ia respectiv˘a din punctul
de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese
individuale sau de grup) ¸si al regulilor privind comunicarea ¸si informat ¸ia
disponibil˘a diferitelor p˘art ¸i implicate ¸si capacitatea lor de rat ¸ionare. Decizia
modelatorului prive¸ste de asemenea forma cea mai adecvat˘ a de reprezentare
a jocului. Modelele necooperative ¸si cooperative de joc sunt complementare,
oferind modelatorului o palet˘a larg˘a de posibilit˘at ¸i. Un criteriu fundamen-
tal pentru alegerea tipului modelului de joc, necooperativ sau cooperativ, ˆıl
constituie tipul comunic˘arii ¸si al acordurilor de comportare strategic˘a per-
mise (sau interzise) participant ¸ilor la joc. Dac˘a acorduri ferme ale juc˘atorilor
13
(”binding agreements”) ˆınainte de ˆınceperea jocului nu sunt permise, atunci
modelul folosit va apart ¸ine ˆın principiu teoriei necooperative a jocurilor.
ˆ
In
acest caz, modelatorul va trebui s˘a aleag˘a ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma nor-
mal˘a (strategic˘a) pentru a descrie formal situat ¸ia studiat˘a. Forma extensiv˘a
prezint˘ a avantajul unei model˘ari mai u¸soare ¸si al unei analize mai simple, dar
rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘a ¸si uneori imposibil˘a. Forma
normal˘a are avantajul unei rezolv˘ari mai simple; ea este folosit˘a mult pentru
rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane. Dac˘a participant ¸ii la joc au posibilit˘at ¸i
largi de comunicare (incluzˆand deseori ¸si posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i late-
rale), atunci un model din teoria cooperativ˘a a jocurilor va fi preferabil. Mai
departe, modelatorul are ˆınc˘a de decis asupra tipului de model de joc coo-
perativ folosit ¸si va alege forma cea mai adecvat˘a de reprezentare a situat ¸iei
analizate. Forma coalit ¸ional˘ a este folosit˘a adesea.
ˆ
Incheiem introducerea ˆın teoria jocurilor cu o motivat ¸ie pentru studiul
acestei teorii. Cunoa¸sterea modelelor teoriei jocurilor ¸si a conceptelor de
solut ¸ie specifice diferitelor modele furnizeaz˘a suport pentru ˆımbun˘ at˘at ¸irea
lu˘arii deciziilor strategice ˆın viat ¸a de zi cu zi, ˆın profesie ¸si ˆın afaceri. Des-
crierea unui num˘ ar relativ mare de situat ¸ii conflictuale variate, modelarea
lor ca jocuri ¸si rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solut ¸ii pentru
situat ¸ia conflictual˘a supus˘a studiului) creaz˘a abilit˘at ¸i de aplicare a teoriei
jocurilor ˆın practic˘a. Cunoa¸sterea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆımbu-
n˘at˘at ¸i performant ¸a ˆın jocuri de societate, jocuri de divertisment ¸si jocuri de
noroc, ridicˆand astfel calitatea viet ¸ii ˆın timpul liber.
ˆ
In plus, teoria jocurilor
¸si interact ¸iunea sa cu alte discipline, ˆın particular cu informatica, constitue
un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸si doctorat la multe
universit˘ ati din lumea ˆıntreag˘ a, oferind un domeniu interesant pentru conti-
nuarea studiilor. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘a
de premiile Nobel pentru Economie obt ¸inute pentru contribut ¸ii ˆın domeniul
teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi, Selten (1994), Vickrey (1996), Aumann ¸si
Schelling (2005).
14
2 JOCURI NECOOPERATIVE
ˆ
In teoria jocurilor exist˘a dou˘a modele de baz˘a de jocuri necooperative,
jocuri ˆın form˘a normal˘a (sau strategic˘a) ¸si jocuri ˆın form˘a extensiv˘a. Un
joc ˆın form˘a normal˘a este o descriere static˘a ¸si concis˘a a unei situatii con-
flictuale ˆın care juc˘atorii ˆı¸si aleg simultan ¸si independent strategiile lor (pure
sau mixte) ¸si primesc pl˘at ¸i determinate de acele strategii. Conceptul de
solut ¸ie fundamental pentru jocurile ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este acela
de echilibru Nash. Jocurile ˆın form˘a normal˘a (cu informat ¸ie complet˘a) ¸si
conceptul de echilibru Nash (ˆın strategii pure) sunt introduse ˆın paragraful
2.1. Acest paragraf trateaz˘a de asemenea dou˘a clase speciale de jocuri strate-
gice, jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, care au ˆıntotdeauna echilibre Nash
(ˆın strategii pure); ele joac˘a un rol important ˆın interact ¸iunea dintre teoria
jocurilor ¸si informatic˘a. Un joc ˆın form˘a extensiv˘a este o descriere dinamic˘a
detaliat˘a a unei situat ¸ii conflictuale, specificˆand cine ¸si cˆand face o ”mu-
tare” (adic˘a ia o decizie sau act ¸iune) ˆın joc ¸si care sunt opt ¸iunile disponibile
fiec˘arui juc˘ator de fiecare dat˘a cˆand are dreptul la o ”mutare”. Concep-
tul de solut ¸ie fundamental pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a (cu informat ¸ie
complet˘a) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. Jocurile ˆın form˘a
extensiv˘a cu informat ¸ie complet˘a ¸si conceptul de echilibru Nash perfect pe
subjoc sunt introduse ˆın paragraful 2.2. Paragraful 2.3 trateaz˘a legatura
ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a ¸si relat ¸ia dintre conceptele corespun-
z˘atoare de echilibru Nash. Extensia mixt˘a a unui joc ˆın forma normal˘a ¸si
conceptul de echilibru Nash ˆın strategii mixte sunt introduse ˆın paragraful
2.4, care trateaz˘a de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸si bimatriceale
(ˆın strategii mixte). Capitolul se ˆıncheie cu o vedere de ansamblu asupra
jocurilor necooperative analizˆand rolul informat ¸iei ˆın modelele teoriei ne-
cooperative a jocurilor (informat ¸ie complet˘a versus informat ¸ie incomplet˘a,
informat ¸ie perfect˘a versus informat ¸ie imperfect˘a, informat ¸ie simetric˘a versus
informat ¸ie asimetric˘a).
15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un model al unei
situat ¸ii ˆın care sunt implicat ¸i n participant ¸i cu interese proprii conflictuale,
juc˘atorii, ale c˘aror act ¸iuni posibile sunt cunoscute de c˘atre tot ¸i juc˘atorii.
Fiecare juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune (o dat˘a ¸si pentru totdeauna ˆın
situat ¸ia dat˘a) ¸si toate deciziile juc˘atorilor sunt f˘acute simultan (adic˘a atunci
cˆand un juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune, el nu este informat asupra planu-
lui de act ¸iune a nici unui alt juc˘ator). Juc˘atorii aleg simultan ¸si independent
act ¸iunile lor ¸si apoi primesc pl˘at ¸i care depind de combinat ¸ia strategiilor alese.
Presupunem c˘a pl˘at ¸ile sunt deterministe ¸si cunoscute de tot ¸i juc˘atorii. Un
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a const˘a din trei elemente.
ˆ
Intˆai, o mult ¸ime
N = ¦1, 2, ..., n¦ a juc˘atorilor. Apoi, fiecare juc˘ator i ∈ N are o mult ¸ime
de act ¸iuni (strategii pure) X
i
disponibile pentru el ¸si o funct ¸ie de plat˘a (sau
utilitate) K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, care descrie pl˘at ¸ile juc˘atorului i rezultate din
toate alegerile posibile de strategii de c˘atre juc˘atori (cˆate una pentru fiecare
juc˘ator), adic˘a pentru fiecare profil strategic x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
).
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un triplet
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde N este mult ¸imea juc˘atorilor ¸si, pentru fiecare
i ∈ N, X
i
este mult ¸imea act ¸iunilor sau strategiilor pure ale juc˘atorului i,
iar K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, este funct ¸ia de plat˘a (sau funct ¸ia de utilitate) a
juc˘atorului i.
Un element din

j∈N
X
j
este un profil strategic; el se mai nume¸ste rezultat
(posibil) al jocului. Uneori not˘am un profil strategic (x
1
, ..., x
i
, ..., x
n
) cu
(x
i
, x
−i
), unde x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
.
Un joc ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) e un joc finit dac˘a N este o mult ¸ime finit˘a
¸si mult ¸imile X
1
, ..., X
n
sunt mult ¸imi finite. Un joc finit de dou˘a persoane va
fi desemnat ˆın cele ce urmeaz˘a prin ¸X, Y, K, L) . Un asemenea joc este de
obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘arui linii sunt ˆınsot ¸ite de etichetele
strategiilor juc˘atorului 1 ¸si ale c˘arui coloane sunt ˆınsot ¸ite de etichetele strate-
giilor juc˘atorului 2, iar la intersect ¸ia fiec˘arei linii cu o coloan˘a se g˘ase¸ste
o pereche de numere, reprezentˆ and plata juc˘atorului 1 urmat˘a de plata
juc˘atorului 2 pentru combinat ¸ia de strategii (pure) corespunz˘atoare liniei
16
¸si coloanei respective. Dac˘a ˆıntr-un joc finit cu doi juc˘atori etichet˘ am strate-
giile fiec˘arui juc˘ator astfel ˆıncˆat X = ¦1, .., m¦ ¸si Y = ¦1, .., n¦, atunci jocul
este descris printr-o (bi)matrice (K(i, j), L(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
, unde K(i, j)
¸si L(i, j) reprezint˘ a, respectiv, plata obt ¸inut˘ a de juc˘atorul 1 ¸si de juc˘atorul
2 ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul 1 alege strategia i ¸si juc˘atorul 2 alege strategia
j. Un joc strategic finit de dou˘a persoane se nume¸ste un joc bimatriceal.
Etichete explicite pot fi ata¸sate liniilor ¸si coloanelor bimatricii ˆın cazul unui
joc bimatriceal. Exemplul 2.1 modeleaz˘a o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a
legat˘a de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal, reprezentat ˆın Figura 2.1.
Exemplul 2.1. (Avantaj competitiv) Dou˘a companii cu acela¸si tip de acti-
vitate trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent dac˘a s˘a introduc˘a o tehnolo-
gie nou˘a (strategia I) sau nu (strategia N). Dac˘a ambele companii introduc
tehnologia nou˘a sau ambele decid s˘a nu o introduc˘a, profitul curent al fiec˘arei
companii nu este afectat. Dac˘a ˆıns˘a o companie decide s˘a introduc˘a noua
tehnologie, iar cealalt˘a companie nu o introduce, atunci profitul companiei
care adopt˘a noua tehnologie va cre¸ste cu a unit˘at ¸i valorice (spre exemplu
miliarde de lei), ˆın timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆınregistra
o sc˘adere de a unit˘at ¸i valorice.
I N
I 0, 0 a, −a
N −a, a 0, 0
Figure 2.1: Jocul ”Avantaj competitiv”
Cˆand cel put ¸in unul dintre juc˘atori are infinit de multe strategii posibile, jocul
nu este finit. Exemplul 2.2 modeleaz˘a o situat ¸ie strategic˘a de parteneriat ˆın
afaceri ca un joc infinit de dou˘a persoane.
Exemplul 2.2. (Parteneriat ˆın afaceri) Doi prieteni doresc s˘a-¸si deschid˘ a
ˆımpreun˘ a o afacere ¸si trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui de efort investit ˆın aceast˘a afacere. Presupunem c˘a nivelul de efort poate
fiˆın intervalul [0, 4], iar profitul obt ¸inut de fiecare dintre ei depinde de nivelul
de efort investit de ambii prin funct ¸iile de plat˘a K : [0, 4][0, 4] −→ IR ¸si
L : [0, 4][0, 4] −→ IR, definite prin:
K(x, y) = 2(x + y + cxy) −x
2
, L(x, y) = 2(x + y + cxy) −y
2
,
17
unde c ∈
_
0,
1
4
_
este o constant˘a care m˘asoar˘a complementaritatea muncii
celor doi parteneri de afaceri. Un echilibru Nash corespunzˆand maximiz˘arii
funct ¸iilor de plat˘a individuale este x

= y

= 1/(1 − c). Acesta se obt ¸ine
rezolvˆand ˆın raport cu x ¸si y sistemul format din ecuat ¸iile ∂K(x, y)/∂x = 0,
∂L(x, y)/∂y = 0. Totu¸si, dac˘a ambii juc˘atori urm˘aresc maximizarea functiei
de plat˘a totale, K + L, echilibrul Nash este ´ x = ´ y = 2/(1 −2c) < 1/(1 −c).
Astfel, ˆın cazul ˆın care cei doi parteneri de afaceri au un t ¸el comun, un nivel
mai mic de efort e necesar din partea fiec˘aruia. Echilibrul Nash (x

, y

) este
ilustrat ˆın Figura 2.5.
Un joc finit ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a nul˘a dac˘a

i∈N
K
i
=0.
Un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a satisface L = −K ¸si, de aceea,
poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice, [K(i, j)]
i=1,...,m;j=1,...,n
,
cont ¸inˆ and doar pl˘at ¸ile pentru juc˘atorul 1 (primite de la juc˘atorul 2). Un
astfel de joc se nume¸ste joc matriceal. Un joc cu sum˘a nul˘ a pentru dou˘a
persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv,
ˆıntrucˆ at cooperarea dintre juc˘atori este exclus˘a. Jocul din Figura 2.1 este un
joc pur competitiv; ˆın Figura 2.2 (a) g˘asit ¸i descrierea sa (mai simpl˘a) ca un
joc matriceal. S¸ahul este un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a: cˆand
juc˘atorul 1 cˆastig˘ a, el obt ¸ine plata 1 iar juc˘atorul 2 obt ¸ine plata −1; cˆand
juc˘atorul 2 cˆastig˘a, acesta obt ¸ine plata 1, iar juc˘atorul 1 obt ¸ine plata −1; ˆın
caz de remiz˘a ambii juc˘atori obt ¸in plata 0.
0 a
−a 0
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
6 2 1
4 3 5
0 1 6
(a) (b) (c)
Figure 2.2: Exemple de jocuri matriceale
Un joc strategic ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a constant˘a dac˘a

i∈N
K
i
= C, unde C este o constant˘ a. Orice joc cu sum˘a constant˘a poate fi
transformat ˆıntr-un joc cu suma nul˘a, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Exemplul 2.3 ¸si
Figura 2.3.
18
Exemplul 2.3. (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆın
transmisiuni sportive ¸si un canal de televiziune specializat ˆın telenovele sper˘a
s˘a-¸si l˘argeasc˘ a audient ¸a la telespectori dac˘a ambele vor transmite atˆat sport
cˆat ¸si telenovele. Sondajele efectuate permit evaluareaˆın procente a audient ¸ei
celor dou˘a canale ˆın rˆandurile telespectatorilor, conform cu Figura 2.3 (a),
ˆın care situat ¸ia descris˘a este modelat˘a ca un joc cu sum˘a constant˘ a. Figura
2.3 (b) cont ¸ine jocul cu sum˘a nul˘a echivalent jocului cu sum˘a constant˘a.
T S
T 55%, 45% 52%, 48%
S 50%, 50% 45%, 55%
T S
T 10%, −10% 4%, −4%
S 0%, 0% −10%, 10%
(a) (b)
Figure 2.3: Jocul canalelor TV
Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆıns˘ a cu suma nul˘a sau con-
stant˘ a; acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘a variabil˘a. Figura
2.4 cont ¸ine exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a care vor fi utilizate ulterior.
3, 1 0, 0
0, 0 1, 3
5, 5 0, 10
10, 0 1, 1
2, 2 0, 0
0, 0 1, 2
(a) (b) (c)
Figure 2.4: Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile
de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a.
ˆ
Intrucˆ at ˆıntr-un astfel de joc ambii
juc˘atori pot cˆa¸stiga sau ambii juc˘atori pot pierde, ˆın acela¸si timp, depinzˆand
de act ¸iunile luate de cei doi juc˘atori, un joc bimatriceal ¸X, Y, K, L) poate fi
reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale, K ¸si L, ambii juc˘atori urm˘arind
acela¸si scop (maximizarea cˆa¸stigului propriu sau minimizarea costului pro-
priu).
Conceptul de solut ¸ie de baz˘a pentru jocuri ˆın form˘a strategic˘a este cel
de echilibru Nash (Nash, 1950a). Un echilibru Nash este un profil strategic
care este stabil ˆın sensul c˘a nici-un juc˘ator nu-¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata
deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii.
19
Elementele mult ¸imilor X
i
se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de
strategii mixte, care sunt distribut ¸ii de probabilitate pe mult ¸imea strategiilor
pure ale unui juc˘ator. Acest paragraf se refer˘a ˆın exclusivitate la echilibre
Nash ˆın strategii pure, numite ¸si echilibre Nash pure. Echilibrele Nash ˆın
strategii mixte, numite ¸si echilibre Nash mixte, sunt definite folosind extensia
mixt˘a a unui joc ˆın form˘a normal˘a; ele vor fi studiate ˆın paragraful 2.4.
Profilul strategic ´ x = (´ x
1
, ..., ´ x
n
) este un echilibru Nash (pur) al jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) dac˘a pentru tot ¸i i ∈ N ¸si tot ¸i x
i
∈ X
i
avem
K
i
(x
i
, ´ x
−i
) ≤ K
i
(´ x
i
, ´ x
−i
).
Exemplul 2.4. Consider˘am jocul ˆın form˘a normal˘a reprezentat ˆın Figura
2.1, unde a > 0. Combinat ¸ia de strategii (I, N) nu este un echilibru Nash,
deoarece juc˘atorul 2 ˆı¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata (de la −a la 0) prin deviere
unilateral˘a, alegˆand strategia I. Combinat ¸ia de strategii (I, I) este un echili-
bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘a oricare dintre juc˘atori obt ¸ine plata
−a care e mai mic˘a decˆat 0.
Un joc care are cel put ¸in un echilibru Nash se nume¸ste un joc determi-
nat. Dac˘a un joc matriceal ¸X, Y, K, −K) este un joc determinat atunci
spunem c˘a jocul are ”punct ¸sa”; plata juc˘atorului 1 ˆıntr-un echilibru Nash
se nume¸ste valoarea jocului ¸si se noteaz˘a cu v (¸X, Y, K, −K)) , sau v(K).
ˆ
In
cazul existent ¸ei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal, fiecare
echilibru Nash are aceea¸si valoare ¸si echilibrele Nash sunt interschimbabile.
Teorema 2.5. Fie ¸X, Y, K, −K) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a ¸si
fie (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) echilibre Nash ale jocului. Atunci:
(i) (Proprietatea de interschimbare) (x
1
, y
2
) ¸si (x
2
, y
1
) sunt de asemenea
echilibre Nash;
(ii) (Proprietatea pl˘at ¸ilor egale) K(x
i
, y
j
)=K(x
1
, y
1
) pentru tot ¸i i,j ∈¦1, 2¦.
ˆ
Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal, fiecare juc˘ator ˆı¸si maxi-
mizeaz˘a utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘alalt juc˘ator. O strategie
x ∈ X pentru care exist˘a y ∈ Y astfel c˘a (x, y) este un echilibru Nash se
numeste strategie optimal˘a pentru juc˘atorul 1. Analog se define¸ste o strate-
gie optimal˘a pentru juc˘atorul 2. O pereche de strategii optimale corespunde
ˆıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului. Dac˘a un joc are un singur echili-
bru Nash, el se nume¸ste un joc strict determinat.
ˆ
Intr-un joc matriceal (strict)
determinat, cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a strategiei celuilalt juc˘ator nu-l
20
determin˘a pe juc˘ator s˘a-¸si schimbe planurile proprii.
ˆ
In cazul multiplicit˘at ¸ii
echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat, pl˘at ¸ile juc˘atorilor pot
fi diferite pentru echilibre Nash distincte. Din acest motiv, un juc˘ator poate
prefera un echilibru Nash iar cel˘alalt juc˘ator poate prefera un alt echilibru
Nash, caz ˆın care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Chiar ¸si ˆın
cazul unui echilibru Nash unic, acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘ac˘ator.
ˆ
In orice joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a putem determina valoarea
inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a a jocului definite prin
v(X, Y, K, −K) := sup
x∈X
inf
y∈Y
K(x, y);
¯ v(X, Y, K, −K) := inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y).
Are loc relat ¸ia v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K) pentru orice joc
¸X, Y, K, −K).
Valoarea inferioar˘a ¸si superioar˘a pentru un joc de dou˘a persoane cu sum˘a
nul˘ a pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘atorilor, ˆıntrucˆat reprezint˘ a
suma minim˘a pe care juc˘atorul 1 ¸si-o poate garanta ˆın jocul respectiv ¸si, res-
pectiv, suma maxim˘a pe care juc˘atorul 2 ar putea-o pierde ˆın jocul respectiv,
indiferent de act ¸iunea aleas˘a de adversarul s˘au (sub presupunerea c˘a acesta
este rat ¸ional ¸si inteligent). Dac˘a valoarea superioar˘a ¸si valoarea inferioar˘a a
unui joc matriceal au aceea¸si valoare, atunci jocul are punct ¸sa. Un punct
¸sa are cea mai mic˘a valoare ˆın linie (astfel ˆıncˆat juc˘atorul 2 nu poate cˆa¸stiga
prin schimbarea coloanei) ¸si cea mai mare valoare ˆın coloan˘a (deci juc˘atorul
1 nu poate cˆa¸stiga prin schimbarea liniei). Dac˘a un joc are punct ¸sa, ambii
juc˘atori ar trebui s˘a aleag˘a strategii care duc la acest punct. Jocul din
Figura 2.2. (c) este strict determinat: punctul ¸sa este 3 ¸si echilibrul Nash al
jocului este profilul strategic (linia 2, coloana 2). Pentru jocuri determinate
de dou˘a persoane, determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face
pe baza consider˘arii multifunct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor.
Multifunct ¸ia cel mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) a unui juc˘ator asociaz˘a
la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘ator, mult ¸imea strategiilor
pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘aspuns) pentru acel juc˘ator ˆın
acea situat ¸ie. Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘a din
strategii pure care sunt cel mai bun r˘aspuns la cel mai bun r˘aspuns. O metod˘a
analitic˘a pentru determinarea funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns pentru jocuri
infinite de dou˘a persoane este prezentat˘a dup˘a Teorema 2.12. Din punct de
vedere grafic, echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de
21
intersect ¸ie ale graficelor funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns. Figura 2.5 ilustreaz˘a
aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆın afaceri” din Exemplul 2.2.
Figure 2.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri”
O diagram˘a cu s˘aget ¸i poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor
Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘a persoane. Pentru fiecare juc˘ator se
consider˘a pe rˆand toate strategiile celuilalt juc˘ator. Pentru o strategie fixat˘a
a partenerului de joc se traseaz˘a s˘aget ¸i ˆın sensul strategiilor ce sunt mai avan-
tajoase juc˘atorului respectiv din punctul de vedere al pl˘at ¸ilor (sau costurilor)
generate. S˘aget ¸ile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2.6 unde (a) si
(b) reprezint˘a jocuri de tip cost, iar (c) ¸si (d) reprezint˘a jocuri de tip cˆa¸stig).
Dac˘a nu exist˘a s˘aget ¸i care converg, atunci jocul respectiv nu are echilibre
Nash (pure); el va avea ˆıns˘ a echilibre Nash ˆın strategii mixte (vezi para-
graful 2.4). Fiecare pereche de s˘aget ¸i convergente indic˘a un echilibru Nash.
Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple; acestea
au aceea¸si valoare. Jocurile cu sum˘a variabil˘a au ˆın mod obi¸snuit puncte
de echilibru Nash multiple; acestea pot avea valori foarte diferite. Figura
2.6 ilustreaz˘a existent ¸a sau nu a unui echilibru Nash, respectiv unicitatea
sau multiplicitatea echilibrelor Nash, marcˆand cu simbolul ∗ toate echilibrele
Nash existente.
22
−→

8, 9 8, 7
11, 12 7, 6


−→
(a)
←−

−10, 4 −5, 0
2, −10 −5, 5

−→
(b)
−→

50, 50 80, 100

100, 80

60, 60

←−
(c)
−→

130 180

180

160

←−
(d)
Figure 2.6: Diagrame cu s˘aget ¸i
Exemplul 2.6. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘a companii de transporturi
trebuie s˘a aleag˘a ruta cea mai put ¸in costisitoare luˆand ˆın considerat ¸ie efectul
aglomerat ¸iei pe sectoarele de drum folosite ˆın comun. Presupunem c˘a o
companie trebuie s˘a fac˘a transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸si
poate face aceasta via B sau via D, iar cealalt˘a companie trebuie s˘a fac˘a
transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸si poate face aceasta via
A sau via C. Costurile aferente sectoarelor de drum AB, BC, AD ¸si CD,
pentru fiecare utilizator, sunt mai mari ˆın caz de folosint ¸˘ a ˆın comun; ambele
costuri posibile sunt precizate ˆın Figura 2.7 (a). Spre exemplu, sectorul de
drum AB implic˘a un cost de 2 unit˘at ¸i valorice dac˘a are un singur utilizator,
¸si un cost de 5 unit˘at ¸i valorice pe utilizator, ˆın cazul ˆın care ambele companii
folosesc acest sector de drum. Aceast˘a situat ¸ie de alegere a rutei poate fi
modelat˘a ca un joc bimatriceal unde juc˘atorul 1 are dou˘a strategii, R
1
¸si
R
2
, corespunzˆand rutelor A−B −C ¸si A−D−C, iar juc˘atorul 2 are dou˘a
strategii, R

1
¸si R

2
, corespunzˆand rutelor B−A−D ¸si B−C −D. Costurile
aferente sunt indicate ˆın Figura 2.7 (b).
Jocul din Exemplul 2.6 este generat de un model de congestie introdus
de Rosenthal (1973).
Un model de congestie poate fi descris ca ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) unde
• N este mult ¸imea juc˘atorilor implicat ¸i (c˘al˘atori, ¸soferi, produc˘atori).
• M este mult ¸imea facilit˘at ¸ilor implicate ˆın folosint ¸a comun˘a (sect ¸iuni de
drum, utilaje, etc.)
23
• X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i, o submult ¸ime nevid˘a a
lui M.
• c
j
: ¦1, 2, ..., n¦ −→ IR este funct ¸ia de cost pentru facilitatea j, unde
c
j
(k) ˆınseamn˘ a costurile facilit˘at ¸ii j, pentru fiecare utilizator al ei, ˆın
cazul ˆın care exist˘a exact k utilizatori.
1 2
AB 2 5
BC 3 6
AD 4 10
DC 1 3
(a)
R

1
R

2
R
1
8, 9 8, 7
R
2
11, 12 7, 6

(b)
−→

14 12
17 11


−→
(c)
Figure 2.7: Un joc de alegere a rutei
Situat ¸iile corespunz˘atoare unui model de congestie pot fi modelate ca
jocuri (de tip) congestie. Un joc de tip congestie este un joc ˆın form˘a strate-
gic˘a ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde pentru fiecare i ∈ N, K
i
(x) :

j∈N
X
j
−→ IR
este definit˘a prin K
i
(x) = −

j∈x
i
c
j
(n
j
(x)), unde n
j
(x) = [¦i ∈ N[j ∈ x
i
¦[ este
num˘ arul de utilizatori ai facilit˘at ¸ii j dac˘a juc˘atorii aleg strategiile conform cu
profilul strategic x.
ˆ
Intr-un joc congestie de tip cost, tot ¸i juc˘atorii urm˘aresc
minimizarea costului individual total. Echilibrele Nash ale unui joc con-
gestie recomand˘a juc˘atorilor evitarea congestiei (aglomerat ¸iei). Jocurile (de
tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸si au multe aplicat ¸ii ˆın infor-
matic˘a. Ele formeaz˘a o subclas˘a interesant˘a a jocurilor potent ¸ial introduse
de c˘atre Monderer ¸si Shapley (1996) pe baza not ¸iunii de funct ¸ie potent ¸ial
(exact). O funct ¸ie potent ¸ial (exact) m˘asoar˘a diferent ¸a pl˘at ¸ilor fiec˘arui juc˘ator
ˆın caz de deviere unilateral˘a.
ˆ
In Figura 2.7 (c) este dat˘a o funct ¸ie potent ¸ial
(exact) pentru jocul de alegere a rutei.
Exemplul 2.7. (Un joc al document˘ arii) Student ¸ii din doi semiani de studii
trebuie s˘a se preg˘ateasc˘ a pentru un examen folosind un suport de curs tip˘arit
existent la biblioteca facult˘at ¸ii ¸si un laborator cu calculatoare. Dac˘a tot ¸i
24
student ¸ii ˆınvat ¸˘ a la bibliotec˘a, ori tot ¸i la laborator, aglomerat ¸ia creat˘a dimi-
nueaz˘ a eficient ¸a document˘arii lor. Jocul din Figura 2.6 (c) poate fi considerat
ca un joc al document˘ arii.
Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic de n persoane ¸si fie
P :

i∈N
X
i
−→ IR o funct ¸ie cu valori reale definit˘a pe mult ¸imea profilurilor
strategice. Funct ¸ia P este un potent ¸ial exact pentru G dac˘a pentru orice
i ∈ N, pentru orice x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
¸si pentru orice x
i
, y
i
∈ X
i
, are loc
K
i
(x
i
, x
−i
) −K
i
(y
i
, x
−i
) = P(x
i
, x
−i
) −P(y
i
, x
−i
).
O funct ¸ie P potent ¸ial exact pentru G induce un joc potent ¸ial G
P
=
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, P, ..., P) . Figura 2.6 (d) cont ¸ine un joc potent ¸ial pentru ”Jocul
document˘ arii” din Figura 2.6 (c).
Teorema 2.8. Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc finit de n persoane ¸si
fie P un potent ¸ial exact pentru G. Atunci
(i) Jocurile G ¸si G
P
au aceea¸si mult ¸ime de echilibre Nash;
(ii) G are cel put ¸in un echilibru Nash.
Propozit ¸ia 2.9. (Rosenthal) Fie ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) un model de con-
gestie ¸si fie G jocul de tip congestie corespunz˘ator. Atunci G este un joc
potent ¸ial exact. O funct ¸ie potent ¸ial pentru G este dat˘a de P :

i∈N
X
i
−→ IR,
definit˘a pentru orice x = (x
i
)
i∈N
prin
P(x) = −

j∈

i∈N
x
i

=1,...,n
j
(x)
c
j
().
ˆ
Intrucˆat multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple, ˆın teo-
ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ari) ale not ¸iunii
de echilibru Nash, care impun condit ¸ii suplimentare asupra echilibrelor Nash.
Not ¸iunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆın strategii ne-
dominate) ¸si cea de echilibru Nash puternic prezint˘ a un interes particular.
Spunem c˘a o strategie ´ x
i
a juc˘atorului i domin˘a strategia x
i
a aceluia¸si juc˘ator
dac˘a prima nu este niciodat˘a mai nefavorabil˘a juc˘atorului i decˆat cea de-a
25
doua ¸si uneori e mai avantajoas˘a, adic˘a pentru toate profilurile strategice
x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
ale celorlalt ¸i juc˘atori are loc
(∗) K
i
(´ x
i
, x
−i
) ≥ K
i
(x
i
, x
−i
)
cu cel put ¸in o inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un x
−i
∈ X
−i
. O strategie
care nu este dominat˘a de c˘atre nici-o alt˘a strategie se nume¸ste strategie ne-
dominat˘a. Un profil strategic x = (x
i
)
i∈N
este un echilibru Nash nedominat
dac˘a el este un echilibru Nash ˆın strategii nedominate, adic˘a este un echili-
bru Nash ˆın care x
i
este o strategie nedominat˘a pentru fiecare i ∈ N. Un
echilibru Nash ˆın strategii nedominate poate fi g˘asit prin eliminarea iterativ˘a
a strategiilor dominate, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Figura 2.8.
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
−→
2 2 1
0 2 5
4 2 3
−→
0 2 5
4 2 3
−→
0 2
4 2
−→ 4 2 −→ 2
Figure 2.8: Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate
Un caz special apare ˆın situat ¸ia ˆın care un juc˘ator are o strategie care ˆıi
d˘a o plat˘a la fel de bun˘a cu plata pe care o poate obt ¸ine utilizˆand oricare din
celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalt ¸i juc˘atori.
O strategie ´ x
i
∈ X
i
se nume¸ste o strategie slab dominant˘a dac˘a relat ¸ia (∗)
are loc pentru orice x
i
∈ X
i
¸si pentru orice x
−i
∈ X
−i
. Un juc˘ator poate
avea mai multe strategii slab dominante. Asemenea strategii ar trebui s˘a
ofere juc˘atorului aceea¸si plat˘a pentru orice profil strategic fixat al celorlalt ¸i
juc˘atori. Dac˘a o strategie slab dominant˘a ´ x
i
∈ X
i
este astfel ˆıncˆat pentru
fiecare x
i
∈ X
i
exist˘a un profil strategic x
−i
astfel ˆıncˆat (∗) are loc cu ine-
galitate strict˘a, atunci strategia ´ x
i
∈ X
i
domin˘a toate celelalte strategii ale
juc˘atorului ¸si se nume¸ste strategie dominant˘a. Un juc˘ator poate avea cel
mult o strategie dominant˘ a.
Exemplul 2.10.
ˆ
In jocul de tip ”ultimatum” descris ˆın Exemplul 2.18 ¸si
reprezentat ˆın form˘a normal˘a ˆın Figura 2.17 (a), juc˘atorul 2 are o singur˘a
strategie dominant˘ a: (a
1
, a
2
, a
3
). Toate celelate strategii ale juc˘atorului 2 sunt
dominate. Spre exemplu, strategia (r
1
, a
2
, r
3
) este dominat˘a de (r
1
, a
2
, a
3
)
deoarece aceasta d˘a juc˘atorului 2 aceea¸si plat˘a dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste
26
strategia 5-1 sau 4-2, dar dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste strategia 3-3, strategia
(r
1
, a
2
, a
3
) d˘a juc˘atorului 2 o plat˘a mai mare decˆat strategia (r
1
, a
2
, r
3
).
Un echilibru Nash care satisface condit ¸ia c˘a este stabil ˆımpotriva tuturor
deviat ¸iilor de c˘atre coalit ¸ii de juc˘atori se nume¸ste un echilibru Nash puternic.
Un echilibru Nash x

= (x

i
)
i∈N
al jocului ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un
echilibru Nash puternic dac˘a pentru toate coalit ¸iile S ⊂ N nu exist˘a nici-un
x
S
= (x
i
)
i∈S
∈ X
S
=

i∈S
X
i
astfel ˆıncˆ at K
i
(x
S
, x

(N ¸ S)) ≥ K
i
(x

) pentru
tot ¸i i ∈ N, cu inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un juc˘ator i ∈ S.
Exemplul 2.11. Pentru jocul din Exemplul 2.19, dintre cele trei echili-
bre Nash marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b), dou˘a sunt echilibre Nash pu-
ternice: (A
1
, (I, L
2
, A
3
)) ¸si (A
1
, (I, A
2
, A
3
)). Echilibrul Nash (L
1
, (I, L
2
, L
3
))
nu este puternic deoarece coalit ¸ia ¦1, 2¦ poate cre¸ste plata juc˘atorului 1 de
la 2 la 3, ment ¸inˆ and plata 2 pentru juc˘atorul 2, prin folosirea strategiei
x
S
= (A
1
, (I, A
2
, L
3
)).
Exist˘a totu¸si multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru
Nash (ˆın strategii pure).
ˆ
Intr-o asemenea situat ¸ie (¸si de asemenea cˆand jocul
are echilibre Nashˆın strategii pure), se poate considera extensia mixt˘a a jocu-
lui. Aceasta este construit˘a pe baza randomiz˘arii pe mult ¸imea strategiilor
pure, a¸sa-numitele strategii mixte. Extensia mixt˘a a unui joc necooperativ
ˆın form˘a normal˘a ¸si determinarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru
jocuri matriceale ¸si bimatriceale sunt tratate ˆın paragraful 2.4.
Consider˘am acum jocuri de dou˘a persoane cu (infinit de) multe strategii
¸si trat˘am determinarea echilibrelor lor Nash. Fie x
1
o strategie a juc˘atorului
1, x
2
o strategie a juc˘atorului 2, K
1
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a
juc˘atorului 1, ¸si K
2
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a juc˘atorului 2. Dac˘a
x
1
¸si x
2
pot lua, spre exemplu, 100 de valori diferite, utilizarea unei bimatrice
de dimensiune 100100 devine cel put ¸in anevoioas˘ a. Dac˘a x
1
¸si x
2
iau valori
ˆıntr-un interval, spre exemplu [0,1], situat ¸ia conflictual˘a este imposibil s˘a
fie reprezentat˘ a printr-o (bi)matrice.
ˆ
Intr-un asemenea caz, dac˘a funct ¸iile
de plat˘a ale juc˘atorilor sunt diferent ¸iabile, pentru determinarea echilibrelor
Nash se poate folosi analiza matematic˘a.
Teorema 2.12. Fie ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic cu N mult ¸ime
finit˘a. Dac˘a pentru fiecare i ∈ N mult ¸imea strategiilor X
i
este un interval
m˘arginit ¸si funct ¸ia de plat˘a K
i
este de clas˘a C
2
¸si strict concav˘a ˆın x
i
, atunci
exist˘a un echilibru Nash x

al jocului.
27
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prezent˘ am o metod˘a analitic˘a pentru determinarea
echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘a persoane. Not˘am cu f
1
: X
2
−→ X
1
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 1, unde f
1
(x
2
) este cel mai bun
r˘aspuns a juc˘atorului 1 la x
2
, unde x
2
este o strategie arbitrar˘a fixat˘a a
juc˘atorului 2. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
1
(x
1
, x
2
)/∂x
1
= 0 ¸si furnizeaz˘a
valoarea lui x
1
care maximizeaz˘a K
1
(x
1
, x
2
) pentru orice x
2
fixat. Not˘am cu
f
2
: X
1
−→ X
2
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2, unde f
2
(x
1
) este
cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2 la x
1
, unde x
1
este o strategie arbitrar˘a
fixat˘a a juc˘atorului 1. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
2
(x
1
, x
2
)/∂x
2
= 0 ¸si
furnizeaz˘a valoarea lui x
2
care maximizeaz˘a K
2
(x
1
, x
2
) pentru orice x
1
fixat.
Funct ¸ia f definit˘a prin f = (f
1
, f
2
) se nume¸ste funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a
jocului. Aceast˘a funct ¸ie este continu˘ a ¸si asociaz˘a fiec˘arei perechi de strategii
(x
1
, x
2
) plata (f
1
(x
2
), f
2
(x
1
)). Un echilibru Nash al jocului, x

= (x

1
, x

2
), sa-
tisface simultan x

1
= f
1
(x

2
) ¸si x

2
= f
2
(x

1
). Din punct de vedere grafic, echili-
brele Nash ale jocului se afl˘a la intersect ¸ia funct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns”
a celor doi juc˘atori.
Exemplul 2.13. (Jocul publicit˘at ¸ii) Dou˘a firme concurente pe piat ¸a de
bunuri de consum trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆın vederea maximiz˘arii profi-
tului individual). Presupunem c˘a ambele firme au un plafon bugetar pen-
tru publicitate de 1000 e ¸si c˘a profitul lor individual depinde de cheltu-
ielile cu publicitatea x
1
¸si x
2
prin funct ¸iile de plat˘a K
1
: X
1
X
2
−→ IR ¸si
K
2
: X
1
X
2
−→ IR, definite prin: K
1
(x
1
, x
2
) = 1000x
1
−x
2
1
−x
2
2
, K
2
(x
1
, x
2
) =
1000x
2
−x
1
x
2
−x
2
2
. Aceast˘a situat ¸ie de decizie interactiv˘a poate fi modelat˘a
ca un joc infinit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a ¸[0, 1000], [0, 1000], K
1
, K
2
).
Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin
calcularea echilibrelor Nash ale jocului. Acestea se obt ¸in rezolvˆand sistemul
liniar 1000−2x
1
= 0, 1000−x
1
−2x
2
= 0. Echilibrul Nash al jocului conside-
rat este x

= (500, 250), generˆand profitul K
1
(500, 250) = 187.500 e pentru
juc˘atorul 1 ¸si K
2
(500, 250) = 62.500 e pentru juc˘atorul 2.
Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor
necooperative ˆın form˘a strategic˘a.
ˆ
Incheiem acest paragraf ˆıncercˆ and s˘a
furniz˘am un r˘aspuns laˆıntrebarea: Este un echilibru Nash o solut ¸ie a jocului?
O condit ¸ie suficient˘a este asigurat˘a de strategii nedominate ˆın profilul strate-
gic corespunzˆand unui echilibru Nash. Presupunem c˘a (s, t) este un echilibru
Nash ¸si c˘a o alt˘a strategie s

domin˘a s pentru juc˘atorul 1 ¸si o strategie t

domin˘a t pentru juc˘atorul 2. Atunci (s, t) nu este o solut ¸ie a jocului.
28
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte
pe subjoc
Forma extensiv˘a a unui joc este o pereche ¸N, T) , unde N = ¦1, 2, ..., n¦
este mult ¸imea (finit˘a a) juc˘atorilor ¸si T este arborele jocului, oferind posibi-
litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situat ¸ii de interact ¸iune strate-
gic˘a. Un arbore este un graf orientat cu un nod special, numit r˘ad˘acin˘ a,
o mult ¸ime de noduri terminale ¸si una de noduri neterminale ¸si un drum
unic de la r˘ad˘acin˘ a la fiecare din nodurile grafului.
ˆ
In arborele unui joc (ˆın
form˘a extensiv˘a) orice drum pornind de la r˘ad˘ acin˘ a la un nod terminal in-
dic˘a un mod ˆın care ”istoria” jocului poate evolua. Nodurile neterminale ale
arborelui jocului (incluzˆand r˘ad˘ acina), numite noduri de decizie, corespund
persoanelor ce iau decizii (juc˘atorii). Nodurile terminale indic˘a rezultatele
(pl˘at ¸ile) posibile ale juc˘atorilor dac˘a jocul se sfˆar¸se¸ste ˆın acel nod termi-
nal. Arcele corespund ”mut˘arilor” (act ¸iunilor, strategiilor, deciziilor) juc˘a-
torilor care mut˘ a consecutiv (secvent ¸ial ˆın timp). Reprezentarea corect˘a a
unei situat ¸ii conflictuale ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a implic˘a ˆıncorporarea
corect˘a a tuturor regulilor jocului. Aceasta implic˘a necesitatea identific˘arii
pentru fiecare juc˘ator a a¸sa-numitelor mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine toate nodurile de decizie ce apart ¸in acelui
juc˘ator cˆand acelui juc˘ator ˆıi vine rˆandul la mutare. Mult ¸imile de informat ¸ie
care cont ¸in cel put ¸in dou˘a noduri de decizie se marcheaz˘ a grafic ˆın arborele
jocului, de obicei folosind un contur de forma − − −. Dac˘a o mult ¸ime
de informat ¸ie a unui juc˘ator const˘a dintr-un singur nod de decizie, atunci
acel juc˘ator ¸stie precis care e pozit ¸ia sa ˆın arborele jocului, adic˘a juc˘atorul
cunoa¸ste toat˘a istoria desf˘a¸sur˘arii jocului pˆan˘a ˆın acel moment. Dac˘a toate
mult ¸imile de informat ¸ie ale tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod,
jocul este un joc (dinamic) cu informat ¸ie perfect˘a. Jocul de ¸sah este un
joc cu informat ¸ie perfect˘a. De obicei, mult ¸imile de informat ¸ie cu un singur
nod de decizie nu se marcheaz˘a distinct ˆın reprezentarea arbore a jocului.
Dac˘a o mult ¸ime de informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine mai mult decˆat un
nod de decizie, aceasta ˆınseamn˘ a c˘a ˆın momentul ˆın care juc˘atorul trebuie
s˘a ia o decizie, el ¸stie doar c˘a se poate afla ˆın oricare din nodurile mult ¸imii
sale de informat ¸ie; ˆın acest caz, alegerea strategiei sale se face ˆın condit ¸ii
de informat ¸ie imperfect˘a. Un joc ˆın care cel put ¸in un juc˘ator are cel put ¸in
o mult ¸ime de informat ¸ie ce cont ¸ine cel put ¸in dou˘a noduri de decizie este
un joc (dinamic) cu informat ¸ie imperfect˘a. Jocul de bridge este un joc cu
informat ¸ie imperfect˘a. Arborele unui joc ˆın form˘a extensiv˘a este un arbore
etichetat care satisface urm˘atoarele reguli:
29
1. Orice nod este un succesor al nodului init ¸ial (r˘ad˘ acin˘ a).
2. Orice nod cu except ¸ia nodului init ¸ial are exact un predecesor imediat.
Nodul init ¸ial nu are predecesori.
3. Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸si nod au etichete (de
act ¸iuni) diferite.
4. Fiecare mult ¸ime de informat ¸ie cont ¸ine noduri de decizie ale unui singur
juc˘ator.
5. Toate nodurile ˆıntr-o anumit˘ a mult ¸ime de informat ¸ie trebuie s˘a aib˘a
acela¸si num˘ ar de succesori imediat ¸i ¸si aceea¸si mult ¸ime de etichete pen-
tru ramurile corespunz˘atoare.
ˆ
In paragraful urm˘ator, trei variante ale unei situat ¸ii de piat ¸˘ a sunt modelate
ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘a a unui joc.
ˆ
In forma exten-
siv˘a din Figura 2.14 (a), fiecare juc˘ator are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
cont ¸inˆ and un singur nod.
ˆ
In forma extensiv˘a din Figura 2.14 (b), mult ¸imea
de informat ¸ie a juc˘atorului 1 cont ¸ine dou˘a noduri de decizie ¸si mult ¸imea de
informat ¸ie a juc˘atorului 2 cont ¸ine un singur nod de decizie.
ˆ
In forma ex-
tensiv˘a din Figura 2.18 (a), juc˘atorul 1 are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
constˆand dintr-un singur nod de decizie, iar juc˘atorul 2 are trei mult ¸imi de
informat ¸ie cu cˆate un singur nod de decizie. Paragraful urm˘ator cont ¸ine
de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆın Exemplul 2.18 ¸si
modelat ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.16 (a).
Figure 2.9: Un joc cu ”imperfect recall”
30
ˆ
In modelarea unei situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a, se presupune de
obicei ”perfect recall”, adic˘a capacitatea perfect˘a a fiec˘arui juc˘ator de a-¸si
aminti mut˘arile sale anterioare. Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri
cu ”perfect recall”.Teoria jocurilor studiaz˘a de asemenea jocuri cu ”imperfect
recall”. Un asemenea joc este ilustrat ˆın Figura 2.9. Jocurile cu imperfect
recall au aplicat ¸ii in informatic˘a.
(a)
(b)
Figure 2.10: Subjocurile unor jocuri ˆın forma extensiv˘a
31
Dat un joc ˆın form˘a extensiv˘a, un nod x al arborelui se spune c˘a init ¸iaz˘ a
un subjoc dac˘a nici x ¸si nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆıntr-o mult ¸ime
de informat ¸ie care cont ¸ine ¸si noduri care nu sunt succesori ai lui x. Un subjoc
este un arbore definit de x ¸si succesorii s˘ai.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a
orice nod init ¸iaz˘a un subjoc.
ˆ
In Figura 2.10 evident ¸iem toate subjocurile unui
joc cu informat ¸ie perfect˘a ¸si ale unui joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
Exist˘a numeroase situat ¸ii practice ˆın care ¸sansa joac˘a un rol. Spre exem-
plu, ˆın fotbal ¸sansa decide care echip˘a ˆıncepe jocul. S¸ansa poate interveni
la ˆınceperea jocului sau/¸si la anumite momente ˆın cursul desf˘a¸sur˘arii jocu-
lui.
ˆ
In astfel de situat ¸ii, ¸sansa este considerat˘a ea ˆıns˘ a¸si ca un juc˘ator, caz
ˆın care spunem c˘a avem un joc cu mut˘ari ale ¸sansei.
ˆ
In forma extensiv˘a a
unui asemenea joc, nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei sunt etichetate corespunz˘ator
(de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri
indic˘a mut˘arile ¸sansei prin distribut ¸ii de probabilitate ale evenimentelor posi-
bile. Figura 2.11 cont ¸ine dou˘a forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ari ale
¸sansei: Figura 2.11 (a) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie per-
fect˘a, iar Figura 2.11 (b) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie
imperfect˘a.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor ˆın form˘a extensiv˘a este acela de
echilibru Nash perfect pe subjoc. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este
un profil strategic secvent ¸ial rat ¸ional, ˆın sensul c˘aˆıncorporeaz˘a rat ¸ionalitatea
secvent ¸ial˘a a juc˘atorilor prin evaluarea individual˘a a subjocurilor. Rat ¸iona-
litatea secvent ¸ial˘a implic˘a faptul c˘a o strategie optimal˘a pentru un juc˘ator
ar trebui s˘a maximizeze plata sa condit ¸ionat de oricare din mult ¸imile sale de
informat ¸ie. Presupunerea obi¸snuit˘ a pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a este c˘a
rat ¸ionalitatea secvent ¸ial˘ a este ”common knowledge”. Ideea care st˘a la baza
determin˘arii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘a fiecare juc˘ator,
ˆınainte de a-¸si alege o strategie (adic˘a un plan complet de act ¸iune de-a lungul
arborelui jocului), ˆıncearc˘ a s˘a anticipeze alegerile de alternative ale celorlalt ¸i
juc˘atori ˆın urma fiec˘arei decizii posibile pentru el. Procedˆand astfel, un
juc˘ator ˆıncearc˘ a s˘a determine (ghiceasc˘a) care nod final va fi atins ca urmare
a select˘arii de c˘atre el a oric˘areia dintre alternativele disponibile. Apoi,
juc˘atorul folose¸ste aceast˘a informat ¸ie pentru a lua decizia optim˘a. Astfel,
fiecare juc˘ator va studia reprezentarea jocului ¸si va considera ce vor face
ceilalt ¸i juc˘atori (rat ¸ionali ¸si inteligent ¸i) ˆın viitor ca r˘aspuns la mutarea saˆıntr-
o mult ¸ime de informat ¸ie particular˘a. Folosirea acestei abord˘ari pentru jocul
ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.16 (a) conduce la determinarea echilibrului
Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.16 (b).
32
(a)
(b)
Figure 2.11: Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ari ale ¸sansei
Metoda de baz˘a pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc
este induct ¸ia ˆınapoi (”backward induction”). Induct ¸ia ˆınapoi este un proces
de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘atre
r˘ad˘acina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸si determinarea
solut ¸iilor optimale ale juc˘atorilor la nivel de subjoc. Determinarea solut ¸iilor
optimaleˆın cadrul fiec˘arui subjoc (¸si a jocului init ¸ial) se realizeaz˘a astfel: pen-
tru fiecare dintre mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor, date fiind nodurile
terminale ce pot fi atinse, se renunt ¸˘a la act ¸iunile dominate ale juc˘atorului
respectiv. O strategie a unui juc˘ator ˆıntr-un (sub)joc ˆın form˘a extensiv˘a este
un plan complet de act ¸iune al juc˘atorului de-a lungul arborelui (sub)jocului.
Strategiile posibile ale unui juc˘ator trebuie s˘a aib˘a cˆate o singur˘a compo-
nent˘ a pentru fiecare din mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorului respectiv ˆın
arborele jocului, considerˆand o ordine fixat˘a de parcurgere a arborelui jocului
(de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘ad˘acin˘ a spre nodurile terminale, ¸si ˆın
cadrul fiec˘arui nivel de la stˆanga la dreapta). Fiecare component˘a a strate-
giei unui juc˘ator poate primi ca valoare oricare dintre etichetele act ¸iunilor
posibile pentru juc˘atorul respectiv din mult ¸imea de informat ¸ie corespunz˘a-
toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘atorului 2 sunt I ¸si Rˆın
33
jocul ˆın forma extensiv˘a din Figura 2.14 (a).
ˆ
In jocul ˆın form˘a extensiv˘a din
Figura 2.18 (a) strategiile juc˘atorului 2 sunt 3-uple ˆın care prima component˘a
corespunde primei mult ¸imi de informat ¸ie a acestui juc˘ator (r˘ad˘acina arbore-
lui), a doua component˘a corespunde mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2
situat˘a la stˆanga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ a corespun-
de mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2 situat˘a la dreapta pe nivelul 2 al
arborelui. Prima component˘a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦I, R¦, a doua
component˘ a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
2
, A
2
¦, iar a treia component˘a
poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
3
, A
3
¦. Juc˘atorul 2 are, prin urmare, 8 strate-
gii posibile ˆın jocul din Figura 2.18 (a): (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
),
(I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
), (R, A
2
, L
3
) ¸si (R, A
2
, A
3
).
Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘a el specific˘a
un echilibru Nashˆın orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strate-
gic este rat ¸ional secvent ¸ial. Dac˘a nu exist˘a egalitate de pl˘at ¸i, adic˘a dou˘a sau
mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸si plat˘a pentru vreunul dintre
juc˘atori, atunci induct ¸ia ˆınapoi identific˘ a un singur echilibru Nash perfect
pe subjoc.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, exemplific˘am determinarea echilibrulor Nash
perfecte pe subjoc prin metoda induct ¸iei ˆınapoi pentru jocurile din Figura
2.10.
Exemplul 2.14. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘acute sunt acelea ˆın care juc˘atorul 2
trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a lupte sau s˘a se acomodeze, dup˘a ce a observat de-
cizia luat˘a de juc˘atorul 1.
ˆ
In subjocul 1, juc˘atorul 2 va prefera act ¸iunea L
2
care-i asigur˘a plata 2 (fiindc˘a 2 > 1), iar ˆın subjocul 2, juc˘atorul 2 va prefera
act ¸iunea A
3
care-i asigur˘a plata 4 (fiindc˘a 4 > 3). Acum, analiz˘am subjocul
3 care ˆıncepe cu decizia juc˘atorului 1 (L
1
sau A
1
) ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul
2 a selectat act ¸iunea I. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege L
1
, atunci am v˘azut c˘a
juc˘atorul 2 alege L
2
, implicˆand plata 2 pentru juc˘atorul 1; dac˘a juc˘atorul
1 ar alege A
1
, am v˘azut c˘a juc˘atorul 2 alege A
3
, implicˆand plata 5 pentru
juc˘atorul 1. Act ¸iunea optimal˘a pentru juc˘atorul 1 ˆın subjocul 3 este a¸sadar
A
1
(fiindc˘a 5 > 2). Acum analiz˘am jocul complet pentru a stabili care e
act ¸iunea optimal˘a a juc˘atorului 2 la ˆınceputul jocului. Dac˘a juc˘atorul 2 ar
alege R, atunci el ar obt ¸ine plata 0; dac˘a el ar alege I, am v˘azut din analiza
anterioar˘ a a subjocului 3 c˘a juc˘atorul 1 alege A
1
, urmat˘a de act ¸iunea A
3
a
juc˘atorului 2, implicˆand plata 4 pentru juc˘atorul 2 (care este mai mare decˆat
0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A
1
, L
2
, A
3
), este reprezentat
prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.18 (b).
34
Exemplul 2.15. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda induct ¸iei
ˆınapoi, ˆıncepˆ and cu subjocul care ˆıncepe ˆın situatia ˆın care juc˘atorul 1 a ales
anterior act ¸iunea U. Fiindc˘a juc˘atorul 2 nu ¸stie dac˘a juc˘atorul 1 alege A sau
B, el va prefera (pentru mult ¸imea de informat ¸ie ˆın care se afl˘a) act ¸iunea X
care-i asigur˘a o plat˘a mai bun˘a (1 > 0) sau cel put ¸in la fel de bun˘a (4 = 4) ca
strategia Y . Juc˘atorul 1 va prefera act ¸iunea A care-i asigur˘a plata 3 (fiindc˘a
3 > 1). Acum r˘amˆane de analizat jocul complet. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege
D, el ar primi plata 2; dac˘a, ˆın schimb, el ar alege U, tocmai am v˘azut c˘a
ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘atre juc˘atorul 2, rezultˆand
plata 3 pentru juc˘atorul 1, care e mai mare decˆat 2. Prin urmare, ˆın r˘ad˘ acina
arborelui jocului juc˘atorul 1 va alege U. Echilibrul Nash perfect pe subjoc
al jocului analizat, (UA, X), este reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.12.
Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc
Determinarea prin metoda induct ¸iei ˆınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe
subjoc pentru jocurile (ˆın form˘a extensiv˘a) finite cu informat ¸ie perfect˘a sau
imperfect˘a se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘a (corespunz˘a-
toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸si pentru jocul init ¸ial.
Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al
jocului ˆın form˘a extensiv˘a dac˘a restrict ¸ia sa la fiecare subjoc este un echilibru
Nash al acelui subjoc. Aceast˘a metod˘a este ilustrat˘a ˆın Exemplul 2.20.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a trat˘am reprezentarea ˆın form˘a extensiv˘a a jocurilor
(cu sau f˘ar˘a mut˘ ari ale ¸sansei) ˆın care juc˘atorii au (infinit de) multe strategii.
35
Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o mult ¸ime infinit˘a
de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘a a jocului
parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘a ˆın Figura 2.13.
Figure 2.13: Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului
ˆ
In aplicarea metodei induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrelor
Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘a pornirea cu
acele subjocuri (care sunt spre sfˆarsitul jocului original) pentru care exist˘a
sperant ¸a s˘a aib˘a un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸ste induct ¸ia ˆınapoi
ˆıncorporˆand aceste rezultate de echilibru ˆın subjocuri mai ample. Desigur,
determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind
metoda analitic˘a bazat˘a pe funct ¸iile cel mai bun r˘aspuns ale juc˘atorilor (vezi
de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘am aceasta pentru un joc de piat ¸˘ a
cu infinit de multe strategii.
Exemplul 2.16. Consider˘am o piat ¸˘a cu dou˘a firme concurente, firma 1 ¸si
firma 2, care trebuie s˘a-¸si aleag˘a simultan ¸si independent nivelul (optim) al
product ¸iei, q
1
¸si, respectiv, q
2
, dup˘a ce firma 1 a selectat nivelul (optim al)
publicit˘at ¸ii. Presupunem c˘a pret ¸ul piet ¸ei este p = a − q
1
− q
2
, unde a este
nivelul publicit˘at ¸ii ales de firma 1 (¸si observat de firma 2). Presupunem de
asemenea c˘a cele dou˘a firme produc la cost zero ¸si costul publicit˘at ¸ii firmei 1
este 2a
3
/81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q
1
−q
2
)q
1
−2a
3
/81, iar profitul
firmei 2 este (a −q
1
−q
2
)q
2
. Observ˘am c˘a BR
1
(q
2
) = (a −q
2
)/2, BR
2
(q
1
) =
(a − q
1
)/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q

1
(a) = q

2
(a) = a/3,
implicˆand p

(a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi funct ¸ia z
1
definit˘a
prin z
1
(a) = a
2
−2a
3
/81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘a nivelul
optim a

= 3 al publicit˘at ¸ii. Nivelul optim al product ¸iei ambelor firme este,
prin urmare, q

1
= q

2
= 1.
36
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
Situat ¸ii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor.
ˆ
In orice aplicat ¸ie a teoriei jocurilor trebuie s˘a transpunem descrierea nefor-
mal˘a (adesea narativ˘a) a problemei ˆıntr-un model teoretic din teoria jocurilor
alegˆand forma cea mai potrivit˘a pentru a reprezenta jocul ¸si apoi s˘a-l re-
zolv˘am. Situat ¸iile practice ˆın care conflictul existent este ˆın principal gene-
rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘a)
ale juc˘atorilor nu sunt permise (de¸si comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de
ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a) pot fi adesea modelate cu
u¸surint˘a folosind un model din teoria necooperativ˘a a jocurilor. O decizie
important˘ a care trebuie f˘acut˘ a este aceea a select˘arii formei celei mai potri-
vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘a este o descriere dinamic˘a ¸si
detaliat˘a a jocului. Ea prezint˘a avantajul unei analize naturale a situat ¸iei
modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘a este o descriere static˘a ¸si
concis˘a. Ea se bazeaz˘a pe presupunerea c˘a juc˘atorii iau decizii simultan ¸si
independent ¸si prezint˘a un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘arii jocu-
lui. Adesea, descrierea neformal˘a a unei situat ¸ii conflictuale este mai u¸sor
tradus˘a ˆın forma extensiv˘a a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nor-
male ˆın rezolvarea jocului, forma extensiv˘a obt ¸inut˘ a poate fi apoi translatat˘a
ˆın forma normal˘a corespunz˘atoare, pe baza determin˘arii strategiilor juc˘a-
torilor ˆın arborele jocului. Oric˘arui joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆıi corespunde o
form˘a normal˘a unic˘a. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸si joc
ˆın form˘a normal˘a. Ilustr˘am relat ¸ia dintre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
prin urm˘atorul exemplu care modeleaz˘a, ˆın dou˘a variante privind regulile
jocului, comportarea pe piat ¸a de jocuri video a dou˘a firme de software.
Exemplul 2.17. Consider˘am urm˘atoarea situat ¸ie decizional˘a interactiv˘ a pe
piat ¸a de jocuri video. Presupunem c˘a pe piat ¸˘a se afl˘a o firm˘a specializat˘a ˆın
jocuri video, juc˘atorul 1, care realizeaz˘a un profit curent de 5 unit˘at ¸i valo-
rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘a firm˘a de software, firma 2, care
realizeaz˘a un profit curent de o unitate valoric˘ a din alte tipuri de activit˘at ¸i,
intent ¸ioneaz˘a s˘a intre pe piat ¸a de jocuri video. Ea trebuie s˘a decid˘a dac˘a intr˘a
sau nu pe piat ¸˘a ¸stiind c˘a firma 1 va react ¸iona, ori ostil (ˆıncercˆand s˘a distrug˘a
firma 2) ori acceptˆand situat ¸ia de concurent ¸˘a creat˘a prin intrarea firmei 2.
Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc necooperativ de dou˘a persoane,
unde firma 1 are dou˘a alternative (ˆın caz de intrare pe piat ¸˘ a a firmei 2):
A – corespunzˆand acomod˘arii sale cu prezent ¸a pe piat ¸˘a a firmei 2 – ¸si L –
37
corespunzˆand luptei cu firma 2, spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a
costisitoare –, iar firma 2 are dou˘a strategii: I – corespunzˆand deciziei de
a intra pe piat ¸˘a – ¸si R – corespunzˆand deciziei de renunt ¸are la intent ¸ia de
intrare pe piat ¸˘ a.
ˆ
In ceea ce prive¸ste pl˘at ¸ile juc˘atorilor, ˆın cazul ˆın care firma 2
decide s˘a nu intre pe piat ¸˘ a, ambele firme realizeaz˘a profitul lor curent. Dac˘a
firma 2 decide s˘a intre pe piat ¸˘ a ¸si firma 1 se acomodeaz˘a situat ¸iei, profitul
firmei 2 va cre¸ste, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice, ˆın timp ce profitul
firmei 1 va sc˘adea, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice. Dac˘a ˆıns˘ a firma 2 intr˘ a
pe piat˘a ¸si firma 1 lupt˘a pentru ˆınl˘ aturarea firmei 2, piat ¸a de jocuri video
va avea de suferit asigurˆand ambelor firme profit zero. Modelarea acestei
situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a necesit˘a informat ¸ii suplimentare privind
desf˘a¸surarea temporal˘a a jocului ¸si regulile privind informat ¸ia disponibil˘a ju-
c˘atorilor. Presupunem c˘a firma 2 trebuie s˘a decid˘a ˆıntˆ ai dac˘a intr˘a sau nu
pe piat ¸˘a ¸si consider˘am urm˘atoarele dou˘a variante privind informat ¸ia de care
dispune firma 1 atunci cˆand decide tipul s˘au de comportare fat ¸˘a de firma 2
pe piat ¸a de jocuri video:
(a) Firma 1 observ˘a intrarea pe piat ¸˘ a a firmei 2 ¸si apoi decide comportarea
sa. Aceast˘a variant˘a este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie
(complet˘a ¸si) perfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (a);
(b) Firma 1 trebuie s˘a decid˘a comportarea sa pe piat ¸a video (ˆın caz de
intrare a firmei 2) f˘ar˘ a a ¸sti decizia luat˘a de firma 2. Aceast˘a variant˘ a
este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie (complet˘a dar)
imperfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (b).
Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piat ¸a de jocuri video
le corespunde un acela¸si joc ˆın form˘a normal˘a, reprezentat ˆın Figura 2.15.
Scopul acestui paragraf este s˘a studieze leg˘atura ˆıntre forma extensiv˘a ¸si
forma normal˘a a unui joc necooperativ ¸si ˆıntre conceptele de solut ¸ie speci-
fice fiec˘arei forme. Modul ˆın care forma extensiv˘a a unui joc genereaz˘a o
form˘a normal˘a unic˘a este ilustrat cu ajutorul a dou˘a situat ¸ii de interact ¸iune
strategic˘a prezentate ˆın Exemplul 2.18 ¸si Exemplul 2.19.
38
(a)
(b)
Figure 2.14: Jocuri de piat ¸˘ a ˆın form˘a extensiv˘a
I R
L 0, 0 5, 1
A 2, 2 5, 1
Figure 2.15: Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a
Exemplul 2.18. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘atori pot primi o sum˘a de
6 unit˘at ¸i valorice dac˘a ei cad de acord asupra modului deˆımp˘ art ¸ire (ˆın unit˘at ¸i
valorice ˆıntregi) a acestei sume.
ˆ
In vederea atingerii unui acord, juc˘atorii
urmeaz˘a o procedur˘a strict˘a: unul dintre juc˘atori, juc˘atorul 1, propune o
schem˘ a de ˆımp˘ art ¸ire a celor 6 unit˘at ¸i valorice iar cel˘alalt juc˘ator, juc˘atorul
2, react ¸ioneaz˘a la propunerea f˘acut˘ a acceptˆand-o sau refuzˆand-o. Alterna-
tivele rezonabile (¸si realizabile) pentru juc˘atorul 1 sunt schemele de divizare
39
5-1, 4-2 ¸si 3-3. Dac˘a juc˘atorul 2 accept˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1,
cele 6 unit˘at ¸i valorice sunt ˆımp˘ art ¸ite conform propunerii respective, dar dac˘a
juc˘atorul 2 refuz˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1, oferta este anulat˘ a (adic˘a
ambii juc˘atori primesc 0 unit˘at ¸i valorice). Situat ¸ia descris˘a poate fi mode-
lat˘a u¸sor ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie (complet˘a ¸si) perfect˘a,
reprezentat ˆın Figura 2.16 (a), unde alternativele disponibile juc˘atorului 2 –
a(ccept˘a) ¸si r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere
a juc˘atorului 1 se refer˘a. Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic
din Figura 2.16 (a) este reprezentat ˆın Figura 2.16 (b) cu ajutorul s˘aget ¸ilor.
Este natural (sub presupunerea de rat ¸ionalitate perfect˘a) ca juc˘atorul 2 s˘a ac-
cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘atorului 1 fiindc˘a ˆın caz contrar
acest juc˘ator va primi 0 unit˘at ¸i valorice ˆın loc de 1, 2 sau 3 unit˘at ¸i valorice.
Bazat pe aceasta, juc˘atorul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘a pentru el
(5-1).
ˆ
In termeni de strategii ale juc˘atorilor (planuri complete de act ¸iune ale
fiec˘arui juc˘ator de-a lungul arborelui jocului), echilibrul perfect pe subjoc
este profilul strategic (5-1,(a
1
, a
2
, a
3
)).
(a)
(b)
Figure 2.16: Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
40
Formei extensive din Figura 2.16 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘arui linii corespund
la strategiile pure ale juc˘atorului 1, ˆın ordinea 5-1, 4-2, 3-3, ¸si ale c˘arui
coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘atorului 2, ˆın ordinea: (a
1
, a
2
, a
3
),
(a
1
, a
2
, r
3
), (a
1
, r
2
, a
3
), (a
1
, r
2
, r
3
), (r
1
, a
2
, a
3
), (r
1
, a
2
, r
3
), (r
1
, r
2
, a
3
) ¸si
(r
1
, r
2
, r
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 7 echilibre Nash care sunt marcate
cu ∗ ˆın Figura 2.17 (b). Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash
(5-1, (a
1
, a
2
, a
3
)), adic˘a (linia 1, coloana 1) a bimatricei, este ”credibil” fiind
unicul echilibru Nashˆın strategii nedominate al jocului. Acest echilibru Nash
coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.16 (b) pentru jocul ˆın
form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
5, 1 5, 1 5, 1 5, 1 0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2 4, 2 0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0
(a)
5, 1

5, 1

5, 1

5, 1

0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2

4, 2

0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3

0, 0
(b)
Figure 2.17: Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
Exemplul 2.19. (Un joc de piat ¸˘a extins) Consider˘am o versiune mai ampl˘a
a unui joc de piat ¸˘a de tipul celui descris ˆın Exemplul 2.17. Presupunem, ca
¸si ˆın prima versiune a Exemplului 2.17, c˘a ˆıntˆai firma 2 decide dac˘a intr˘a
pe piat ¸a de jocuri video (strategia I) sau renunt ¸˘ a (strategia R), dup˘a care
firma 1, observˆand alternativa aleas˘a de firma 2, decide dac˘a va lupta cu
firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a costisitoare) ˆın scopul
distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2. Firma
2, observˆand alternativa de comportare adoptat˘a de firma 1 ca r˘aspuns la
intrarea sa pe piat ¸˘a, va trebui s˘a decid˘a modul s˘au de comportare strategic˘a
ˆın continuare: ori s˘a intre ˆın lupt˘a cu firma 1 ca s˘a-¸si consolideze pozit ¸ia pe
piat ¸˘ a, ori, pur ¸si simplu, s˘a se acomodeze situat ¸iei existente.
41
O situat ¸ie de tipul celei descrise ˆın Exemplul 2.19 este modelat˘a ca un
joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.18 (a). Alternativele L (lupt˘a) ¸si A (se
acomodeaz˘a) sunt indexate pentru a face clar juc˘atorul la care se refer˘a ¸si,
pentru juc˘atorul 2, situat ¸ia particular˘a ˆın desf˘a¸surarea jocului. Un echilibru
perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆın Figura 2.18 (b) cu aju-
torul s˘aget ¸ilor. El poate fi determinat cu u¸surint ¸˘a folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Figura 2.10 (a) marcheaz˘ a subjocurile jocului init ¸ial, folositeˆın cadrul
induct ¸iei ˆınapoi.
(a)
(b)
Figure 2.18: Forma extensiv˘a u unui joc de piat ¸˘ a extins
Formei extensive din Figura 2.18 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.19 (a) ca un joc bimatriceal. Juc˘atorul 1 are dou˘a
42
strategii pure: L
1
– s˘a lupte ˆımpotriva firmei 2 – ¸si A
1
– s˘a se acomodeze
intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2, corespunzˆand, ˆın aceast˘a ordine, liniilor bimatricii.
Juc˘atorul 2 are 8 strategii pure, ce corespund coloanelor bimatricei ˆın or-
dinea: (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
), (I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
),
(R, A
2
, L
3
), (R, A
2
, A
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 3 echilibre Nash
marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b). Dintre acestea numai profilul strategic
(A
1
, (I, L
2
, A
3
)), adic˘a (linia 2, coloana 2) a bimatricei, este un echilibru
Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆın strategii nedominate. Acest
echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.18 (b)
pentru jocul ˆın form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
2, 2 2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4 2, 3 5, 4 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(a)
2, 2

2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4

2, 3 5, 4

9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(b)
Figure 2.19: Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins
ˆ
Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale
ˆın cadrul induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe
subjoc.
Exemplul 2.20. Consider˘am jocul ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.10 (b) ¸si
Figura 2.12. Forma sa normal˘a ¸si cea a subjocului s˘au sunt reprezentate ˆın
Figura 2.20. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A, X). Jocul
complet are trei echilibre Nash: (UA, X), (DA, Y ) ¸si (DB, Y ). Considerˆand
restrict ¸ia acestor echilibre Nash la subjoc obt ¸inem (A, X), (A, Y ) ¸si (B, Y ).
Concludem ca numai echilibrul Nash (UA, X) este perfect pe subjoc. Acest
echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obt ¸inul folosind forma extensiv˘a
(vezi Figura 2.12).
43
X Y
UA 3, 4 1, 4
UB 2, 1 2, 0
DA 2, 6 2, 6
DB 2, 6 2, 6
(a)
X Y
A 3, 4 1, 4
B 2, 1 2, 0
(b)
Figure 2.20: Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte
ˆ
In paragraful 2.1 am introdus forma normal˘a pentru jocuri necooperative de n
persoane (n ≥ 2) ¸si not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure. Problemele
fundamentale abordate au fost existent ¸a ¸si calcularea echilibrelor Nash pure
pentru jocuri matriceale ¸si bimatriceale. Am v˘azut c˘a nu toate jocurile ma-
triceale ¸si bimatriceale au echilibre Nash pure. Clase de jocuri necooperative
care au echilibre Nash pure, cum sunt jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, au
fost introduse ¸si unele exemple rezolvate. Identificarea jocurilor matriceale
care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆın principal pe c˘autarea punctelor ¸sa (ˆın
strategii pure) folosind matricea init ¸ial˘ a a jocului sau cea obt ¸inut˘a prin eli-
minarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate. Determinarea echilibrelor
Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘acut folosind diagrame cu s˘aget ¸i,
metoda elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate, ¸si funct ¸iile cel
mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) ale fiec˘arui juc˘ator la toate strategiile
pure ale celuilalt juc˘ator. Totu¸si multe jocuri matriceale obt ¸inute prin mo-
delarea de situat ¸ii practice nu au punct ¸sa ˆın strategii pure, ¸si cele mai multe
jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆın strategii pure. Pentru asemenea
jocuri e dificil s˘a se recomande juc˘atorilor strategii optimale (din punctul
de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆın situatia de joc analizat˘a. Este
ˆıns˘ a ˆıntotdeauna posibil, ˆıntr-un joc finit, s˘a se recomande fiec˘arui juc˘ator
o (schem˘ a rat ¸ional˘a de) randomizare pe mult ¸imea strategiilor sale (pure),
adic˘a o strategie mixt˘a optimal˘a.
O strategie mixt˘a pentru juc˘atorul i ˆın jocul ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este
o distribut ¸ie de probabilitate σ
i
= (σ
1
i
, ...., σ
|X
i
|
i
) pe mult ¸imea X
i
a strategi-
ilor sale pure, adic˘a un vector cu componente nenegative a c˘aror sum˘a este
egal˘a cu 1. O strategie pur˘a poate fi considerat˘a ca un caz degenerat de
44
strategie mixt˘a care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸si proba-
bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘atorului respectiv. Not˘am
cu Σ
i
mult ¸imea strategiilor mixte σ
i
ale juc˘atorului i. Atunci Σ =

i∈N
Σ
i
de-
semneaz˘a mult ¸imea (convex˘a a) tuturor combinat ¸iilor de strategii mixte ale
juc˘atorilor. Dac˘a σ = (σ
1
, ..., σ
n
) ∈ Σ, atunci K
i
(σ) este plata a¸steptat˘a de
juc˘atorul i cˆand juc˘atorii aleg profilul strategic σ. Extensia mixt˘a a jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este jocul ¸N, ¦Σ
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) care folose¸ste strate-
giile mixte ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate ale juc˘atorilor. Un echilibru Nash ˆın strategii
mixte, numit ¸si echilibru Nash mixt, este o combinat ¸ie σ

= (σ

1
, ..., σ

n
) de
strategii mixte astfel ˆıncˆ at strategia σ

i
a fiec˘arui juc˘ator i maximizeaz˘a plata
a¸steptat˘ a de acest juc˘ator dac˘a strategiile celorlalt ¸i juc˘atori (notate cu σ
−i
)
sunt ment ¸inute fixe, adic˘a
K
i


) = max
σ
i
K(σ
i
, σ

−i
) pentru tot ¸i i ∈ N.
Existent ¸a echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru jocuri finite a fost
demonstrat˘a de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer.
Teorema 2.21. (Nash) Orice joc strategic finit are cel put ¸in un echilibru
Nash ˆın strategii mixte.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a ne concentr˘ am atent ¸ia asupra calcul˘arii echilibrelor
Nash (ˆın strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸si bimatriceale. Fie A =
(a(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
un joc matriceal (de tip mn). Mult ¸imea strategiilor
mixte pentru juc˘atorul 1 este

m
=
_
p ∈ IR
m
[ p ≥ 0,
m

i=1
p
i
= 1
_
,
iar mult ¸imea strategiilor mixte ale juc˘atorului 2 este

n
:=
_
q ∈ IR
n
[ q ≥ 0,
n

j=1
q
j
= 1
_
.
Extensia mixt˘a a lui A este jocul infinit
¸∆
m
, ∆
n
, K, L) cu K(p, q) :=
m

i=1
n

j=1
p
i
a
ij
q
j
= p
T
Aq; L(p, q) := −K(p, q).
45
Lema 2.22. Valoarea inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a pentru jocul A satis-
fac relat ¸iile:
(i) v(A) = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
;
(ii) ¯ v(A) = inf
q∈∆
n
max
i∈{1,...,m}
e
T
i
Aq, unde e
j
este vectorul j din baza standard
ˆın IR
n
.
Teorema 2.23. (Minmax, John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal
v(A) = ¯ v(A).
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si valoarea unui joc matriceal pot
fi determinate ˆıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare.
Aceast˘a metod˘a general˘a de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘a
ˆın acest curs.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a prezent˘am metode pentru a rezolva jocuri
matriceale mici, adic˘a jocuri de tip 2 2, 2 n ¸si m2, ¸si jocuri simetrice.
Multe jocuri matriceale obt ¸inute prin modelarea unei situat ¸ii pur competitive
sunt ori de tip 22, 2 n, m2, ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza
elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate. Strategiile dominate
sunt determinate prin relat ¸ia de dominare introdus˘a ˆın paragraful 2.1 ¸si/sau
prin relat ¸ia de dominare stochastic˘a, pe care o introducem aici. Spunem
c˘a o strategie pur˘a a unui juc˘ator este dominat˘a stochastic dac˘a exist˘a o
combinat ¸ie liniar˘a a altor strategii pure ale acelui juc˘ator care o domin˘a.
Rezolvarea jocului init ¸ial poate fi astfel redus˘a uneori la rezolvarea unui joc
matriceal de tipul 2 2, 2 n sau m 2. Strategiile optimale ale jocului
mic, completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸si/sau coloanele
ignorate (pe baza relat ¸iei de dominare (stochastic˘ a)), sunt strategii optimale
ale jocului init ¸ial.
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2. Fie A un joc matriceal de
tip 22. Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘atori, c˘aut˘am
ˆıntˆ ai un punct ¸sa (ˆın strategii pure) verificˆ and dac˘a valoarea inferioar˘a a
jocului coincide cu valoarea superioar˘a a jocului, adic˘a dac˘a exist˘a un element
al matricei care este cel mai mic ˆın linia sa ¸si cel mai mare ˆın coloana sa. Dac˘a
exist˘a un punct ¸sa, atunci el determin˘a strategiile optimale (linia ¸si coloana
corespunz˘atoare), care sunt deci strategii pure. Dac˘a nu exist˘a punct ¸sa (ˆın
strategii pure), aceasta ˆınseamn˘ a c˘a strategiile optimale (dac˘a exist˘a) trebuie
s˘a fie strategii mixte, ˆın care fiecare juc˘ator folose¸ste ambele strategii pure
46
cu probabilit˘at ¸i (strict) pozitive. Pentru a le determina form˘am matricea
adjunct˘a A

(interschimbˆand elementele de pe diagonala principal˘a ¸si luˆand
opusul celorlalte dou˘a elemente). Vectorii JA

¸si A

J
T
, unde J = (1, 1),
corespund atunci sum˘arii liniilor ¸si coloanelor, iar strategiile optimale vor
fi proport ¸ionale cu JA

¸si A

J
T
; constanta multiplicativ˘ a este aleas˘a astfel
ˆıncˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘a fie egal˘a cu 1. Valoarea
jocului se determin˘a folosind formula v=(a
11
a
22
−a
21
a
12
)/(a
11
+a
22
−a
21
−a
12
).
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸si m×2.
ˆ
In orice joc de
tipul 2 n sau m2 exist˘a ˆıntotdeauna ori un punct ¸sa (ˆın strategii pure)
ori o submatrice de tipul 2 2 care d˘a solut ¸ia jocului. O procedur˘a general˘a
pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 n const˘a din urm˘atorii patru
pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Dac˘a nu exist˘a puncte ¸sa, vezi dac˘a exist˘a coloane dominate (stochas-
tic) ¸si ¸sterge-le.
3. Din coloanele r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a coloane ¸si
rezolv˘a toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mic˘a valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile coloanelor nefolosite ˆın acest joc de tip 2 2.
Pentru jocuri matriceale de tip m2 exist˘a o procedur˘a similar˘a, constˆand
din urm˘atorii patru pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Daca nu exist˘a puncte ¸sa , vezi dac˘a exist˘a linii dominate (stochastic)
¸si ¸sterge-le.
3. Din liniile r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a linii ¸si rezolv˘a
toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mare valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 2.
A¸sa cum am ment ¸ionat deja, este uneori posibil ca jocuri matriceale de
tip mn, cu m, n ≥ 3, s˘a fie reduse la jocuri de tip 2 2, 2 n sau m2,
prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate (stochastic). Un
caz special este cˆand matricea jocului init ¸ial este simetric˘a ¸si exist˘a simetrie
complet˘a ˆıntre strategiile de acela¸si tip, ceea ce permite reducerea jocului
47
init ¸ial astfel ˆıncˆ at (cel put ¸in) unul dintre juc˘atori s˘a aib˘a doar dou˘a strategii
pure. Pentru rezolvarea jocurilor de tip 22, 2n ¸si m2 sunt de asemenea
disponibile metode grafice.
Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice. Un joc matriceal simetric
este descris printr-o matrice p˘atratic˘a A = (a
ij
)
i,j=1,...,n
strˆamb-simetric˘ a,
adic˘a o matrice ale c˘arei elemente satisfac egalitatea a
ij
= −a
ji
, pentru
tot ¸i i, j = 1, ..., n.
ˆ
Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘atori au acelea¸si
strategii (mixte) optimale ¸si valoarea jocului este egal˘a cu zero. Rezolvarea
jocurilor simetrice se bazeaz˘a pe ideea c˘a dac˘a r este o strategie optimal˘a ˆın
jocul A, atunci
n

i=1
r
i
a
ij
≥ 0 pentru tot ¸i j ¸si unele inegalit˘at ¸i sunt egalit˘at ¸i
(altfel v > 0). Strategia optimal˘a r este o necunoscut˘a cu r
1
+r
2
+... +r
n
= 1.
Vom determina componentele lui r folosind, ˆımpreun˘ a cu ecuat ¸ia precedent˘ a,
n−1 ecuat ¸ii obt ¸inute alegˆand n−1 inegalit˘at ¸i ¸si considerˆandu-le ca egalit˘at ¸i
¸si rezolvˆand sistemul liniar de n ecuat ¸ii cu n necunoscute obt ¸inut. Dac˘a
r
i
≥ 0 pentru tot ¸i i ¸si inecuat ¸ia a n-a e verificat˘a, am obt ¸inut o strategie
optimal˘a.
Jocurile bimatriceale f˘ar˘ a echilibre Nash ˆın strategii pure (¸si de asemenea
cele cu echilibre Nashˆın strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘a
a jocului bimatriceal. Extensia mixt˘a a unui joc bimatriceal (A, B) de tip
m n este dat˘a prin (∆
m
, ∆
n
, K, L), unde K(p, q) = p
T
Aq ¸si L(p, q) =
p
T
Bq, pentru tot ¸i p ∈ ∆
m
¸si tot ¸i q ∈ ∆
n
. Teorema 2.21 asigur˘a existent ¸a
echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A, B),
adic˘a existent ¸a echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a acestui joc. Not˘am
cu NE(A, B) mult ¸imea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a lui (A, B).
Fie p ∈ ∆
m
¸si q ∈ ∆
n
. Suportul strategiei mixte p a juc˘atorului 1 este C(p) :=
¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [ p
i
> 0¦. Mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
pure ale juc˘atorului 1 la strategia mixt˘a q este PB
1
(q) := ¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [
e
T
i
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦, iar mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
mixte ale juc˘atorului 1 la q este B
1
(q) := ¦p ∈ ∆
m
[ p
T
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦.
Analog se definesc C(q), PB
2
(p) ¸si B
2
(p).
Teorema 2.24. Fie (A, B) un joc bimatriceal de tip m n, p ∈ ∆
m
¸si
q ∈ ∆
n
. Profilul strategic (p

, q

) este un echilibru Nash al extensiei mixte a
lui (A, B) dac˘a ¸si numai dac˘a C(p

) ⊆ PB
1
(q

) ¸si C(q

) ⊆ PB
2
(p

).
48
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile juc˘atorilor corespunz˘a-
toare acestor strategii pot fiˆıntotdeauna determinate folosind legatura dintre
teoria complementarit˘at ¸ii liniare ¸si jocuri bimatriceale. Acest˘a metod˘a ge-
neral˘a de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ a aici.
ˆ
In cele
ce urmeaz˘a prezent˘am o metod˘a algebric˘a pentru determinarea echilibrelor
Nash ˆın strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 22 ¸si o metod˘a
grafic˘a pentru rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a.
Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. Un echilibru Nash pen-
tru un joc bimatriceal (K(i, j)
i=1,2; j=1,2
, L(i, j)
i=1,2; j=1,2
) poate fi determinat
folosind urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se formeaz˘a jocurile matriceale K(i, j)
i=1,2; j=1,2
¸si L(i, j)
i=1,2; j=1,2
, se-
parˆand pl˘at ¸ile celor doi juc˘atori.
2. Se determin˘a strategia mixt˘a optimal˘a p

a juc˘atorului 1 ˆın jocul ma-
triceal L ¸si strategia mixt˘a optimal˘a q

a juc˘atorului 2 ˆın jocul K,
folosind metoda prezentat˘a pentru jocuri matriceale de tip 2 2. Pe-
rechea (p

, q

) este o strategie mixt˘a optimal˘a a jocului bimatriceal de
tip 2 2.
Aceast˘a metod˘a este aplicabil˘a de asemenea ˆın jocuri mai largi ce pot fi
reduse la tipul 22 prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate
(stochastic).
Rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a. Fie G =
¸X, Y, K, L) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a. Fie B
1
: Y →X,
B
2
: X → Y multifunct ¸iile cel mai bun r˘aspuns pentru juc˘atorul 1 ¸si, res-
pectiv, juc˘atorul 2 ˆın jocul G. Fie G

1
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ x ∈ B
1
(y)¦
¸si G
2
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ y ∈ B
2
(x)¦. Observ˘am c˘a G
2
este graficul
multifunct ¸iei B
2
, iar G

1
este imaginea graficului G
1
⊂ Y X a lui B
1
sub
aplicat ¸ia Y X → X Y cu (y, x) → (x, y) pentru tot ¸i (y, x) ∈ Y X. De-
terminarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte ale jocului se poate face prin
reprezentarea grafic˘a, ˆın acela¸si sistem de coordonate, a (multi)funct ¸iilor ”cel
mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor. Aceast˘a metod˘a grafic˘a se bazeaz˘a pe fap-
tul c˘a (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ x

∈ B
1
(y

), y

∈ B
2
(x

) ←→ (x

, y

) ∈ G

1
,
(x

, y

) ∈ G
2
←→ (x

, y

) ∈ G

1
∩ G
2
. Deci, (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ (x

, y

) ∈
G

1
∩ G
2
. Exemplific˘am aceast˘a metod˘a grafic˘a folosind un joc denumit im-
propriu ”B˘at˘ alia sexelor”.
Exemplul 2.25. (B˘at˘alia sexelor) Un cuplu trebuie s˘a decid˘a dac˘a vor merge
ˆımpreun˘ a la un meci de box sau la un spectacol de oper˘a. Sot ¸ul prefer˘a meciul
49
de box, ˆın timp ce sot ¸ia prefer˘a spectacolul de oper˘a. Modelarea unei situat ¸ii
de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘a din Figura
2.21 (b). Not˘am cu (x, 1 −x) strategia mixt˘a a juc˘atorului 1 ¸si cu (y, 1 −y)
strategia mixt˘a a juc˘atorului 2. Funct ¸iile de plat˘a ale juc˘atorilor sunt:
K
1
(x, y) = 3xy + (1 −x)(1 −y) = (4y −1)x −y + 1,
K
2
(x, y) = xy + 3(1 −x)(1 −y) = (4x −3)y −3x + 3.
Graficele corespunz˘atoare multifunct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns, G

1
¸si G
2
, unde
G

1
= ¦(x, y) [ K
1
(x, y) este maxim ˆın raport cu x pentru y fixat¦,
G
2
= ¦(x, y) [ K
2
(x, y) este maxim ˆın raport cu y pentru x fixat¦,
sunt reprezentate ˆın Figura 2.21(a) cu linie plin˘a ¸si, respectiv, cu linie − − −.
Echilibrele Nash ale jocului, (0,0), (3/4, 1/4) ¸si (1,1), sunt de asemenea vi-
zualizate ˆın Figura 2.21(a) ca puncte de intersect ¸ie ale celor dou˘a grafice.
Meci Oper˘a
Meci 3, 1 0, 0
Oper˘a 0, 0 1, 3
(b)
Figure 2.21: Jocul ”B˘at˘alia sexelor”
50
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative
Teoria jocurilor necooperative ˆıncearc˘a s˘a prezic˘a rezultatul ˆın situat ¸ii de de-
cizie interactiv˘ a, adic˘a ˆın situat ¸ii ˆın care rezultatul este determinat de c˘atre
act ¸iunile tuturor juc˘atorilor ¸si nici-un juc˘ator nu are control complet asupra
situat ¸iei. Ea folose¸ste presupunerea c˘a juc˘atorii se comport˘a rat ¸ional, adic˘a
urmeaz˘a scopuri exogene bine-definite ¸si rat ¸ioneaz˘ a strategic, adic˘a iau ˆın
considerat ¸ie atˆat cunoa¸sterea lor cˆat ¸si posibilit˘at ¸ile de comportare rat ¸ional˘ a
ale celorlalt ¸i juc˘atori. Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆıntr-un joc necoope-
rativ face o mare diferent ¸˘ a privind ceea ce juc˘atorii pot s˘a fac˘a sau ar trebui
s˘a fac˘a.
ˆ
In paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆın form˘a
strategic˘a (normal˘a) ¸si ˆın form˘a extensiv˘a ˆın care pl˘at ¸ile corespunz˘atoare ju-
c˘atorilor sunt deterministe ¸si ”common knowledge”. Forma extensiv˘a a unui
joc are un caracter dinamic ˆıntrucˆ at ilustreaz˘a desf˘a¸surarea secvent ¸ial˘ a ˆın
timp a jocului. Forma normal˘a (strategic˘a) analizeaz˘a o situat ¸ie conflictual˘a
folosind o descriere concis˘a, considerˆand o singur˘a jucare a jocului ¸si pre-
supunˆand c˘a juc˘atorii ˆı¸si aleg alternativa strategic˘a simultan ¸si independent.
Jocurile ˆın form˘a normal˘a studiate ˆın paragrafele 2.1 ¸si 2.4 sunt de aceea
numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”, ˆın comparatie cu jocurile
ˆın form˘a extensiv˘a, care sunt numite jocuri dinamice. Jucarea repetat˘a a
unui joc static (”one-shot”) de un num˘ar finit sau infinit de ori are ˆıns˘ a un
caracter dinamic ¸si face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele
specifice. Mai departe, am v˘azut c˘a ˆıntr-un joc ˆın form˘a extensiv˘a juc˘atorii
pot avea informat ¸ie perfect˘a ¸si/sau imperfect˘a. Un juc˘ator are informat ¸ie
perfect˘a cˆand el ¸stie exact tot ce s-a ˆıntˆ amplat pˆan˘a atunci, de fiecare dat˘a
cˆand o decizie trebuie f˘acut˘a. Un joc are informat ¸ie perfect˘a dac˘a fiecare
juc˘ator ˆın acel joc are informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a exist˘a juc˘atori care nu au
informat ¸ie perfect˘a, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
O situat ¸ie ˆın care un juc˘ator ¸stie ceva ce un alt juc˘ator nu ¸stie, se nume¸ste
asimetrie de informat ¸ie. Asimetriile de informat ¸ie se ˆıntˆalnesc frecvent ˆın
situat ¸iile practice. Informat ¸ia imperfect˘a ¸si asimetriile informat ¸ionale au
implicat ¸ii pentru comportarea strategic˘a a juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate
de juc˘atori. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric
al informat ¸iei de care dispun juc˘atorii, teoria necooperativ˘a a jocurilor dis-
tinge ˆıntre dou˘a tipuri de modele: jocuri cu informat ¸ie complet˘a ¸si jocuri cu
informat ¸ie incomplet˘a. Jocurile cu informat ¸ie complet˘a nu afi¸seaz˘ a asimetrii
informat ¸ionale, cu except ¸ia posibil˘a a informat ¸iei asimetrice privind act ¸iunile
juc˘atorilor. Informat ¸ia privat˘a privind elemente intangibile ˆın situat ¸ii strate-
51
gice poate fi modelat˘a prin ˆıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite
adeseori mut˘ ari ale naturii) ˆın specificarea unui joc cu informat ¸ie incom-
plet˘a. Expresia informat ¸ie incomplet˘a se refer˘a la jocuri care au mut˘ ari ale
¸sansei (naturii) care genereaz˘a informat ¸ie asimetric˘a pentru juc˘atori. Mo-
delele studiate ˆın paragrafele 2.1-2.4 sunt jocuri cu informat ¸ie complet˘a.
Am studiat a¸sadar urm˘atoarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice
cu informat ¸ie complet˘a; jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a ¸si perfect˘a;
jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a dar imperfect˘a.
ˆ
In toate aceste mo-
dele de jocuri necooperative se presupune c˘a juc˘atorii au capacit˘at ¸i ideale
de rat ¸ionare ¸si comportare strategic˘a ¸si c˘a pl˘at ¸ile posibil de obt ¸inut de c˘atre
juc˘atori sunt deterministe ¸si common knowledge, fiind ori indicate explicit ˆın
descrierea jocului, ori pl˘at ¸ile a¸steptate de juc˘atori (cˆand ¸sansa joac˘a un rol)
care pot fi calculate de tot ¸i juc˘atorii pe baza descrierii jocului. Selectarea
deciziilor optimale de c˘atre juc˘atori se bazeaz˘a pe principiul c˘a a cˆa¸stiga mai
mult ¸i bani (sau a pierde mai put ¸ini bani) este ˆıntotdeauna mai bine.
ˆ
In cazul
unui joc de tip cost , selectarea strategiei optimale se bazeaz˘a pe principiul
c˘a a pl˘ati un cost mai mic e mai bine decˆat a pl˘ati un cost mai mare.
Reamintim c˘a jocurile statice cu informat ¸ie complet˘a sunt modele de
forma ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) . Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a ju-
c˘atorilor se pot obt ¸ine folosind not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure
(echilibru Nash pur) sau ˆın strategii mixte (echilibru Nash mixt). Tehnici
folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informat ¸ie complet˘a sunt:
eliminarea iterativ˘a a strategiilor (strict) dominate (stochastic), utilizarea
funct ¸iilor celui mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure sau mixte), teoria pro-
gram˘arii liniare ¸si cea a complementarit˘ at ¸ii liniare, metode pentru tipuri
particulare de jocuri (de tip 22, 2n, m2 ¸si simetrice).
Modelul de joc static cu informat ¸ie incomplet˘a, numit joc strategic de
tip Bayes (”static Bayesian game”), este o extensie a modelului de joc static
cu informat ¸ie complet˘a. Un joc static Bayesian este un model de forma
¸N, ¦A
i
¦
i∈N
, ¦T
i
¦
i∈N
, ¦p
i
¦
i∈N
, ¦u
i
¦
i∈N
), ˆın care N este mult ¸imea juc˘atorilor
¸si pentru fiecare i ∈ N:
• A
i
este mult ¸imea act ¸iunilor posibile ale juc˘atorului i.
• T
i
este mult ¸imea tipurilor posibile pentru juc˘atorul i.
• p
i
este distribut ¸ia de probabilitate existent˘ a pe multimea T
i
a tipurilor
juc˘atorului i.
• u
i
este funct ¸ia de utilitate a juc˘atorului i (analoag˘a funct ¸iei de plat˘a
K
i
).
52
Conceptul de solut ¸ie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes
(”Bayesian Nash equilibrium”), o extensie a not ¸iunii de echilibru Nash.
Reamintim c˘a jocurile dinamice cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau
imperfect˘a) sunt modele de forma ¸N, T), unde T este arborele jocului.
Recunoa¸stem dac˘a un joc ˆın form˘a extensiv˘a este cu informat ¸ie perfect˘a
sau imperfect˘a privind la mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor (delimitate
grafic prin − − −).
ˆ
Intrucˆat arborele jocului ˆın form˘a extensiv˘a cont ¸ine
toat˘a informat ¸ia necesar˘a pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘ato-
rilor, modelul de joc dinamic cu informat ¸ie complet˘a poate fi considerat
ca o extensie a modelului de joc static cu informat ¸ie complet˘a, de forma
¸N, T, ¦X
i
¦
i∈N
), unde X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i (planuri
complete de act ¸iune ale juc˘atorului i de-a lungul arborelui T al jocului).
Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a juc˘atorilor pot fi obt ¸inute folosind
conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc, care selecteaz˘a dintre echili-
brele Nash ale jocului (ˆın form˘a normal˘a) corespunz˘ator doar pe cele care
sunt ”credibile”. Am v˘azut c˘a echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi de-
terminate folosind metoda induct ¸iei ˆınapoi pe baza formei extensive a jocului
sau pe baza formelor normale ale jocului init ¸ial ¸si ale tuturor subjocurilor
sale.
Modelul de joc dinamic (ˆın form˘a extensiv˘a) cu informat ¸ie incomplet˘a
este o extensie a modelului de joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie com-
plet˘a care se bazeaz˘a pe considerarea mult ¸imilor de informat ¸ie ale juc˘atorilor
ˆıncorporˆand elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ be-
lief”). Figura 2.22 ilustreaz˘a deosebirea dintre forma extensiv˘a a unui joc
cu informat ¸ie complet˘a (Figura 2.22(a)) ¸si a unuia cu informat ¸ie incomplet˘a
(Figura 2.22(b)) ce modeleaz˘a o aceea¸si situat ¸ie strategic˘a, descris˘a ˆın Exem-
plul 2.26, pentru dou˘a ipostaze diferite.
Exemplul 2.26. (Jocul investit ¸iei) Doi prieteni trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a
investeasc˘a sau nu efort ˆın repararea unui motociclete stricate ce apart ¸ine
unuia dintre ei, dat fiind c˘a dup˘a aceea ar putea-o folosi ˆın comun. Unul
poate repara partea mecanic˘a a motocicletei, iar cel˘alalt partea ei electric˘a.
Presupunem c˘a motocicleta e proprietatea juc˘atorului 1. Astfel, pe lˆang˘ a
act ¸iunile posibile I (investe¸ste) ¸si N (nu investe¸ste), valabile ambilor juc˘atori,
juc˘atorul 1 are posibilitatea s˘a decid˘a dac˘a, dup˘a repararea motocicletei, o va
folosi singur sau ˆın comun. Strategiile corespunzˆand acestor decizii le not˘am
cu E (pentru cazul cˆand juc˘atorul 1 e egoist) ¸si A (pentru cazul cˆand el e
altruist).
53
Evident, ambii juc˘atori ¸stiu c˘a juc˘atorul 1 poate fi egoist sau altruist.
Pl˘at ¸i posibile pentru acest joc cu informat ¸ie complet˘a sunt date ˆın Figura
2.22 (a).
(a)
(b)
Figure 2.22: Jocul investit ¸iei
54
Situat ¸ia analizat˘a poate fi descris˘a mai precis luˆand ˆın considerat ¸ie faptul
c˘a majoritatea indivizilor sunt, ˆın mod obi¸snuit, ˆınclinat ¸i s˘a pun˘a intere-
sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸si care
e tipul fiec˘arui individ particular depinde de fapt de natur˘a, fiecare individ
cunoscˆandu-¸si propriul tip. Ca urmare, o modelare mai realist˘a a situat ¸iei ca
un joc se face considerˆand natura ca un juc˘ator cu dou˘a strategii: O (pentru
tip obi¸snuit) cu probabilitate mai mare, spre exemplu 3/4, ¸si C (pentru tip
cooperant) cu probabilitate mai mic˘a, spre exemplu 1/4. Jocul obt ¸inut este
unul cu informat ¸ie incomplet˘a, fiindc˘a natura genereaz˘a informat ¸ie asimetri-
c˘a pentru juc˘atori. Jocul dinamic cu informat ¸ie incomplet˘a corespunz˘ator
jocului dinamic cu informat ¸ie complet˘a din Figura 2.22 (a) este reprezentat
ˆın Figura 2.22 (b).
Un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie incomplet˘a este un tiplet de
forma
_
N,
¯
T, ¦X
i
¦
i∈N
_
, unde N este mult ¸imea juc˘atorilor,
¯
T este ansamblul
mult ¸imilor de informat ¸ie (continˆand informat ¸ia de tip ”belief”) ale juc˘atori-
lor, ¸si pentru fiecare i ∈ N, X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor dinamice cu informat ¸ie incomplet˘a
este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”).
Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. Un
echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie
a not ¸iunii de echilibru Nash de tip Bayes.
Adesea, participant ¸ii ˆıntr-o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a trebuie s˘a
fac˘a decizii ˆın condit ¸ii de incertitudine. Ei pot fi:
• Incert ¸i cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆın
care act ¸ioneaz˘ a.
• Imperfect informat ¸i asupra evenimentelor ce pot ap˘area ˆın joc.
• Incert ¸i cu privire la act ¸iunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘atori.
• Incert ¸i cu privire la modul de rat ¸ionare a celorlalt ¸i juc˘atori.
Principiile de rat ¸ionalitate ¸si cunoa¸sterea de c˘atre juc˘atori a posibilit˘at ¸ilor
de rat ¸ionare ale juc˘atorilor joac˘a un rol fundamental ˆın teoria necooperativ˘a
a jocurilor.
ˆ
In teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘a regulile
jocului sunt cunoscute perfect de c˘atre tot ¸i juc˘atorii ¸si c˘a abilitatea juc˘ato-
rilor de a analiza jocul este ideal˘a. Este common knowledge c˘a tot ¸i juc˘atorii
sunt rat ¸ionali ¸si ˆınt ¸eleg perfect jocul care este jucat, adic˘a fiecare juc˘ator
55
cunoa¸ste jocul, fiecare juc˘ator ¸stie c˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste jocul, ¸s.a.m.d.
Optimalitatea comport˘arii juc˘atorilor se bazeaz˘a pe cunoa¸sterea pe care o
au juc˘atorii. Nu numai cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a unui parametru
exogen, ci ¸si cunoa¸sterea sa despre cunoa¸sterea celorlalt ¸i juc˘atori joac˘a un
rol.
ˆ
In modelele de joc studiate se presupune c˘a posibilit˘at ¸ile de rat ¸ionare ale
juc˘atorilor sunt nelimitate, ceea ce asigur˘a ˆınv˘ at ¸area instantanee a jocului
¸si selectarea ˆın timp real a strategiei optimale.
ˆ
In cele mai multe situat ¸ii
practice o asemenea presupunere nu este realist˘a. Jocurile cu rat ¸ionalitate
limitat˘a (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei
jocurilor.
56
3 JOCURI COOPERATIVE
Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘a a jocurilor. For-
mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆın aceste modele sunt forma strate-
gic˘a ¸si forma coalit ¸ional˘ a, iar not ¸iunea de coalit ¸ie (grup de juc˘atori) joac˘a
un rol central. Un joc ˆın form˘a strategic˘a sau ˆın form˘a coalit ¸ional˘a este
cooperativ dac˘a juc˘atorii pot face acorduri ferme (”binding agreements”)
privind alegerea strategiilor sau distribut ¸ia pl˘at ¸ilor, chiar dac˘a aceste acor-
duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. Un
acord (sau contract) este ferm dac˘a nerespectarea lui conduce la penaliz˘ari
monetare, fapt care ˆıi ˆımpiedic˘a pe juc˘atori s˘a nu-l respecte.
ˆ
In paragra-
ful 3.1 introducem jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a ¸si ar˘at˘ am c˘a orice
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) poate fi jucat ”cooperativ”
dac˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt permise.
ˆ
Intr-un joc cooperativ ˆın
form˘a strategic˘a juc˘atorii ˆı¸si coreleaz˘a strategiile pure sau folosesc strategii
corelate. Paragrafele 3.2 - 3.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆın form˘a
coalit ¸ional˘ a cu pl˘at ¸i laterale, numite ¸si jocuri ˆın forma funct ¸iei caracteris-
tice. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘atre John
von Neumann ¸si Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘a a
jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile (adic˘a utilit˘at ¸i care sunt liniare ˆın bani).
Valoarea fiec˘arei coalit ¸ii S ⊆ N, unde N=¦1, 2, ..., n¦ este mult ¸imea finit˘a
¸si nevid˘a a juc˘atorilor, ˆıntr-un joc strategic cu utilit˘at ¸i transferabile este va-
loarea sa maxim˘a ˆın jocul de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a unde adversarul
lui S este N ¸ S (ansamblul juc˘atorilor care nu sunt membri ai coalit ¸iei S) ¸si
strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘atori, S ¸si N ¸ S.
ˆ
In paragrafele
3.2-3.5 consider˘am funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a) a unui joc cooperativ
ca o not ¸iune primar˘a, ˆıntrucˆ at ˆın multe situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a
unde cooperarea ˆıntre juc˘atori este posibil˘a ¸si benefic˘a (adic˘a conduce la
sporirea cˆa¸stigurilor sau diminuarea costurilor) funct ¸ia caracteristic˘a poate
fi construit˘a direct, din descrierea neformal˘a a situat ¸iei, f˘ar˘a nici o referire la
un joc strategic. Paragraful 3.2 introduce not ¸iuni de baz˘a ˆın teoria jocurilor
57
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice, incluzˆand not ¸iunea de sˆambure
(Gillies, 1953), care joac˘a ˆın cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al
not ¸iunii de echilibru Nash ˆın teoria jocurilor necooperative. Paragrafele 3.3-
3.5 sunt dedicate conceptelor de solut ¸ie de tip ”single-valued” cu rol predo-
minant ˆın teoria jocurilor cooperative, ¸si anume: valoarea Shapley (Shapley,
1953), σ-valoarea ¸si τ-valoarea (Tijs, 1981), nucleolul (Schmeidler, 1969) ¸si
AL-valoarea (Tijs, 2005).
ˆ
In paragraful 3.6 analiz˘am rolul comunic˘ arii ˆıntre
juc˘atori ¸si al informat ¸iei disponibile juc˘atorilor ˆın cadrul teoriei jocurilor
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice. Sunt ment ¸ionate unele clase
de jocuri cooperative cu restrict ¸ii de comunicare ˆıntre juc˘atori ¸si jocuri cu
asimetrii informat ¸ionale.
ˆ
Incheiem capitolul cu o privire global˘a asupra mo-
delelor teoriei jocurilor cooperative ˆın form˘a coalit ¸ional˘a.
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a
ˆ
In capitolul 2 am studiat ¸si rezolvat jocuri necooperative, ˆın care comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului (”pre-play communication”),
acordurile ferme (contractele) ¸si pl˘at ¸ile laterale sunt interzise prin regulile
jocului. Chiar dac˘a comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului
nu e interzis˘a, ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆıntre juc˘atori privind
alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘at ¸ilor. Rezolvarea jocurilor necoo-
perative s-a f˘acut folosind not ¸iunea de echilibru Nash ¸si variante ale sale.
Totu¸si, a¸sa cum am v˘azut ˆın paragraful 2.1, un profil strategic corespunz˘ator
unui echilibru Nash pur ˆın jucarea necooperativ˘a a unui joc ar putea s˘a nu
ofere cea mai avantajoas˘a alternativ˘a de plat˘a tuturor juc˘atorilor, chiar ¸si
ˆın situat ¸ia ˆın care jocul are un echilibru Nash unic. Jucarea cooperativ˘a a
unui joc ˆın form˘a strategic˘a, ˆın situat ¸ia cˆand acordurile ferme ˆıntre juc˘atori
sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆınl˘ atura acest inconvenient. Jocul
”Dilema prizonierilor”, reprezentat ˆın Figura 2.4 (b), este un exemplu clasic
pentru evident ¸ierea diferent ¸elor dintre jucarea necooperativ˘a ¸si cooperativ˘a
a unui joc.
ˆ
In jocul ”Dilema prizonierilor”, doi suspect ¸i de crim˘a ˆınchi¸si
pentru un conflict minor ¸si pu¸si ˆın celule separate sunt interogat ¸i (sepa-
rat) f˘acˆandu-li-se promisiunea de grat ¸iere ˆın caz de recunoa¸stere a crimei ¸si
denunt ¸are a complicelui. Pl˘at ¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2.4 (b) sunt
anii de ˆınchisoare ce ˆıi a¸steapt˘ a pe cei doi det ¸inut ¸i pentru diferitele situat ¸ii de
comportare strategic˘a, fiecare dintre ei putˆand folosi una din dou˘a strategii:
R – recunoa¸ste crima f˘acut˘ a – ¸si N – nu o recunoa¸ste. Jucarea necooperativ˘a
a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic), (linia 1, coloana 1) ˆın Figura
58
2.4 (b), care asigur˘a juc˘atorilor pl˘at ¸i egale cu cˆate 5 ani de ˆınchisoare. Totu¸si,
ambii juc˘atori ar putea obt ¸ine ”pl˘at ¸i” mai bune, anume cˆate un singur an de
ˆınchisoare, dac˘a ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2, coloana
2) din Figura 2.4 (b), prin corelarea strategiilor lor pure. Consider˘am acum
jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2.18.
ˆ
In jucarea necooperativ˘a a aces-
tui joc, juc˘atorul 2 este de fapt fort ¸at s˘a accepte oricare dintre propunerile
juc˘atorului 1 fiindc˘a altfel nu prime¸ste nimic. Jucarea cooperativ˘a a aces-
tui joc va conduce, prin acordul juc˘atorilor asupra diviziunii celor 6 unit˘at ¸i
valorice, la schema de divizare 3-3, care este echitabil˘ a (”fair”) pentru ambii
juc˘atori.
ˆ
In jucarea cooperativ˘a a unui joc (de tip cˆa¸stig) ˆın form˘a strategic˘a se
caut˘a o solut ¸ie optimal˘a, adic˘a un profil strategic care asigur˘a o plat˘a to-
tal˘a maxim˘a, ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a pentru tot ¸i juc˘atorii a acestei pl˘at ¸i
maxime. O asemenea distribut ¸ie ar trebui s˘a ia ˆın considerat ¸ie pozit ¸iile de
negociere ale juc˘atorilor (care sunt diferite de abilit˘at ¸ile lor de negociere)
¸si/sau posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori.
ˆ
Intr-un joc bi-
matriceal (A, B) (de tip cˆa¸stig), o solut ¸ie optimal˘a ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a
a pl˘at ¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘atre un arbitru impart ¸ial ¸si
onest, urmˆand urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se determin˘a valoarea ν a jocului A −B; aceasta reprezint˘a avantajul
relativ pe care juc˘atorul 1 ˆıl are asupra juc˘atorului 2.
2. Se determin˘a plata total˘a maxim˘a posibil de obt ¸inut, notat˘a cu P, ca
valoarea maxim˘a a elementelor matricei A + B.
3. Dac˘a e posibil, se ˆımparte plata total˘a maxim˘a P astfel ˆıncˆat juc˘atorul
1 prime¸ste ν unit˘at ¸i valorice mai mult decˆat juc˘atorul 2 (adic˘a se
p˘astreaz˘ a avantajul relativ ν al juc˘atorului 1). Dac˘a profilul strate-
gic care corespunde pl˘at ¸ii totale maxime P d˘a prea mult unui juc˘ator,
atunci (pentru a p˘astra cooperarea ¸si plata P) acel juc˘ator ar trebui s˘a
fac˘a o plat˘a lateral˘a (oferind celuilalt juc˘ator parte din plata sa) astfel
ˆıncˆ at s˘a se obt ¸in˘a o ˆımp˘ art ¸ire a pl˘at ¸ii P care p˘astreaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1.
Exemplul 3.1. Ilustr˘am aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆand
dou˘a jocuri bimatriceale: jocul (A
1
, B
1
) cu ν
1
=3 ¸si P
1
=5 care corespunde
unui profil strategic care asigur˘a juc˘atorului 1 plata 4 ¸si juc˘atorului 2 plata
59
1, ¸si jocul (A
2
, B
2
) cu ν
2
=1 ¸si P
2
=5 care corespunde unui profil strategic care
d˘a juc˘atorului 1 plata 1 ¸si juc˘atorului 2 plata 4. Observ˘am c˘a pentru jocul
(A
1
, B
1
) distribut ¸ia (4,1) corespunz˘atoare profilului strategic optimal este
rezonabil˘a pentru ambii juc˘atori fiindc˘a ea ˆıncorporeaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de juc˘atorul 2.
ˆ
In cazul jocului (A
2
, B
2
), juc˘atorul
2 trebuie s˘a fac˘a o plat˘a lateral˘a de 2 unit˘at ¸i valorice c˘atre juc˘atorul 1,
pentru a respecta avantajul relativ al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de el. Astfel, jucarea
cooperativ˘a a jocului bimatriceal (A
2
, B
2
) conduce ˆın final la plata 3 pentru
juc˘atorul 1 ¸si plata 2 pentru juc˘atorul 2.
Evident, procedura descris˘a mai sus poate fi aplicat˘a de asemenea unui joc
bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii, unde, ˆın acest
caz, elementul minim al matricii A + B va fi selectat. Pentru jocul ”Dilema
prizonierilor”, ν=0, P=2 ¸si distribut ¸ia pl˘at ¸ilor pentru profilul strategic care
asigur˘a plata total˘a 2 este (1,1). Aceast˘a distribut ¸ie e echitabil˘ a pentru ambii
juc˘atori. Evident, ˆın jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘atorii nu pot face pl˘at ¸i
laterale.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, introducem not ¸iunea de joc cooperativˆın form˘a strate-
gic˘a ¸si ata¸s˘ am fiec˘arui joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) jocul
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a corespunz˘ator.
Un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a este un triplet
¸N, (Σ(S))
∅ =S⊆N
, ¦u
i
¦
i∈N
) ,
unde: N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor; pentru fiecare submul-
t ¸ime nevid˘a S de juc˘atori, Σ(S) este mult ¸imea nevid˘a a strategiilor lui S,
cu proprietatea Σ(S ∪ T)⊇Σ(S)Σ(T) pentru tot ¸i S, T astfel ˆıncˆat ∅ ,= S,
T⊆N, S∩T = ∅; pentru fiecare i ∈ N, u
i
: Σ(N) −→ IR este funct ¸ia de plat˘a
a juc˘atorului i.
Orice joc necooperativ finit ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a),
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) ,
genereaz˘a un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin considerarea strategiilor
corelate. Fie S o submult ¸ime nevid˘a de juc˘atori (coalit ¸ie). O strategie core-
lat˘a pentru S este o distribut ¸ie de probabilitate pe X
S
=

i∈S
X
i
. Not˘am cu
Σ(S) mult ¸imea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸si cu σ
S
o strategie core-
lat˘a arbitrar˘a ˆın Σ(S). Presupunem c˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt
60
permise ¸si orice strategie corelat˘a σ
S
pentru S ,= ∅ cu [S[=2 este sprijinit˘a
printr-un acord ferm ˆıntre membrii lui S. Pentru fiecare i ∈ N, consider˘am
funct ¸ia de plat˘a u
i
: Σ(N) −→ IR, definit˘a prin
u
i

N
)=

x∈X
N
σ
N
(x)K
i
(x) pentru tot ¸i σ
N
∈ Σ(N) ¸si tot ¸i i ∈ N.
Astfel, situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a ˆın care juc˘atorilor li se interzicea
ˆıncheierea acordurilor ferme, modelate ˆın capitolul 2 ca jocuri necooperative,
pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a dac˘a restrict ¸iile
init ¸iale privind comunicarea ¸si cooperarea ˆıntre juc˘atori sunt ridicate. Un
caz particular de joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a, obt ¸inut pornind de la
un joc necooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin admiterea acordurilor ferme
ˆıntre juc˘atori, este cel ˆın care pentru fiecare coalit ¸ie nevid˘a S consider˘am
Σ(S)=X
S
, ceea ce corespunde corel˘arii strategiilor pure ale juc˘atorilor. Ju-
carea cooperativ˘a a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a ˆın care profilurile strategice pure sunt alese
prin acordul juc˘atorilor.
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice
¸si sˆamburele
Situat ¸ii practice ˆın care p˘art ¸ile implicate pot s˘a-¸si sporeasc˘a cˆa¸stigurile sau
s˘a-¸si reduc˘a costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice (cu pl˘at ¸i laterale) de tip cˆa¸stig
sau de tip cost.
Un joc cooperativ de tip cˆa¸stig este o pereche ¸N, v), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor, adesea de forma N=¦1, 2, ..., n¦, iar v : 2
N
−→ IR
este funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘a), cu v(∅)=0, unde pentru fiecare coali-
t ¸ie (grup de juc˘atori) S ∈ 2
N
¸¦∅¦, v(S) reprezint˘a cˆa¸stigul pe care S ˆıl poate
obt ¸ine prin cooperarea membrilor s˘ai (f˘ar˘a ajutorul nici-unui alt juc˘ator din
afara lui S).
Exemplul 3.2. Trei prieteni, etichetat ¸i ˆın continuare cu 1, 2, 3, posesori
de materii prime de tip A ¸si B ˆın cantit˘at ¸ile A
1
= 0, A
2
= 1, A
3
= 5,
B
1
= 3, B
2
= 1, B
3
= 9, pl˘anuiesc s˘a deschid˘a ˆımpreun˘a o ˆıntreprindere
mic˘a pentru a fabrica un produs care necesit˘a pe unitate o unitate din ma-
teria prim˘a A ¸si dou˘a unit˘at ¸i din materia prim˘a B ¸si se poate vinde cu 50
61
lei pe unitate. Cooperarea micilor ˆıntreprinz˘atori poate genera cˆa¸stiguri, dar
ei vor intra ˆın aceast˘a afacere numai dac˘a vor c˘adea de acord asupra modu-
lui de distribuire a cˆa¸stigului total. Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi
folositoare. Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc a c˘arui funct ¸ie ca-
racteristic˘a este v(∅) = v(¦1¦) = v(¦2¦) = 0, v(¦3¦) = 200, v(¦1, 2¦) = 50,
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 250, v(¦1, 2, 3¦) = 300. Un concept de solut ¸ie din teo-
ria cooperativ˘a a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distribut ¸ie
a celor 300 unit˘at ¸i valoriceˆıntre cei trei ˆıntreprinz˘ atori (vezi Exemplul 3.19).
Un joc cooperativ de tip cost este o pereche ¸N, c), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si c : 2
N
−→ IR este funct ¸ia coalit ¸ional˘ a (carac-
teristic˘a) cu c(∅)=0, unde pentru fiecare coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅¦, c(S) reprezint˘a
costul pe care S trebuie s˘a-l pl˘ateasc˘a dac˘a membrii ei coopereaz˘a. Exem-
plul 3.3 modeleaz˘a ca un joc cooperativ de tip cost o situat ¸ie privind insta-
larea unor sisteme de alarm˘a ˆın apartamente. Orice joc cooperativ de tip
cost genereaz˘a un joc cooperativ de tip cˆa¸stig, unde pentru fiecare coalit ¸ie
S ∈ 2
N
¸¦∅¦, cˆa¸stigul v(S) obt ¸inut prin cooperare reprezint˘ a economiile rea-
lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘arii membrilor s˘ai ¸si
v(∅)=0, adic˘a :
(3.1) v(S) :=

i∈S
c(¦i¦) −c(S), pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Exemplul 3.3. Trei familii care locuiesc ˆın acela¸si bloc de locuint ¸e vor s˘a-¸si
instaleze sisteme de alarm˘a cu aceea¸si firm˘a. Firma le face o ofert˘a cu cos-
turi pentru contracte individuale, costuri pentru contracte pentru cˆate dou˘a
familii ¸si costul pentru un contract colectiv. Cele trei familii trebuie s˘a decid˘a
dac˘a coopereaz˘a sau nu ˆın vederea reducerii costurilor ¸si, ˆın situat ¸ia ˆın care
decid s˘a coopereze, trebuie s˘a cad˘a de acord asupra ˆımp˘art ¸irii costului total.
Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi util˘a pentru rezolvarea acestei proble-
me prin modelarea situat ¸iei ca un joc cooperativ de tip cost ¸si folosirea unui
concept de solut ¸ie considerat rezonabil de c˘atre toate cele trei familii. Pentru
situat ¸ia descris˘a, N=¦1, 2, 3¦, iar oferta firmei genereaz˘a funct ¸ia coalit ¸iona-
l˘a c, cu c(¦1¦)=100, c(¦2¦)=90, c(¦3¦)=80, c(¦1, 2¦)=130, c(¦1, 3¦)=110,
c(¦2, 3¦)=110 ¸si c(¦1, 2, 3¦)=140. Evident, c(∅)=0. Economiile realizate de
cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆa¸stig cores-
punz˘ator (obt ¸inut folosind formula (3.1)): v(∅)=v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=60, v(¦1, 3¦)=70, v(¦2, 3¦)=60 ¸si v(¦1, 2, 3¦)=130.
62
ˆ
Intr-un joc cooperativ de tip cˆa¸stig juc˘atorii urm˘aresc maximizarea cˆa¸s-
tigurilor, iar ˆıntr-un joc de tip cost ei urm˘aresc minimizarea costurilor (sau,
echivalent, maximizarea economiilor ˆın jocul de tip cˆa¸stig asociat jocului de
tip cost).
ˆ
In cele de urmeaz˘a, prin ¸N, v) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cˆa¸stig
¸si prin ¸N, c) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cost.
O reprezentare geometric˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei carac-
teristice identific˘ a un joc ¸N, v) sau ¸N, c) cu [N[=n, cu un vector (punct)
ˆın IR
2
n
−1
, ale c˘arui componente sunt valorile funct ¸iei caracteristice pentru
o ordine fixat˘a a celor 2
n
− 1 coalit ¸ii nevide de juc˘atori.
ˆ
In mod normal,
un joc este identificat cu funct ¸ia sa caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a). Mult ¸imea
G
N
a funct ¸iilor coalit ¸ionale v cu mult ¸imea juc˘atorilor N formeaz˘a, ˆın raport
cu adunarea ¸si ˆınmult ¸irea cu un scalar a funct ¸iilor coalit ¸ionale, un spat ¸iu
liniar (2
n
− 1)–dimensional. O baz˘a interesant˘ a a acestui spat ¸iu liniar este
mult ¸imea jocurilor unanime u
T
, T ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, care sunt definite prin
(3.2) u
T
(S)=
_
1 dac˘a T⊆S,
0 altfel.
Interpretarea unui joc unanim u
T
este c˘a un cˆa¸stig (sau o economie la costuri)
de o unitate valoric˘a poate fi obt ¸inut dac˘a ¸si numai dac˘a tot ¸i juc˘atorii din
coalit ¸ia T sunt implicat ¸i ˆın cooperare. Orice joc v ∈ G
N
poate fi exprimat
ca o combinat ¸ie liniar˘a de jocuri unanime de forma
(3.3) v=

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
, cu c
T
=

S:S⊆T
(−1)
|T|−|S|
v(S).
Exemplul 3.4. Jocul v din Exemplul 3.3 se poate scrie sub forma
v = 60u
{1,2}
+ 70u
{1,3}
+ 60u
2,3
−60u
{1,2,3}
.
Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste simplu dac˘a v(S) ∈ ¦0, 1¦ pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, v(∅)=0 ¸si
v(N)=1.
Exemplul 3.5. Consider˘am urm˘atoarele situat ¸ii de votare: votare prin
majoritate simpl˘a (jum˘atate plus 1) ¸si votare cu majoritate minim˘a fixat˘a ¸si
un grup cu putere veto. Primul tip de votare este folosit frecvent, inclusiv
pentru trecerea legilor ˆın parlament. Presupunˆand c˘a parlamentul const˘a din
100 membri, pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel put ¸in 51
de voturi ˆın favoarea legii supuse votului. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a
63
prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a
[S[ ≥ 51 ¸si v(S)=0, altfel. Al doilea de tip de votare e folosit ˆın Consiliul
Nat ¸iunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri, etichetat ¸i
aici cu 1, 2, 3, 4, 5, au putere veto ¸si unde pentru a vota o lege sunt necesare
cel put ¸in 9 voturi pro incluzˆand voturile pro ale tuturor membrilor cu putere
veto. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a prin jocul simplu v definit pentru
fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a [S[ ≥ 9 ¸si ¦1, 2, 3, 4, 5¦⊆S ¸si v(S)=0,
altfel.
Un joc v ∈ G
N
este 0-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru tot ¸i i ∈ N. Un joc
v ∈ G
N
este (0,1)-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru fiecare i ∈ N ¸si v(N)=1.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste monoton dac˘a v(S) ≤ v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S⊆T. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste nenegativ dac˘a pentru orice S ∈ 2
N
avem v(S) ≥ 0. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste aditiv dac˘a v(S ∪T)=v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Un joc aditiv este determinat de c˘atre
vectorul a=(v(¦1¦), .., v(¦n¦)) ∈ IR
n
ˆıntrucˆ at v(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Jocurile aditive formeaz˘a un subspat ¸iu liniar n-dimensional al spat ¸iului liniar
G
N
. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste neesent ¸ial dac˘a el este un joc aditiv. Un
joc v ∈ G
N
se nume¸ste N-esent ¸ial dac˘a v(N) >

i∈N
v(¦i¦). Cele mai multe
jocuri cooperative de tip cˆa¸stig care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt
jocuri superaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste superaditiv dac˘a v(S ∪ T) ≥
v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Cele mai multe jocuri
cooperative de tip cost care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt jocuri
subaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste subaditiv dac˘a v(S ∪T) ≤ v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩T = ∅. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste convex (Sha-
pley, 1971) dac˘a v(S ∪ T) + v(S ∩ T) ≥ v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
.
Evident, orice joc convex este un joc superaditiv. Un joc care se exprim˘a
ca o combinat ¸ie liniar˘a cu coeficient ¸i pozitivi de jocuri unanime, conform cu
formula (3.3), este un joc convex. O coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ se zice c˘a are
putere veto dac˘a v(T)=0 pentru tot ¸i T astfel c˘a S ,⊆ T. Un joc se nume¸ste
joc veto dac˘a exist˘a o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ cu putere veto. Jocul de votare
corespunzˆand Consiliului Nat ¸iunilor Unite, din Exemplul 3.5, este un joc veto
(coalit ¸ia ¦1, 2, 3, 4, 5¦ are putere veto).
ˆ
In jocul v ∈ G
N
, pentru fiecare S ∈ 2
N
¸si pentru fiecare i ∈ S, contribut ¸ia
marginal˘a a lui i la S este M
i
(S, v) := v(S)−v(S¸¦i¦).
ˆ
In particular, pen-
tru fiecare i ∈ N, contribut ¸ia marginal˘a a lui i la N este M
i
(N, v) :=
64
v(N)−v(N¸¦i¦). Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste un joc big boss cu n ca big
boss (Muto et al., 1988) dac˘a: (i) v este un joc veto unde coalit ¸ia ¦n¦ are
putere veto; (ii) v este un joc monoton; (iii) v are proprietatea uniunii, adic˘a
v(N) −v(S) ≥

i∈N\S
M
i
(N, v) pentru fiecare S cu n ∈ S.
Jocurile convexe ¸si jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate.
Definit ¸ia jocurilor balansate se bazeaz˘a pe not ¸iunea de aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘ a). O aplicat ¸ie λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
se nume¸ste aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
=e
N
, unde e
S
este vectorul caracteristic al
lui S, cu (e
S
)
i
=1 dac˘a i ∈ S ¸si (e
S
)
i
=0 altfel. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste
balansat (echilibrat) dac˘a pentru orice aplicat ¸ie balansat˘a λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
avem

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N). Important ¸a acestei not ¸iuni urmeaz˘a din Teo-
rema 3.8 care a fost demonstrat˘a independent de Bondareva (1963) ¸si Sha-
pley (1967). O colect ¸ie B de coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ este o colect ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a exist˘a o aplicat ¸ie balansat˘a λ astfel ˆıncˆ at B=¦S ∈ 2
N
¸¦∅¦ [
λ(S) > 0¦. O colect ¸ie balansat˘a se nume¸ste colect ¸ie balansat˘a minimal˘a dac˘a
nu cont ¸ine o alt˘a colect ¸ie balansat˘a. O colect ¸ie B=¦S
1
, S
2
, ..., S
k
¦ de coalit ¸ii
nevide este balansat˘a (echilibrat˘ a) dac˘a exist˘a α
S
1
, ..., α
S
k
∈ IR, α
S
j
> 0,
j=1, ..., k, astfel ˆıncˆ at pentru tot ¸i i ∈ N,

j|i∈S
j
α
S
j
=1, unde coeficient ¸ii α
S
j
sunt ponderi asociate la fiecare coalit ¸ie S
j
(aceste ponderi sunt unic deter-
minate pentru colect ¸ii balansate minimale).
Mult ¸imea G
N
a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partit ¸ionat˘a
ˆın clase echivalent ¸˘a ˆın raport cu o relat ¸ie de echivalent ¸˘ a strategic˘a, numit˘ a
S-echivalent ¸˘a, dou˘a jocuri v, w ∈ G
N
ˆın aceea¸si clas˘a de echivalent ¸˘ a fiind
”ˆın esent ¸˘a” acela¸si joc. Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘a
exist˘a k > 0 ¸si un joc aditiv a ∈ G
N
astfel c˘a w(S)=kv(S) + a(S), unde
a(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦. Putem considera c˘a w se obt ¸ine
din v prin urm˘atoarele transform˘ari: (i) unitatea valoric˘ a este schimbat˘ a,
unde rata de schimb este k; ˆın jocul w fiecare juc˘ator prime¸ste ori un bonus
(dac˘a a
i
> 0) ori o penalizare (dac˘a a
i
< 0) ˆınainte ca suma k v(N) s˘a
fie distribuit˘a ˆıntre juc˘atori. Pentru cele mai multe concepte de solut ¸ie este
suficient s˘a ne ocup˘am de un singur joc ˆıntr-o anumit˘a clas˘a de echivalent ¸˘a
65
strategic˘a. Fiecare joc v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un joc w ∈ G
N
care
este 0-normalizat, unde w(S)=v(S) −

i∈S
v(¦i¦) pentru orice S ∈ 2
N
.
ˆ
Intr-o
clas˘a de echivalent ¸˘a se consider˘a adesea jocul (0,1)-normalizat corespunz˘ator
acelei clase. Fiecare joc N-esent ¸ial v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un
joc w ∈ G
N
care este (0,1)-normalizat. Se poate verifica u¸sor c˘a pentru
k=1/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)) ¸si a
i
=−v(¦i¦)/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)), pentru tot ¸i i ∈ N,
jocul w definit prin w(S)=k v(S) +a(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦, este (0,1)-
normalizat.
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea de invariant ¸˘a cu privire
la echivalent ¸a strategic˘a (S-echivalent ¸˘a) dac˘a pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
, toate
jocurile aditive a ∈ G
N
¸si tot ¸i k > 0, avem
w=k v + a implic˘a f(k v + a)=k f(v) + a.
O sarcin˘a fundamental˘ a a teoriei jocurilor cooperative este s˘a fac˘a lumin˘a
asupra structurii diferitelor clase de jocuri, considerate ca subclase ale spa-
t ¸iului liniar G
N
. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi
v˘azute ca ni¸ste conuri poliedrale, fiind intersect ¸ii finite de semispat ¸ii ˆınchise.
Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor
superaditive, convexe, balansate, big boss.
Problema esent ¸ial˘ a ˆın teoria jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei ca-
racteristice este cum s˘a se distribuie v(N) ˆıntre juc˘atori dac˘a marea coalit ¸ie
N se formeaz˘a. Aceast˘a problem˘a este rezolvat˘ a folosind concepte de solut ¸ie
din teoria cooperativ˘a a jocurilor. Un concept de solut ¸ie este o aplicat ¸ie care
asociaz˘a fiec˘arui joc dintr-o anumit˘ a clas˘a de jocuri unul sau mai mult ¸i vectori
de plat˘a x=(x
1
, ..., x
n
) ∈ IR
n
. Conceptele de solut ¸ie care asociaz˘a fiec˘arui joc
v ∈ G
N
un singur vector plat˘a se numesc de tip ”single-valued” sau ”one-
point”.
ˆ
In paragrafele 3.3 - 3.5 vom prezenta urm˘atoarele solut ¸ii de acest
tip: valoarea Shapley, σ-valoarea, τ-valoarea, nucleolul ¸si AL-valoarea. Ele
fac select ¸ii din mult ¸imi particulare de vectori de plat˘a, si anume: mult ¸imea
preimputat ¸iilor, mult ¸imea imputat ¸iilor ¸si sˆamburele jocului.
Mult ¸imea preimputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
PI(v) :=
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)
_
.
Mult ¸imea PI(v) este un hiperplan ˆın IR
n
.
66
Mult ¸imea imputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
I(v) =
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N) ¸si x
i
≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N
_
.
Teorema 3.6. Mult ¸imea I(v) este nevid˘a dac˘a ¸si numai dac˘a jocul v este
N-esent ¸ial.
Mult ¸imea I(v) este un simplex cu punctele extremef
1
(v), ..., f
n
(v), unde
pentru fiecare i ∈ N, f
i
(v)=(f
i
1
, ..., f
i
j
, ..., f
i
n
) cu
f
i
j
=
_
¸
_
¸
_
v(¦i¦) dac˘a i ,= j
v(N) −

k∈N\{i}
v(¦k¦) dac˘a i=j.
Teorema 3.7 Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial. Atunci
(i) I(v) este o mult ¸ime infinit˘a.
(ii) I(v) este ˆınf˘a¸sur˘atoarea convex˘a a punctelor f
1
(v), ..., f
n
(v).
Not˘am cu I
N
=¦v ∈ G
N
[ I(v) ,= ∅¦. I
N
este un con ˆın mult ¸imea G
N
¸si CIS : I
N
−→ IR
n
este un concept de solut ¸ie de tip single-valued definit
pentru fiecare v ∈ I
N
prin CIS(v) := 1/n
n

i=1
f
i
(v). Din punct de vedere
geometric, CIS(v) este baricentrul lui I(v).
Conceptul de solut ¸ie dominant ˆın teoria cooperativ˘a a jocurilor este sˆam-
burele (Gillies, 1953).
Sˆamburele unui joc v ∈ G
N
este
C(v) := ¦x ∈ I(v) [

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Dac˘a ˆıntr-un joc este propus un element al sˆamburelui, nici-un subgrup de
juc˘atori nu poate obt ¸ine mai mult prin separarea sa de restul juc˘atorilor.
Sˆamburele unui joc c ∈ G
N
este
C(c) := ¦x ∈ IR
N
[

i∈S
x
i
≤ c(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ ¸si

i∈N
x
i
=c(N)¦.
67
Sˆamburele unui joc se determin˘a prin rezolvarea unui sistem de inecuat ¸ii
liniare. Sˆamburele unui joc poate fi mult ¸imea vid˘a, poate consta dintr-un
singur element (spre exemplu, jocul cost din Exemplul 3.3 are sˆamburele
C(c)=¦(30, 30, 80)¦) sau poate cont ¸ine o infinitate de elemente. Sˆamburele
unui joc cooperativ de n persoane este o mult ¸ime poliedral˘a ˆın IR
n
.
Teorema 3.8 Fie v ∈ G
N
. Urm˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
(i) C(v) ,= ∅.
(ii) Jocul v este balansat.
Faptul c˘a sˆamburele C(v) al unui joc v ∈ G
N
este solut ¸ia m˘arginit˘ a
a unui sistem de inecuat ¸ii liniare ˆınseamn˘ a c˘a sˆamburele unui joc este un
politop, adic˘aˆınf˘ a¸sur˘atoarea convex˘a a unei mult ¸imi finite de vectori x ∈ IR
n
.
Sˆamburele unui joc convex ¸si a unui joc big boss sunt politopi speciali cu
o structur˘a geometric˘a frumoas˘a. Forma sˆamburelui unui joc convex este
descris˘a de c˘atre Shapley (1971). Forma sˆamburelui unui joc big boss este
descris˘a de Muto, Potters ¸si Tijs (1989). Sˆamburele unui joc big boss cu n
ca big boss este
C(v)=¦x ∈ I(v) [ 0 ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru fiecare i ∈ N¸¦n¦¦.
Sˆamburele C este un concept de solut ¸ie care satisface proprietatea de S-
echivalent ¸˘ a. Un joc (balansat) v ∈ G
N
cu C(v)=I(v) se nume¸ste joc (balan-
sat) simplex. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste exact dac˘a pentru fiecare S ∈ 2
N
¸¦∅¦
exist˘a un x ∈ C(v) cu

i∈S
x
i
=v(S). Jocurile convexe sunt jocuri exacte.
Exactificarea unui joc v ∈ G
N
este jocul v
E
cu v
E
(∅)=0, definit pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v
E
(S)=min
_

i∈S
x
i
[ x ∈ C(v)
_
.
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea
Valoarea Shapley (Shapley, 1953) asociaz˘a cu fiecare v ∈ G
N
o preimputat ¸ie
pe baza vectorilor contribut ¸iilor marginale m
σ
(v) ai jocului, unde
σ = (σ(1), ..., σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘atorilor. Not˘am cu
Π(N) mult ¸imea tuturor permut˘arilor σ : N −→ N ale lui N. Mult ¸imea
P
σ
(i) := ¦r ∈ N [ σ
−1
(r) < σ
−1
(i)¦ const˘a din tot ¸i predecesorii lui i cu
68
privire la permutarea σ. Pentru v ∈ G
N
¸si σ ∈ Π(N) vectorul contribut ¸iilor
marginale m
σ
(v) are coordonate de forma m
σ
i
(v) := v(P
σ
(i)∪¦i¦)−v(P
σ
(i))
pentru orice i ∈ N. Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ G
N
este media
aritmetic˘a a vectorilor contribut ¸iilor marginale ai jocului, adic˘a
(3.4) Φ(v) := 1/n!

σ∈Π(N)
m
σ
(v).
Exemplul 3.9. Consider˘am jocul cooperativ cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=4, v(¦1, 3¦)=7, v(¦2, 3¦)=15, v(¦1, 2, 3¦)=20. Vectorii contribu-
t ¸iilor marginale sunt m
(1,2,3)
= (0, 4, 16), m
(1,3,2)
= (0, 13, 7), m
(2,1,3)
=
(4, 0, 16), m
(2,3,1)
= (5, 0, 15), m
(3,1,2)
= (7, 13, 0), m
(3,2,1)
= (5, 15, 0). Prin
formula (3.4) obt ¸inem Φ(v) = 1/3!(21, 45, 54) = (7/2, 15/2, 9).
Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘a persoane este
Φ(v)=(v(¦1¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2, v(¦2¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2);
aceasta este numit˘a solut ¸ia standard a unui joc cooperativ de dou˘a persoane.
Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v(¦1¦), ..., v(¦n¦)). Pen-
tru jocul unanim pe T, u
T
, valoarea Shapley este Φ(u
T
) = 1/[T[ e
T
.
Valoarea Shapley satisface urm˘atoarele propriet˘at ¸i care o fac un con-
cept de solut ¸ie interesant pentru teoria cooperativ˘a a jocurilor: eficient ¸a, S-
echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, aditivitatea, sime-
tria (tratament egal al juc˘atorilor simetrici).
Valoarea Shapley este singura solut ¸ie care satisface propriet˘at ¸ile : eficient ¸˘a,
anonimitate, proprietatea juc˘atorului fictiv ¸si aditivitate (caracterizare axio-
matic˘a).
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea:
• eficient ¸˘a dac˘a

i∈N
f
i
(v) = v(N) pentru fiecare v ∈ G
N
.
• anonimitate dac˘a f(v
σ
) = σ

(f(v)) pentru orice σ ∈ Π(N), unde σ

:
IR
n
−→ IR
n
este definit˘a prin (σ

(x))
σ(k)
:= x
k
pentru tot ¸i x ∈ IR
n
¸si
k ∈ N, iar v
σ
este jocul cu v
σ
(σ(U)) := v(U) pentru tot ¸i U ∈ 2
N
.
• proprietatea juc˘atorului fictiv dac˘a f
i
(v) = v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si pentru tot ¸i juc˘atorii fictivi i, i.e. juc˘atori i ∈ N astfel c˘a v(S∪¦i¦) =
v(S) + v(¦i¦) pentru tot ¸i S ∈ 2
N\{i}
.
• aditivitate dac˘a f(v + w) = f(v) + f(w) pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
.
69
• simetrie (tratament egal al juc˘atorilor simetrici) dac˘a f
i
(v) = f
j
(v)
pentru tot ¸i i, j ∈ N astfel ˆıncˆ at v(S ∪ ¦i¦) = v(S ∪ ¦j¦) pentru tot ¸i
S ∈ 2
N\{i,j}
.
• rat ¸ionalitate individual˘a dac˘a f
i
(v) ≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si
i ∈ N.
Valoarea Shapley nu satisface ˆın general proprietatea de rat ¸ionalitate indi-
vidual˘a. Exist˘a multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu
este un element al sˆamburelui.
Exemplul 3.10.
ˆ
In jocul v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0, v(¦1, 2¦)=10, v(¦1, 3¦)
= 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12, Φ(v)=(5, 4, 3) / ∈ C(v) deoarece inegali-
tatea x
1
+ x
2
≥ v(¦1, 2¦) nu este satisf˘acut˘ a (5 + 4 < 10).
Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆamburelui
jocului ¸si ocup˘a o pozit ¸ie central˘a ˆın cadrul acestuia: ea coincide cu ”bari-
centrul” sˆamburelui. Folosind propriet˘at ¸ile caracteristice ale valorii Shapley
ˆımpreun˘ a cu formula (3.3) ¸si expresia valorii Shapley a unui joc unanim,
obt ¸inem o alt˘a formulare a valorii Shapley, care are mare aplicabilitate prac-
tic˘a
(3.5) Φ(v) =

T∈2
N
\{∅}
c
T
[T[
e
T
pentru tot ¸i v ∈ G
N
cu v =

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
.
Exemplul 3.11. Determin˘am valoarea Shapley a jocului v din Exemplul
3.4. folosind formula (3.5): Φ
1
(v) = 60 1/2 + 70 1/2 + 0 − 60 1/3 = 45;
Φ
2
(v) = 40, Φ
3
(v) = 45. Deci Φ(v) = (45, 40, 45).
Alte formul˘ ari ale valorii Shapley existente ˆın literatura teoriei jocurilor
cooperative, cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘a, pe divi-
dende ¸si pe extensia multiliniar˘ a a unui joc cooperativ, nu sunt prezentate
ˆın acest curs.
AL-valoarea (Tijs, 2005) este un concept de solut ¸ie definit pe mult ¸imea
jocurilor balansate (adic˘a jocuri v ∈ G
N
cu C(v) ,= ∅). Ca ¸si ˆın definit ¸ia
valorii Shapley, se face o medie aritmetic˘a a n! vectori care corespund celor
n! permut˘ ari posibile ale celor n juc˘atori ˆıntr-un joc cooperativ de n per-
soane. Dar, spre deosebire de valoarea Shapley, unde ace¸sti vectori sunt vec-
torii contribut ¸iilor marginale, vectorii utilizat ¸i de AL-valoarea jocului sunt
elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii
lexicografice.
ˆ
In IR
n
ordinea lexicografic˘a ≥
L
este definit˘a dup˘a cum urmeaz˘a.
Pentru fiecare x, y ∈ IR
n
:
70
• x >
L
y dac˘a exist˘a r ∈ ¦1, .., n¦ astfel ca x
k
= y
k
pentru k < r ¸si
x
r
> y
r
;
• x ≥
L
y dac˘a x = y sau x >
L
y.
Spre exemplu, x = (8, 5, 11, 0) >
L
(8, 5, 10, 100) = y.
Ordinea lexicografic˘a este o relat ¸ie de ordine liniar˘a pe IR
n
. Pentru o
mult ¸ime compact˘a C ⊆ IR
n
exist˘a un maxim lexicografic unic ˆ x ∈ C (cu
proprietatea ˆ x ≥
L
x pentru tot ¸i x ∈ C), notat cu L(C). Dac˘a C este un
politop, atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat
rezolvˆand o problem˘a de optimizare.
Fie v ∈ G
N
un joc balansat ¸si σ = (σ(1), ..., σ(n)) ∈ Π(N). Maximul lexi-
cografic al sˆamburelui C(v) al lui v ˆın raport cu σ, notat cu L
σ
(v), este unicul
element al lui C(v) cu propriet˘at ¸ile: (L
σ
(v))
σ(1)
= max¦x
σ(1)
[ x ∈ C(v)¦,
(L
σ
(v))
σ(2)
= max¦x
σ(2)
[ x ∈ C(v) cu x
σ(1)
= (L
σ
(v))
σ(1)
¦, ..., (L
σ
(v))
σ(n)
=
max¦x
σ(n)
[ x ∈ C(v) cu (x
σ(1)
, x
σ(2)
, ..., x
σ(n−1)
)=((L
σ
(v))
σ(1)
, (L
σ
(v))
σ(2)
, ...,
(L
σ
(v))
σ(n−1)
)¦. Observ˘am c˘a L
σ
(v) este un punct extrem al lui C(v) pentru
fiecare σ ∈ Π(N). AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘a a tuturor
L
σ
(v), adic˘a media lexicografic˘a a jocului (”average lexicographic value”).
Pentru orice joc balansat v ∈ G
N
, AL-valoarea AL(v) a jocului v este
(3.6) AL(v) = 1/n!

σ∈Π(N)
L
σ
(v).
Exemplul 3.12. Pentru jocul v cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦)=
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 1, v(¦1, 2, 3¦) = 3 avemL
(1,2,3)
(v) = (2, 1, 0), L
(1,3,2)
(v)
= (2, 0, 10), ..., L
(3,2,1)
(v) = (0, 1, 2). Deci, AL(v) = 1/3!(L
(1,2,3)
(v)+L
(1,3,2)
(v)
+ ... + L
(3,2,1)
(v)) = (1, 1, 1).
Pentru un joc (balansat) de dou˘a persoane AL-valoarea jocului coincide
cu solut ¸ia standard a jocului (deci ¸si cu valoarea Shapley a jocului). Pentru
orice joc convex v, AL-valoarea ¸si valoarea Shapley coincid, adic˘a AL(v) =
Φ(v). Pentru orice joc balansat de trei persoane, pentru orice joc (balansat)
simplex ¸si pentru orice joc big boss (cu n ca big boss), AL(v) = Φ(v
E
), unde
v
E
este exactificarea lui v (proprietatea de invariant ¸˘a cu privire la exactifi-
care).
AL-valoarea satisface o gam˘a larg˘a de propriet˘at ¸i: eficient ¸˘ a, rat ¸ionalitate
individual˘a, S-echivalent ¸˘ a, simetrie, proprietatea juc˘atorului fictiv, invariant ¸˘a
cu privire la exactificare, aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde
sˆamburele este o corespondent ¸˘a aditiv˘a.
71
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea
Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector pla-
t˘a eficient care este un cel mai bun compromis ˆıntre doi vectori plat˘a cores-
punzˆand la situat ¸ii extreme: situat ¸ia ”ideal˘a” (de fapt ”utopic˘a”) ¸si situat ¸ia
”catastrofal˘a”(cea mai rea posibil˘a). Pentru ambele valori, σ-valoarea ¸si τ-va-
loarea, vectorul ideal al pl˘at ¸ilor este vectorul contribut ¸iilor marginale ale ju-
c˘atorilor la marea coalit ¸ie, adic˘a vectorul M(N, v) = (M
1
(N, v), ..., M
n
(N, v)).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al
valorilor individuale ale juc˘atorilor, adic˘a i(v) = (v¦1¦), v(¦2¦), ..., v(¦n¦)).
Pentru τ-valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘a este a¸sa-numitul
vector al dreptului minim, ce va definit ˆın cele ce urmeaz˘a pe baza vectoru-
lui contribut ¸iilor marginale ale juc˘atorilor la marea coalit ¸ie. Pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸¦∅¦ ¸si pentru fiecare i ∈ N, restul R(S, i) disponibil pentru juc˘atorul
i dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a ¸si tot ¸i ceilalt ¸i juc˘atori j ∈ S primesc plata ideal˘a,
M
j
(N, v), este
R(S, i) := v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v).
Juc˘atorul i ar putea pretinde de la marea coalit ¸ie N, cel mai mare dintre
toate resturile disponibile pentru el ˆın coalit ¸iile ˆın care el este un membru,
adic˘a dreptul minim al juc˘atorului i ˆın jocul v este
m
i
(v) := max
S:i∈S
R(S, i).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru τ-valoarea jocului este a¸sadar vec-
torul m(v) ale c˘arui coordonate sunt m
i
(v) pentru tot ¸i i ∈ N.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste semibalansat dac˘a
• i(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
v(¦i¦) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu SB
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt semibalansate. Pentru
un joc v ∈ SB
N
, σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.7) σ(v) := αi(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
σ
i
(v) = v(N).
72
Exemplul 3.13. Consider˘am o situat ¸ie cu un vˆanz˘ator al unui tablou ¸si
doi cump˘ar˘atori potent ¸iali, unul oferind 100 e ¸si cel˘alalt 200 e. Model˘am
aceast˘a situat ¸ie ca un joc de trei persoane, unde juc˘atorul 1 este vˆanz˘ atorul,
juc˘atorul 2 este cump˘atorul care ofer˘a 100 e ¸si juc˘atorul 3 este cump˘ar˘ atorul
care ofer˘a 200 e. Funct ¸ia caracteristic˘a a jocului este v(¦1¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
100, v(¦1, 3¦) = 200, v(¦1, 2, 3¦) = 200, v(S) = 0 ˆın rest. Verific˘am dac˘a
jocul este semibalansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am σ-valoarea jocului folosind
formula (3.7). Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0, 0, 0), iar vec-
torul ideal este M(N, v) = (200, 0, 100). Jocul este semibalansat deoarece
(0, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 0 ≤ 200 ≤ 300. Prin formula (3.7) obt ¸inem σ(v) =
α(0, 0, 0) + (1 −α)(200, 0, 100), unde α este determinat din condit ¸ia σ
1
(v) +
σ
2
(v) + σ
3
(v) = 200. Obt ¸inem α = 1/3, deci σ(v) = (400/3, 0, 200/3).
Din punct de vedere geometric, σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat
v este unicul punct de intersect ¸ie al segmentului [i(v), M(v)] cu hiperplanul
E(v) = ¦x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)¦ al vectorilor de plat˘a eficient ¸i pentru v.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste quasi-balansat dac˘a
• m(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu Q
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt quasi-balansate. Pentru
un joc v ∈ Q
N
, τ-valoarea τ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.8) τ(v) := αm(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
τ
i
(v) = v(N).
Exemplul 3.14. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.13. Verific˘ am dac˘a
jocul este quasi-balansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am τ-valoarea sa folosind formula
(3.8). Calcul˘am vectorul dreptului minim m(v) = (100, 0, 0). Jocul este
quasi-balansat deoarece (100, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 100 ≤ 200 ≤ 300. Prin
formula (3.8) obt ¸inem τ(v) ≤ (150, 0, 50) ,= σ(v).
Pentru orice joc convex v, τ(v) = σ(v). Din punct de vedere geometric,
τ-valoarea τ(v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersect ¸ie al
segmentului [m(v), M(v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘a eficient ¸i
pentru v.
73
Propriet˘at ¸i satisf˘acute de τ-valoare sunt: eficient ¸a, rat ¸ionalitatea indivi-
dual˘a, S-echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, proprie-
tatea dreptului minim, proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a.
O aplicat ¸ie f : Q
N
−→ IR
n
are
• proprietatea dreptului minim dac˘a f(v) = m(v) + f(v − m(v)) pentru
orice v ∈ Q
N
.
• proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a dac˘a f(v) este un multiplu
al lui M(v) ˆın cazul cˆand m(v) = 0.
τ-valoarea este unica regul˘a de alocare pe Q
N
care satisface propriet˘at ¸ile:
eficient ¸˘ a, proport ¸ionalitate restrictiv˘a ¸si proprietatea dreptului minim
(caracterizare axiomatic˘a (Tijs, 1987)).
ˆ
In general, τ-valoarea nu este un element al sˆamburelui jocului.
Un joc ¸N, c) este quasi-balansat dac˘a

i∈N
M
i
(N, c) ≤ c(N) ≤

i∈N
m
i
(c);
• M
i
(N, c) ≤ m
i
(c) pentru fiecare i ∈ N,
unde, pentru fiecare i ∈ N, M
i
(N, c) = c(N)−c(N¸¦i¦), m
i
(c) = min
S:Si
(c(S)−

j∈S\{i}
M
j
(N, c)); vectorul m(c) este vectorul contribut ¸iilor maximale.
Propozit ¸ia 3.15. Dac˘a v ∈ G
N
este un joc balansat, atunci v ∈ SB
N
¸si
v ∈ Q
N
.
Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ-valoarea jocului este
τ(v) =
_
1
2
M
1
(N, v),
1
2
M
2
(N, v), ...,
1
2
M
n−1
(N, v), v(N) −
1
2
n−1

i=1
M
i
(N, v)
_
¸si
τ(v) = AL(v).
Pentru un joc big boss convex, τ(v) = Φ(v).
Pentru un joc quasi-balansat c, τ-valoarea τ(c) este definit˘a prin
τ(v) = αm(c) + (1 −α)M(N, c),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin condit ¸ia de eficient ¸˘ a.
74
3.5 Nucleolul
Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echi-
tabil˘a a coalit ¸iilor ˆın distribuirea valorii marii coalit ¸ii ˆıntre juc˘atori. Pentru
fiecare joc v ∈ G
N
cu I(v) ,= ∅, orice vector x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
) ∈ I(v)
reprezint˘ a un mod posibil de distribuire a lui v(N) dar acceptul de cooperare
ˆın cadrul marii coalit ¸ii depinde de acordul tuturor coalit ¸iilor asupra unei
anumite distribut ¸ii x ∈ I(v), pe baza posibilit˘at ¸ilor v(S) ale coalit ¸iilor S ∈
2
N
¸¦∅, N¦. Evaluarea unei distribut ¸ii x de c˘atre o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦
ˆın jocul v se face ˆın mod natural calculˆand diferent ¸a ˆıntre ceea ce coalit ¸ia
S poate obt ¸ine pe cont propriu, adic˘a v(S), ¸si ceea ce coalit ¸ia S ar primi
conform cu distribut ¸ia x dac˘a ea ar coopera ˆın cadrul marii coalit ¸ii, adic˘a
x(S) =

i∈S
x
i
. Diferent ¸a v(S) − x(S) a fost numit˘ a de Schmeidler excesul
coalit ¸iei S cu privire la imputat ¸ia x ˆın jocul v, notat cu e(S, x; v). Pentru
fiecare joc cooperativ v ∈ G
N
, fiecare x ∈ I(v) ¸si orice S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦,
excesul coalit ¸iei S cu privire la x ˆın jocul v este
(3.9) e(S, x; v) := v(S) −x(S).
Consider˘am situat ¸ia cˆand o anumit˘ a distribut ¸ie x este propus˘a juc˘atorilor.
Fiecare coalit ¸ie S∈2
N
¸¦∅, N¦ va evalua e(S, x; v). Evident, dac˘a e(S, x; v)>0,
coalit ¸ia S are o nemult ¸umire direct˘a fat ¸˘ a de x ¸si poate s˘a refuze cooperarea
ˆın marea coalit ¸ie. Dac˘a e(S, x; v) ≤ 0, coalit ¸ia S va compara excesul s˘au
cu cel al celorlalte coalit ¸ii, pentru a decide dac˘a accept˘a imputat ¸ia x sau
o refuz˘a. Not˘am vectorul exceselor, pentru o ordine fixat˘a a coalit ¸iilor, cu
e(x; v) ≤ (e(S, x; v))
S∈2
N
\{∅,N}
¸si not˘am cu θ(x; v) vectorul obt ¸inut din e(x; v)
prin rearanjarea componentelor sale e(S, x; v) ˆın ordine descresc˘atoare.
Exemplul 3.16. Consider˘am jocul v(¦1¦ = v(¦2¦) = v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
v(¦1, 3¦) = 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12. Pentru imputat ¸ia x = (5, 3, 4)
avem x(¦1¦) = 5, x(¦2¦) = 3, x(¦3¦) = 4, x(¦1, 2¦) = 8, x(¦1, 3¦) = 9,
x(¦2, 3¦) = 7. Excesele coalit ¸iilor sunt: e(¦1¦, x; v) = −5, e(¦2¦, x; v) = −3,
e(¦3¦, x; v)= − 4, e(¦1, 2¦, x; v)=0, e(¦1, 3¦, x; v)= − 1, e(¦2, 3¦, x; v) = −1.
Pentru ordinea coalit ¸iilor ¦1¦, ¦2¦, ¦3¦, ¦1, 2¦, ¦1, 3¦, ¦2, 3¦, vectorul exce-
selor este e(x; v) = (−5, −3, −4, 0, −1, −1). Rearanjˆand componentele lui
e(x; v) ˆın ordine descresc˘atoare obt ¸inem θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5).
Vectorul θ(x; v) permite evaluarea rapid˘a a efectului global al imputat ¸iei
x asupra (nemult ¸umirii) ansamblului coalit ¸iilor ˆın jocul v. Dac˘a juc˘atorii
75
au de ales o imputat ¸ie din dou˘a imputat ¸ii propuse, x ¸si y, ei vor prefera
acea imputat ¸ie care minimizeaz˘a nemult ¸umirea maxim˘a a coalit ¸iilor. Aceast˘a
select ¸ie se poate obt ¸ine prin compararea lexicografic˘a a vectorilor θ(x; v) ¸si
θ(y; v).
Exemplul 3.17. Consider˘am jocul v ¸si imputat ¸ia x din Exemplul 3.16.
Presupunem c˘a juc˘atorii au de ales ˆıntre imputat ¸ia x ¸si imputat ¸ia y =
(6, 4, 2). Un calcul similar ce cel f˘acut pentru θ(x; v) conduce la θ(y; v) =
(0, 0, −2, −2, −4, −6). Comparˆand lexicografic
θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5) ¸si
θ(y; v) = (0, 0, −2, −2, −4, −6)
obt ¸inem x ≤
L
y. Prin urmare, imputat ¸ia x va fi preferat˘a imputat ¸iei y, fiindc˘a
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la x este mai mic˘a decˆat
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la y.
ˆ
In termeni de exces,
excesul maxim ˆın raport cu x este mai mic decˆat excesul maxim ˆın raport
cu y.
Nucleolul asociaz˘a fiec˘arui joc v ∈ G
N
, cu I(v) ,= ∅, mult ¸imea η(v) a
imputat ¸iilor x

= (x

1
, x

2
, ..., x

n
) astfel ˆıncˆ at
θ(x

; v) ≤
L
θ(x; v) pentru tot ¸i x ∈ I(v).
Teorema 3.18. (Schmeidler, 1969) Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial (adic˘a
cu I(v) ,= ∅). Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘a ¸si cont ¸ine un singur
element.
Adeseori referim imputat ¸ia selectat˘a de nucleol ˆın jocul v ca η(v). Dac˘a
sˆamburele unui joc v este nevid, adic˘a C(v) ,= ∅, atunci nucleolul selecteaz˘a
un element al sˆamburelui jocului, adic˘a η(v) ∈ C(v), ˆıntrucˆat
C(v) = ¦x ∈ I(v) [ e(S, x; v) ≤ 0 pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Faptul c˘a nucleolul unui joc este ˆın sˆamburele jocului ori de cˆate ori
sˆamburele jocului este nevid, este adesea folositor pentru calcularea nucleolu-
lui: dac˘a sˆamburele unui joc v const˘a dintr-un singur element, atunci η(v) =
C(v); dac˘a sˆamburele jocului este nevid ¸si elementele sale sunt funct ¸ii de un
parametru, atunci componentele imputat ¸iei selectate de nucleol sunt acelea¸si
76
funct ¸ii liniare de acel parametru ¸si valoarea parametrului corespunz˘atoare
nucleolului poate fi determinat˘a printr-o metod˘a grafic˘a ce va fi descris˘a mai
jos ¸si ilustrat˘a ˆın Exemplul 3.19. Determinarea nucleolului unui joc se poate
face ˆın general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare; aceast˘a
metod˘a general˘a nu va fi prezentat˘a ˆın acest curs. Relat ¸ia dintre nucleolul
unui joc ¸si sˆamburele jocului, cˆand sˆamburele este nevid, este de asemenea
util˘a pentru a r˘aspunde (negativ) la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie
este sau nu cea selectat˘a de nucleol.
Dou˘a propriet˘at ¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆın calcularea nucleolului
sau ˆın furnizarea r˘aspunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘a o anu-
mit˘a imputat ¸ie este sau nu cea selectat˘a de nucleol: proprietatea juc˘atorului
fictiv ¸si proprietatea juc˘atorilor simetrici (vezi Exemplul 3.19).
Ori de cˆate ori componentele unui vector de plat˘a candidat pentru a fi
imputat ¸ia selectat˘a de nucleol sunt funct ¸ii liniare de un parametru, deter-
minarea nucleolului poate fi f˘acut˘ a printr-o metod˘a grafic˘a simpl˘a:
• Se determin˘a intervalul pentru valorile parametrului din condit ¸ia ca
vectorul de plat˘a respectiv s˘a fie o imputat ¸ie.
• Se calculeaz˘a excesele tuturor coalit ¸iilor nevide, cu except ¸ia marii coalit ¸ii;
acestea sunt funct ¸ii liniare de parametrul respectiv.
• Se reprezint˘a grafic aceste funct ¸ii (excesele tuturor coalit ¸iilor) pentru
valorile parametrului ˆın intervalul determinat specific problemei.
• Se traseaz˘a graficul maximului acestor funct ¸ii ¸si se determin˘a valoarea
parametrului pentru care aceast˘a funct ¸ie ˆı¸si atinge minimul.
Exemplul 3.19. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.2. Observ˘am c˘a
juc˘atorii 1 ¸si 2 sunt simetrici, ceea ce implic˘a η
1
(v) = η
2
(v). Evident, η
3
(v) =
v(N) − η
1
(v) − η
2
(v). Nucleolul jocului este de forma (x, x, 300 − 2x), cu
0 ≤ x ≤ 50, ˆıntrucˆ at acest vector trebuie s˘a fie o imputat ¸ie. Calcul˘am exce-
sele tuturor coalit ¸iilor cu privire la imputat ¸ia (x, x, 300 − 2x). Reprezent˘am
funct ¸iile de x obt ¸inute ˆın sistemul de coordonate xOy, pentru x ∈ [0, 50].
Tras˘am conturul funct ¸iei care este maximul funct ¸iilor exceselor ¸si vedem
care este valoarea lui x pentru care aceast˘a funct ¸ie are valoarea minim˘a.
Pentru jocul nostru, obt ¸inem x = 100/3. Nucleolul jocului este, prin urmare,
η(v) = (100/3, 100/3, 700/3).
Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘a util
pentru a r˘aspunde la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie este sau nu nu-
cleolul unui joc N-esent ¸ial. Consider˘am mult ¸imea exceselor coalit ¸iilor S ∈
77
2
N
¸¦∅, N, ¦1¦, ..., ¦n¦¦ cu privire la imputat ¸ia x ˆın ordine descresc˘atoare:
ε
1
, ε
2
, ..., ε
k(x)
.
Propozit ¸ia 3.20. (Criteriul lui Kolhberg, 1971) Fie v ∈ G
N
¸si x ∈ I(v)
astfel ca x
i
,= v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N. Imputat ¸ia x este nucleolul jocului v
dac˘a ¸si numai dac˘a pentru tot ¸i 1 ≤ j ≤ k(x)
j
_
t=1
B
t
este o colect ¸ie balansat˘a (echilibrat˘a),
unde B
i
este mult ¸imea de coalit ¸ii asociat˘a cu al i-lea exces ε
i
(ˆın ordinea
descresc˘atoare a acestor excese).
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice se
presupune c˘a tot ¸i juc˘atorii sunt capabili (¸si li se permite) s˘a comunice ˆıntre
ei ¸si, prin urmare, toate coalit ¸iile (grupurile de juc˘atori) se pot forma. Toate
felurile de acorduri, incluzˆand acordurile ferme, ¸si de asemenea pl˘at ¸ile la-
terale sunt permise. Totu¸si, ˆın multe situat ¸ii practice, unii dintre juc˘atori
sunt incapabili s˘a comunice unul cu cel˘alalt ¸si, prin urmare, unele coalit ¸ii,
incluzˆand marea coalit ¸ie nu pot fi formate. Restrict ¸iile privind comunicarea
ˆıntre juc˘atorii conduc astfel la cooperare restrictiv˘a. Pentru a modela astfel
de situat ¸ii cu cooperare restrictiv˘a indus˘a de restrict ¸ii de comunicare, a fost
introdus un model specific de jocuri cooperative, a¸sa-numitele jocuri de co-
municare (Myerson, 1977, 1980; Owen, 1986). O situat ¸ie (cu restrict ¸ii de coo-
perare datorate posibilit˘at ¸ilor limitate) de comunicare este o situat ¸ie ˆın care
posibilit˘at ¸ile economice ale participant ¸ilor sunt descrise printr-un joc coope-
rativ ¸N, v) sau ¸N, c) ¸si posibilit˘at ¸ile de comunicare sunt descrise printr-o
pereche ¸N, A), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si A este
un graf neorientat, numit graful comunic˘arii. Jocurile de comunicare sunt
numite ¸si jocuri cu restrict ¸ii de tip graf (”graph-restricted games”). O clas˘a
mic˘a de jocuri de comunicare (dar interesant˘a atˆat din punct de vedere teo-
retic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group
games” (Brˆanzei, Fragnelli ¸si Tijs, 2002; Brˆanzei, Solymosi ¸si Tijs, 2005),
unde graful comunic˘ arii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizat ¸ionale
78
a juc˘atorilor. Adeseori comunicarea ˆıntre participant ¸i are loc prin ret ¸ele, sis-
teme de relat ¸ii bilaterale descentralizate. Ret ¸elele pot fi integrate ˆın jocuri
coalit ¸ionale pentru a forma a¸sa-numitele ”network-restricted games” (Slikker
¸si van den Nouweland, 2001).
Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆın situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a
bazat˘a pe interese de grup joac˘a, de asemenea, un rol important ˆın teo-
ria jocurilor cooperative.
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice juc˘atorii au informat ¸ie simetric˘a ¸si pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt cunoscute cu certitudine de c˘atre tot ¸i juc˘atorii. Totu¸si, exist˘a multe
situat ¸ii practice cu asimetrii informat ¸ionale ¸si, ˆın unele situat ¸ii, informat ¸ia
pe care o det ¸in unii juc˘atori reprezint˘ a o resurs˘a cu rol important ˆın evaluarea
posibilit˘at ¸ilor economice ale coalit ¸iilor. Pentru a modela astfel de situat ¸ii au
fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracter-
istice, cum sunt: ”information market games” (Muto, Potters ¸si Tijs, 1989),
”information collecting games” (Brˆanzei, Tijs ¸si Timmer, 2001; Tijs, Timmer
¸si Brˆanzei, 2006), ”information sharing games” (Slikker, Norde ¸si Tijs, 2003).
Pentru a modela situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a ˆın care pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt incerte, au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆın
forma funct ¸iei caracteristice, cum sunt: ”games in stochastic characteristic
function form” (Charnes ¸si Granot, 1973; Granot, 1977), ”stochastic coope-
rative games” (Suijs, 1999; Suijs ¸si Borm, 1999), ”cooperative games with
random payoffs” (Timmer, Borm ¸si Tijs, 2000). Exist˘a un interes actual
crescˆand ˆın teoria jocurilor cooperative cu informat ¸ie incomplet˘a motivat
atˆat din punct de vedere teoretic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice (Ichiishi ¸si
Yamazaki, 2006).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice stu-
diate ˆın paragrafele 3.2 - 3.5 ¸si discutate mai sus, se bazeaz˘a pe not ¸iunea
clasic˘a de coalit ¸ie, aceea de grup de juc˘atori, unde fiecare juc˘ator poate fi
sau nu membru al uneia sau mai multor coalit ¸ii. Situat ¸ii cu posibilit˘at ¸i de
cooperare mai relaxat˘a au condus la introducerea unor not ¸iuni mai sofisti-
cate de coalit ¸ie, cum sunt cea de coalit ¸ie multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, ¸si
modele corespunz˘atoare de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice:
”multi-choice games” (Hsiao ¸si Raghavan, 1993a, 1993b; van den Nouweland
et al., 1995; Calvo ¸si Santos, 2000) ¸si ”fuzzy games” (Aubin,1974, 1981).
ˆ
Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘ator are un num˘ ar finit de nivele
de activitate privind cooperarea cu ceilalt ¸i juc˘atori ¸si plata fiec˘arei coalit ¸ii
multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘atorilor ˆın
cadrul acelei coalit ¸ii. Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca
79
un caz special al jocurilor multi-choice, unde fiecare juc˘ator are exact dou˘a
nivele de activitate, corespunzˆand la participare (complet˘a) ˆıntr-o coalit ¸ie sau
neparticipare.
ˆ
Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘ator are posibilitatea s˘a coopereze
la (infinit de) multe nivele, variind de la necooperare la cooperare total˘a ¸si
plata fiec˘arei coalit ¸ii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor)
juc˘atorilor ˆın cadrul acelei coalit ¸ii. Modele de jocuri cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice bazate pe not ¸iunea clasic˘a de coalit ¸ie (crisp), coalit ¸ie
multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, sunt prezentate ˆın monografia avˆand ca autori
pe Brˆanzei, Dimitrov ¸si Tijs (2005).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei coalit ¸ionale discu-
tate pˆan˘a acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile. Ele
se mai numesc TU-games (Transferable Utility games). Calificativul ”cu
utilit˘at ¸i transferabile” este menit s˘a fac˘a clar faptul c˘a ˆın astfel de jocuri
sunt permise pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori ˆın sensul c˘a valoarea (plata, uti-
litatea) marii coalit ¸ii poate fi distribuit˘a ˆıntre juc˘atori ˆın (infinit de) multe
moduri, iar transform˘ari ale valorilor (pl˘at ¸ilor, utilit˘at ¸ilor) coalit ¸iilor datorate
schimb˘arii unit˘at ¸ii monetare sau acord˘arii de bonus sau amend˘a unor juc˘atori
nu afecteaz˘a ˆın mod esent ¸ial modelul de joc. Teoria jocurilor cooperative ˆın
form˘a coalit ¸ional˘a include, pe lˆang˘ a jocurile de tip TU, jocuri de tip NTU,
adic˘a jocuri cu utilitate netransferabil˘a (NTU-games). Un joc de tip NTU
este o pereche ¸N, V ), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si
V este o aplicat ¸ie care asociaz˘a fiec˘arei coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ o submult ¸ime
V (S)⊆IR
S
, cu propriet˘at ¸i specifice pe care nu le definim aici, ce poate fi in-
terpretat˘a astfel: dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a, atunci pot fi obt ¸inut ¸i vectorii
x ∈ V (S), care dau fiec˘arui juc˘ator i ∈ N plata (utilitatea) x
i
. Jocurile
cooperative cu utilit˘at ¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸si Peleg
(1960). Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice com-
petitive ¸si cooperative. Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la
un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a sau direct, pe baza descrierii narative
a situat ¸iei de interact ¸iune decizional˘a analizat˘a.
Jocurile de negociere pentru dou˘a persoane (”bargaining games”) pot fi
considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. Un joc de negociere
de dou˘a persoane este o pereche ¸F, d), unde F⊆IR
2
¸si d = (d
1
, d
2
) ∈ IR
2
.
Elementele lui F, perechi de pl˘at ¸i (utilit˘at ¸i), se numesc rezultate admisibile,
pe care juc˘atorii le pot obt ¸ine prin cooperare (acord bilateral).
ˆ
In cazul ˆın
care cooperarea ˆıntre juc˘atori nu are loc, juc˘atorii obt ¸in perechea de pl˘at ¸i
(d
1
, d
2
), motiv pentru care d se nume¸ste rezultatul dezacordului. Modelul de
joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b).
80
ANEXA A
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.5. Observ˘am c˘a au loc relat ¸iile
K(x
1
, y
1
) = max
x∈X
K(x, y
1
) ≥ K(x
2
, y
1
) ≥ min
y∈Y
K(x
2
, y) = K(x
2
, y
2
), (A.1)
unde egalit˘at ¸ile au loc ˆıntrucˆ at (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) sunt echilibre Nash ale
jocului.
Schimbˆ and rolurile lui (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) obt ¸inem, ˆın mod similar,
K(x
2
, y
2
) = max
x∈X
K(x, y
2
) ≥ K(x
1
, y
2
) ≥ min
y∈Y
K(x
1
, y) = K(x
1
, y
1
). (A.2)
Din (A.1) ¸si (A.2) rezult˘a c˘a K(x
1
, y
1
) = K(x
2
, y
2
) ¸si toate inegalit˘at ¸ile
ˆın (A.1) ¸si (A.2) sunt de fapt egalit˘at ¸i. Aceasta implic˘a
K(x
2
, y
1
) = max
x∈X
K(x
1
, y
1
); K(x
2
, y
1
) = min
y∈Y
K(x
2
, y).
Prin urmare, (x
2
, y
1
) este un echilibru Nash ¸si K(x
2
, y
1
) = K(x
1
, y
1
).
ˆ
In mod
similar, rezult˘a c˘a (x
1
, y
2
) este un echilibru Nash cu K(x
1
, y
2
) = K(x
1
, y
1
).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.8.
(i) urmeaz˘a din definit ¸ia unei funct ¸ii potent ¸ial exact pentru jocul G.
(ii) urmeaz˘a din (i) pe baza observat ¸iei c˘a x

este un echilibru Nash pentru
G
P
dac˘a
P(x

) = max
_
P(x) [ x ∈
n

i=1
X
i
_
.
81
Teorema de punct fix a lui Brouwer. Fie C o mult ¸ime nevid˘a convex˘a
¸si compact˘a a lui IR
k
¸si fie f : C −→ C o funct ¸ie continu˘a. Atunci exist˘a un
x

∈ C cu f(x

) = x

.
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.21. (Nash) Pentru i ∈ N ¸si x
i
∈ X
i
consider˘am
U
x
i
i
(σ) = max(0, K
i
(x
i
, σ
−i
)−K
i
(σ)) ¸si f : Σ −→ Σ definit˘a (pe componente)
prin
f
x
i
i
(σ) = (σ
x
i
i
+ U
x
i
i
(σ))/
_
_
1 +

x

i
∈X
i
U
x

i
i
(σ)
_
_
,
unde σ
x
i
i
desemneaz˘a probabilitatea pe care σ
i
o atribuie lui x
i
.
Observ˘am c˘a Σ este o mult ¸ime nevid˘a convex˘ a ¸si compact˘a, iar f este o
funct ¸ie continu˘a pe Σ. Prin teorema de punct fix a lui Brouwer, exist˘a un
punct fix σ

. Verificarea faptului c˘a σ

este un echilibru Nash al jocului nu
este dificil˘a.
Demonstrat ¸ia Lemei 2.22. (Tijs) Ar˘at˘ am doar c˘a
v(A) = max
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
.
Evident,
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≤ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.3)
ˆ
Intrucˆ at pentru fiecare p ∈ ∆
m
p
T
Aq =
n

j=1
q
j
p
T
Ae
j
≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
n

j=1
q
j
= min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
,
avem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.4)
Din (A.3) ¸si (A.4) obt ¸inem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.5)
Consider˘am f : ∆
m
−→ IR, definit˘a prin f(p) = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. Aceast˘a
funct ¸ie este continu˘a, iar mult ¸imea ∆
m
este o mult ¸ime nevid˘a m˘arginit˘a ¸si
ˆınchis˘ a. Prin urmare, exist˘a max
p∈∆
m
f(p). Combinˆand aceasta cu (A.5) obt ¸inem
v(A) := sup
p∈∆
m
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
= max
p∈∆
m
min
j
p
T
Ae
j
.
82
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.23. (Tijs)
ˆ
Intˆ ai observ˘am c˘a
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ K(x, y) pentru tot ¸i x ∈ X ¸si y ∈ Y
implic˘a
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ sup
x∈X
K(x, y) pentru tot ¸i y ∈ Y,
¸si atunci
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y),
sau
v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K), i.e., v(A) ≤ ¯ v(A).
Demonstr˘am c˘a v(A) = ¯ v(A) prin induct ¸ie matematic˘a dup˘a m˘arimea s(A)
a lui A, unde s(A) := m+n. Evident, s(A) ≥ 0. Definim funct ¸ia ”gap” a lui
A prin g(A) := ¯ v(A) −v(A). Am ar˘atat anterior c˘a g(A) ≥ 0. Ar˘at˘ am acum
c˘a g(A) = 0, prin induct ¸ie dup˘a m˘arimea lui A.
• Pentru s(A) = 2, A este de forma [a], deci g(A) = ¯ v(A) − v(A) =
a −a = 0.
• Presupunem c˘a g(B) = 0 pentru tot ¸i B cu s(B) < r. Lu˘am A ∈ IR
m×n
cu m+n = r. Folosind Lema 2.22, putem g˘asi un p

∈ ∆
m
¸si un q

∈ ∆
n
astfel ˆıncˆat
(p

)
T
Ae
j
≥ v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦. (A.6)
e
T
i
Aq

≤ ¯ v(A) pentru tot ¸i i ∈ ¦1, ..., m¦. (A.7)
Consider˘am 3 cazuri:
1.
ˆ
In (A.6) ¸si (A.7) avem numai egalit˘at ¸i. Atunci (p

)
T
Aq

= v(A) =
¯ v(A), deci g(A) = 0.
2. Exist˘a un k ∈ ¦1, ..., n¦ astfel ˆıncˆ at (p

)
T
Ae
k
> v(A), ceea ce
implic˘a n > 1.
3. Exist˘a un ∈ ¦1, ..., m¦ astfel ˆıncˆ at e
T

Aq

< ¯ v(A), ceea ce implic˘a
m > 1.
ˆ
Intrucˆat cazurile 2 ¸si 3 sunt similare, vom demonstra numai pentru
cazul 2 c˘a g(A) = 0.
83
Fie A
−k
matricea care se obt ¸ine din A prin eliminarea coloanei k. Din
presupunerea inductiv˘a, g(A
−k
) = 0. Este u¸sor de ar˘atat c˘a
v(A
−k
) ≥ v(A)
_
¸si ¯ v(A
−k
) ≥ ¯ v(A)
_
.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, vom ar˘ata, prin metoda reducerii la absurd, c˘a
v(A
−k
) = v(A).
Presupunem c˘a v(A
−k
) > v(A). Acesta ˆınseamn˘a c˘a exist˘a ¯ p ∈ ∆
m
care
este maximin pentru A
−k
, deci ¯ pAe
j
> v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦¸¦k¦.
Pentru orice ε ∈ (0, 1) avem atunci
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A) pentru tot ¸i j ,= k.
Pentru ε arbitrar de mic vom avea
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A).
Dar atunci
v(A) ≥ min
j∈{1,...,n}
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
A
e
j
> v(A),
ceea ce contrazice presupunerea f˘acut˘ a. Prin urmare v(A
−k
) = v(A).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.24.
(p

, q

) ∈ NE(A, B) ⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
p∈∆
m
p
T
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
q∈∆
n
p

Bq,
⇐⇒
⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
i{1,...,m}
e
T
i
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
j∈{1,...,n}
(p

)
T
Be
j
,
⇐⇒
⇐⇒
_
C(p

)⊂PB
1
(q

),
C(q

)⊂PB
2
(p

).
84
ANEXA B
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.6.
(=⇒) Presupunem x ∈ I(v). Atunci v(N) =
n

i=1
x
i

n

i=1
v(¦i¦), unde egali-
tatea urmeaz˘a din proprietatea de eficient ¸˘ a ¸si inegalitatea urmeaz˘a din pro-
prietatea de rat ¸ionalitate individual˘a.
(⇐=) Presupunem v(N) ≥
n

i=1
v(¦i¦). Atunci
_
v(¦1¦), ..., v(¦n −1¦), v(N) −
n−1

i=1
v(¦i¦)
_
este o imputat ¸ie.
Teorema B.1. (caracterizarea punctelor extreme ale unei mult ¸imi poliedrale)
Fie A o matrice ˆın IR
n×p
, b ∈ IR
p
¸si fie P mult ¸imea poliedral˘a a solut ¸iilor
sistemului de inegalit˘at ¸i x
T
A ≥ b
T
. Pentru x ∈ IR
n
, fie tight(x) mult ¸imea
coloanelor ¦Ae
j
[ x
T
Ae
j
= b
j
¦ ale lui A, unde inegalit˘at ¸ile corespunz˘atoare
sunt egalit˘at ¸i pentru x ¸si unde pentru fiecare j ∈ N, e
j
este al j-lea vector al
bazei standard ˆın IR
n
. Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘a ¸si numai
dac˘a tight(x) este un sistem complet de vectori ˆın IR
n
.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.7.
(i)
ˆ
Intrucˆat v ∈ G
N
este un joc N-esent ¸ial, avem a = v(N) −

i∈N
x
i
> 0.
Pentru orice n-uplu b = (b
1
, ..., b
n
) de numere nenegative astfel c˘a

i∈N
b
i
= a, vectorul plat˘a x

= (x

1
, ..., x

n
) cu x

i
= v(¦i¦) + b
i
pen-
tru tot ¸i i ∈ N este o imputat ¸ie.
(ii) Aceasta urmeaz˘a din Teorema B.1 observˆand c˘a I(v) = ¦x ∈ IR
n
[
x
T
A ≥ b
T
¦, unde Aeste matricea n(n+2) cu coloanele e
1
, ..., e
n
, 1
n
, −1
n
85
¸si b = (v(¦1¦), ..., v(¦n¦), v(N), −v(N)), unde pentru fiecare i ∈ N, e
i
este al i-lea vector al bazei standard ˆın IR
n
¸si 1
n
este vectorul ˆın IR
n
cu
toate coodonatele egale cu 1.
Teorema B.2. (teorema dualit˘at ¸ii ˆın programarea liniar˘a) Fie A o matrice
n p, b ∈ IR
p
¸si c ∈ IR
n
. Atunci
min¦x
T
c [ x
T
A ≥ b
T
¦ = max¦b
T
y [ Ay = c, y ≥ 0¦
dac˘a ¦x ∈ IR
n
[ x
T
A ≥ b
T
¦ ,= ∅ ¸si ¦y ∈ IR
p
[ Ay = c, y ≥ 0¦ ,= ∅.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.8.
ˆ
Intˆai observ˘am c˘a C(v) ,= ∅ dac˘a ¸si numai
dac˘a
v(N) = min
_

i∈N
x
i
[

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦
_
. (B.1)
Prin Teorema B.2, egalitatea (B.1) are loc dac˘a ¸si numai dac˘a
v(N) = max
_
_
_

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) [

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
= e
N
, λ ≥ 0
_
_
_
, (B.2)
(luˆand matricea A cu vectorii caracteristici e
S
drept coloane). Acum, (B.2)
are loc dac˘a ¸si numai dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N) are loc, unde λ este o
aplicat ¸ie balansat˘a. Prin urmare, (i) ¸si (ii) sunt echivalente.
Demonstrat ¸ia Propozit ¸iei 3.15. Fie x ∈ C(v). Pentru orice i ∈ N are loc
x
i
= x(N) −x(N¸¦i¦) = v(N) −x(N¸¦i¦) ≤ v(N) −v(N¸¦i¦) =
= M
i
(N, v).
(B.3)
Dac˘a i ∈ S, are loc
x
i
= x(S) −x(S¸¦i¦) ≥ v(S) −x(S¸¦i¦
(B.3)
≥ v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v)
=⇒ x
i
≥ m
i
(v).
(B.4)
Din (B.3) ¸si (B.4) obt ¸inem
m
i
(v) ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru tot ¸i i ∈ N. (B.5)
Observ˘am c˘a (B.5) ˆınseamn˘a m(v) ≤ x ≤ M(N, v) pe coordonate ¸si implic˘a

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Deci, am ar˘atat c˘a orice joc balansat este un joc quasi-balansat. Faptul
c˘a orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘a simi-
lar din (B.3) ¸si din proprietatea de rat ¸ionalitate individual˘a a elementelelor
sˆamburelui jocului.
86
BIBLIOGRAFIE
1. Aubin, J.P. (1974). Coeur et valeur des jeux flous `a paiements lat´eraux.
Comptes-Rendus de l’Acad´emie des Sciences Paris 279 A, 891-894.
2. Aubin, J.P. (1981). Cooperative fuzzy games. Mathematics of Operations
Research 6, 1-13.
3. Aumann, R.J. and B. Peleg (1960). Von Neumann-Morgenstern solutions
to cooperative games without side payments. Bulletin of the American Ma-
thematical Society 66, 173-179.
4. Bondareva, O.N. (1963). Some applications of linear programming methods
to the theory of cooperative games (in Russian). Problemi Kibernetiki 10,
119-139.
5. Borel, E. (1921). La th´eorie du jeu et les equations integrales `a noyau
sym´etrique. Comptes Rendus de l’Acad´emie des Sciences 173, 1304-1308.
6. Brˆanzei, R., D. Dimitrov and S. Tijs (2005). Models in Cooperative Game
Theory: Crisp, Fuzzy and Multi-Choice Games. Springer.
7. Brˆanzei, R., V. Fragnelli and S. Tijs (2002). Tree-connected peer group
situations and peer group games. Mathematical Methods of Operations
Research 55, 93-106.
8. Brˆanzei, R., T. Solymosi and S. Tijs (2005). Strongly essential coalitions and
the nucleolus of peer group games. International Journal of Game Theory
33, 447-460.
9. Brˆanzei, R., S. Tijs and J. Timmer (2001). Collecting information to improve
decision making. International Game Theory Review 3, 1-12.
10. Calvo, E. and J.C. Santos (2000). A value for multichoice games. Mathe-
matical Social Sciences 40, 341-354.
87
11. Charnes, A. and D. Granot (1973). Prior solutions: extensions of convex
nucleolus solutions to chance-constrained games. Proceedings of the Com-
puter Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University,
323-332.
12. Gardner, R. (1995). Games for Business and Economics. John Wiley &
Sons.
13. Gibbons, R. (1992). A primer in Game Theory. Harvester/Wheatsheaf.
14. Gillies, D.B. (1953). Some Theorems on n-person Games. Ph. D. Disserta-
tion, Princeton University Press.
15. Granot, D. (1977) Cooperative games in stochastic function form. Manage-
ment Science 23, 621-630.
16. Harsanyi, J.C. (1967/68). Games with incomplete information played by
’Bayesian’ players, Part I, II, and III. Management Science 14, 159-182,
320-334, and 486-502.
17. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993a). Monotonicity and dummy free
property for multi-choice cooperative games. International Journal of Game
Theory 21, 301-312.
18. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993b). Shapley value for multi-choice
cooperative games (I). Games and Economic Behavior 5, 240-256.
19. Kohlberg, E. (1971). On the nucleolus of a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 20, 62-66.
20. Ichiishi, T. and A. Yamazaki (2006). Cooperative Extensions of the Bayesian
Game. Series on Mathematical Economics and Game Theory, Vol. 3.
21. Monderer, D. and L. Shapley (1996). Potential games. Games and Economic
Behavior 14, 124-143.
22. Morris, P. (1994). Introduction to Game Theory. Springer-Verlag.
23. Muto, S., M. Nakayama, J. Potters and S. Tijs (1988). On big boss games.
Economic Studies Quarterly 39, 303-321.
24. Muto, S., J. Potters and S. Tijs (1989). Information market games. Inter-
national Journal of Game Theory 18, 209-226.
25. Myerson, R. (1977). Graphs and cooperation in games. Mathematics of
Operations Research 2, 225-229.
88
26. Myerson, R. (1980). Conference structures and fair allocation rules. Inter-
national Journal of Game Theory 9, 169-182.
27. Nash, J. (1950a). Equilibrium points in n-person games. Proceedings of the
National Academy of Sciences 36, 48-49.
28. Nash, J. (1950b). The bargaining problem. Econometrica 18, 155-162.
29. Nash, J.F. (1951). Non-cooperative games. Annals of Mathematics 54, 286-
295.
30. van den Nouweland, A., S. Tijs, J. Potters and J. Zarzuelo (1995). Cores and
related solution concepts for multi-choice games. Mathematical Methods of
Operations Research 41, 289-311.
31. von Neumann, J. (1928). Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. Mathema-
tische Annalen 100, 295-320.
32. von Neumann, J. and O. Morgenstern (1944). Theory of Games and Eco-
nomic Behavior. Princeton University Press.
33. Osborne, M. and A. Rubinstein (1994). A Course in Game Theory. MIT
Press.
34. Owen, G. (1986). Values of graph-restricted games. SIAM Journal on Al-
gebraic and Discrete Mathematics 7, 210-220.
35. Owen, G. (1999). Discrete Mathematics and Game Theory. Theory and
Decision Library: Series C, Kluwer Academic Publishers.
36. Peleg, B. and P. Sudh¨olter (2004). Introduction to the Theory of Coope-
rative Games. Theory and Decision Library: Series C, Kluwer Academic
Publishers.
37. Rafels, C. (Coordinaci´o) (1999). Jocs cooperatius i aplicacions econ`omiques.
Col-lecci´o UB.
38. Rosenthal, R.W. (1973). A class of games possessing pure-strategy Nash
Equilibria. International Journal of Game Theory 2, 65-67.
39. Schmeidler, D. (1969). The nucleolus on a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 17, 1163-1170.
40. Selten, R. (1975). Reexamination of the perfectness concept for equilibrium
points in extensive games. International Journal of Game Theory 4, 25-55.
89
41. Shapley, L.(1953). A value for n-person games. In: Tucker, A. and H. Kuhn
(Eds.), Contributions to the Theory of Games II, pp. 307-317.
42. Shapley, L. (1971). Cores of convex games. International Journal of Game
Theory 1, 11-26.
43. Slikker, M., H. Norde and S. Tijs (2003). Information sharing games. Inter-
national Game Theory Review 5, 1-12.
44. Slikker, M. and A. van den Nouweland (2001). Social and Economic Net-
works in Cooperative Game Theory. Theory and Decision Library: Series
C, Kluwer Academic Publishers.
45. Suijs, J. (1999). Cooperative Decision-Making under Risk. Boston: Kluwer.
46. Suijs, J. and . Borm (1999). Stochastic cooperative games: superadditivity,
convexity and certain equivalents. Games and Economic Behavior 27, 331-
345.
47. Tijs, S.H. (1981). Bounds for the core of a game and the τ-value. In:
Moeschlin, O. and D. Pallaschke (Eds.), Game Theory and Mathematical
Economics, Amsterdam: North Holland, pp.123-132.
48. Tijs, S.H. (1987). An axiomatization of the τ-value. Mathematical Social
Sciences 13, 177-181.
49. Tijs, S. (2003). Introduction to Game Theory. Hindustan Book Agency.
50. Tijs, S. (2005). The first steps with Alexia, the lexicographic order. CentER
DP 2005-123, Tilburg University, Tilburg, The Netherlands.
51. Tijs, S., J. Timmer and R. Brˆanzei (2006). Compensations in information
collecting situations: A cooperative approach. Journal of Public Economic
Theory 8, 181-191.
52. Timmer, J., P. Borm and S. Tijs (2000). Convexity in stochastic cooperative
situations. International Game Theory Review 7, 25-42.
53. Watson, J. (2002). An Introduction to Game Theory. W.W. Norton &
Company.
90

Contents
PREFATA ¸˘ LISTA FIGURILOR 5 8

1 INTRODUCERE 9 1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13 ¸ 2 JOCURI NECOOPERATIVE 2.1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash . . . . . . . . . . . . ın a as 2.2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte pe subjoc ın a as 2.3 Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ . . . . . . . . . . . . . . . . as a 2.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte . . . . . . . as ın 2.5 Informatie ¸i jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ s 3 JOCURI COOPERATIVE 3.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ . . . . . . . . . . . . . . ın a 3.2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ¸i sˆmburele ın ¸ s a 3.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative . . . . . . . . . s ¸ ın ANEXA A. Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ ANEXA B. Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ BIBLIOGRAFIE 15 16 29 37 44 51 57 58 61 68 72 75 78 81 85 87

3

.

5 . iar num˘rul studentilor ˆ programe de masterat ¸i doca ¸ ın s torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸i alte s domenii este ˆ cre¸tere. teoria jocurilor a a ¸ a a cunoscut ¸i cunoa¸te o perioad˘ de ˆ s s a ınflorire ¸i recunoa¸tere pe plan mons s dial. ˆ luna In iulie a fiec˘rui an. trimestrial sau lunar ˆ ın diferite centre universitare sau de cercetare ¸tiintific˘. Numeroase manifess ¸ a t˘ri ¸tiintifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸i cu spea s ¸ s cific economic sau de informatic˘ includ o sectie pentru teoria jocurilor. Mathematical Methods of Operations Research.PREFATA ¸˘ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i anaa a s liza situatiilor decizionale interactive care implic˘ conflict de interese indi¸ a viduale sau de grup. Marsilia (Franta). Primele lucr˘ri dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale a lui Borel (1921) ¸i von Neumann (1928). a ¸ Exist˘ un num˘r mare de jurnale internationale care public˘ articole de teoria a a ¸ a jocurilor ¸i aplicatii ale sale. conferinte ¸i seminarii dedicate unor ramuri par¸ s ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual. bianual. European Journal of Operational Research. dar bazele teoriei matematice a s jocurilor au fost puse prin monografia avˆnd ca autori pe von Neumann ¸i a s Morgenstern (1944). Exist˘ un mare num˘r de cercet˘tori ¸i cadre didactice ˆ domeniul a a a s ın teoriei jocurilor. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory ın s Society”) ˆsi l˘rge¸te num˘rul de membri ¸i a avut deja dou˘ congrese monı¸ a s a s a diale la: Bilbao (Spania). Dup˘ o perioad˘ mai putin fructuoas˘. dintre care mention˘m aici: International Jours ¸ ¸ a nal of Game Theory. Mathematics of Operations Research. TOP. International Game Theory Review. 2005. SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia). ˆ 2005 a fost inau¸ In gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferinte anuale la nivel european ¸ SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ traditia conferintelor a ¸ ¸ anuale dedicate teoriei jocurilor ˆ Italia ¸i Spania ˆ ın s ıncepˆnd din 1983 (Bera gamo (Italia)). a Numeroase workshop-uri. Games and Economic Behavior. la Stony Brook (Statele Unite) se ¸ine a¸a-numitul ”Game a t s Theory Festival” unde se ˆ alnesc cercet˘tori ¸i studenti din lumea ˆ ıntˆ a s ¸ ıntreag˘. 2000.

Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru a studentii sectiei ˆ a¸amˆnt la Distanta. ˆ prezentarea materialului a ¸ ın a In am folosit termenul de ”juc˘tor” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice a participant. a¸a c˘ toate gre¸elile r˘mase ˆ text sunt desigur ale s a s a ın mele. Acest suport de curs a fost preg˘tit ˆ timpul concediului meu de odihn˘ a ın a ˆ Olanda ¸i. as Am organizat materialul ˆ trei capitole: Introducere. respectiv. Harsanyi ¸i Selten (1994). La ¸ a a ın a s a Facultatea de Informatic˘ a Universit˘¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸i. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘ folosirea modea lelor matematice de joc ¸i calcularea solutiilor jocurilor necooperative ¸i coos ¸ s perative corespunzˆnd unor situatii practice variate. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific. de¸i ¸ s a a s 6 . a at s studentii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in¸ troducere ˆ domeniul teoriei jocurilor ¸i al interactiunii dintre aceasta ¸i ın s ¸ s informatic˘.Recunoa¸terea importantei teoriei jocurilor este materializat˘ de asemenea s ¸ a prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contributii ˆ ¸ ın domeniul teoriei jocurilor: Nash. teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘cut pe baza ideii ¸ a de a furniza studentilor fundamentele teoriei jocurilor f˘r˘ a solicita un efort ¸ aa matematic deosebit. care a fost solicitat autoarei pe 8 ¸ ¸ Inv˘t˘ a ¸˘ iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆr¸itul lunii august 2006. Anexa B. Studentii interesati ˆ demonstratiile rezultatelor din ¸ ¸ ın ¸ capitolele 2 ¸i 3 le pot g˘si ˆ Anexa A ¸i. indiferent de sex. Selectarea rezultatelor a ¸ (leme. nu a fost citit ın s a a ın a a de nimeni altcineva. propozitii. s Aumann ¸i Schelling (2005). ceea ce justific˘ diferenta de stil ˆ reprezentarea grafic˘. a Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸i Ruud Hendrickx s pentru scanarea figurilor ¸i crearea fi¸ierelor eps la Universitatea din Tilburg s s (Olanda). teoria jocurilor se bucur˘ de o s In a atentie crescˆnd˘ ˆ informatica teoretic˘ ¸i aplicat˘ pe plan mondial. Jocuri necoopeın rative ¸i Jocuri cooperative. Capitolul 2 a s a ın s necesitat ˆ ıncorporarea ˆ text a unor figuri care au fost desenate manual de ın autoare ¸i scanate pentru a crea fi¸iere cu extensia eps de inserat ˆ text ˆ s s ın ın locul cel mai potrivit posibil. datorit˘ faptului c˘ a fost scris ˆ limba romˆn˘. Un rol important pentru preg˘tirea acestui suport de curs l-a avut a Stef Tijs care mi-a pus la dispozitie biblioteca sa ¸i a fost o gazd˘ ideal˘. Vickrey (1996). ˆ ultimii ani. Am muncit din greu s˘ fac acest curs ”selfs a contained” ¸i posibil de citit pentru studenti f˘r˘ vreo cunoa¸tere prealabil˘ s ¸ aa s a a teoriei jocurilor. A¸ vrea s˘ multumesc celor care au contribuit ˆ s a ¸ ıntr-un fel sau altul la preg˘tirea acestui suport de curs.

care a f˘cut fata a ¸ aa a ¸˘ c˘ldurii tropicale din iulie-august ˆ Ia¸i f˘r˘ ajutorul meu ¸i a considerat c˘ a ın s a a s a scrierea acestui curs pentru studenti e activitatea cea mai potrivit˘ pentru ¸ a concediul meu de odihn˘ ˆ str˘in˘tate. Elena V˘t˘manu. Multumesc fratelui meu. gre¸elile de tip˘rire existente ˆ s s s a ın editia precedent˘ sunt acum corectate ¸i redactarea textului este pe alocuri ¸ a s ˆ ımbun˘t˘¸it˘.14 (a) ¸i (b). 2.10 (b). pentru c˘ a oferit suport mamei mele suplinind prezenta mea aa a ¸ ˆ Ia¸i ˆ aceast˘ var˘ fierbinte. a at a 10 septembrie 2007 Rodica Brˆnzei a 7 .de la bun ˆ ınceput a considerat c˘ e imposibil ca cineva s˘ scrie un curs de a a teoria jocurilor pentru studenti ˆ ¸ ıntr-un interval a¸a de scurt. s s a a s pdf ¸i eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs.22. 2. s a a a s a 31 august 2006 Rodica Brˆnzei a Prefat˘ la editia a doua ¸a ¸ Prezenta editie p˘streaz˘ structura ¸i continutul de baz˘ ale editiei prece¸ a a s ¸ a ¸ dente dar contine variante ˆ ¸ ımbun˘t˘¸ite ale figurilor 2. A¸ vrea de s s asemenea s˘ multumesc mamei mele.13.21 ¸i 2. Dedic acest suport de curs pentru teoria ın s ın a a jocurilor fiicelor mele Oana. 2. 2. 2. 2. Multumesc s ¸ din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸i care a muncit din greu ˆ s ın weekend-urile lunii august ¸i ¸i-a folosit talentul s˘ fac˘ din fi¸ierele word. Valentin a ın a a ¸ V˘t˘manu. Dana ¸i Roxana Brˆnzei pe care le port ˆ suflet s a ın ¸i gˆnd cu dragoste nem˘rginit˘ oriunde ¸i oricˆnd.15.11 a at (a).6 (b).

17 18 19 19 22 23 24 26 30 31 33 35 36 39 39 40 41 42 43 44 50 54 . p.9 Un joc cu ”imperfect recall” 2.17 Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2.3 Jocul canalelor TV 2. p. p. p.11 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s 2.1 Jocul ”Avantaj competitiv” 2. p.7 Un joc de alegere a rutei 2.15 Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ 2. p. p.18 Forma extensiv˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2. p. p. p.21 Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 2. p.20 Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2. p.14 Jocuri de piat˘ ˆ form˘ extensiv˘ ¸a ın a a 2. p.8 Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a 2. p. p.22 Jocul investitiei ¸ p. p.19 Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2. p. p.16 Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2. p.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc 2.2 Exemple de jocuri matriceale 2.13 Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a 2. p.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın 2.LISTA FIGURILOR • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura 2.10 Subjocurile unor jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ın a a 2.4 Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a 2.6 Diagrame cu s˘geti a ¸ 2. p.

cercet˘ri a s ¸ a a 9 . Teoria jocurilor este o ramur˘ a a a matematicii. Ea folose¸te rezultate ¸i metode din alte ramuri ale mates s maticii cum sunt: algebra. tenis) ¸i jocurile de divertisment (incluzˆnd jocurile video) sunt s a practicate ˆ lumea ˆ ın ıntreag˘. administrarea afacerilor. cu un rezultat bine definit. strategii ce pot at a ¸ fi folosite de c˘tre fiecare juc˘tor. geometria. echipe. prestigiu). sociologie. satisfactie. caracterizat prin interdependenta a ¸ strategic˘ a juc˘torilor. fundamentele matematicii. Teoria a ¸ jocurilor interactioneaz˘ cu multe alte ¸tiinte ¸i domenii fundamentale ale ¸ a s ¸ s vietii: ¸tiinte economice. ¸ari. etc. informatia disponibil˘ diferitia ¸ a ¸ lor juc˘tori ¸i ceea ce este ”common knowledge”. matematici discrete. a s • Posibilit˘¸ile strategice ale juc˘torilor: actiuni. coma ¸ s putere. natura. ¸ansa (norocul). Elementele comune acestor jocuri sunt: a • Juc˘torii (participantii la joc): persoane. drept. firme. informatic˘. a a • Rezultatele posibile: pl˘¸i psihologice (fericire. Negocierile economice ¸i politice. at ¸ pl˘¸i numerice sau de alt˘ natur˘ (utilit˘¸i). agenti. analiza matematic˘. ¸ a Teoria jocurilor este ¸tiinta care studiaz˘ jocuri ˆ s ¸ a ıntr-un sens mult mai larg decˆt jocurile mentionate mai sus: un joc este orice situatie strategic˘ guvera ¸ ¸ a nat˘ de reguli. jocuri de c˘rti.1 INTRODUCERE Jocurile de societate (table. ecuatii. management. afacerile ¸i multe alte domenii furs s nizeaz˘ numeroase exemple de jocuri. rezula tatele acordurilor asupra juc˘rii jocului. ¸tiinte politice. a¸ s baschet. ¸ah). jocurile sportive (fotbal. biologie. care au relatii de preferint˘ asupra rezultatelor posia a ¸ ¸a bile. psi¸ s ¸ hologie social˘. probabilit˘¸i ¸i a at s statistic˘. decizii. at a a at • Preferintele juc˘torilor asupra rezultatelor posibile. ¸ t˘ • Regulile: specific˘ posibilit˘¸ile de comunicare ˆ a at ıntre juc˘tori.

a a s ¸ a Forma extensiv˘ a unui joc este un arbore ale c˘rui noduri reprezint˘ a a a pozitiile posibile ale jocului ¸i ale c˘rui arce (ramuri) reprezint˘ mut˘rile posi¸ s a a a bile pentru participantii la joc.. s inteligenta artificial˘. s ¸ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i a a s analiza situatiilor de interactiune ce implic˘ conflict de interese individuale ¸ ¸ a sau de grup. Fiecare arc are ata¸at˘ eticheta unei actiuni. 2. John von Neumann (1928) ¸i John von Neumann s ¸i Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o s teorie a model˘rii ¸i a solutiilor. motiv pentru care un joc ˆ form˘ exten¸ a ın a siv˘ este numit un joc dinamic.. n. Reprezentarea ˆ form˘ ¸ s a ¸ ın a extensiv˘ a unui joc ilustreaz˘ desf˘¸urarea ˆ timp a jocului. Ambele tipuri de modele. calcul pa¸ a as at ralel ¸i distribuit. teoria complexit˘¸ii. ¸ a a informatia (simetric˘ sau asimetric˘) asupra situatiei analizate disponibil˘ ¸ a a ¸ a juc˘torilor. Fiecare nod neterminal are ata¸at˘ eticheta a s a (de identificare a) juc˘torului care trebuie s˘ ia o decizie (s˘ fac˘ o mutare) a a a a ˆ acea pozitie a jocului. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘torilor distingem a ˆ ıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸i s teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup). ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘tori. logic˘ ¸i decidabilitate. se bazeaz˘ pe presupuneri vas a riate privind: rationalitatea juc˘torilor (juc˘tori perfect rationali sau juc˘tori ¸ a a ¸ a cu rationalitate limitat˘). Unele mut˘ri a a as ın a pot fi aleatoare (mut˘ri ale ¸ansei sau naturii).1 Forme de reprezentare a jocurilor Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘. Borel (1921). retele de calculatoare. Nodurile ın ¸ terminale contin vectorul pl˘¸ilor juc˘torilor dac˘ jocul se termin˘ ˆ acea ¸ at a a a ın pozitie. baze de date. Exist˘ multe clasific˘ri ale modelelor teorea s ¸ a a tice de joc. pentru asemenea mut˘ri exist˘ a s a a distributii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru ¸ arcele ce ies din nodurile apartinˆnd ¸ansei. a 1. internet.. jocuri necooperative ¸i cooperative. Jocul se desf˘¸oar˘ ca o alternare de mut˘ri ¸ as a a ale participantilor la joc (juc˘torii). cum sunt: proiectarea ¸i analiza algoritmilor. Adesea etichetele nodurilor sunt 1. Nodurile de decizie ale juc˘torilor ¸ a s a 10 . a forma normal˘ (sau strategic˘) ¸i forma coalitional˘. .operationale. Interactiunea ˆ ¸ ¸ ıntre teoria jocurilor ¸i informatic˘ se refer˘ la s a a ramuri variate ale informaticii.

dac˘ un juc˘tor obtine plata 2 ˆ caz de ”pajur˘” ¸i plata 6 ˆ caz a a ¸ ın a s ın de ”cap”. Jocurile de c˘rti (bridge. multimile de informatie ale juc˘torilor care ın a ¸ ¸ a contin mai mult decˆt un nod de decizie sunt marcate grafic. a s at a 11 . de la nodul initial ¸ ¸ ¸ c˘tre nodurile terminale. Plata a¸teptat˘ de un juc˘tor ıncˆ a s s a s a a este o medie ponderat˘ prin distributia de probabilitate corespunz˘toare a a ¸ a pl˘¸ilor din nodurile terminale. a ¸ adic˘ o list˘ ordonat˘ a mut˘rilor juc˘torului (cˆte una pentru fiecare din a a a a a a multimile sale de informatie) de-a lungul arborelui jocului. ˆ reprezentarea a a a a a In ˆ forma extensiv˘ a jocului. Dac˘ cel putin un juc˘tor nu cunoa¸te ¸ a a ¸ a s toat˘ istoria de desf˘¸urare a jocului. ¸ s ¸ a ˆ Intr-un joc cu informatie perfect˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te ˆ ¸ a a s ıntreaga istorie de desf˘¸urare a jocului pˆn˘ ˆ momentul cˆnd trebuie s˘ fac˘ o mutare. poker) sunt jocuri cu informatie impera a¸ ¸ fect˘. In a a a ¸ a ˆ at s˘-¸i maximizeze plata a¸teptat˘ (medie). aceasta ˆ a ınseamn˘ c˘ orice a a juc˘tor cunoa¸te perfect situatia ˆ care se afl˘ atunci cˆnd trebuie s˘ aleag˘ a s ¸ ın a a a a o actiune. ˆ at ıntr-un joc cu aruncarea unei monede. O strategie s a a a unui juc˘tor este un plan complet de actiune de-a lungul arborelui jocului. Dac˘ toate multimile de informatie ¸ a ¸ a ¸ ¸ a tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod. motiv pentru care jocul se nume¸te joc cu informatie perfect˘. pentru o anumit˘ multime de informatie. a ¸ ¸ num˘rul deciziilor posibile pentru acel juc˘tor trebuie s˘ fie acela¸i pentru a a a s toate nodurile apartinˆnd acelei multimi. atunci jocul este un joc cu informatie a as ¸ imperfect˘.din arborele jocului sunt partitionate ˆ multimi de informatie. Spre exemplu. spre exemplu ¸ a cu contur de tipul − − −. plata ”a¸teptat˘” de juc˘tor este 1/2 · 2 + 1/2 · 6 = 4. atunci pl˘¸ile de primit ¸ a at de c˘tre juc˘tori depind de distributia de probabilitate a oric˘rei mut˘ri a a ¸ a a ˆ acest caz se accept˘ presupunerea c˘ juc˘torii actioneaz˘ astfel aleatoare. Dac˘ exist˘ mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile din nodurile teras a a a a s s at minale ale arborelui sunt cunoscute de toti juc˘torii. Evident. O multime de ¸ ın ¸ ¸ ¸ informatie pentru un juc˘tor const˘ din acele pozitii de joc ˆ care juc˘torul ¸ a a ¸ ın a s-ar putea afla atunci cˆnd este rˆndul s˘u s˘ fac˘ o mutare. Dac˘ jocul nu are mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile a a a s s at juc˘torilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informatie a ¸ complet˘ ¸i perfect˘. Sahul as a a ın a a a ¸ este un joc cu informatie perfect˘. Presupunerea de rationalitate a participantilor la joc implic˘ luarea a ¸ ¸ a deciziilor personale astfel ˆ at plata individual˘ s˘ fie maximizat˘ sau cosıncˆ a a a tul individual s˘ fie minimizat. Analiza unui joc ˆ forma extensiv˘ are ca scop dea ın a terminarea strategiilor optimale ale juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare.

dar pl˘¸ile juc˘torilor s a a a a at a ˆ forma normal˘ a jocului sunt pl˘¸ile a¸teptate (medii) din jocul ˆ forma ın a at s ın extensiv˘. Analiza ın a a unui joc ˆ form˘ normal˘ are ca scop determinarea strategiilor optimale ale ın a a juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare. a Dac˘ acordurile preliminare (¸i eventual pl˘¸ile laterale) sunt permise atunci a s at forma coalitional˘ a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei ¸ a situatii decizionale interactive ca un joc. ¸ Forma coalitional˘ a unui joc. este o descriere foarte general˘ a unei situatii. a a ın a a ˆ schimb. Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ exa ın a tensiv˘ este un echilibru Nash al jocului corespunz˘tor ˆ form˘ normal˘. care specific˘ a ¸ a doar suma (maxim˘) ce poate fi obtinut˘ (pe cont propriu) de fiecare grup a ¸ a de juc˘tori (coalitie). Forma normal˘ ¸i forma extensiv˘ sunt un bun a as a candidat pentru reprezentarea unei situatii cu conflict de interese individuale ¸ atunci cˆnd nu sunt permise acorduri preliminare ˆ a ıntre juc˘tori. 1950a). s at ¸ ¸ cˆte una pentru fiecare juc˘tor (profil strategic). de¸i comunia s carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘. ˆ care pl˘¸ile juc˘torilor sunt cele din nodurile terminale ale arboreın at a lui jocului. Totu¸i. Forma normal˘ a unui joc listeaz˘ pentru fiecare juc˘tor strategiile (pure) a a a disponibile ¸i pl˘¸ile de obtinut pentru fiecare combinatie de strategii (pure). a Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau impera ¸ a s a fect˘) ¸i f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei genereaz˘ o form˘ normal˘ unic definit˘ a a s aa a s a a a a jocului. Se presupune c˘ juc˘torii a a a a ˆsi aleg strategiile simultan ¸i independent.Conceptul de solutie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆ ¸ ıntr-un joc ˆ forma extensiv˘ este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten. cunoscut˘ ¸i sub numele de forma functiei ¸ a as ¸ caracteristice. motiv pentru care un joc ˆ form˘ ı¸ s ın a normal˘ este numit un joc static. numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆ form˘ normal˘ In ın a a este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘ extensiv˘ generat˘ a a a de forma normal˘ a jocului. ın a 1975). Conceptul de solutie fundamental a s at a ¸ pentru forma normal˘ a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash. incluzˆnd coalitiile formate dintr-un singur juc˘tor ¸i a ¸ a ¸ a s marea coalitie (grupul format din toti participantii la joc). Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ ¸i mut˘ri ale a ¸ as a ¸ansei genereaz˘ de asemenea o form˘ normal˘ unic˘. Analiza formei ¸ ¸ ¸ coalitionale a unui joc are ca scop determinarea coalitiei care se va forma ¸ ¸ 12 . Forma normal˘ a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆ form˘ a a ın a extensiv˘. jucarea repetat˘ de un num˘r finit a s a a sau infinit de ori a unui joc ˆ form˘ normal˘ este un joc dinamic.

¸i a modului ˆ care valoarea acelei coalitii va fi distribuit˘ ˆ s ın ¸ a ıntre membrii s˘i. modelatorul va trebui s˘ analizeze situatia respectiv˘ din punctul a ¸ a de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese individuale sau de grup) ¸i al regulilor privind comunicarea ¸i informatia s s ¸ disponibil˘ diferitelor p˘rti implicate ¸i capacitatea lor de rationare. Folosirea teoriei jocurilor ˆ aplicatii presupune dou˘ ¸ ın ¸ a etape: o etap˘ de modelare ¸i o etap˘ de (analiz˘ ¸i) rezolvare a modelului de a s a as joc ales. Sˆmburele. se presupune c˘ marea coalitie se formeaz˘ ¸i problema de a a ¸ a s rezolvat este ca juc˘torii s˘ cad˘ de acord asupra modului de alocare a valorii a a a obtinute de marea coalitie ˆ ¸ ¸ ıntre membrii s˘i. ¸ ın 1. pornind de la o descriere neforın mal˘ a situatiei. Forma coalitional˘ a unui joc se ın ¸ a ¸ a poate construi pornind de la forma normal˘ a jocului sau direct. s oferind modelatorului o palet˘ larg˘ de posibilit˘¸i. ˆ ıl constituie tipul comunic˘rii ¸i al acordurilor de comportare strategic˘ pera s a mise (sau interzise) participantilor la joc. Un criteriu fundamena a at tal pentru alegerea tipului modelului de joc. Multe situatii practice sau din alte a ın ¸ ¸ ¸tiinte pot fi analizate ¸i solutionate folosind modelele existente de joc ¸i s ¸ s ¸ s conceptele de solutie disponibile sau introducˆnd noi modele de joc ¸i/sau ¸ a s noi concepte de solutie. Adesea. Dac˘ acorduri ferme ale juc˘torilor ¸ a a 13 . Pentru a alege cel mai potrivit model teoa ¸ a retic de joc.2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ¸ ca jocuri Teoria jocurilor a ap˘rut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea a lu˘rii deciziilor ˆ situatii conflictuale. valoarea at a a Shapley. τ -valoarea ¸i nucleolul sunt concepte de solutie fundamentale pentru s ¸ jocuri cooperative ˆ forma coalitional˘. ˆ sensul teoriei jocurilor. Exist˘ mai ¸ a multe concepte de solutie a c˘ror atractivitate este prezentat˘ ˆ termeni ¸ a a ın de propriet˘¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘). pentru rezolvarea problemei studiate. Modelele necooperative ¸i cooperative de joc sunt complementare. pe baza a analizei situatiei interactive ˆ studiu. din punctul de ¸ ¸ a a a a vedere al teoriei jocurilor. O regul˘ de alocare corespunde a a unui anumit concept de solutie din teoria jocurilor cooperative. Modelarea unei situatii cu conflict de interese const˘ ˆ construirea unui ¸ a ın model formal de joc. adesea narativ˘. Solutia obtinut˘ este oferit˘ ca variant˘ optimal˘. necooperativ sau cooperativ. Decizia a a¸ s ¸ modelatorului prive¸te de asemenea forma cea mai adecvat˘ de reprezentare s a a jocului.

oferind un domeniu interesant pentru contia nuarea studiilor. Forma extensiv˘ a a ¸ a a prezint˘ avantajul unei model˘ri mai u¸oare ¸i al unei analize mai simple. dar a a s s rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘ ¸i uneori imposibil˘. Aumann ¸i s Schelling (2005). modelatorul are ˆ a de decis asupra tipului de model de joc cooınc˘ perativ folosit ¸i va alege forma cea mai adecvat˘ de reprezentare a situatiei s a ¸ analizate. Desa ın ¸ ın s ın crierea unui num˘r relativ mare de situatii conflictuale variate. Forma coalitional˘ este folosit˘ adesea. atunci un model din teoria cooperativ˘ a jocurilor va fi preferabil. Selten (1994).(”binding agreements”) ˆ ınainte de ˆ ınceperea jocului nu sunt permise. atunci modelul folosit va apartine ˆ principiu teoriei necooperative a jocurilor. ¸ a a ˆ Incheiem introducerea ˆ teoria jocurilor cu o motivatie pentru studiul ın ¸ acestei teorii. ea este folosit˘ mult pentru a a a rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane. ridicˆnd astfel calitatea vietii ˆ timpul liber. Dac˘ participantii la joc au posibilit˘¸i a a ¸ at largi de comunicare (incluzˆnd deseori ¸i posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i latea s a at rale). Harsanyi. Mai a departe. Cunoa¸terea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆ ın a s ımbun˘t˘¸i performanta ˆ jocuri de societate. Forma as a normal˘ are avantajul unei rezolv˘ri mai simple. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘ a de premiile Nobel pentru Economie obtinute pentru contributii ˆ domeniul ¸ ¸ ın teoriei jocurilor: Nash. jocuri de divertisment ¸i jocuri de a at ¸ ın s noroc. ˆ ¸ ın In acest caz. ˆ particular cu informatica. ˆ profesie ¸i ˆ afaceri. constitue s ¸ ın un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸i doctorat la multe s universit˘ti din lumea ˆ a ıntreag˘. ˆ plus. modelarea a ¸ lor ca jocuri ¸i rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solutii pentru s ¸ situatia conflictual˘ supus˘ studiului) creaz˘ abilit˘¸i de aplicare a teoriei ¸ a a a at jocurilor ˆ practic˘. Cunoa¸terea modelelor teoriei jocurilor ¸i a conceptelor de s s solutie specifice diferitelor modele furnizeaz˘ suport pentru ˆ ¸ a ımbun˘t˘¸irea a at lu˘rii deciziilor strategice ˆ viata de zi cu zi. modelatorul va trebui s˘ aleag˘ ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i forma noras mal˘ (strategic˘) pentru a descrie formal situatia studiat˘. 14 . teoria jocurilor a ¸ ın In ¸i interactiunea sa cu alte discipline. Vickrey (1996).

3 trateaz˘ legatura ın a ˆ ıntre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ¸i relatia dintre conceptele corespunas as ¸ z˘toare de echilibru Nash. Extensia mixt˘ a unui joc ˆ forma normal˘ ¸i a a ın a s conceptul de echilibru Nash ˆ strategii mixte sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2. informatie simetric˘ versus ¸ a ¸ a ¸ a informatie asimetric˘). ¸ a 15 . ele joac˘ un rol important ˆ interactiunea dintre teoria ın a ın ¸ jocurilor ¸i informatic˘. care trateaz˘ de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸i bimatriceale a s (ˆ strategii mixte). In a a a jocuri ˆ form˘ normal˘ (sau strategic˘) ¸i jocuri ˆ form˘ extensiv˘. Jocurile ˆ form˘ normal˘ (cu informatie complet˘) ¸i ın a a ¸ a s conceptul de echilibru Nash (ˆ strategii pure) sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2. Un ın a a a s ın a a joc ˆ form˘ normal˘ este o descriere static˘ ¸i concis˘ a unei situatii conın a a as a flictuale ˆ care juc˘torii ˆsi aleg simultan ¸i independent strategiile lor (pure ın a ı¸ s sau mixte) ¸i primesc pl˘¸i determinate de acele strategii.2. ¸ a ¸ a informatie perfect˘ versus informatie imperfect˘. Acest paragraf trateaz˘ de asemenea dou˘ clase speciale de jocuri stratea a gice. Un joc ˆ form˘ extensiv˘ este o descriere dinamic˘ s a ın a a a detaliat˘ a unei situatii conflictuale. care au ˆ ¸ s ıntotdeauna echilibre Nash (ˆ strategii pure). jocurile de tip potential ¸i congestie. Paragraful 2. Concepa a a a tul de solutie fundamental pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ (cu informatie ¸ ın a a ¸ complet˘) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. Conceptul de s at solutie fundamental pentru jocurile ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este acela ¸ ın a a a de echilibru Nash. Jocurile ˆ form˘ a ın a extensiv˘ cu informatie complet˘ ¸i conceptul de echilibru Nash perfect pe a ¸ as subjoc sunt introduse ˆ paragraful 2.4. specificˆnd cine ¸i cˆnd face o ”mua ¸ a s a tare” (adic˘ ia o decizie sau actiune) ˆ joc ¸i care sunt optiunile disponibile a ¸ ın s ¸ fiec˘rui juc˘tor de fiecare dat˘ cˆnd are dreptul la o ”mutare”.2 JOCURI NECOOPERATIVE ˆ teoria jocurilor exist˘ dou˘ modele de baz˘ de jocuri necooperative. Capitolul se ˆ ın ıncheie cu o vedere de ansamblu asupra jocurilor necooperative analizˆnd rolul informatiei ˆ modelele teoriei nea ¸ ın cooperative a jocurilor (informatie complet˘ versus informatie incomplet˘.1.

¸ ¸ a iar Ki : Xj −→ IR. Intˆ ın a a a ¸ N = {1... pentru fiecare ¸ a s i ∈ N. ¸ ın ¸ ¸ juc˘torii. xn ) cu a Xj . Xn sunt multimi finite. iar la intersectia fiec˘rei linii cu o coloan˘ se g˘se¸te a ¸ a a a s o pereche de numere. Apoi. Uneori not˘m un profil strategic (x1 . {Xi }i∈N . x−i ). (xi . Juc˘torii aleg simultan ¸i independent ¸ a a s actiunile lor ¸i apoi primesc pl˘¸i care depind de combinatia strategiilor alese. el se mai nume¸te rezultat s (posibil) al jocului. Un joc finit de dou˘ persoane va s ¸ ¸ a fi desemnat ˆ cele ce urmeaz˘ prin X. 2. n} a juc˘torilor. o multime joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ const˘ din trei elemente.2.. reprezentˆnd plata juc˘torului 1 urmat˘ de plata a a a juc˘torului 2 pentru combinatia de strategii (pure) corespunz˘toare liniei a ¸ a 16 . Xi este multimea actiunilor sau strategiilor pure ale juc˘torului i.. L . unde N este multimea juc˘torilor ¸i. .. fiecare juc˘tor i ∈ N are o multime a a ¸ de actiuni (strategii pure) Xi disponibile pentru el ¸i o functie de plat˘ (sau ¸ s ¸ a utilitate) Ki : Xj −→ IR. a Un element din j∈N Xj este un profil strategic.. .. Un asemenea joc este de ın a obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘rui linii sunt ˆ ¸ite de etichetele a ınsot strategiilor juc˘torului 1 ¸i ale c˘rui coloane sunt ˆ ¸ite de etichetele stratea s a ınsot giilor juc˘torului 2. ale c˘ror actiuni posibile sunt cunoscute de c˘tre toti juc˘torii. .. . {Xi }i∈N . este functia de plat˘ (sau functia de utilitate) a ¸ a ¸ j∈N juc˘torului i. . el nu este informat asupra planua a a ¸ lui de actiune a nici unui alt juc˘tor). Un a at s ¸ a ˆ ai.1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash ın a as Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un model al unei ın a a a situatii ˆ care sunt implicati n participanti cu interese proprii conflictuale. xi .. a a ¸ a ¸ a Fiecare juc˘tor alege planul s˘u de actiune (o dat˘ ¸i pentru totdeauna ˆ a a ¸ as ın situatia dat˘) ¸i toate deciziile juc˘torilor sunt f˘cute simultan (adic˘ atunci ¸ a s a a a cˆnd un juc˘tor alege planul s˘u de actiune. {Ki }i∈N e un joc finit dac˘ N este o multime finit˘ a ¸ a ¸i multimile X1 . x2 . care descrie pl˘¸ile juc˘torului i rezultate din at a j∈N toate alegerile posibile de strategii de c˘tre juc˘tori (cˆte una pentru fiecare a a a juc˘tor).. a a Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un triplet ın a a a N.. K. xn ).. {Ki }i∈N . ¸ s at ¸ Presupunem c˘ pl˘¸ile sunt deterministe ¸i cunoscute de toti juc˘torii... adic˘ pentru fiecare profil strategic x = (x1 .. unde x−i ∈ X−i = j∈N \{i} Un joc N. Y.

m} ¸i Y = {1. plata obtinut˘ de juc˘torul 1 ¸i de juc˘torul s a ¸ a a s a 2 ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 alege strategia i ¸i juc˘torul 2 alege strategia ın ¸ ın a s a j..n . a 0. ..2 modeleaz˘ o situatie strategic˘ de parteneriat ˆ a ¸ a ın afaceri ca un joc infinit de dou˘ persoane.. 4] −→ IR ¸i ¸ a s L : [0. Dac˘ ambele companii introduc a a tehnologia nou˘ sau ambele decid s˘ nu o introduc˘.. ˆ timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆ ın ınregistra o sc˘dere de a unit˘¸i valorice. j) ¸i L(i.1 modeleaz˘ o situatie de interactiune strategic˘ a ¸ ¸ a legat˘ de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal. Exemplul 2. Presupunem c˘ nivelul de efort poate ın a a fi ˆ intervalul [0.1. iar cealalt˘ companie nu o introduce. a s Etichete explicite pot fi ata¸ate liniilor ¸i coloanelor bimatricii ˆ cazul unui s s ın joc bimatriceal. profitul curent al fiec˘rei a a a a companii nu este afectat. 0 a. iar profitul obtinut de fiecare dintre ei depinde de nivelul ın ¸ de efort investit de ambii prin functiile de plat˘ K : [0. 0 Figure 2. Dac˘ ˆ a o companie decide s˘ introduc˘ noua a ıns˘ a a tehnologie... a Exemplul 2. n}. −a N −a. 4] −→ IR. jocul a ¸ a nu este finit. 4]×[0. atunci profitul companiei a care adopt˘ noua tehnologie va cre¸te cu a unit˘¸i valorice (spre exemplu a s at miliarde de lei)..m.. L(x.. y) = 2(x + y + cxy) − x2 . j).¸i coloanei respective. Dac˘ ˆ s a ıntr-un joc finit cu doi juc˘tori etichet˘m stratea a giile fiec˘rui juc˘tor astfel ˆ at X = {1. respectiv. a ın Exemplul 2.2.1. a at I N I 0.. definite prin: K(x. j) reprezint˘.1: Jocul ”Avantaj competitiv” Cˆnd cel putin unul dintre juc˘tori are infinit de multe strategii posibile. 4]×[0.j=1. . Un joc strategic finit de dou˘ persoane se nume¸te un joc bimatriceal. (Avantaj competitiv) Dou˘ companii cu acela¸i tip de actia s vitate trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent dac˘ s˘ introduc˘ o tehnoloa a s a a a gie nou˘ (strategia I) sau nu (strategia N). reprezentat ˆ Figura 2. Exemplul 2.. 17 . unde K(i. 4]. j))i=1. L(i. (Parteneriat ˆ afaceri) Doi prieteni doresc s˘-¸i deschid˘ ın as a ˆ ımpreun˘ o afacere ¸i trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua s a a s lui de efort investit ˆ aceast˘ afacere. y) = 2(x + y + cxy) − y 2 . atunci jocul a a ıncˆ s este descris printr-o (bi)matrice (K(i..

iar juc˘torul 1 obtine plata −1. K + L. Totu¸i.. Echilibrul Nash (x∗ . [K(i. a a a s poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice. dac˘ ambii juc˘tori urm˘resc maximizarea functiei s a a a de plat˘ totale. Un joc cu sum˘ nul˘ pentru dou˘ s a a a persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv. Sahul este un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘: cˆnd ¸ a a a a juc˘torul 1 cˆstig˘.. y)/∂y = 0. 18 i∈N .2: Exemple de jocuri matriceale Un joc strategic N. acesta obtine plata 1.m. Orice joc cu sum˘ constant˘ poate fi a a a transformat ˆ ıntr-un joc cu suma nul˘.n . 1 este o constant˘ care m˘soar˘ complementaritatea muncii 4 celor doi parteneri de afaceri. ˆ Figura 2..1 este un a a a joc pur competitiv.2 (a) g˘siti descrierea sa (mai simpl˘) ca un ın a ¸ a joc matriceal. a a ¸ 2 2 1 4 0 2 5 3 4 2 3 2 (b) 6 2 1 4 3 5 0 1 6 (c) 0 a −a 0 (a) Figure 2. {Xi }i∈N .3 ¸i a s a ın s Figura 2. unde C este o constant˘. {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ nul˘ dac˘ a a a i∈N Ki =0..j=1. ˆ a a a ¸ a ¸ ın caz de remiz˘ ambii juc˘tori obtin plata 0. Un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ satisface L = −K ¸i. ın Un joc finit N. a Astfel.. Jocul din Figura 2. a ın s ¸ ∂L(x. continˆnd doar pl˘¸ile pentru juc˘torul 1 (primite de la juc˘torul 2). de aceea. ˆ ıntrucˆt cooperarea dintre juc˘tori este exclus˘. y ∗ ) este a ilustrat ˆ Figura 2. el obtine plata 1 iar juc˘torul 2 obtine plata −1.5. a¸a cum ilustr˘m ˆ Exemplul 2.a a a unde c ∈ 0. un nivel ın ın t mai mic de efort e necesar din partea fiec˘ruia.. j)]i=1. y)/∂x = 0... {Xi }i∈N . Un ¸ a at a a astfel de joc se nume¸te joc matriceal. cˆnd a a a ¸ a ¸ a juc˘torul 2 cˆstig˘. echilibrul Nash este x = y = 2/(1 − 2c) < 1/(1 − c). Acesta se obtine ¸ a ¸ rezolvˆnd ˆ raport cu x ¸i y sistemul format din ecuatiile ∂K(x. Un echilibru Nash corespunzˆnd maximiz˘rii a a functiilor de plat˘ individuale este x∗ = y ∗ = 1/(1 − c).3. {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ constant˘ dac˘ a a a Ki = C. ˆ cazul ˆ care cei doi parteneri de afaceri au un ¸el comun.

10 10. Figura a a a 2. K. 2 0. L poate fi ¸ a reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale. prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile In a de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘ variabil˘. depinzˆnd a as a ın s a de actiunile luate de cei doi juc˘tori. 19 .4 contine exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ care vor fi utilizate ulterior. K ¸i L. 50% 45%. Y.4: Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a ˆ cele ce urmeaz˘. un joc bimatriceal X.3 (b) contine jocul cu sum˘ nul˘ echivalent jocului cu sum˘ constant˘.3. 3 (a) 5. 1 (b) 2. −10% 4%. 45% 52%. ˆ acela¸i timp. a ın a ˆ care situatia descris˘ este modelat˘ ca un joc cu sum˘ constant˘.3 (a). conform cu Figura 2.Exemplul 2. ambii juc˘tori urm˘rind s a a acela¸i scop (maximizarea cˆ¸tigului propriu sau minimizarea costului pros as priu). 48% S 50%. 1 0. Sondajele efectuate permit evaluarea ˆ procente a audientei a s ın ¸ celor dou˘ canale ˆ rˆndurile telespectatorilor. Figura ın ¸ a a a a 2. 2 (c) T S T 10%. 0% −10%. 0 0. 55% (a) Figure 2. −4% S 0%. 0 1. 5 0. Un echilibru Nash este un profil strategic care este stabil ˆ sensul c˘ nici-un juc˘tor nu-¸i poate ˆ ın a a s ımbun˘t˘¸i plata a at deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii. 1950a). (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆ ın transmisiuni sportive ¸i un canal de televiziune specializat ˆ telenovele sper˘ s ın a s˘-¸i l˘rgeasc˘ audienta la telespectori dac˘ ambele vor transmite atˆt sport as a a ¸ a a cˆt ¸i telenovele. 0 0. 0 1.3: Jocul canalelor TV Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆ a cu suma nul˘ sau conıns˘ a stant˘. 10% (b) Figure 2. ¸ a a 3. ˆ a a a Intrucˆt ˆ a ıntr-un astfel de joc ambii juc˘tori pot cˆ¸tiga sau ambii juc˘tori pot pierde. 0 1. ¸ a a a a T S T 55%. Conceptul de solutie de baz˘ pentru jocuri ˆ form˘ strategic˘ este cel ¸ a ın a a de echilibru Nash (Nash.

K. ˆ s Intr-un joc matriceal (strict) determinat. y) este un echilibru Nash se a a numeste strategie optimal˘ pentru juc˘torul 1. {Xi }i∈N . y2 ) echilibre Nash ale jocului. y1 ) sunt de asemenea s echilibre Nash. plata juc˘torului 1 ˆ a s a ıntr-un echilibru Nash se nume¸te valoarea jocului ¸i se noteaz˘ cu v ( X. sau v(K). x−i ). N ) nu este un echilibru Nash. Y. −K ) . Atunci: s (i) (Proprietatea de interschimbare) (x1 . −K este un joc determinat atunci a spunem c˘ jocul are ”punct ¸a”.1. Exemplul 2.4. numite ¸i echilibre Nash mixte. a a Un joc care are cel putin un echilibru Nash se nume¸te un joc determi¸ s nat. Dac˘ un joc are un singur echilia bru Nash. s s Teorema 2. ¸ deoarece juc˘torul 2 ˆsi poate ˆ a ı¸ ımbun˘t˘¸i plata (de la −a la 0) prin deviere a at unilateral˘. at ¸ ˆ Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal. (ii) (Proprietatea pl˘¸ilor egale) K(xi . Acest paragraf se refer˘ ˆ exclusivitate la echilibre a a ın Nash ˆ strategii pure. Analog se define¸te o stratea a s gie optimal˘ pentru juc˘torul 2. fiecare juc˘tor ˆsi maxia ı¸ mizeaz˘ utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘lalt juc˘tor. . y1 ) pentru toti i. alegˆnd strategia I. Combinatia de strategii (I. Dac˘ un joc matriceal X. −K un joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ ¸i a a as fie (x1 . x−i ) ≤ Ki (xi . Consider˘m jocul ˆ form˘ normal˘ reprezentat ˆ Figura a ın a a ın 2.4. a ın a a ın Profilul strategic x = (x1 . K. O strategie a a a x ∈ X pentru care exist˘ y ∈ Y astfel c˘ (x. care sunt distributii de probabilitate pe multimea strategiilor ¸ ¸ pure ale unui juc˘tor. fiecare ¸ echilibru Nash are aceea¸i valoare ¸i echilibrele Nash sunt interschimbabile. 2}. unde a > 0. yj )=K(x1 .. {Ki }i∈N dac˘ pentru toti i ∈ N ¸i toti xi ∈ Xi avem a ¸ s ¸ Ki (xi . numite ¸i echilibre Nash pure. ˆ s s a In cazul existentei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal... Y.Elementele multimilor Xi se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de ¸ strategii mixte. K. cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a strategiei celuilalt juc˘tor nu-l s a a a 20 . el se nume¸te un joc strict determinat.5. Y. xn ) este un echilibru Nash (pur) al jocului N. Echilibrele Nash ˆ ın s ın strategii mixte. Fie X. ele vor fi studiate ˆ paragraful 2. sunt definite folosind extensia s mixt˘ a unui joc ˆ form˘ normal˘. O pereche de strategii optimale corespunde a a ˆ ıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului. y2 ) ¸i (x2 . I) este un echilia a ¸ bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘ oricare dintre juc˘tori obtine plata a a ¸ −a care e mai mic˘ decˆt 0. y1 ) ¸i (x2 .j ∈ {1. Combinatia de strategii (I.

Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘ din ¸ a strategii pure care sunt cel mai bun r˘spuns la cel mai bun r˘spuns. (c) este strict determinat: punctul ¸a este 3 ¸i echilibrul Nash al s s jocului este profilul strategic (linia 2. Valoarea inferioar˘ ¸i superioar˘ pentru un joc de dou˘ persoane cu sum˘ as a a a nul˘ pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘torilor. Jocul din a a a Figura 2. Pentru jocuri determinate de dou˘ persoane. x∈X y∈Y v (X. determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face a pe baza consider˘rii multifunctiilor ”cel mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. Dac˘ valoarea superioar˘ ¸i valoarea inferioar˘ a ¸ s a as a unui joc matriceal au aceea¸i valoare. atunci jocul are punct ¸a. Chiar ¸i ˆ ın s ın cazul unui echilibru Nash unic. ¯ y∈Y x∈X Are loc relatia v(X. K. ambii as a s juc˘tori ar trebui s˘ aleag˘ strategii care duc la acest punct. Un punct s s ¸a are cea mai mic˘ valoare ˆ linie (astfel ˆ at juc˘torul 2 nu poate cˆ¸tiga s a ın ıncˆ a as prin schimbarea coloanei) ¸i cea mai mare valoare ˆ coloan˘ (deci juc˘torul s ın a a 1 nu poate cˆ¸tiga prin schimbarea liniei). acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘c˘tor. K. K. caz ˆ care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Dac˘ un joc are punct ¸a. −K) := inf sup K(x. ˆ a a ıntrucˆt reprezint˘ a a suma minim˘ pe care juc˘torul 1 ¸i-o poate garanta ˆ jocul respectiv ¸i. Y. echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de 21 . Y.12.determin˘ pe juc˘tor s˘-¸i schimbe planurile proprii. a a ˆ orice joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ putem determina valoarea In a a a inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ a jocului definite prin as a v(X. a a ın indiferent de actiunea aleas˘ de adversarul s˘u (sub presupunerea c˘ acesta ¸ a a a este rational ¸i inteligent). Din punct de a a a vedere grafic. Y. y). K. Din acest motiv.2. O metod˘ a a a analitic˘ pentru determinarea functiilor cel mai bun r˘spuns pentru jocuri a ¸ a infinite de dou˘ persoane este prezentat˘ dup˘ Teorema 2. a ¸ a a Multifunctia cel mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) a unui juc˘tor asociaz˘ ¸ a ın a a la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘tor. −K . Y. −K) := sup inf K(x. ˆ cazul multiplicit˘¸ii a a as In at echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat. K. −K) pentru orice joc ¸ ¯ X. −K) ≤ v (X. y). Y. suma maxim˘ pe care juc˘torul 2 ar putea-o pierde ˆ jocul respectiv. coloana 2). pl˘¸ile juc˘torilor pot at a fi diferite pentru echilibre Nash distincte. multimea strategiilor a ¸ pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘spuns) pentru acel juc˘tor ˆ a a ın acea situatie. resa a s ın s pectiv. un juc˘tor poate a prefera un echilibru Nash iar cel˘lalt juc˘tor poate prefera un alt echilibru a a Nash.

intersectie ale graficelor functiilor cel mai bun r˘spuns.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın O diagram˘ cu s˘geti poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘ persoane. marcˆnd cu simbolul ∗ toate echilibrele a Nash existente. acestea au aceea¸i valoare. Pentru o strategie fixat˘ a a a a a partenerului de joc se traseaz˘ s˘geti ˆ sensul strategiilor ce sunt mai avana a ¸ ın tajoase juc˘torului respectiv din punctul de vedere al pl˘¸ilor (sau costurilor) a at generate. respectiv unicitatea a ¸ sau multiplicitatea echilibrelor Nash.6 unde (a) si a ¸ (b) reprezint˘ jocuri de tip cost. a s a as Dac˘ nu exist˘ s˘geti care converg. Figura 2. acestea pot avea valori foarte diferite.2.4). Pentru fiecare juc˘tor se a a consider˘ pe rˆnd toate strategiile celuilalt juc˘tor. el va avea ˆ a echilibre Nash ˆ strategii mixte (vezi paraıns˘ ın graful 2.5 ilustreaz˘ ¸ ¸ a a aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆ afaceri” din Exemplul 2. ın Figure 2. Jocurile cu sum˘ variabil˘ au ˆ mod obi¸nuit puncte s a a ın s de echilibru Nash multiple. S˘getile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2. Figura 2. 22 . Fiecare pereche de s˘geti convergente indic˘ un echilibru Nash.6 ilustreaz˘ existenta sau nu a unui echilibru Nash. a ¸ a Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple. iar (c) ¸i (d) reprezint˘ jocuri de tip cˆ¸tig). atunci jocul respectiv nu are echilibre a a a ¸ Nash (pure).

Aceast˘ situatie de alegere a rutei poate fi a ¸ modelat˘ ca un joc bimatriceal unde juc˘torul 1 are dou˘ strategii.7 (b). Spre exemplu. sectorul de ın drum AB implic˘ un cost de 2 unit˘¸i valorice dac˘ are un singur utilizator. Un model de congestie poate fi descris ca N. (Xi )i∈N .) 23 . 12 7. Costurile aferente sectoarelor de drum AB. produc˘tori). 7 ↑ ↓ 11. Presupunem c˘ o ¸ ın a companie trebuie s˘ fac˘ transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸i a a s poate face aceasta via B sau via D. 0 ↓ ↑ 2. 4 −5. corespunzˆnd rutelor A − B − C ¸i A − D − C. iar juc˘torul 2 are dou˘ a s a a strategii.−→ 8. R1 ¸i R2 . R1 ¸i a a a s R2 . 6∗ −→ (a) −→ 50. ın Jocul din Exemplul 2. corespunzˆnd rutelor B − A − D ¸i B − C − D. etc. sunt mai mari ˆ caz de folosinta ˆ comun. −10 −5. 60 ←− (c) ←− −10.6. 100∗ ↓ ↑ 100. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘ companii de transporturi a trebuie s˘ aleag˘ ruta cea mai putin costisitoare luˆnd ˆ consideratie efectul a a ¸ a ın ¸ aglomeratiei pe sectoarele de drum folosite ˆ comun. ˆ cazul ˆ care ambele companii s at ın ın folosesc acest sector de drum. utilaje. ambele ın ¸˘ ın costuri posibile sunt precizate ˆ Figura 2. ¸ a ¸ aa s a • M este multimea facilit˘¸ilor implicate ˆ folosinta comun˘ (sectiuni de ¸ at ın ¸ a ¸ drum. BC. 5 −→ (b) −→ 130 180∗ ↓ ↑ 180∗ 160 ←− (d) Figure 2. a at a ¸i un cost de 5 unit˘¸i valorice pe utilizator.6: Diagrame cu s˘geti a ¸ Exemplul 2. 9 8.7 (a). AD ¸i CD. Costurile s a s aferente sunt indicate ˆ Figura 2. ¸oferi. 50 80.6 este generat de un model de congestie introdus de Rosenthal (1973). s pentru fiecare utilizator. 80∗ 60. (cj )j∈M unde • N este multimea juc˘torilor implicati (c˘l˘tori. iar cealalt˘ companie trebuie s˘ fac˘ a a a transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸i poate face aceasta via s A sau via C. M.

• Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. 2. unde ¸ cj (k) ˆ ınseamn˘ costurile facilit˘¸ii j. .7. ın a 1 2 2 5 3 6 4 10 1 3 (a) AB BC AD DC R1 R2 R1 R2 8. n} −→ IR este functia de cost pentru facilitatea j. Dac˘ toti at s a ¸ 24 . • cj : {1. {Xi }i∈N . Jocurile (de a a ¸ tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸i au multe aplicatii ˆ infors ¸ ın matic˘.. O functie potential (exact) m˘soar˘ diferenta pl˘¸ilor fiec˘rui juc˘tor ¸ ¸ a a ¸ at a a ˆ caz de deviere unilateral˘. Echilibrele Nash ale unui joc congestie recomand˘ juc˘torilor evitarea congestiei (aglomeratiei). (Un joc al document˘rii) Studentii din doi semiani de studii a ¸ trebuie s˘ se preg˘teasc˘ pentru un examen folosind un suport de curs tip˘rit a a a a existent la biblioteca facult˘¸ii ¸i un laborator cu calculatoare. Un joc de tip congestie este un joc ˆ form˘ strateın a gic˘ N. 6∗ (b) −→ 14 12 ↑ ↓ 17 11∗ −→ (c) Figure 2. pentru fiecare utilizator al ei. Exemplul 2. toti juc˘torii urm˘resc ¸ a a minimizarea costului individual total. o submultime nevid˘ a ¸ a ¸ a lui M . unde pentru fiecare i ∈ N .7 (c) este dat˘ o functie potential ın a In a ¸ ¸ (exact) pentru jocul de alegere a rutei. Ki (x) : a Xj −→ IR j∈N este definit˘ prin Ki (x) = − a j∈xi cj (nj (x)). ˆ a at ın cazul ˆ care exist˘ exact k utilizatori.7: Un joc de alegere a rutei Situatiile corespunz˘toare unui model de congestie pot fi modelate ca ¸ a jocuri (de tip) congestie. unde nj (x) = |{i ∈ N |j ∈ xi }| este num˘rul de utilizatori ai facilit˘¸ii j dac˘ juc˘torii aleg strategiile conform cu a at a a ˆ profilul strategic x.. 12 7. {Ki }i∈N . 9 8. Intr-un joc congestie de tip cost. 7 11. ˆ Figura 2.. Ele formeaz˘ o subclas˘ interesant˘ a jocurilor potential introduse a a a a ¸ de c˘tre Monderer ¸i Shapley (1996) pe baza notiunii de functie potential a s ¸ ¸ ¸ (exact).

6 (c) poate fi considerat a ¸ a ca un joc al document˘rii.nj (x) ˆ Intrucˆt multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple.. Figura 2. {Xi }i∈N . ˆ teoa ın ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ri) ale notiunii a ¸ de echilibru Nash.. Functia P este un potential exact pentru G dac˘ pentru orice ¸ ¸ a i ∈ N .studentii ˆ ¸a la bibliotec˘. (cj )j∈M un model de con¸ gestie ¸i fie G jocul de tip congestie corespunz˘tor. pentru orice x−i ∈ X−i = Xj ¸i pentru orice xi . {Xi }i∈N .9. {Xi }i∈N . . s a Spunem c˘ o strategie xi a juc˘torului i domin˘ strategia xi a aceluia¸i juc˘tor a a a s a dac˘ prima nu este niciodat˘ mai nefavorabil˘ juc˘torului i decˆt cea de-a a a a a a 25 .. x−i ). are loc s j∈N \{i} i∈N Ki (xi . Atunci G este un joc s a potential exact. x−i ) − Ki (yi . care impun conditii suplimentare asupra echilibrelor Nash. O functie P potential exact pentru G induce un joc potential GP = ¸ ¸ ¸ N.8. definit˘ pentru orice x = (xi )i∈N prin a P (x) = − j∈ i∈N i∈N cj ( ). xi =1.6 (c). (Rosenthal) Fie N.6 (d) contine un joc potential pentru ”Jocul ¸ ¸ document˘rii” din Figura 2. s s ¸ (ii) G are cel putin un echilibru Nash. P. (Xi )i∈N . ori toti la laborator. P . a Fie G = N... {Ki }i∈N un joc finit de n persoane ¸i s fie P un potential exact pentru G. yi ∈ Xi . Fie G = N. x−i ) = P (xi .. M. Atunci ¸ (i) Jocurile G ¸i GP au aceea¸i multime de echilibre Nash. Jocul din Figura 2. {Ki }i∈N un joc strategic de n persoane ¸i fie s P : Xi −→ IR o functie cu valori reale definit˘ pe multimea profilurilor ¸ a ¸ strategice. ¸ Notiunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆ strategii ne¸ ın dominate) ¸i cea de echilibru Nash puternic prezint˘ un interes particular. x−i ) − P (yi . aglomeratia creat˘ dimi¸ ınvat˘ a ¸ ¸ a nueaz˘ eficienta document˘rii lor. ¸ Propozitia 2. a Teorema 2.. O functie potential pentru G este dat˘ de P : ¸ ¸ ¸ a Xi −→ IR.

O strategie ¸ a ¸ care nu este dominat˘ de c˘tre nici-o alt˘ strategie se nume¸te strategie nea a a s dominat˘. Asemenea strategii ar trebui s˘ a ofere juc˘torului aceea¸i plat˘ pentru orice profil strategic fixat al celorlalti a s a ¸ juc˘tori. strategia (r1 . Un juc˘tor poate avea cel a s s a a mult o strategie dominant˘. Spre exemplu. Un ın a echilibru Nash ˆ strategii nedominate poate fi g˘sit prin eliminarea iterativ˘ ın a a a strategiilor dominate. s a ın 2 2 1 4 2 2 1 0 2 5 0 2 0 2 5 3 −→ 0 2 5 −→ −→ −→ 4 2 −→ 2 4 2 3 4 2 4 2 3 2 4 2 3 Figure 2. Dac˘ o strategie slab dominant˘ xi ∈ Xi este astfel ˆ at pentru a a a ıncˆ fiecare xi ∈ Xi exist˘ un profil strategic x−i astfel ˆ at (∗) are loc cu inea ıncˆ galitate strict˘. Un profil strategic x = (xi )i∈N este un echilibru Nash nedominat a dac˘ el este un echilibru Nash ˆ strategii nedominate. a2 . adic˘ este un echilia ın a bru Nash ˆ care xi este o strategie nedominat˘ pentru fiecare i ∈ N. atunci strategia xi ∈ Xi domin˘ toate celelalte strategii ale a a juc˘torului ¸i se nume¸te strategie dominant˘.doua ¸i uneori e mai avantajoas˘.10. adic˘ pentru toate profilurile strategice s a a x−i ∈ X−i = Xj ale celorlalti juc˘tori are loc ¸ a j∈N \{i} (∗) Ki (xi . ¸ a O strategie xi ∈ Xi se nume¸te o strategie slab dominant˘ dac˘ relatia (∗) s a a ¸ are loc pentru orice xi ∈ Xi ¸i pentru orice x−i ∈ X−i . Toate celelate strategii ale juc˘torului 2 sunt a a dominate.8.17 (a). a3 ) a deoarece aceasta d˘ juc˘torului 2 aceea¸i plat˘ dac˘ juc˘torul 1 folose¸te a a s a a a s 26 . Un juc˘tor poate s a avea mai multe strategii slab dominante.8: Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a Un caz special apare ˆ situatia ˆ care un juc˘tor are o strategie care ˆ ın ¸ ın a ıi d˘ o plat˘ la fel de bun˘ cu plata pe care o poate obtine utilizˆnd oricare din a a a ¸ a celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalti juc˘tori. a2 . r3 ) este dominat˘ de (r1 . x−i ) ≥ Ki (xi . ˆ jocul de tip ”ultimatum” descris ˆ Exemplul 2.18 ¸i In ın s reprezentat ˆ form˘ normal˘ ˆ Figura 2. a Exemplul 2. a3 ). a¸a cum ilustr˘m ˆ Figura 2. x−i ) cu cel putin o inegalitate strict˘ pentru cel putin un x−i ∈ X−i . juc˘torul 2 are o singur˘ ın a a ın a a strategie dominant˘: (a1 . a2 .

A2 . ¸ a ¸ a s Un echilibru Nash x∗ = (x∗ )i∈N al jocului N.4. pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash se poate folosi analiza matematic˘. a a a a Un echilibru Nash care satisface conditia c˘ este stabil ˆ ¸ a ımpotriva tuturor deviatiilor de c˘tre coalitii de juc˘tori se nume¸te un echilibru Nash puternic. mentinˆnd plata 2 pentru juc˘torul 2. A3 )). prin folosirea strategiei ¸ a a xS = (A1 . dintre cele trei echilibre Nash marcate cu ∗ ˆ Figura 2. (I. {Ki }i∈N este un i echilibru Nash puternic dac˘ pentru toate coalitiile S ⊂ N nu exist˘ nici-un a ¸ a ∗ ∗ xS = (xi )i∈S ∈ XS = Xi astfel ˆ at Ki (xS . ¸ a ¸ a Exemplul 2. a2 . atunci a s ¸ a a s a ın ∗ exist˘ un echilibru Nash x al jocului. L2 . functia de plat˘ a a ¸ a juc˘torului 1. Dac˘ a s ¸ a a a x1 ¸i x2 pot lua.11. se poate considera extensia mixt˘ a jocuın a lui. L2 .strategia 5-1 sau 4-2. r3 ). Intr-un asemenea caz. Pentru jocul din Exemplul 2. {Xi }i∈N . L3 )) s nu este puternic deoarece coalitia {1. utilizarea unei bimatrice s de dimensiune 100×100 devine cel putin anevoioas˘. Dac˘ pentru fiecare i ∈ N multimea strategiilor Xi este un interval a a ¸ m˘rginit ¸i functia de plat˘ Ki este de clas˘ C 2 ¸i strict concav˘ ˆ xi . strategia a a s (r1 . a 27 i∈S . Fie N. {Ki }i∈N un joc strategic cu N multime ¸ finit˘. Dac˘ x1 ¸i x2 iau valori ¸ a a s ˆ ıntr-un interval. 100 de valori diferite. Echilibrul Nash (L1 . Fie x1 o strategie a juc˘torului s a a 1. (I. dac˘ functiile a a ¸ de plat˘ ale juc˘torilor sunt diferentiabile. a¸a-numitele strategii mixte. a3 ) d˘ juc˘torului 2 o plat˘ mai mare decˆt strategia (r1 .19. K1 : X1 ×X2 −→ IR. dar dac˘ juc˘torul 1 folose¸te strategia 3-3. L3 )). cu inegalitate strict˘ pentru cel putin un juc˘tor i ∈ S. (I. functia de plat˘ a juc˘torului 2. x2 o strategie a juc˘torului 2. Aceasta este construit˘ pe baza randomiz˘rii pe multimea strategiilor a a ¸ pure. 2} poate cre¸te plata juc˘torului 1 de ¸ s a la 2 la 3. ¸i K2 : X1 ×X2 −→ IR. x (N \ S)) ≥ Ki (x ) pentru ıncˆ toti i ∈ N . {Xi }i∈N . ˆ ın Intr-o asemenea situatie (¸i de asemenea cˆnd jocul ¸ s a are echilibre Nash ˆ strategii pure).19 (b). A3 )) ¸i (A1 .12. s ın Consider˘m acum jocuri de dou˘ persoane cu (infinit de) multe strategii a a ¸i trat˘m determinarea echilibrelor lor Nash. spre exemplu [0. a2 . a Teorema 2. spre exemplu. dou˘ sunt echilibre Nash puın a ternice: (A1 .1]. situatia conflictual˘ este imposibil s˘ ¸ a a ˆ fie reprezentat˘ printr-o (bi)matrice. Exist˘ totu¸i multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru a s Nash (ˆ strategii pure). A2 . (I. Extensia mixt˘ a unui joc necooperativ s a ˆ form˘ normal˘ ¸i determinarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru ın a as ın jocuri matriceale ¸i bimatriceale sunt tratate ˆ paragraful 2.

1000 − x1 − 2x2 = 0. Din punct de vedere grafic. Not˘m cu f1 : X2 −→ X1 a a functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 1. x∗ ). Echilibrul Nash al jocului considerat este x∗ = (500. Not˘m cu a a f2 : X1 −→ X2 functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2.500 e pentru a juc˘torul 1 ¸i K2 (500. Aceast˘ situatie de decizie interactiv˘ poate fi modelat˘ a ¸ a a 2 ca un joc infinit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ [0. K1 . Aceast˘ functie este continu˘ ¸i asociaz˘ fiec˘rei perechi de strategii a ¸ as a a (x1 . f2 ) se nume¸te functia cel mai bun r˘spuns a ¸ a s ¸ a jocului. Aceast˘ functie se obtine din ∂K1 (x1 . definite prin: K1 (x1 . Atunci (s. a Exemplul 2. unde x2 este o strategie arbitrar˘ fixat˘ a a a a a juc˘torului 2. 250) = 187. a a Functia f definit˘ prin f = (f1 .500 e pentru juc˘torul 2. K2 (x1 . unde f1 (x2 ) este cel mai bun ¸ a a r˘spuns a juc˘torului 1 la x2 . generˆnd profitul K1 (500. 1000]. a a a Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin calcularea echilibrelor Nash ale jocului. [0. a a ¸ 28 .ˆ cele ce urmeaz˘. (Jocul publicit˘¸ii) Dou˘ firme concurente pe piata de at a ¸ bunuri de consum trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua a s lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆ vederea maximiz˘rii profiın a tului individual). unde f2 (x1 ) este ¸ a a cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2 la x1 . 250). x2 ) plata (f1 (x2 ). x2 )/∂x1 = 0 ¸i furnizeaz˘ a a ¸ ¸ s a valoarea lui x1 care maximizeaz˘ K1 (x1 . x∗ = (x∗ . sa1 2 tisface simultan x∗ = f1 (x∗ ) ¸i x∗ = f2 (x∗ ). prezent˘m o metod˘ analitic˘ pentru determinarea In a a a a echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘ persoane. Un echilibru Nash al jocului. x2 ) = 1000x1 −x1 −x2 . x2 ) = 1000x2 − x1 x2 − x2 . echilis 2 1 2 1 brele Nash ale jocului se afl˘ la intersectia functiilor ”cel mai bun r˘spuns” a ¸ ¸ a a celor doi juc˘tori. x2 )/∂x2 = 0 ¸i a a a ¸ ¸ s furnizeaz˘ valoarea lui x2 care maximizeaz˘ K2 (x1 . ˆ ın a a Incheiem acest paragraf ˆ ıncercˆnd s˘ a a furniz˘m un r˘spuns la ˆ a a ıntrebarea: Este un echilibru Nash o solutie a jocului? ¸ O conditie suficient˘ este asigurat˘ de strategii nedominate ˆ profilul strate¸ a a ın gic corespunzˆnd unui echilibru Nash. f2 (x1 )). Aceast˘ functie se obtine din ∂K2 (x1 . Presupunem c˘ ambele firme au un plafon bugetar pena tru publicitate de 1000 e ¸i c˘ profitul lor individual depinde de cheltus a ielile cu publicitatea x1 ¸i x2 prin functiile de plat˘ K1 : X1 ×X2 −→ IR ¸i s ¸ a s 2 2 K2 : X1 ×X2 −→ IR.13. x2 ) pentru orice x1 fixat. Acestea se obtin rezolvˆnd sistemul ¸ a liniar 1000 − 2x1 = 0. 1000]. x2 ) pentru orice x2 fixat. unde x1 este o strategie arbitrar˘ a a a fixat˘ a juc˘torului 1. a s a Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor necooperative ˆ form˘ strategic˘. t) nu este o solutie a jocului. t) este un echilibru a a Nash ¸i c˘ o alt˘ strategie s∗ domin˘ s pentru juc˘torul 1 ¸i o strategie t∗ s a a a a s domin˘ t pentru juc˘torul 2. 250) = 62. K2 . Presupunem c˘ (s.

alegerea strategiei sale se face ˆ conditii ¸ ın ın ¸ de informatie imperfect˘. numite noduri de decizie. de obicei folosind un contur de forma − − −. n} a este multimea (finit˘ a) juc˘torilor ¸i T este arborele jocului. . Multimile de informatie a a a ıi a ¸ ¸ care contin cel putin dou˘ noduri de decizie se marcheaz˘ grafic ˆ arborele ¸ ¸ a a ın jocului. adic˘ juc˘torul a s ¸ ın a a cunoa¸te toat˘ istoria desf˘¸ur˘rii jocului pˆn˘ ˆ acel moment. aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ ˆ momentul ˆ care juc˘torul trebuie a a ın ın a s˘ ia o decizie.. multimile de informatie cu un singur ¸ a ¸ ¸ nod de decizie nu se marcheaz˘ distinct ˆ reprezentarea arbore a jocului. In a a a ın form˘ extensiv˘) orice drum pornind de la r˘d˘cin˘ la un nod terminal ina a a a a dic˘ un mod ˆ care ”istoria” jocului poate evolua. Un joc ˆ care cel putin un juc˘tor are cel putin ¸ a ın ¸ a ¸ o multime de informatie ce contine cel putin dou˘ noduri de decizie este ¸ ¸ ¸ ¸ a un joc (dinamic) cu informatie imperfect˘. a a a a o multime de noduri terminale ¸i una de noduri neterminale ¸i un drum ¸ s s ˆ arborele unui joc (ˆ unic de la r˘d˘cin˘ la fiecare din nodurile grafului. ¸ ¸ a jocul este un joc (dinamic) cu informatie perfect˘. corespund a a a persoanelor ce iau decizii (juc˘torii).2. Dac˘ toate s a as a a a ın a multimile de informatie ale tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod. Jocul de ¸ah este un ¸ a s joc cu informatie perfect˘.. T . a ın Dac˘ o multime de informatie a unui juc˘tor contine mai mult decˆt un a ¸ ¸ a ¸ a nod de decizie. O multime de a s ¸ ¸ ¸ informatie a unui juc˘tor contine toate nodurile de decizie ce apartin acelui ¸ a ¸ ¸ juc˘tor cˆnd acelui juc˘tor ˆ vine rˆndul la mutare.2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte ın a as pe subjoc Forma extensiv˘ a unui joc este o pereche N. deciziilor) juc˘a ¸ a torilor care mut˘ consecutiv (secvential ˆ timp). numit r˘d˘cin˘. Un arbore este un graf orientat cu un nod special. strategiilor. Aceasta implic˘ necesitatea identific˘rii a a a pentru fiecare juc˘tor a a¸a-numitelor multimi de informatie. De obicei. atunci ¸ a a acel juc˘tor ¸tie precis care e pozitia sa ˆ arborele jocului. oferind posibi¸ a a s litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situatii de interactiune strate¸ ¸ gic˘. Reprezentarea corect˘ a a ¸ ın a unei situatii conflictuale ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ implic˘ ˆ ¸ ın a a a ıncorporarea corect˘ a tuturor regulilor jocului. Nodurile neterminale ale a ın arborelui jocului (incluzˆnd r˘d˘cina). unde N = {1. 2. Nodurile terminale indic˘ rezultatele a a (pl˘¸ile) posibile ale juc˘torilor dac˘ jocul se sfˆr¸e¸te ˆ acel nod termiat a a a s s ın nal. el ¸tie doar c˘ se poate afla ˆ oricare din nodurile multimii a s a ın ¸ sale de informatie. Arborele unui joc ˆ form˘ extensiv˘ este un arbore ¸ a ın a a etichetat care satisface urm˘toarele reguli: a 29 . Jocul de bridge este un joc cu ¸ a informatie imperfect˘. ˆ acest caz. Arcele corespund ”mut˘rilor” (actiunilor. Dac˘ o multime a ¸ de informatie a unui juc˘tor const˘ dintr-un singur nod de decizie..

14 (b).18 (a). In ¸ a ¸ tensiv˘ din Figura 2. ¸ ¸ Nodul initial nu are predecesori.18 ¸i ın s modelat ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2.14 (a). trei variante ale unei situatii de piata sunt modelate In a ¸ ¸˘ ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘ a unui joc. Orice nod este un succesor al nodului initial (r˘d˘cin˘). Fiecare multime de informatie contine noduri de decizie ale unui singur ¸ ¸ ¸ juc˘tor.16 (a). a 5. ¸ a a a 2. ¸ 4. ˆ forma extena In siv˘ din Figura 2. multimea ¸ a In a ¸ de informatie a juc˘torului 1 contine dou˘ noduri de decizie ¸i multimea de ¸ a ¸ a s ¸ ˆ forma exinformatie a juc˘torului 2 contine un singur nod de decizie. Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸i nod au etichete (de s actiuni) diferite. a ˆ paragraful urm˘tor. Paragraful urm˘tor contine ¸ a a ¸ de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆ Exemplul 2.9: Un joc cu ”imperfect recall” 30 . ın a a ın Figure 2.1. iar juc˘torul 2 are trei multimi de a a ¸ informatie cu cˆte un singur nod de decizie. juc˘torul 1 are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ constˆnd dintr-un singur nod de decizie. fiecare juc˘tor are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ continˆnd un singur nod. ¸ 3. Toate nodurile ˆ ıntr-o anumit˘ multime de informatie trebuie s˘ aib˘ a ¸ ¸ a a acela¸i num˘r de succesori imediati ¸i aceea¸i multime de etichete pens a ¸ s s ¸ tru ramurile corespunz˘toare. ˆ forma extensiv˘ din Figura 2. Orice nod cu exceptia nodului initial are exact un predecesor imediat.

Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri a cu ”perfect recall”.10: Subjocurile unor jocuri ˆ forma extensiv˘ ın a 31 . ¸ a (a) (b) Figure 2.Teoria jocurilor studiaz˘ de asemenea jocuri cu ”imperfect a recall”. adic˘ capacitatea perfect˘ a fiec˘rui juc˘tor de a-¸i a a a a s aminti mut˘rile sale anterioare. se presupune de In ¸ ın a a obicei ”perfect recall”.ˆ modelarea unei situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘. Un asemenea joc este ilustrat ˆ Figura 2. Jocurile cu imperfect ın recall au aplicatii in informatic˘.9.

Procedˆnd astfel. a a a juc˘torul folose¸te aceast˘ informatie pentru a lua decizia optim˘.16 (b). ˆ fotbal ¸ansa decide care echip˘ ˆ ın s a ıncepe jocul. a ¸ ın 32 .16 (a) conduce la determinarea echilibrului ın a a Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2. Ideea care st˘ la baza ¸ ¸ a a determin˘rii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘ fiecare juc˘tor. Presupunerea obi¸nuit˘ pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ este c˘ ¸ s a ın a a a rationalitatea secvential˘ este ”common knowledge”. un a ın a a juc˘tor ˆ a ıncearc˘ s˘ determine (ghiceasc˘) care nod final va fi atins ca urmare a a a a select˘rii de c˘tre el a oric˘reia dintre alternativele disponibile. caz In ¸ s a ıns˘s a ˆ forma extensiv˘ a ˆ care spunem c˘ avem un joc cu mut˘ri ale ¸ansei. Figura 2.11 (a) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie pers ¸ a ¸ fect˘. ˆ Figura 2. a a a ˆ ınainte de a-¸i alege o strategie (adic˘ un plan complet de actiune de-a lungul s a ¸ arborelui jocului). Astfel. a s a ¸ a fiecare juc˘tor va studia reprezentarea jocului ¸i va considera ce vor face a s ceilalti juc˘tori (rationali ¸i inteligenti) ˆ viitor ca r˘spuns la mutarea sa ˆ ¸ a ¸ s ¸ ın a ıntro multime de informatie particular˘. iar Figura 2. ˆ s a Intr-un joc cu informatie perfect˘ ¸ a orice nod initiaz˘ un subjoc. Folosirea acestei abord˘ri pentru jocul ¸ ¸ a a ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este un profil strategic secvential rational. Un subjoc ¸ ¸ s este un arbore definit de x ¸i succesorii s˘i. a Conceptul de solutie specific jocurilor ˆ form˘ extensiv˘ este acela de ¸ ın a a echilibru Nash perfect pe subjoc. ˆ sensul c˘ ˆ ¸ ¸ ın a ıncorporeaz˘ rationalitatea a ¸ secvential˘ a juc˘torilor prin evaluarea individual˘ a subjocurilor.11 contine dou˘ forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ri ale ¸ a a ¸ansei: Figura 2.11 (b) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie a ¸ a ¸ imperfect˘. nodurile apartinˆnd ¸ansei sunt etichetate corespunz˘tor ¸ a s a (de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri indic˘ mut˘rile ¸ansei prin distributii de probabilitate ale evenimentelor posia a s ¸ bile. Apoi.Dat un joc ˆ form˘ extensiv˘. ¸ as ¸ a Exist˘ numeroase situatii practice ˆ care ¸ansa joac˘ un rol.10 evidentiem toate subjocurile unui ¸ a In ¸ joc cu informatie perfect˘ ¸i ale unui joc cu informatie imperfect˘. ˆ astfel de situatii. ¸ansa este considerat˘ ea ˆ a¸i ca un juc˘tor. Rationa¸ a a a ¸ litatea secvential˘ implic˘ faptul c˘ o strategie optimal˘ pentru un juc˘tor ¸ a a a a a ar trebui s˘ maximizeze plata sa conditionat de oricare din multimile sale de a ¸ ¸ informatie. Sansa poate interveni ¸ la ˆ ınceperea jocului sau/¸i la anumite momente ˆ cursul desf˘¸ur˘rii jocus ın as a lui. ˆ ıncearc˘ s˘ anticipeze alegerile de alternative ale celorlalti a a ¸ juc˘tori ˆ urma fiec˘rei decizii posibile pentru el. In ın a a s a unui asemenea joc. un nod x al arborelui se spune c˘ initiaz˘ ın a a a ¸ a un subjoc dac˘ nici x ¸i nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆ a s ıntr-o multime ¸ de informatie care contine ¸i noduri care nu sunt succesori ai lui x. Spre exema ¸ ın s a plu.

(a)

(b)

Figure 2.11: Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s

Metoda de baz˘ pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc a este inductia ˆ ¸ ınapoi (”backward induction”). Inductia ˆ ¸ ınapoi este un proces de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘tre a r˘d˘cina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸i determinarea a a s solutiilor optimale ale juc˘torilor la nivel de subjoc. Determinarea solutiilor ¸ a ¸ optimale ˆ cadrul fiec˘rui subjoc (¸i a jocului initial) se realizeaz˘ astfel: penın a s ¸ a tru fiecare dintre multimile de informatie ale juc˘torilor, date fiind nodurile ¸ ¸ a terminale ce pot fi atinse, se renunt˘ la actiunile dominate ale juc˘torului ¸a ¸ a respectiv. O strategie a unui juc˘tor ˆ a ıntr-un (sub)joc ˆ form˘ extensiv˘ este ın a a un plan complet de actiune al juc˘torului de-a lungul arborelui (sub)jocului. ¸ a Strategiile posibile ale unui juc˘tor trebuie s˘ aib˘ cˆte o singur˘ compoa a a a a nent˘ pentru fiecare din multimile de informatie ale juc˘torului respectiv ˆ a ¸ ¸ a ın arborele jocului, considerˆnd o ordine fixat˘ de parcurgere a arborelui jocului a a (de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘d˘cin˘ spre nodurile terminale, ¸i ˆ a a a s ın cadrul fiec˘rui nivel de la stˆnga la dreapta). Fiecare component˘ a stratea a a giei unui juc˘tor poate primi ca valoare oricare dintre etichetele actiunilor a ¸ posibile pentru juc˘torul respectiv din multimea de informatie corespunz˘a ¸ ¸ a toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘torului 2 sunt I ¸i R ˆ a s ın 33

jocul ˆ forma extensiv˘ din Figura 2.14 (a). ˆ jocul ˆ form˘ extensiv˘ din ın a In ın a a Figura 2.18 (a) strategiile juc˘torului 2 sunt 3-uple ˆ care prima component˘ a ın a corespunde primei multimi de informatie a acestui juc˘tor (r˘d˘cina arbore¸ ¸ a a a lui), a doua component˘ corespunde multimii de informatie a juc˘torului 2 a ¸ ¸ a situat˘ la stˆnga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ corespuna a a de multimii de informatie a juc˘torului 2 situat˘ la dreapta pe nivelul 2 al ¸ ¸ a a arborelui. Prima component˘ poate lua valori ˆ multimea {I, R}, a doua a ın ¸ component˘ poate lua valori ˆ multimea {L2 , A2 }, iar a treia component˘ a ın ¸ a poate lua valori ˆ multimea {L3 , A3 }. Juc˘torul 2 are, prin urmare, 8 strateın ¸ a gii posibile ˆ jocul din Figura 2.18 (a): (I, L2 , L3 ), (I, L2 , A3 ), (I, A2 , L3 ), ın (I, A2 , A3 ), (R, L2 , L3 ), (R, L2 , A3 ), (R, A2 , L3 ) ¸i (R, A2 , A3 ). s Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘ el specific˘ a a un echilibru Nash ˆ orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strateın gic este rational secvential. Dac˘ nu exist˘ egalitate de pl˘¸i, adic˘ dou˘ sau ¸ ¸ a a at a a mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸i plat˘ pentru vreunul dintre s a juc˘tori, atunci inductia ˆ a ¸ ınapoi identific˘ un singur echilibru Nash perfect a pe subjoc. ˆ cele ce urmeaz˘, exemplific˘m determinarea echilibrulor Nash In a a perfecte pe subjoc prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pentru jocurile din Figura 2.10. Exemplul 2.14. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘cute sunt acelea ˆ care juc˘torul 2 a ın a trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ lupte sau s˘ se acomodeze, dup˘ ce a observat dea a a a a a cizia luat˘ de juc˘torul 1. ˆ subjocul 1, juc˘torul 2 va prefera actiunea L2 a a In a ¸ care-i asigur˘ plata 2 (fiindc˘ 2 > 1), iar ˆ subjocul 2, juc˘torul 2 va prefera a a ın a actiunea A3 care-i asigur˘ plata 4 (fiindc˘ 4 > 3). Acum, analiz˘m subjocul ¸ a a a 3 care ˆ ıncepe cu decizia juc˘torului 1 (L1 sau A1 ) ˆ situatia ˆ care juc˘torul a ın ¸ ın a 2 a selectat actiunea I. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege L1 , atunci am v˘zut c˘ ¸ a a a a juc˘torul 2 alege L2 , implicˆnd plata 2 pentru juc˘torul 1; dac˘ juc˘torul a a a a a 1 ar alege A1 , am v˘zut c˘ juc˘torul 2 alege A3 , implicˆnd plata 5 pentru a a a a juc˘torul 1. Actiunea optimal˘ pentru juc˘torul 1 ˆ subjocul 3 este a¸adar a ¸ a a ın s A1 (fiindc˘ 5 > 2). Acum analiz˘m jocul complet pentru a stabili care e a a actiunea optimal˘ a juc˘torului 2 la ˆ ¸ a a ınceputul jocului. Dac˘ juc˘torul 2 ar a a alege R, atunci el ar obtine plata 0; dac˘ el ar alege I, am v˘zut din analiza ¸ a a anterioar˘ a subjocului 3 c˘ juc˘torul 1 alege A1 , urmat˘ de actiunea A3 a a a a a ¸ juc˘torului 2, implicˆnd plata 4 pentru juc˘torul 2 (care este mai mare decˆt a a a a 0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A1 , L2 , A3 ), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.18 (b). a ¸ ın 34

Exemplul 2.15. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi, ˆ ıncepˆnd cu subjocul care ˆ a ıncepe ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 a ales ın ın a anterior actiunea U . Fiindc˘ juc˘torul 2 nu ¸tie dac˘ juc˘torul 1 alege A sau ¸ a a s a a B, el va prefera (pentru multimea de informatie ˆ care se afl˘) actiunea X ¸ ¸ ın a ¸ care-i asigur˘ o plat˘ mai bun˘ (1 > 0) sau cel putin la fel de bun˘ (4 = 4) ca a a a ¸ a strategia Y . Juc˘torul 1 va prefera actiunea A care-i asigur˘ plata 3 (fiindc˘ a ¸ a a 3 > 1). Acum r˘mˆne de analizat jocul complet. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege a a a a D, el ar primi plata 2; dac˘, ˆ schimb, el ar alege U , tocmai am v˘zut c˘ a ın a a ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘tre juc˘torul 2, rezultˆnd a a a plata 3 pentru juc˘torul 1, care e mai mare decˆt 2. Prin urmare, ˆ r˘d˘cina a a ın a a arborelui jocului juc˘torul 1 va alege U . Echilibrul Nash perfect pe subjoc a al jocului analizat, (U A, X), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.12. a ¸ ın

Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc

Determinarea prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocurile (ˆ form˘ extensiv˘) finite cu informatie perfect˘ sau ın a a ¸ a imperfect˘ se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘ (corespunz˘a a a toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸i pentru jocul initial. s ¸ Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ extensiv˘ dac˘ restrictia sa la fiecare subjoc este un echilibru ın a a a ¸ Nash al acelui subjoc. Aceast˘ metod˘ este ilustrat˘ ˆ Exemplul 2.20. a a a ın ˆ cele ce urmeaz˘ trat˘m reprezentarea ˆ form˘ extensiv˘ a jocurilor In a a ın a a (cu sau f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei) ˆ care juc˘torii au (infinit de) multe strategii. aa a s ın a 35

Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o multime infinit˘ ¸ a de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘ a jocului a parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘ ˆ Figura 2.13. a ın

Figure 2.13: Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a

ˆ aplicarea metodei inductiei ˆ In ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘ pornirea cu a acele subjocuri (care sunt spre sfˆrsitul jocului original) pentru care exist˘ a a speranta s˘ aib˘ un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸te inductia ˆ ¸ a a s ¸ ınapoi ˆ ıncorporˆnd aceste rezultate de echilibru ˆ subjocuri mai ample. Desigur, a ın determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind metoda analitic˘ bazat˘ pe functiile cel mai bun r˘spuns ale juc˘torilor (vezi a a ¸ a a de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘m aceasta pentru un joc de piata a ¸˘ cu infinit de multe strategii. Exemplul 2.16. Consider˘m o piat˘ cu dou˘ firme concurente, firma 1 ¸i a ¸a a s firma 2, care trebuie s˘-¸i aleag˘ simultan ¸i independent nivelul (optim) al as a s productiei, q1 ¸i, respectiv, q2 , dup˘ ce firma 1 a selectat nivelul (optim al) ¸ s a publicit˘¸ii. Presupunem c˘ pretul pietei este p = a − q1 − q2 , unde a este at a ¸ ¸ nivelul publicit˘¸ii ales de firma 1 (¸i observat de firma 2). Presupunem de at s asemenea c˘ cele dou˘ firme produc la cost zero ¸i costul publicit˘¸ii firmei 1 a a s at 3 3 este 2a /81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q1 −q2 )q1 −2a /81, iar profitul firmei 2 este (a − q1 − q2 )q2 . Observ˘m c˘ BR1 (q2 ) = (a − q2 )/2, BR2 (q1 ) = a a ∗ ∗ (a − q1 )/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q1 (a) = q2 (a) = a/3, implicˆnd p∗ (a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi functia z1 definit˘ a ¸ a 2 3 prin z1 (a) = a − 2a /81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘ nivelul a optim a∗ = 3 al publicit˘¸ii. Nivelul optim al productiei ambelor firme este, at ¸ ∗ ∗ prin urmare, q1 = q2 = 1.

36

2.3

Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ as a

Situatii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor. ¸ ˆ orice aplicatie a teoriei jocurilor trebuie s˘ transpunem descrierea neforIn ¸ a mal˘ (adesea narativ˘) a problemei ˆ a a ıntr-un model teoretic din teoria jocurilor alegˆnd forma cea mai potrivit˘ pentru a reprezenta jocul ¸i apoi s˘-l rea a s a zolv˘m. Situatiile practice ˆ care conflictul existent este ˆ principal genea ¸ ın ın rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘) a ale juc˘torilor nu sunt permise (de¸i comunicarea ˆ a s ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘) pot fi adesea modelate cu a u¸urint˘ folosind un model din teoria necooperativ˘ a jocurilor. O decizie s a a important˘ care trebuie f˘cut˘ este aceea a select˘rii formei celei mai potria a a a vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘ este o descriere dinamic˘ ¸i a as detaliat˘ a jocului. Ea prezint˘ avantajul unei analize naturale a situatiei a a ¸ modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘ este o descriere static˘ ¸i a as concis˘. Ea se bazeaz˘ pe presupunerea c˘ juc˘torii iau decizii simultan ¸i a a a a s independent ¸i prezint˘ un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘rii jocus a a lui. Adesea, descrierea neformal˘ a unei situatii conflictuale este mai u¸or a ¸ s tradus˘ ˆ forma extensiv˘ a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nora ın a male ˆ rezolvarea jocului, forma extensiv˘ obtinut˘ poate fi apoi translatat˘ ın a ¸ a a ˆ forma normal˘ corespunz˘toare, pe baza determin˘rii strategiilor juc˘ın a a a a torilor ˆ arborele jocului. Oric˘rui joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ corespunde o ın a ın a a ıi form˘ normal˘ unic˘. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸i joc a a a s ˆ form˘ normal˘. Ilustr˘m relatia dintre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ın a a a ¸ as a prin urm˘torul exemplu care modeleaz˘, ˆ dou˘ variante privind regulile a a ın a jocului, comportarea pe piata de jocuri video a dou˘ firme de software. ¸ a Exemplul 2.17. Consider˘m urm˘toarea situatie decizional˘ interactiv˘ pe a a ¸ a a piata de jocuri video. Presupunem c˘ pe piat˘ se afl˘ o firm˘ specializat˘ ˆ ¸ a ¸a a a a ın jocuri video, juc˘torul 1, care realizeaz˘ un profit curent de 5 unit˘¸i valoa a at rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘ firm˘ de software, firma 2, care a a realizeaz˘ un profit curent de o unitate valoric˘ din alte tipuri de activit˘¸i, a a at intentioneaz˘ s˘ intre pe piata de jocuri video. Ea trebuie s˘ decid˘ dac˘ intr˘ ¸ a a ¸ a a a a sau nu pe piat˘ ¸tiind c˘ firma 1 va reactiona, ori ostil (ˆ ¸a s a ¸ ıncercˆnd s˘ distrug˘ a a a firma 2) ori acceptˆnd situatia de concurent˘ creat˘ prin intrarea firmei 2. a ¸ ¸a a Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc necooperativ de dou˘ persoane, ¸ a a a unde firma 1 are dou˘ alternative (ˆ caz de intrare pe piata a firmei 2): a ın ¸˘ A – corespunzˆnd acomod˘rii sale cu prezenta pe piat˘ a firmei 2 – ¸i L – a a ¸ ¸a s 37

a ın s 38 . spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice. profitul a ¸˘ s a ¸ firmei 2 va cre¸te. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. Dac˘ a ¸˘ a a firma 2 decide s˘ intre pe piata ¸i firma 1 se acomodeaz˘ situatiei. ˆ cazul ˆ care firma 2 intrare pe piata. spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ a a costisitoare –. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. Aceast˘ variant˘ este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie a a a ¸ (complet˘ ¸i) perfect˘. ambele firme realizeaz˘ profitul lor curent.19. Modelarea acestei a situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ necesit˘ informatii suplimentare privind ¸ ın a a a ¸ desf˘¸urarea temporal˘ a jocului ¸i regulile privind informatia disponibil˘ juas a s ¸ a c˘torilor. ˆ timp ce profitul s at ın firmei 1 va sc˘dea. Presupunem c˘ firma 2 trebuie s˘ decid˘ ˆ ai dac˘ intr˘ sau nu a a a a ıntˆ a a pe piat˘ ¸i consider˘m urm˘toarele dou˘ variante privind informatia de care ¸a s a a a ¸ dispune firma 1 atunci cˆnd decide tipul s˘u de comportare fat˘ de firma 2 a a ¸a pe piata de jocuri video: ¸ (a) Firma 1 observ˘ intrarea pe piata a firmei 2 ¸i apoi decide comportarea a ¸˘ s sa. Modul ˆ care forma extensiv˘ a unui joc genereaz˘ o a ın a a form˘ normal˘ unic˘ este ilustrat cu ajutorul a dou˘ situatii de interactiune a a a a ¸ ¸ strategic˘ prezentate ˆ Exemplul 2. piata de jocuri video as a ınl˘ ¸ va avea de suferit asigurˆnd ambelor firme profit zero.14 (a). spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice.corespunzˆnd luptei cu firma 2.14 (b). In ¸˘ s at a ın ın decide s˘ nu intre pe piata.18 ¸i Exemplul 2. a a ın Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piata de jocuri video ¸ le corespunde un acela¸i joc ˆ form˘ normal˘.15. Aceast˘ variant˘ aa s a a a este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie (complet˘ dar) a ¸ a imperfect˘. as a a ın (b) Firma 1 trebuie s˘ decid˘ comportarea sa pe piata video (ˆ caz de a a ¸ ın intrare a firmei 2) f˘r˘ a ¸ti decizia luat˘ de firma 2. iar firma 2 are dou˘ strategii: I – corespunzˆnd deciziei de a a a intra pe piat˘ – ¸i R – corespunzˆnd deciziei de renuntare la intentia de ¸a s a ¸ ¸ ˆ ceea ce prive¸te pl˘¸ile juc˘torilor. Dac˘ ˆ a firma 2 intr˘ a at a ıns˘ a pe piat˘ ¸i firma 1 lupt˘ pentru ˆ aturarea firmei 2. reprezentat ˆ Figura 2. s ın a a ın Scopul acestui paragraf este s˘ studieze leg˘tura ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i as forma normal˘ a unui joc necooperativ ¸i ˆ a s ıntre conceptele de solutie speci¸ fice fiec˘rei forme.

ˆ vederea atingerii unui acord.14: Jocuri de piata ˆ form˘ extensiv˘ ¸˘ ın a a L A I R 0. 1 2.18. Alterna¸ a a a a a tivele rezonabile (¸i realizabile) pentru juc˘torul 1 sunt schemele de divizare s a 39 . 2 5. juc˘torul a ımp˘ ¸ at a a a 2. 1 Figure 2. 0 5. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘tori pot primi o sum˘ de a a 6 unit˘¸i valorice dac˘ ei cad de acord asupra modului de ˆ artire (ˆ unit˘¸i at a ımp˘ ¸ ın at valorice ˆ ıntregi) a acestei sume. juc˘torii In a urmeaz˘ o procedur˘ strict˘: unul dintre juc˘tori.(a) (b) Figure 2. propune o a a a a a schem˘ de ˆ artire a celor 6 unit˘¸i valorice iar cel˘lalt juc˘tor. reactioneaz˘ la propunerea f˘cut˘ acceptˆnd-o sau refuzˆnd-o. juc˘torul 1.15: Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ Exemplul 2.

unde alternativele disponibile juc˘torului 2 – ın a a(ccept˘) ¸i r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere a s a juc˘torului 1 se refer˘. ın a ¸ Este natural (sub presupunerea de rationalitate perfect˘) ca juc˘torul 2 s˘ ac¸ a a a cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘torului 1 fiindc˘ ˆ caz contrar a a ın acest juc˘tor va primi 0 unit˘¸i valorice ˆ loc de 1. a s ın a a ¸ as a reprezentat ˆ Figura 2.5-1. Dac˘ juc˘torul 2 accept˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1. dar dac˘ at ımp˘ ¸ a juc˘torul 2 refuz˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1. 2 sau 3 unit˘¸i valorice. s a a a a a a cele 6 unit˘¸i valorice sunt ˆ artite conform propunerii respective.(a1 . In a ¸ fiec˘rui juc˘tor de-a lungul arborelui jocului). Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic a a din Figura 2. 4-2 ¸i 3-3. a at ın at Bazat pe aceasta.16 (b) cu ajutorul s˘getilor.16 (a). (a) (b) Figure 2.16 (a) este reprezentat ˆ Figura 2. a2 .16: Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 40 . echilibrul perfect pe subjoc a a este profilul strategic (5-1. oferta este anulat˘ (adic˘ a a a a a a a ambii juc˘tori primesc 0 unit˘¸i valorice). juc˘torul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘ pentru el a a ˆ termeni de strategii ale juc˘torilor (planuri complete de actiune ale (5-1). Situatia descris˘ poate fi modea at ¸ a lat˘ u¸or ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie (complet˘ ¸i) perfect˘. a3 )).

a3 ). 0 3.17 (b). 0 3. a2 . 0 0. 1∗ 5. 3 0. ˆ ordinea 5-1. 3∗ 0. a3 ). Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash ın (5-1. 3 0. 2 4. a3 ) ¸i s (r1 . 0 0. 3-3. 2 0. 0 (b) Figure 2.17. observˆnd alternativa de comportare adoptat˘ de firma 1 ca r˘spuns la a a a intrarea sa pe piat˘. este ”credibil” fiind a unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate al jocului. r2 . 4-2. a3 ). ori. r3 ). 0 0. coloana 1) a bimatricei. r3 ).16 (b) pentru jocul ˆ ın form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. pur ¸i simplu. (Un joc de piat˘ extins) Consider˘m o versiune mai ampl˘ ¸a a a a unui joc de piat˘ de tipul celui descris ˆ Exemplul 2. 0 0. ¸i ale c˘rui a ın s a coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘torului 2. 3 0. 1∗ 5. (a1 . 2 4. dup˘ care ¸ ¸˘ a firma 1. s˘ se acomodeze situatiei existente. a a a a a 5. r3 ). 0 0. (r1 . 0 0. 0 0. a2 . 0 4. 2∗ 0. r2 . r3 ). 2 4. 0 (a) 5. 1 5. (a1 . c˘ ˆ ai firma 2 decide dac˘ intr˘ s ın a ıntˆ a a pe piata de jocuri video (strategia I) sau renunta (strategia R). a2 . observˆnd alternativa aleas˘ de firma 2. Firma a ¸˘ 2. 1∗ 0.16 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2.17. va trebui s˘ decid˘ modul s˘u de comportare strategic˘ ¸a a a a a ˆ continuare: ori s˘ intre ˆ lupt˘ cu firma 1 ca s˘-¸i consolideze pozitia pe ın a ın a as ¸ piata. 0 0. 0 4. ˆ ordinea: (a1 . 3 0. r2 . a ın (a1 . decide dac˘ va lupta cu a a a firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ costisitoare) ˆ scopul a ın distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘rii pe piata a firmei 2. 2∗ 4. 0 4. 3 0. (a1 . 0 3. ¸˘ s a ¸ 41 .Formei extensive din Figura 2. adic˘ (linia 1. 2 0. r2 . 2 0. 1∗ 5. 0 0. 0 3. (r1 . 0 0. 1 5. Acest echilibru Nash ın coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2. 1 5.17: Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a Exemplul 2. 0 3. 3 0. 1 0. ca ¸a ın ¸i ˆ prima versiune a Exemplului 2. Presupunem.19. 0 3. a3 )). (r1 . 0 4. 3 0. 0 3. a2 . 0 3.17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘rui linii corespund a ın a la strategiile pure ale juc˘torului 1. Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 7 echilibre Nash care sunt marcate ın a a cu ∗ ˆ Figura 2. a2 .

situatia particular˘ ˆ desf˘¸urarea jocului.18 (b) cu ajuın torul s˘getilor.18: Forma extensiv˘ u unui joc de piata extins a ¸˘ Formei extensive din Figura 2. (a) (b) Figure 2. a a as pentru juc˘torul 2. El poate fi determinat cu u¸urint˘ folosind metoda inductiei a ¸ s ¸a ¸ ˆ ınapoi.19 (a) ca un joc bimatriceal.19 este modelat˘ ca un ¸ ın a joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2.10 (a) marcheaz˘ subjocurile jocului initial. Figura 2.18 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2. Juc˘torul 1 are dou˘ a ın a a 42 . folosite ˆ cadrul a ¸ ın inductiei ˆ ¸ ınapoi.O situatie de tipul celei descrise ˆ Exemplul 2. Un echilibru a ¸ a ın as perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆ Figura 2.18 (a). Alternativele L (lupt˘) ¸i A (se ın a a ın a s acomodeaz˘) sunt indexate pentru a face clar juc˘torul la care se refer˘ ¸i.

1 9.19 (b). A2 . 0 (b) Figure 2.20. Consider˘m jocul ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. 0 9. 0 9. (I. ce corespund coloanelor bimatricei ˆ ora ın dinea: (I. 0 9. ¸ ¸ s Concludem ca numai echilibrul Nash (U A.19: Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a ˆ Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale ˆ cadrul inductiei ˆ ın ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe subjoc. adic˘ (linia 2. A2 . (R. liniilor bimatricii. 0 9. X). 2 2. L2 .10 (b) ¸i a ın a a s Figura 2. Y ) ¸i (DB. 4 9. 2 4. A3 ). 4∗ 2. A2 .20. (R. (A.12). Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 3 echilibre Nash ın a a marcate cu ∗ ˆ Figura 2. 0 9. Considerˆnd s a restrictia acestor echilibre Nash la subjoc obtinem (A. 0 9. L3 ). (I. ˆ aceast˘ ordine. 1 4. Exemplul 2. Y ) ¸i (B. 0 9.strategii pure: L1 – s˘ lupte ˆ a ımpotriva firmei 2 – ¸i A1 – s˘ se acomodeze s a intr˘rii pe piata a firmei 2. 1 4.12. L2 . 0 9. 0 2. 2 4. a ¸˘ a ın a Juc˘torul 2 are 8 strategii pure. A3 ). 3 5. L2 . Acest echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obtinul folosind forma extensiv˘ ¸ a (vezi Figura 2. (DA. L2 . L3 ). 2∗ 2. 3 5. A3 ). ın a a a a a 2.18 (b) pentru jocul ˆ form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. 0 2. 0 9. (R. (R. X). Y ). Y ). este un echilibru a Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate. L2 . 3 5. A2 . A3 )). Jocul complet are trei echilibre Nash: (U A. L3 ). 4∗ 9. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A. 43 . 0 9. 1 9. 0 9. 4 2. X) este perfect pe subjoc. 0 9. coloana 2) a bimatricei. (I. L3 ). (I. corespunzˆnd. A3 ). 3 5. 0 (a) 2. X). Dintre acestea numai profilul strategic ın (A1 . Forma sa normal˘ ¸i cea a subjocului s˘u sunt reprezentate ˆ as a ın Figura 2. Acest ın echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.

. O strategie pur˘ poate fi considerat˘ ca un caz degenerat de a a a 44 .. Determinarea echilibrelor a s Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘cut folosind diagrame cu s˘geti. Clase de jocuri necooperative s care au echilibre Nash pure. Este ın a ˆ aˆ ıns˘ ıntotdeauna posibil. 0 2. Am v˘zut c˘ nu toate jocurile mas a a triceale ¸i bimatriceale au echilibre Nash pure.UA UB DA DB X 3. Totu¸i multe jocuri matriceale obtinute prin moa s ¸ delarea de situatii practice nu au punct ¸a ˆ strategii pure. ˆ ıntr-un joc finit. 4 2. 1 2. Pentru asemenea ın jocuri e dificil s˘ se recomande juc˘torilor strategii optimale (din punctul a a de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆ situatia de joc analizat˘. 1 2. σi i ) pe multimea Xi a strategi¸ ilor sale pure.1 am introdus forma normal˘ pentru jocuri necooperative de n In a persoane (n ≥ 2) ¸i notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure.. {Xi }i∈N .. ¸i cele mai multe ¸ s ın s jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆ strategii pure. s˘ se recomande fiec˘rui juc˘tor a a a o (schem˘ rational˘ de) randomizare pe multimea strategiilor sale (pure).20: Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2. adic˘ un vector cu componente nenegative a c˘ror sum˘ este a a a egal˘ cu 1. cum sunt jocurile de tip potential ¸i congestie. ¸i functiile cel a s s ¸ mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) ale fiec˘rui juc˘tor la toate strategiile a ın a a pure ale celuilalt juc˘tor. 6 2.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte as ın ˆ paragraful 2. {Ki }i∈N este a a ın |X | 1 ¸ o distributie de probabilitate σi = (σi . Identificarea jocurilor matriceale s care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆ principal pe c˘utarea punctelor ¸a (ˆ ın a s ın strategii pure) folosind matricea initial˘ a jocului sau cea obtinut˘ prin eli¸ a ¸ a minarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate. a a ¸ metoda elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate. 4 1. 6 (a) Y 1. 6 2. 0 (b) Figure 2. 4 2. Problemele s ¸ ın fundamentale abordate au fost existenta ¸i calcularea echilibrelor Nash pure ¸ s pentru jocuri matriceale ¸i bimatriceale. au ¸ s fost introduse ¸i unele exemple rezolvate. a a a O strategie mixt˘ pentru juc˘torul i ˆ jocul N. 6 A B X Y 3. . 4 2. a ¸ a ¸ adic˘ o strategie mixt˘ optimal˘.

q) := i=1 j=1 m n pi aij qj = pT Aq. {Σi }i∈N .. atunci Ki (σ) este plata a¸teptat˘ de a a s a juc˘torul i cˆnd juc˘torii aleg profilul strategic σ.strategie mixt˘ care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸i probaa s bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘torului respectiv.. Fie A = ın s (a(i. L cu K(p. i=1 m pi = 1 . Not˘m a a cu Σi multimea strategiilor mixte σi ale juc˘torului i.. {Xi }i∈N ..m. 45 . {Ki }i∈N este jocul N.. ¸ σi i∈N Existenta echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru jocuri finite a fost ¸ ın demonstrat˘ de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer.21. {Ki }i∈N care folose¸te strates giile mixte ¸i pl˘¸ile a¸teptate ale juc˘torilor. adic˘ ¸ a ∗ Ki (σ ∗ ) = max K(σi . Multimea strategiilor ¸ mixte pentru juc˘torul 1 este a m ∆ = m p ∈ IR | p ≥ 0. ∆ . numit ¸i echilibru Nash mixt... Extensia mixt˘ a jocului a a a a N. .. j=1 qj = 1 ... Atunci Σ = ¸ a Σi desemneaz˘ multimea (convex˘ a) tuturor combinatiilor de strategii mixte ale a ¸ a ¸ juc˘torilor. K. σn ) de s ¸ ∗ strategii mixte astfel ˆ at strategia σi a fiec˘rui juc˘tor i maximizeaz˘ plata ıncˆ a a a a¸teptat˘ de acest juc˘tor dac˘ strategiile celorlalti juc˘tori (notate cu σ−i ) s a a a ¸ a sunt mentinute fixe.. σn ) ∈ Σ. Dac˘ σ = (σ1 . Extensia mixt˘ a lui A este jocul infinit a m n ∆ . L(p. iar multimea strategiilor mixte ale juc˘torului 2 este ¸ a n ∆n := q ∈ IRn | q ≥ 0.j=1.. a Teorema 2.n un joc matriceal (de tip m×n). ın ˆ cele ce urmeaz˘ ne concentr˘m atentia asupra calcul˘rii echilibrelor In a a ¸ a Nash (ˆ strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸i bimatriceale. j))i=1.. este o combinatie σ ∗ = (σ1 .. q). . q) := −K(p. Un echilibru Nash ˆ strategii s at s a ın ∗ ∗ mixte. σ−i ) pentru toti i ∈ N. (Nash) Orice joc strategic finit are cel putin un echilibru ¸ Nash ˆ strategii mixte.

. Dac˘ nu exist˘ punct ¸a (ˆ a a a s ın strategii pure)...m} Teorema 2. Fie A un joc matriceal de tip 2×2. 2 × n ¸i m × 2.. completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸i/sau coloanele s ignorate (pe baza relatiei de dominare (stochastic˘)). unde ej este vectorul j din baza standard ¯ i ˆn IRn . Strategiile dominate a s sunt determinate prin relatia de dominare introdus˘ ˆ paragraful 2. 2 × n.Lema 2. (ii) v (A) = infn max eT Aq. a s s Multe jocuri matriceale obtinute prin modelarea unei situatii pur competitive ¸ ¸ sunt ori de tip 2×2. care sunt deci strategii pure. (Minmax. pe care o introducem aici. aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ strategiile optimale (dac˘ exist˘) trebuie a a a a s˘ fie strategii mixte. atunci el determin˘ strategiile optimale (linia ¸i coloana a s a s corespunz˘toare). ˆ cele ce urmeaz˘ prezent˘m metode pentru a rezolva jocuri ın In a a matriceale mici. Strategiile optimale ale jocului mic. Aceast˘ metod˘ general˘ de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘ a a a a ˆ acest curs.. ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate.1 ¸i/sau ¸ a ın s prin relatia de dominare stochastic˘. Dac˘ ın s ın a exist˘ un punct ¸a. John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal v(A) = v (A). ˆ care fiecare juc˘tor folose¸te ambele strategii pure a ın a s 46 . Spunem ¸ a c˘ o strategie pur˘ a unui juc˘tor este dominat˘ stochastic dac˘ exist˘ o a a a a a a combinatie liniar˘ a altor strategii pure ale acelui juc˘tor care o domin˘. ¸ a a a Rezolvarea jocului initial poate fi astfel redus˘ uneori la rezolvarea unui joc ¸ a matriceal de tipul 2 × 2. Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘tori.23. c˘ut˘m a a a ˆ ai un punct ¸a (ˆ strategii pure) verificˆnd dac˘ valoarea inferioar˘ a ıntˆ s ın a a a jocului coincide cu valoarea superioar˘ a jocului..n} min pT Aej . ¸ Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2. sunt strategii optimale ¸ a ale jocului initial. adic˘ dac˘ exist˘ un element a a a a al matricei care este cel mai mic ˆ linia sa ¸i cel mai mare ˆ coloana sa. ı q∈∆ i∈{1. ¸i jocuri simetrice. 2 × n sau m × 2. m × 2.. ¯ Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i valoarea unui joc matriceal pot a s fi determinate ˆ ıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare. adic˘ jocuri de tip 2 × 2.22. Valoarea inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ pentru jocul A satisas a fac relatiile: ¸ (i) v(A) = sup p∈∆m j∈{1..

Un a s caz special este cˆnd matricea jocului initial este simetric˘ ¸i exist˘ simetrie a ¸ as a complet˘ ˆ a ıntre strategiile de acela¸i tip. a s 2. vezi dac˘ exist˘ linii dominate (stochastic) a s a a ¸i ¸terge-le. 1). constanta multiplicativ˘ este aleas˘ astfel ¸ s a a ˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘ fie egal˘ cu 1. s s 3. O procedur˘ general˘ a ¸ a a pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 × n const˘ din urm˘torii patru a a pa¸i: s 1. constˆnd a a a a din urm˘torii patru pa¸i: a s 1. Ia jocul care are cea mai mic˘ valoare. Daca nu exist˘ puncte ¸a . completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile coloanelor nefolosite ˆ acest joc de tip 2 × 2. Din coloanele r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ coloane ¸i a ¸ a a s rezolv˘ toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. ˆ orice joc de s In tipul 2 × n sau m × 2 exist˘ ˆ a ıntotdeauna ori un punct ¸a (ˆ strategii pure) s ın ori o submatrice de tipul 2 × 2 care d˘ solutia jocului. Caut˘ un punct ¸a. completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 × 2. a ¸ 4. Caut˘ un punct ¸a. ceea ce permite reducerea jocului s 47 . Dac˘ nu exist˘ puncte ¸a. n ≥ 3.cu probabilit˘¸i (strict) pozitive. este uneori posibil ca jocuri matriceale de s ¸ tip m × n. at A¸a cum am mentionat deja. s˘ fie reduse la jocuri de tip 2 × 2. Din liniile r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ linii ¸i rezolv˘ a ¸ a a s a toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. s s 3. Vectorii JA∗ ¸i A∗ J T . ¸ 4. iar strategiile optimale vor a s fi proportionale cu JA∗ ¸i A∗ J T . cu m. a s 2. Strategiile optimale pentru a acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. Ia jocul care are cea mai mare valoare. a Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸i m×2. unde J = (1. Pentru a le determina form˘m matricea at a ∗ adjunct˘ A (interschimbˆnd elementele de pe diagonala principal˘ ¸i luˆnd a a as a opusul celorlalte dou˘ elemente). Strategiile optimale pentru acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. a prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate (stochastic). 2 × n sau m × 2. at ın Pentru jocuri matriceale de tip m×2 exist˘ o procedur˘ similar˘. vezi dac˘ exist˘ coloane dominate (stochasa a s a a tic) ¸i ¸terge-le. a s corespund atunci sum˘rii liniilor ¸i coloanelor. Valoarea ıncˆ a a jocului se determin˘ folosind formula v=(a11 a22 −a21 a12 )/(a11 +a22 −a21 −a12 ).

. atunci i=1 ri aij ≥ 0 pentru toti j ¸i unele inegalit˘¸i sunt egalit˘¸i ¸ s at at (altfel v > 0). m} | pi > 0}. q ∗ ) este un echilibru Nash al extensiei mixte a lui (A. B) dac˘ ¸i numai dac˘ C(p∗ ) ⊆ P B1 (q ∗ ) ¸i C(q ∗ ) ⊆ P B2 (p∗ ). pentru a a toti i. Suportul strategiei mixte p a juc˘torului 1 este C(p) := s a {i ∈ {1. Pentru rezolvarea jocurilor de tip 2×2... unde K(p. a Jocurile bimatriceale f˘r˘ echilibre Nash ˆ strategii pure (¸i de asemenea aa ın s cele cu echilibre Nash ˆ strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘ ın a a jocului bimatriceal. B) un joc bimatriceal de tip m × n. Multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın pure ale juc˘torului 1 la strategia mixt˘ q este P B1 (q) := {i ∈ {1...+rn = 1. ˆ ¸ Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘tori au acelea¸i a s strategii (mixte) optimale ¸i valoarea jocului este egal˘ cu zero. q) = a s T m n p Bq. ∆n ........ j = 1. Un joc matriceal simetric este descris printr-o matrice p˘tratic˘ A = (aij )i. a a a a adic˘ o matrice ale c˘rei elemente satisfac egalitatea aij = −aji . B) multimea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a lui (A. Fie (A. am obtinut o strategie ¸ s ¸ a ¸ optimal˘. Rezolvarea s a jocurilor simetrice se bazeaz˘ pe ideea c˘ dac˘ r este o strategie optimal˘ ˆ a a a a ın n jocul A.. . Profilul strategic (p∗ . Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice.n strˆmb-simetric˘. Teorema 2.21 asigur˘ existenta ¸ s ¸ a ¸ echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A. a a Vom determina componentele lui r folosind. Extensia mixt˘ a unui joc bimatriceal (A. r Teorema 2. n. B). ın adic˘ existenta echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a acestui joc. ˆ ımpreun˘ cu ecuatia precedent˘. pentru toti p ∈ ∆ ¸i toti q ∈ ∆ . p ∈ ∆m ¸i s q ∈ ∆n .. . L).j=1. B) de tip a m × n este dat˘ prin (∆m .. 2×n ¸i m×2 sunt de asemenea s disponibile metode grafice.. s r∈{1..m} max eT Aq}. . m} | a a eT Aq = max eT Aq}. ¸ a Fie p ∈ ∆m ¸i q ∈ ∆n ... as a s 48 .. a ¸ a n − 1 ecuatii obtinute alegˆnd n − 1 inegalit˘¸i ¸i considerˆndu-le ca egalit˘¸i ¸ ¸ a at s a at ¸i rezolvˆnd sistemul liniar de n ecuatii cu n necunoscute obtinut..24.m} mixte ale juc˘torului 1 la q este B1 (q) := {p ∈ ∆m | pT Aq = a Analog se definesc C(q). q) = pT Aq ¸i L(p.initial astfel ˆ at (cel putin) unul dintre juc˘tori s˘ aib˘ doar dou˘ strategii ¸ ıncˆ ¸ a a a a pure. iar multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın i r r∈{1. Strategia optimal˘ r este o necunoscut˘ cu r1 +r2 +.. Dac˘ s a ¸ ¸ a ri ≥ 0 pentru toti i ¸i inecuatia a n-a e verificat˘.. K. P B2 (p) ¸i B2 (p). Not˘m a ¸ a a cu N E(A. B).

q ) este o strategie mixt˘ optimal˘ a jocului bimatriceal de a a tip 2 × 2.2 ¸i L(i. y ∈ B2 (x ) ←→ (x .Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i pl˘¸ile juc˘torilor corespunz˘a s at a a toare acestor strategii pot fi ˆ ıntotdeauna determinate folosind legatura dintre teoria complementarit˘¸ii liniare ¸i jocuri bimatriceale. a 1 ∗ ∗ (x . y ∗ ) ∈ G∗ ∩ G2 . Fie B1 : Y →X. y ) ∈ G∗ . Aceast˘ metod˘ grafic˘ se bazeaz˘ pe fapa a a a a a ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ tul c˘ (x . x) ∈ Y × X. j)i=1. Rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘.2 . Pea ∗ ∗ rechea (p . x) → (x. Un echilibru Nash pentru un joc bimatriceal (K(i.2. iar G1 este imaginea graficului G1 ⊂ Y × X a lui B1 sub ¸ aplicatia Y × X → X × Y cu (y.2 . y) pentru toti (y. Aceast˘ metod˘ este aplicabil˘ de asemenea ˆ jocuri mai largi ce pot fi a a a ın reduse la tipul 2 × 2 prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate a s (stochastic). Sotul prefer˘ meciul a a ¸ a 49 . sea s parˆnd pl˘¸ile celor doi juc˘tori.25. aa Exemplul 2. j=1.2. j)i=1. a a a B2 : X → Y multifunctiile cel mai bun r˘spuns pentru juc˘torul 1 ¸i. y) ∈ X × Y | x ∈ B1 (y)} a ın ¸i G2 := {(x. K. j=1. De¸ ¸ terminarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte ale jocului se poate face prin ın reprezentarea grafic˘. j)i=1. y) ∈ X × Y | y ∈ B2 (x)}. Se determin˘ strategia mixt˘ optimal˘ p∗ a juc˘torului 1 ˆ jocul maa a a a ın triceal L ¸i strategia mixt˘ optimal˘ q ∗ a juc˘torului 2 ˆ jocul K. a a a a Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. y ) ∈ G2 ←→ (x∗ .2. Fie G1 := {(x. res¸ a a s ∗ pectiv. (x∗ . Fie G = a a a X. Exemplific˘m aceast˘ metod˘ grafic˘ folosind un joc denumit im1 propriu ”B˘t˘lia sexelor”. y ∗ ) ∈ N E(G) ←→ (x∗ . ˆ acela¸i sistem de coordonate. a at a 2. In a a ce urmeaz˘ prezent˘m o metod˘ algebric˘ pentru determinarea echilibrelor a a a a Nash ˆ strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 2×2 ¸i o metod˘ ın s a grafic˘ pentru rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. Se formeaz˘ jocurile matriceale K(i. j=1. (B˘t˘lia sexelor) Un cuplu trebuie s˘ decid˘ dac˘ vor merge aa a a a ˆ ımpreun˘ la un meci de box sau la un spectacol de oper˘. y ) ∈ N E(G) ←→ x ∈ B1 (y ). L un joc de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. Y. s a a a ın folosind metoda prezentat˘ pentru jocuri matriceale de tip 2 × 2. Deci. a (multi)functiilor ”cel a ın s ¸ mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. Observ˘m c˘ G2 este graficul s a a ∗ multifunctiei B2 . juc˘torul 2 ˆ jocul G. y ∗ ) ∈ 1 a a a a G∗ ∩ G2 . L(i. Acest˘ metod˘ geat s a a ˆ cele neral˘ de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ aici.2 ) poate fi determinat folosind urm˘toarea procedur˘: a a 1. j)i=1.2. j=1.

y) = xy + 3(1 − x)(1 − y) = (4x − 3)y − 3x + 3. respectiv. 1 − y) a a a s strategia mixt˘ a juc˘torului 2.21 (b). G∗ ¸i G2 .21(a) ca puncte de intersectie ale celor dou˘ grafice. 1 0. ın sunt reprezentate ˆ Figura 2.21: Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 50 . Modelarea unei situatii ın ¸ a a ¸ de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘ din Figura a 2.21(a) cu linie plin˘ ¸i. (0. Graficele corespunz˘toare multifunctiilor cel mai bun r˘spuns. K2 (x. 0 Oper˘ 0. cu linie − − −. 3 (b) Figure 2. 1 G2 = {(x. ın ¸ a Meci Oper˘ a Meci 3. ˆ timp ce sotia prefer˘ spectacolul de oper˘. 1/4) ¸i (1. 0 a 1. y) | K2 (x. Functiile de plat˘ ale juc˘torilor sunt: a a ¸ a a K1 (x. unde a ¸ a 1 s ın G∗ = {(x. y) este maxim ˆ raport cu y pentru x fixat}.de box. y) este maxim ˆ raport cu x pentru y fixat}. ın as Echilibrele Nash ale jocului. y) | K1 (x.0). Not˘m cu (x. 1 − x) strategia mixt˘ a juc˘torului 1 ¸i cu (y. sunt de asemenea vis zualizate ˆ Figura 2. (3/4. y) = 3xy + (1 − x)(1 − y) = (4y − 1)x − y + 1.1).

atunci jocul este un joc cu informatie imperfect˘.5 Informatie ¸i jocuri necooperative ¸ s Teoria jocurilor necooperative ˆ ıncearc˘ s˘ prezic˘ rezultatul ˆ situatii de dea a a ın ¸ cizie interactiv˘. Forma extensiv˘ a unui a s a joc are un caracter dinamic ˆ ıntrucˆt ilustreaz˘ desf˘¸urarea secvential˘ ˆ a a as ¸ a ın timp a jocului. Mai departe. adic˘ iau ˆ a s ¸ a a ın consideratie atˆt cunoa¸terea lor cˆt ¸i posibilit˘¸ile de comportare rational˘ ¸ a s a s at ¸ a ale celorlalti juc˘tori. cu exceptia posibil˘ a informatiei asimetrice privind actiunile ¸ ¸ a ¸ ¸ juc˘torilor. considerˆnd o singur˘ jucare a jocului ¸i prea a a s supunˆnd c˘ juc˘torii ˆsi aleg alternativa strategic˘ simultan ¸i independent.1 ¸i 2.4 sunt de aceea ın a a ın s numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”. Forma normal˘ (strategic˘) analizeaz˘ o situatie conflictual˘ a a a ¸ a folosind o descriere concis˘. ˆ paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆ form˘ a a In ın a strategic˘ (normal˘) ¸i ˆ form˘ extensiv˘ ˆ care pl˘¸ile corespunz˘toare jua a s ın a a ın at a c˘torilor sunt deterministe ¸i ”common knowledge”. Jucarea repetat˘ a ın a a a unui joc static (”one-shot”) de un num˘r finit sau infinit de ori are ˆ a un a ıns˘ caracter dinamic ¸i face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele s specifice. Jocurile cu informatie complet˘ nu afi¸eaz˘ asimetrii ¸ a ¸ a s a informationale. am v˘zut c˘ ˆ a a ıntr-un joc ˆ form˘ extensiv˘ juc˘torii ın a a a pot avea informatie perfect˘ ¸i/sau imperfect˘. de fiecare dat˘ a a s ıntˆ a a a cˆnd o decizie trebuie f˘cut˘. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric a al informatiei de care dispun juc˘torii. Ea folose¸te presupunerea c˘ juc˘torii se comport˘ rational. Asimetriile de informatie se ˆ alnesc frecvent ˆ ¸ ¸ ıntˆ ın situatiile practice. Dac˘ exist˘ juc˘tori care nu au a ın ¸ a a a a informatie perfect˘. a a a ı¸ a s Jocurile ˆ form˘ normal˘ studiate ˆ paragrafele 2. teoria necooperativ˘ a jocurilor dis¸ a a tinge ˆ ıntre dou˘ tipuri de modele: jocuri cu informatie complet˘ ¸i jocuri cu a ¸ as informatie incomplet˘. ¸ a ¸ a O situatie ˆ care un juc˘tor ¸tie ceva ce un alt juc˘tor nu ¸tie. ˆ comparatie cu jocurile ın ˆ form˘ extensiv˘. adic˘ ¸ s a a a ¸ a urmeaz˘ scopuri exogene bine-definite ¸i rationeaz˘ strategic. se nume¸te ¸ ın a s a s s asimetrie de informatie. Un juc˘tor are informatie ¸ a s a a ¸ perfect˘ cˆnd el ¸tie exact tot ce s-a ˆ amplat pˆn˘ atunci. Informatia privat˘ privind elemente intangibile ˆ situatii stratea ¸ a ın ¸ 51 . care sunt numite jocuri dinamice. Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ ¸ a ¸ a a ıntr-un joc necooperativ face o mare diferenta privind ceea ce juc˘torii pot s˘ fac˘ sau ar trebui ¸˘ a a a s˘ fac˘. adic˘ ˆ situatii ˆ care rezultatul este determinat de c˘tre a a ın ¸ ın a actiunile tuturor juc˘torilor ¸i nici-un juc˘tor nu are control complet asupra ¸ a s a situatiei. Informatia imperfect˘ ¸i asimetriile informationale au ¸ ¸ a s ¸ implicatii pentru comportarea strategic˘ a juc˘torilor ¸i pl˘¸ile a¸teptate ¸ a a s at s de juc˘tori. Un joc are informatie perfect˘ dac˘ fiecare a a a ¸ a a juc˘tor ˆ acel joc are informatie perfect˘.2.

{Ai }i∈N . a • ui este functia de utilitate a juc˘torului i (analoag˘ functiei de plat˘ ¸ a a ¸ a Ki ). ¸ ¸ a • Ti este multimea tipurilor posibile pentru juc˘torul i. ˆ cazul In unui joc de tip cost . fiind ori indicate explicit ˆ a s ın descrierea jocului. {ui }i∈N . ın ¸ a Am studiat a¸adar urm˘toarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice s a cu informatie complet˘. jocuri dinamice cu informatie complet˘ ¸i perfect˘. metode pentru tipuri a s at particulare de jocuri (de tip 2×2. Un joc static Bayesian este un model de forma ¸ a N. m×2 ¸i simetrice). ¸ a • pi este distributia de probabilitate existent˘ pe multimea Ti a tipurilor ¸ a juc˘torului i. 2×n. teoria pro¸ a ın gram˘rii liniare ¸i cea a complementarit˘¸ii liniare. ˆ care N este multimea juc˘torilor ın ¸ a ¸i pentru fiecare i ∈ N : s • Ai este multimea actiunilor posibile ale juc˘torului i. ˆ toate aceste mo¸ a a In dele de jocuri necooperative se presupune c˘ juc˘torii au capacit˘¸i ideale a a at de rationare ¸i comportare strategic˘ ¸i c˘ pl˘¸ile posibil de obtinut de c˘tre ¸ s a s a at ¸ a juc˘tori sunt deterministe ¸i common knowledge.gice poate fi modelat˘ prin ˆ a ıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite adeseori mut˘ri ale naturii) ˆ specificarea unui joc cu informatie incoma ın ¸ plet˘.1-2. utilizarea a functiilor celui mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure sau mixte). {pi }i∈N . numit joc strategic de ¸ a tip Bayes (”static Bayesian game”). ori pl˘¸ile a¸teptate de juc˘tori (cˆnd ¸ansa joac˘ un rol) at s a a s a care pot fi calculate de toti juc˘torii pe baza descrierii jocului. selectarea strategiei optimale se bazeaz˘ pe principiul a c˘ a pl˘ti un cost mai mic e mai bine decˆt a pl˘ti un cost mai mare. Tehnici ın folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informatie complet˘ sunt: ¸ a eliminarea iterativ˘ a strategiilor (strict) dominate (stochastic). Predictii privind comportarea optimal˘ a ju¸ a c˘torilor se pot obtine folosind notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure a ¸ ¸ ın (echilibru Nash pur) sau ˆ strategii mixte (echilibru Nash mixt). ¸ a ¸ as a jocuri dinamice cu informatie complet˘ dar imperfect˘. s Modelul de joc static cu informatie incomplet˘. Expresia informatie incomplet˘ se refer˘ la jocuri care au mut˘ri ale a ¸ a a a ¸ansei (naturii) care genereaz˘ informatie asimetric˘ pentru juc˘tori. a a a a Reamintim c˘ jocurile statice cu informatie complet˘ sunt modele de a ¸ a forma N. 52 . {Xi }i∈N .4 sunt jocuri cu informatie complet˘. Mos a ¸ a a delele studiate ˆ paragrafele 2. {Ti }i∈N . {Ki }i∈N . este o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘. Selectarea ¸ a deciziilor optimale de c˘tre juc˘tori se bazeaz˘ pe principiul c˘ a cˆ¸tiga mai a a a a as multi bani (sau a pierde mai putini bani) este ˆ ¸ ¸ ıntotdeauna mai bine.

22(a)) ¸i a unuia cu informatie incomplet˘ ¸ a s ¸ a (Figura 2. dat fiind c˘ dup˘ aceea ar putea-o folosi ˆ comun. modelul de joc dinamic cu informatie complet˘ poate fi considerat ¸ a ca o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘.Conceptul de solutie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes ¸ (”Bayesian Nash equilibrium”). a a a Presupunem c˘ motocicleta e proprietatea juc˘torului 1. {Xi }i∈N .26. ¸ Reamintim c˘ jocurile dinamice cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau a ¸ a s a imperfect˘) sunt modele de forma N.26. Intrucˆt arborele jocului ˆ form˘ extensiv˘ contine a ın a a ¸ toat˘ informatia necesar˘ pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘toa ¸ a a rilor. Astfel. Modelul de joc dinamic (ˆ form˘ extensiv˘) cu informatie incomplet˘ ın a a ¸ a este o extensie a modelului de joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie comın a a ¸ plet˘ care se bazeaz˘ pe considerarea multimilor de informatie ale juc˘torilor a a ¸ ¸ a ˆ ıncorporˆnd elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ bea lief”). Am v˘zut c˘ echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi dea a terminate folosind metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pe baza formei extensive a jocului sau pe baza formelor normale ale jocului initial ¸i ale tuturor subjocurilor ¸ s sale. o va a a a a a folosi singur sau ˆ comun. Figura 2. de forma ¸ a N. Strategiile corespunzˆnd acestor decizii le not˘m ın a a cu E (pentru cazul cˆnd juc˘torul 1 e egoist) ¸i A (pentru cazul cˆnd el e a a s a altruist). iar cel˘lalt partea ei electric˘. T . o extensie a notiunii de echilibru Nash. ¸ s s s a juc˘torul 1 are posibilitatea s˘ decid˘ dac˘. a Exemplul 2. a Recunoa¸tem dac˘ un joc ˆ form˘ extensiv˘ este cu informatie perfect˘ s a ın a a ¸ a sau imperfect˘ privind la multimile de informatie ale juc˘torilor (delimitate a ¸ ¸ a ˆ grafic prin − − −). valabile ambilor juc˘tori. dup˘ repararea motocicletei. T. pe lˆng˘ a a a a actiunile posibile I (investe¸te) ¸i N (nu investe¸te). ¸ a Predictii privind comportarea optimal˘ a juc˘torilor pot fi obtinute folosind ¸ a a ¸ conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc.22(b)) ce modeleaz˘ o aceea¸i situatie strategic˘. unde Xi este multimea strategiilor juc˘torului i (planuri ¸ a complete de actiune ale juc˘torului i de-a lungul arborelui T al jocului). unde T este arborele jocului. pentru dou˘ ipostaze diferite. (Jocul investitiei) Doi prieteni trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ ¸ a a a a investeasc˘ sau nu efort ˆ repararea unui motociclete stricate ce apartine a ın ¸ unuia dintre ei.22 ilustreaz˘ deosebirea dintre forma extensiv˘ a unui joc a a cu informatie complet˘ (Figura 2. Unul a a ın poate repara partea mecanic˘ a motocicletei. descris˘ ˆ Exema s ¸ a a ın plul 2. 53 . care selecteaz˘ dintre echilia brele Nash ale jocului (ˆ form˘ normal˘) corespunz˘tor doar pe cele care ın a a a sunt ”credibile”.

ambii juc˘tori ¸tiu c˘ juc˘torul 1 poate fi egoist sau altruist.Evident.22 (a).22: Jocul investitiei ¸ 54 . a s a a Pl˘¸i posibile pentru acest joc cu informatie complet˘ sunt date ˆ Figura at ¸ a ın 2. (a) (b) Figure 2.

¸i pentru fiecare i ∈ N. ¸ a • Imperfect informati asupra evenimentelor ce pot ap˘rea ˆ joc. T este ansamblul ¸ a multimilor de informatie (continˆnd informatia de tip ”belief”) ale juc˘tori¸ ¸ a ¸ a lor. ˆ a ın s ınclinati s˘ pun˘ intere¸ a a sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸i care s e tipul fiec˘rui individ particular depinde de fapt de natur˘. ¸i C (pentru tip s s cooperant) cu probabilitate mai mic˘. spre exemplu 3/4. ¸ ¸ a • Incerti cu privire la modul de rationare a celorlalti juc˘tori. Ca urmare. Este common knowledge c˘ toti juc˘torii a a ¸ a sunt rationali ¸i ˆ ¸eleg perfect jocul care este jucat. unde N este multimea juc˘torilor. Ei pot fi: a ın ¸ • Incerti cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆ ¸ ın care actioneaz˘. adic˘ fiecare juc˘tor ¸ s ınt a a 55 . ¸ ¸ ¸ a Principiile de rationalitate ¸i cunoa¸terea de c˘tre juc˘tori a posibilit˘¸ilor ¸ s s a a at de rationare ale juc˘torilor joac˘ un rol fundamental ˆ teoria necooperativ˘ ¸ a a ın a ˆ teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘ regulile a jocurilor. ın Un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie incomplet˘ este un tiplet de ın a a ¸ a forma N. s ¸ a Conceptul de solutie specific jocurilor dinamice cu informatie incomplet˘ ¸ ¸ a este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”). Jocul obtinut este a ¸ unul cu informatie incomplet˘. participantii ˆ ¸ ıntr-o situatie de interactiune strategic˘ trebuie s˘ ¸ ¸ a a fac˘ decizii ˆ conditii de incertitudine.22 (b). fiindc˘ natura genereaz˘ informatie asimetri¸ a a a ¸ c˘ pentru juc˘tori. {Xi }i∈N . o modelare mai realist˘ a situatiei ca a s a ¸ un joc se face considerˆnd natura ca un juc˘tor cu dou˘ strategii: O (pentru a a a tip obi¸nuit) cu probabilitate mai mare. spre exemplu 1/4.Situatia analizat˘ poate fi descris˘ mai precis luˆnd ˆ consideratie faptul ¸ a a a ın ¸ c˘ majoritatea indivizilor sunt. Jocul dinamic cu informatie incomplet˘ corespunz˘tor a a ¸ a a jocului dinamic cu informatie complet˘ din Figura 2. T . ¸ a ın • Incerti cu privire la actiunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘tori. ˆ mod obi¸nuit. ¸ Adesea. In a jocului sunt cunoscute perfect de c˘tre toti juc˘torii ¸i c˘ abilitatea juc˘toa ¸ a s a a rilor de a analiza jocul este ideal˘.22 (a) este reprezentat ¸ a ˆ Figura 2. Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. fiecare individ a a cunoscˆndu-¸i propriul tip. Un echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie a notiunii de echilibru Nash de tip Bayes.

m. ¸. 56 . s a s a a s s Optimalitatea comport˘rii juc˘torilor se bazeaz˘ pe cunoa¸terea pe care o a a a s au juc˘torii. ˆ modelele de joc studiate se presupune c˘ posibilit˘¸ile de rationare ale In a at ¸ juc˘torilor sunt nelimitate. Nu numai cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a unui parametru a s a a exogen.cunoa¸te jocul.a.d. ci ¸i cunoa¸terea sa despre cunoa¸terea celorlalti juc˘tori joac˘ un s s s ¸ a a rol. Jocurile cu rationalitate a ¸ limitat˘ (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei a jocurilor. ceea ce asigur˘ ˆ a¸area instantanee a jocului a a ınv˘t ¸i selectarea ˆ timp real a strategiei optimale. fiecare juc˘tor ¸tie c˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te jocul. ˆ cele mai multe situatii s ın In ¸ practice o asemenea presupunere nu este realist˘.

ˆ ¸ a ıntrucˆt ˆ multe situatii de interactiune strategic˘ a ın ¸ ¸ a unde cooperarea ˆ ıntre juc˘tori este posibil˘ ¸i benefic˘ (adic˘ conduce la a a s a a sporirea cˆ¸tigurilor sau diminuarea costurilor) functia caracteristic˘ poate as ¸ a fi construit˘ direct. Fora mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆ aceste modele sunt forma strateın gic˘ ¸i forma coalitional˘. iar notiunea de coalitie (grup de juc˘tori) joac˘ a s ¸ a ¸ ¸ a a un rol central. . fapt care ˆ ˆ ıi ımpiedic˘ pe juc˘tori s˘ nu-l respecte. ˆ s a a ıntr-un joc strategic cu utilit˘¸i transferabile este vaat loarea sa maxim˘ ˆ jocul de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ unde adversarul a ın a a a lui S este N \ S (ansamblul juc˘torilor care nu sunt membri ai coalitiei S) ¸i a ¸ s strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘tori. Un acord (sau contract) este ferm dac˘ nerespectarea lui conduce la penaliz˘ri a a ˆ paragramonetare.. Paragrafele 3. Un joc ˆ form˘ strategic˘ sau ˆ form˘ coalitional˘ este ın a a ın a ¸ a cooperativ dac˘ juc˘torii pot face acorduri ferme (”binding agreements”) a a privind alegerea strategiilor sau distributia pl˘¸ilor.2 . S ¸i N \ S. ˆ paragrafele a s In 3. ˆ a Intr-un joc cooperativ ˆ ın form˘ strategic˘ juc˘torii ˆsi coreleaz˘ strategiile pure sau folosesc strategii a a a ı¸ a corelate. In a a a ful 3. unde N ={1. at a at ın Valoarea fiec˘rei coalitii S ⊆ N .2 introduce notiuni de baz˘ ˆ teoria jocurilor ¸ a ın 57 .1 introducem jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ ¸i ar˘t˘m c˘ orice ın a as aa a joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) poate fi jucat ”cooperativ” ın a a a dac˘ acordurile ferme ˆ a ıntre juc˘tori sunt permise.3.5 consider˘m functia caracteristic˘ (coalitional˘) a unui joc cooperativ a ¸ a ¸ a ca o notiune primar˘. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘tre John a von Neumann ¸i Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘ a s a jocurilor cu utilit˘¸i transferabile (adic˘ utilit˘¸i care sunt liniare ˆ bani). f˘r˘ nici o referire la a a ¸ aa un joc strategic... din descrierea neformal˘ a situatiei.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆ form˘ ın a coalitional˘ cu pl˘¸i laterale. n} este multimea finit˘ a ¸ ¸ a ¸i nevid˘ a juc˘torilor.3 JOCURI COOPERATIVE Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘ a jocurilor. 2. numite ¸i jocuri ˆ forma functiei caracteris¸ a at s ın ¸ tice.2-3. chiar dac˘ aceste acor¸ at a duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. Paragraful 3.

ˆ care comuniIn s ın carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului (”pre-play communication”). Jucarea cooperativ˘ a ın ¸ ın a unui joc ˆ form˘ strategic˘. Jucarea necooperativ˘ s a a s s a a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic). 2005). doi suspecti de crim˘ ˆ a unui joc. a¸a cum am v˘zut ˆ paragraful 2.4 (b). ˆ situatia cˆnd acordurile ferme ˆ ın a a ın ¸ a ıntre juc˘tori a sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆ atura acest inconvenient. Jocul ınl˘ ”Dilema prizonierilor”. a ¸ s Totu¸i. chiar ¸i a a a a s ˆ situatia ˆ care jocul are un echilibru Nash unic. Sunt mentionate unele clase ın ¸ ¸ de jocuri cooperative cu restrictii de comunicare ˆ ¸ ıntre juc˘tori ¸i jocuri cu a s ˆ asimetrii informationale. Rezolvarea jocurilor necooat perative s-a f˘cut folosind notiunea de echilibru Nash ¸i variante ale sale.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ ın a ˆ capitolul 2 am studiat ¸i rezolvat jocuri necooperative. Chiar dac˘ comunicarea ˆ a ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu e interzis˘. 1953). fiecare dintre ei putˆnd folosi una din dou˘ strategii: a a a R – recunoa¸te crima f˘cut˘ – ¸i N – nu o recunoa¸te. σ-valoarea ¸i τ -valoarea (Tijs.6 analiz˘m rolul comunic˘rii ˆ AL-valoarea (Tijs. ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆ a ıntre juc˘tori privind a alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘¸ilor. Pl˘¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2. un profil strategic corespunz˘tor s s a ın a unui echilibru Nash pur ˆ jucarea necooperativ˘ a unui joc ar putea s˘ nu ın a a ofere cea mai avantajoas˘ alternativ˘ de plat˘ tuturor juc˘torilor.cooperative ˆ forma functiei caracteristice. ın a ¸ a 3.4 (b) sunt ¸ at anii de ˆ ınchisoare ce ˆ a¸teapt˘ pe cei doi detinuti pentru diferitele situatii de ıi s a ¸ ¸ ¸ comportare strategic˘. acordurile ferme (contractele) ¸i pl˘¸ile laterale sunt interzise prin regulile s at jocului. In ¸ a ınchi¸i s pentru un conflict minor ¸i pu¸i ˆ celule separate sunt interogati (sepas s ın ¸ rat) f˘cˆndu-li-se promisiunea de gratiere ˆ caz de recunoa¸tere a crimei ¸i a a ¸ ın s s denuntare a complicelui. incluzˆnd notiunea de sˆmbure ın ¸ a ¸ a (Gillies. Paragrafele 3. Incheiem capitolul cu o privire global˘ asupra mo¸ a delelor teoriei jocurilor cooperative ˆ form˘ coalitional˘.5 sunt dedicate conceptelor de solutie de tip ”single-valued” cu rol predo¸ minant ˆ teoria jocurilor cooperative. 1969) ¸i s s ˆ paragraful 3. coloana 1) ˆ Figura ın 58 . este un exemplu clasic ın pentru evidentierea diferentelor dintre jucarea necooperativ˘ ¸i cooperativ˘ ¸ ¸ as a ˆ jocul ”Dilema prizonierilor”. (linia 1. ın s 1953). reprezentat ˆ Figura 2.3¸ ın 3. In a a ıntre juc˘tori ¸i al informatiei disponibile juc˘torilor ˆ cadrul teoriei jocurilor a s ¸ a ın cooperative ˆ forma functiei caracteristice. ¸i anume: valoarea Shapley (Shapley. nucleolul (Schmeidler. care joac˘ ˆ cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al a ın notiunii de echilibru Nash ˆ teoria jocurilor necooperative. 1981).1.

anume cˆte un singur an de a ¸ at a ˆ ınchisoare.1. Jucarea cooperativ˘ a acesa a s a tui joc va conduce.4 (b). se ˆ a ımparte plata total˘ maxim˘ P astfel ˆ at juc˘torul a a ıncˆ a 1 prime¸te ν unit˘¸i valorice mai mult decˆt juc˘torul 2 (adic˘ se s at a a a p˘streaz˘ avantajul relativ ν al juc˘torului 1). la schema de divizare 3-3. notat˘ cu P . o solutie optimal˘ ¸i o distributie echitabil˘ as ¸ as ¸ a a pl˘¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘tre un arbitru impartial ¸i at a ¸ s onest. juc˘torul 2 este de fapt fortat s˘ accepte oricare dintre propunerile a ¸ a juc˘torului 1 fiindc˘ altfel nu prime¸te nimic. s ambii juc˘tori ar putea obtine ”pl˘¸i” mai bune. ˆ a Intr-un joc bimatriceal (A. B1 ) cu ν1 =3 ¸i P1 =5 care corespunde a s unui profil strategic care asigur˘ juc˘torului 1 plata 4 ¸i juc˘torului 2 plata a a s a 59 . adic˘ un profil strategic care asigur˘ o plat˘ toa ¸ a a a a tal˘ maxim˘. a ˆ jucarea cooperativ˘ a unui joc (de tip cˆ¸tig) ˆ form˘ strategic˘ se In a as ın a a caut˘ o solutie optimal˘. prin corelarea strategiilor lor pure.4 (b). Dac˘ profilul stratea a a a gic care corespunde pl˘¸ii totale maxime P d˘ prea mult unui juc˘tor.18. care este echitabil˘ (”fair”) pentru ambii a juc˘tori. Ilustr˘m aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆnd a a dou˘ jocuri bimatriceale: jocul (A1 . Consider˘m acum a jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2. ca a a a ¸ a valoarea maxim˘ a elementelor matricei A + B. at a a atunci (pentru a p˘stra cooperarea ¸i plata P ) acel juc˘tor ar trebui s˘ a s a a fac˘ o plat˘ lateral˘ (oferind celuilalt juc˘tor parte din plata sa) astfel a a a a ˆ at s˘ se obtin˘ o ˆ artire a pl˘¸ii P care p˘streaz˘ avantajul relativ ıncˆ a ¸ a ımp˘ ¸ at a a al juc˘torului 1. Dac˘ e posibil. urmˆnd urm˘toarea procedur˘: a a a 1. a 3. aceasta reprezint˘ avantajul a a relativ pe care juc˘torul 1 ˆ are asupra juc˘torului 2. ˆ jucarea necooperativ˘ a acesIn a tui joc. prin acordul juc˘torilor asupra diviziunii celor 6 unit˘¸i a at valorice. B) (de tip cˆ¸tig). ¸i o distributie echitabil˘ pentru toti juc˘torii a acestei pl˘¸i a a s ¸ a ¸ a at maxime. a Exemplul 3. care asigur˘ juc˘torilor pl˘¸i egale cu cˆte 5 ani de ˆ a a at a ınchisoare. O asemenea distributie ar trebui s˘ ia ˆ consideratie pozitiile de ¸ a ın ¸ ¸ negociere ale juc˘torilor (care sunt diferite de abilit˘¸ile lor de negociere) a at ¸i/sau posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i laterale ˆ s a at ıntre juc˘tori.2. Totu¸i. coloana a 2) din Figura 2. Se determin˘ plata total˘ maxim˘ posibil de obtinut. Se determin˘ valoarea ν a jocului A − B. dac˘ ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2. a ıl a 2.

ın a a a Un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ este un triplet ın a a N. unde. Presupunem c˘ acordurile ferme ˆ a a ın a ıntre juc˘tori sunt a 60 i∈S . {Ki }i∈N . Evident. (Σ(S))∅=S⊆N . O strategie core¸ a a ¸ lat˘ pentru S este o distributie de probabilitate pe XS = a ¸ Xi . B2 ). Pentru jocul ”Dilema prizonierilor”. jucarea a ¸˘ cooperativ˘ a jocului bimatriceal (A2 . {Xi }i∈N . {ui }i∈N . ν=0. S ∩ T = ∅. Observ˘m c˘ pentru jocul a a s a a a (A1 . unde: N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. ˆ jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘torii nu pot face pl˘¸i a ın a at laterale. genereaz˘ un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin considerarea strategiilor a ın a a corelate.1). a a a a at a a pentru a respecta avantajul relativ al juc˘torului 1 fata de el. a s a Evident. Σ(S) este multimea nevid˘ a strategiilor lui S. pentru fiecare i ∈ N. B1 ) distributia (4. pentru fiecare submul¸ as a a ¸ime nevid˘ S de juc˘tori. ¸i jocul (A2 . t a a ¸ a cu proprietatea Σ(S ∪ T )⊇Σ(S)×Σ(T ) pentru toti S. ˆ acest ın caz. Not˘m cu a Σ(S) multimea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸i cu σS o strategie core¸ s lat˘ arbitrar˘ ˆ Σ(S). a Orice joc necooperativ finit ˆ form˘ normal˘ (strategic˘). P =2 ¸i distributia pl˘¸ilor pentru profilul strategic care s ¸ at asigur˘ plata total˘ 2 este (1. ın a a a N. T astfel ˆ at ∅ = S. ˆ cazul jocului (A2 . Fie S o submultime nevid˘ de juc˘tori (coalitie). elementul minim al matricii A + B va fi selectat. Astfel. B2 ) cu ν2 =1 ¸i P2 =5 care corespunde unui profil strategic care s s d˘ juc˘torului 1 plata 1 ¸i juc˘torului 2 plata 4. ˆ cele ce urmeaz˘.1. juc˘torul a ¸˘ a In a 2 trebuie s˘ fac˘ o plat˘ lateral˘ de 2 unit˘¸i valorice c˘tre juc˘torul 1. introducem notiunea de joc cooperativ ˆ form˘ strateIn a ¸ ın a gic˘ ¸i ata¸am fiec˘rui joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) jocul as s˘ a ın a a a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ corespunz˘tor. ¸ ıncˆ T ⊆N. procedura descris˘ mai sus poate fi aplicat˘ de asemenea unui joc a a bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii. ui : Σ(N ) −→ IR este functia de plat˘ ¸ a a juc˘torului i.1) corespunz˘toare profilului strategic optimal este ¸ a rezonabil˘ pentru ambii juc˘tori fiindc˘ ea ˆ a a a ıncorporeaz˘ avantajul relativ a al juc˘torului 1 fata de juc˘torul 2. B2 ) conduce ˆ final la plata 3 pentru a ın juc˘torul 1 ¸i plata 2 pentru juc˘torul 2. Aceast˘ distributie e echitabil˘ pentru ambii a a a ¸ a juc˘tori.

posesori ¸ ın de materii prime de tip A ¸i B ˆ cantit˘¸ile A1 = 0..2. a 3. definit˘ prin ¸ a a ui (σN )= x∈XN σN (x)Ki (x) pentru toti σN ∈ Σ(N ) ¸i toti i ∈ N. Exemplul 3. B3 = 9. obtinut pornind de la ın a a ¸ un joc necooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin admiterea acordurilor ferme ın a a ˆ ıntre juc˘tori. . v(S) reprezint˘ cˆ¸tigul pe care S ˆ poate t a a as ıl obtine prin cooperarea membrilor s˘i (f˘r˘ ajutorul nici-unui alt juc˘tor din ¸ a aa a afara lui S). B2 = 1. este cel ˆ care pentru fiecare coalitie nevid˘ S consider˘m a ın ¸ a a Σ(S)=XS . 2. s ın at B1 = 3. Un a caz particular de joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘.permise ¸i orice strategie corelat˘ σS pentru S = ∅ cu |S|=2 este sprijinit˘ s a a printr-un acord ferm ˆ ıntre membrii lui S. etichetati ˆ continuare cu 1. situatii de interactiune strategic˘ ˆ care juc˘torilor li se interzicea ¸ ¸ a ın a ˆ ıncheierea acordurilor ferme. pl˘nuiesc s˘ deschid˘ ˆ a a a ımpreun˘ o ˆ a ıntreprindere mic˘ pentru a fabrica un produs care necesit˘ pe unitate o unitate din maa a teria prim˘ A ¸i dou˘ unit˘¸i din materia prim˘ B ¸i se poate vinde cu 50 a s a at a s 61 . adesea de forma N ={1.2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ın ¸ ¸i sˆmburele s a Situatii practice ˆ care p˘rtile implicate pot s˘-¸i sporeasc˘ cˆ¸tigurile sau ¸ ın a¸ as a as s˘-¸i reduc˘ costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri as a cooperative ˆ forma functiei caracteristice (cu pl˘¸i laterale) de tip cˆ¸tig ın ¸ at as sau de tip cost. ¸ s ¸ Astfel.. Pentru fiecare i ∈ N . Un joc cooperativ de tip cˆ¸tig este o pereche N. v . 3. A2 = 1. A3 = 5. cu v(∅)=0. Jua a carea cooperativ˘ a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ ˆ care profilurile strategice pure sunt alese ın a a ın prin acordul juc˘torilor. unde pentru fiecare coali¸ a ¸ a N ¸ie (grup de juc˘tori) S ∈ 2 \{∅}. 2. modelate ˆ capitolul 2 ca jocuri necooperative. unde N este multimea as ¸ N finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. ceea ce corespunde corel˘rii strategiilor pure ale juc˘torilor. Trei prieteni. iar v : 2 −→ IR as a a este functia caracteristic˘ (coalitional˘). ın pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ dac˘ restrictiile ın a a a ¸ initiale privind comunicarea ¸i cooperarea ˆ ¸ s ıntre juc˘tori sunt ridicate.. consider˘m a functia de plat˘ ui : Σ(N ) −→ IR. n}.

v({2. pentru toti S ∈ 2N . cˆ¸tigul v(S) obtinut prin cooperare reprezint˘ economiile reaas ¸ a lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘rii membrilor s˘i ¸i a a s v(∅)=0. 3})=70. 3})=60 ¸i v({1. Firma le face o ofert˘ cu cosa s a a turi pentru contracte individuale. costuri pentru contracte pentru cˆte dou˘ a a familii ¸i costul pentru un contract colectiv. c({3})=80.lei pe unitate. a Un joc cooperativ de tip cost este o pereche N. 2. Pentru ¸ a situatia descris˘. Exema a a a a plul 3. a a a ımp˘ ¸ Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi util˘ pentru rezolvarea acestei problea a me prin modelarea situatiei ca un joc cooperativ de tip cost ¸i folosirea unui ¸ s concept de solutie considerat rezonabil de c˘tre toate cele trei familii. trebuie s˘ cad˘ de acord asupra ˆ artirii costului total. 2})=60. Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi as a folositoare.19). ˆ situatia ˆ care a a ın s ın ¸ ın decid s˘ coopereze. unde pentru fiecare coalitie a as ¸ S ∈ 2N \{∅}. 2}) = 50.1) v(S) := i∈S c({i}) − c(S).1)): v(∅)=v({1})=v({2})=v({3})=0. ¸ Exemplul 3. Economiile realizate de s cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆ¸tig coresas punz˘tor (obtinut folosind formula (3. a ¸ v({1. Trei familii care locuiesc ˆ acela¸i bloc de locuinte vor s˘-¸i ın s ¸ as instaleze sisteme de alarm˘ cu aceea¸i firm˘. s 62 . 3}. 3})=110. 3})=130.3. Evident. 2. Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc a c˘rui functie ca¸ a a a ¸ racteristic˘ este v(∅) = v({1}) = v({2}) = 0. 3})=110 ¸i c({1. c . unde pentru fiecare coalitie S ∈ 2N \{∅}. Un concept de solutie din teo¸ ria cooperativ˘ a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distributie a ¸ a celor 300 unit˘¸i valorice ˆ at ıntre cei trei ˆ ıntreprinz˘tori (vezi Exemplul 3. 3})=140. 3}) = v({2. v({3}) = 200. 3}) = 250. 3}) = 300. Cele trei familii trebuie s˘ decid˘ s a a dac˘ coopereaz˘ sau nu ˆ vederea reducerii costurilor ¸i. v({1. iar oferta firmei genereaz˘ functia coalitiona¸ a a ¸ ¸ l˘ c. c(∅)=0. N ={1. a v({1. c({1. v({1. v({1. Cooperarea micilor ˆ ıntreprinz˘tori poate genera cˆ¸tiguri. 2})=130. Orice joc cooperativ de tip a ın cost genereaz˘ un joc cooperativ de tip cˆ¸tig.3 modeleaz˘ ca un joc cooperativ de tip cost o situatie privind instaa ¸ larea unor sisteme de alarm˘ ˆ apartamente. adic˘ : a (3. 2. cu c({1})=100. dar a as ei vor intra ˆ aceast˘ afacere numai dac˘ vor c˘dea de acord asupra moduın a a a lui de distribuire a cˆ¸tigului total. a c({2. c({2})=90. c(S) reprezint˘ a ¸ a costul pe care S trebuie s˘-l pl˘teasc˘ dac˘ membrii ei coopereaz˘. unde N este multimea ¸ finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i c : 2N −→ IR este functia coalitional˘ (caracas a a s ¸ ¸ a teristic˘) cu c(∅)=0. c({1. 2.

5. Multimea ¸ a ¸ a ¸ N G a functiilor coalitionale v cu multimea juc˘torilor N formeaz˘. Orice joc v ∈ G poate fi exprimat ¸ ¸ ın ca o combinatie liniar˘ de jocuri unanime de forma ¸ a (3. a echivalent.2) uT (S)= 1 dac˘ T ⊆S. Primul tip de votare este folosit frecvent. inclusiv pentru trecerea legilor ˆ parlament. maximizarea economiilor ˆ jocul de tip cˆ¸tig asociat jocului de ın as ˆ cele de urmeaz˘. Consider˘m urm˘toarele situatii de votare: votare prin a a ¸ majoritate simpl˘ (jum˘tate plus 1) ¸i votare cu majoritate minim˘ fixat˘ ¸i a a s a as un grup cu putere veto. O baz˘ interesant˘ a acestui spatiu liniar este a a ¸ multimea jocurilor unanime uT . ˆ mod normal. pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel putin 51 ¸ de voturi ˆ favoarea legii supuse votului. v vom subˆ ¸elege un joc de tip cˆ¸tig tip cost).3} + 60u2. cu cT = S:S⊆T (−1)|T |−|S| v(S). c vom subˆ ¸elege un joc de tip cost. v(∅)=0 ¸i s a ¸ s v(N )=1.3 se poate scrie sub forma v = 60u{1. ale c˘rui componente sunt valorile functiei caracteristice pentru ın a ¸ n o ordine fixat˘ a celor 2 − 1 coalitii nevide de juc˘tori. care sunt definite prin ¸ (3. Jocul v din Exemplul 3.4. Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple.3 − 60u{1. Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ ın a ¸ a 63 . prin N. T ∈2N \{∅} Exemplul 3. 1} pentru toti S ∈ 2N \ {∅}. ˆ raport ¸ ¸ ¸ a a ın cu adunarea ¸i ˆ s ınmultirea cu un scalar a functiilor coalitionale. v sau N. Exemplul 3. In a ınt as ¸i prin N.3) v= cT uT . s ınt O reprezentare geometric˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caraca ın ¸ teristice identific˘ un joc N. T ∈ 2N \ {∅}. c cu |N |=n. a 0 altfel.3} . iar ˆ ıntr-un joc de tip cost ei urm˘resc minimizarea costurilor (sau. Presupunˆnd c˘ parlamentul const˘ din ın a a a 100 membri. Interpretarea unui joc unanim uT este c˘ un cˆ¸tig (sau o economie la costuri) a as de o unitate valoric˘ poate fi obtinut dac˘ ¸i numai dac˘ toti juc˘torii din a ¸ as a ¸ a N coalitia T sunt implicati ˆ cooperare. a ¸ a In un joc este identificat cu functia sa caracteristic˘ (coalitional˘). un spatiu ¸ ¸ ¸ ¸ liniar (2n − 1)–dimensional. Un joc v ∈ GN se nume¸te simplu dac˘ v(S) ∈ {0.2.2} + 70u{1. cu un vector (punct) a n ˆ IR2 −1 .ˆ Intr-un joc cooperativ de tip cˆ¸tig juc˘torii urm˘resc maximizarea cˆ¸as a a as tigurilor.

Un joc v ∈ GN se nume¸te aditiv dac˘ v(S ∪ T )=v(S) + v(T ) s a pentru toti S.prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ a |S| ≥ 51 ¸i v(S)=0. pentru fiecare S ∈ 2N ¸i pentru fiecare i ∈ S.. Cele mai multe jocuri ¸ cooperative de tip cost care apar prin modelarea situatiilor reale sunt jocuri ¸ subaditive. a ¸ Jocurile aditive formeaz˘ un subspatiu liniar n-dimensional al spatiului liniar a ¸ ¸ N N G . conform cu ¸ a ¸ formula (3. Un joc v ∈ G se nume¸te nenegativ dac˘ pentru orice S ∈ 2N s a avem v(S) ≥ 0. Un joc aditiv este determinat de c˘tre ¸ a n vectorul a=(v({1}). Un s ¸ a N joc v ∈ G se nume¸te N -esential dac˘ v(N ) > s ¸ a v({i}). v) := v(S)−v(S\{i}). este un joc convex. Un joc care se exprim˘ a ca o combinatie liniar˘ cu coeficienti pozitivi de jocuri unanime. a s N Un joc v ∈ G se nume¸te monoton dac˘ v(S) ≤ v(T ) pentru toti S. Un joc v ∈ GN se nume¸te convex (Sha¸ s pley. 5. a s s altfel. etichetati ¸ ¸ aici cu 1. 4. Un joc a ¸ v ∈ GN este (0. T ∈ 2N s a ¸ N cu S⊆T.3). v) := ¸ a 64 i∈N i∈S . Cele mai multe jocuri cooperative de tip cˆ¸tig care apar prin modelarea situatiilor reale sunt as ¸ N jocuri superaditive. 3.. 2. . O coalitie S ∈ 2N \ {∅} se zice c˘ are ¸ a putere veto dac˘ v(T )=0 pentru toti T astfel c˘ S ⊆ T. 5} are putere veto). 4. 3. Un joc se nume¸te a ¸ a s N joc veto dac˘ exist˘ o coalitie S ∈ 2 \ {∅} cu putere veto. Jocul de votare a a ¸ corespunzˆnd Consiliului Natiunilor Unite. din Exemplul 3. 5}⊆S ¸i v(S)=0. Un joc v ∈ G se nume¸te superaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≥ s a v(S) + v(T ) pentru toti S. a ¸ Evident. Un joc v ∈ GN este 0-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru toti i ∈ N.1)-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru fiecare i ∈ N ¸i v(N )=1. Un joc v ∈ G se nume¸te neesential dac˘ el este un joc aditiv. ¸ ˆ jocul v ∈ GN . Un joc v ∈ GN se nume¸te subaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≤ v(S) + v(T ) s a pentru toti S. este un joc veto a ¸ (coalitia {1. au putere veto ¸i unde pentru a vota o lege sunt necesare s cel putin 9 voturi pro incluzˆnd voturile pro ale tuturor membrilor cu putere ¸ a veto. v({n})) ∈ IR ˆ ıntrucˆt v(S)= ai pentru toti S ∈ 2N . contributia marginal˘ a lui i la N este Mi (N. altfel. 2. contributia In s ¸ marginal˘ a lui i la S este Mi (S. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. orice joc convex este un joc superaditiv. 2. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ prin jocul simplu v definit pentru a ¸ a N fiecare S ∈ 2 \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ |S| ≥ 9 ¸i {1. T ∈ 2N . pena In tru fiecare i ∈ N . T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. 1971) dac˘ v(S ∪ T ) + v(S ∩ T ) ≥ v(S) + v(T ) pentru toti S. 3. ˆ particular.5. 4. Al doilea de tip de votare e folosit ˆ Consiliul s ın Natiunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri.

ˆ jocul w fiecare juc˘tor prime¸te ori un bonus ın a s (dac˘ ai > 0) ori o penalizare (dac˘ ai < 0) ˆ a a ınainte ca suma k · v(N ) s˘ a fie distribuit˘ ˆ a ıntre juc˘tori. v) pentru fiecare S cu n ∈ S. S2 . cu (e )i =1 dac˘ i ∈ S ¸i (eS )i =0 altfel.. O colectie balansat˘ se nume¸te colectie balansat˘ minimal˘ dac˘ ¸ a s ¸ a a a nu contine o alt˘ colectie balansat˘. numit˘ ın ¸a ın ¸ ¸˘ a a S-echivalent˘. ¸ Multimea GN a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partitionat˘ ¸ ¸ a ˆ clase echivalent˘ ˆ raport cu o relatie de echivalenta strategic˘. ıncˆ ¸ j|i∈Sj sunt ponderi asociate la fiecare coalitie Sj (aceste ponderi sunt unic deter¸ minate pentru colectii balansate minimale). a a a a αSj =1. a a a a unde rata de schimb este k.... (iii) v are proprietatea uniunii. O colectie B de coalitii S ∈ 2 \ {∅} este o colectie balansat˘ ¸ ¸ ¸ a N (echilibrat˘) dac˘ exist˘ o aplicatie balansat˘ λ astfel ˆ at B={S ∈ 2 \{∅} | a a a ¸ a ıncˆ λ(S) > 0}. Un joc v ∈ GN se nume¸te a s s balansat (echilibrat) dac˘ pentru orice aplicatie balansat˘ λ : 2N \{∅} −→ IR+ a ¸ a λ(S)v(S) ≤ v(N ).v(N )−v(N \{i}). unde a s a N a(S)= ai pentru toti S ∈ 2 \ {∅}.. αSj > 0..8 care a fost demonstrat˘ independent de Bondareva (1963) ¸i Shaa s N pley (1967). . dou˘ jocuri v. (ii) v este un joc monoton. unde eS este vectorul caracteristic al S∈2N \{∅} lui S. Sk } de coalitii ¸ a ¸ a ¸ ¸ nevide este balansat˘ (echilibrat˘) dac˘ exist˘ αS1 . O aplicatie λ : 2N \{∅} −→ IR+ se nume¸te aplicatie balansat˘ a ¸ s ¸ a (echilibrat˘) dac˘ a a λ(S)eS =eN . Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘ ın ¸a s a N exist˘ k > 0 ¸i un joc aditiv a ∈ G astfel c˘ w(S)=kv(S) + a(S). Pentru cele mai multe concepte de solutie este a ¸ suficient s˘ ne ocup˘m de un singur joc ˆ a a ıntr-o anumit˘ clas˘ de echivalent˘ a a ¸a 65 i∈S . Putem considera c˘ w se obtine ¸ a ¸ din v prin urm˘toarele transform˘ri: (i) unitatea valoric˘ este schimbat˘.. unde coeficientii αSj ¸ j=1. w ∈ GN ˆ aceea¸i clas˘ de echivalenta fiind ¸a a ın s a ¸˘ ”ˆ esent˘” acela¸i joc.. astfel ˆ at pentru toti i ∈ N. . αSk ∈ IR. s Definitia jocurilor balansate se bazeaz˘ pe notiunea de aplicatie balansat˘ ¸ a ¸ ¸ a (echilibrat˘).. adic˘ a v(N ) − v(S) ≥ i∈N \S Mi (N. . O colectie B={S1 . 1988) dac˘: (i) v este un joc veto unde coalitia {n} are a ¸ putere veto. k.. Jocurile convexe ¸i jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate. Importanta acestei notiuni urmeaz˘ din Teo¸ ¸ a avem S∈2N \{∅} S rema 3. Un joc v ∈ GN se nume¸te un joc big boss cu n ca big s boss (Muto et al.

Ele s fac selectii din multimi particulare de vectori de plat˘. multimea imputatiilor ¸i sˆmburele jocului. τ -valoarea. convexe. ¸ ¸ ¸ s a Multimea preimputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ P I(v) := x ∈ IRn | i∈N i∈N i∈N i∈S xi = v(N ) . s ¸ jocul w definit prin w(S)=k · v(S) + a(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi t v˘zute ca ni¸te conuri poliedrale. si anume: multimea ¸ ¸ a ¸ preimputatiilor. xn ) ∈ IR . pentru toti i ∈ N. Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea de invariant˘ cu privire a ¸a la echivalenta strategic˘ (S-echivalent˘) dac˘ pentru toti v.5 vom prezenta urm˘toarele solutii de acest In a ¸ tip: valoarea Shapley. toate ¸ a ¸a a ¸ jocurile aditive a ∈ GN ¸i toti k > 0. Un concept de solutie este o aplicatie care a ¸ ¸ asociaz˘ fiec˘rui joc dintr-o anumit˘ clas˘ de jocuri unul sau mai multi vectori a a a a ¸ n de plat˘ x=(x1 .1)-normalizat corespunz˘tor a ¸a a a N acelei clase. big boss.1)-normalizat.. ˆ Intr-o este 0-normalizat. Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor superaditive. Aceast˘ problem˘ este rezolvat˘ folosind concepte de solutie a a a a ¸ din teoria cooperativ˘ a jocurilor... nucleolul ¸i AL-valoarea.1)¸ normalizat. . considerate ca subclase ale spa¸iului liniar GN . Conceptele de solutie care asociaz˘ fiec˘rui joc a ¸ a a v ∈ GN un singur vector plat˘ se numesc de tip ”single-valued” sau ”onea point”. Problema esential˘ ˆ teoria jocurilor cooperative ˆ forma functiei ca¸ a ın ın ¸ racteristice este cum s˘ se distribuie v(N ) ˆ a ıntre juc˘tori dac˘ marea coalitie a a ¸ N se formeaz˘. Fiecare joc v ∈ GN este strategic echivalent cu un joc w ∈ GN care a v({i}) pentru orice S ∈ 2N . σ-valoarea.3 .3. unde w(S)=v(S) − clas˘ de echivalent˘ se consider˘ adesea jocul (0. ¸ ın 66 . ˆ paragrafele 3. a O sarcin˘ fundamental˘ a teoriei jocurilor cooperative este s˘ fac˘ lumin˘ a a a a a asupra structurii diferitelor clase de jocuri. Multimea P I(v) este un hiperplan ˆ IRn . balansate. Se poate verifica u¸or c˘ pentru s a k=1/(v(N )− v({i})) ¸i ai =−v({i})/(v(N )− v({i})).strategic˘. w ∈ GN . fiind intersectii finite de semispatii ˆ a s ¸ ¸ ınchise. avem s ¸ w=k · v + a implic˘ f (k · v + a)=k · f (v) + a. Fiecare joc N -esential v ∈ G este strategic echivalent cu un ¸ N joc w ∈ G care este (0. este (0.

. nici-un subgrup de a juc˘tori nu poate obtine mai mult prin separarea sa de restul juc˘torilor. Din punct de vedere geometric. f n (v). ınf˘s a a Not˘m cu I N ={v ∈ GN | I(v) = ∅}. f i (v)=(f1 . Teorema 3. . a ¸ a Sˆmburele unui joc c ∈ GN este a C(c) := {x ∈ IRN | i∈S xi ≤ c(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅} ¸i ¸ s i∈N xi =c(N )}. fn ) cu  dac˘ i = j a  v({i})  i fj = v(N ) − v({k}) dac˘ i=j... Multimea I(v) este nevid˘ dac˘ ¸i numai dac˘ jocul v este ¸ a as a N-esential..6. Sˆmburele unui joc v ∈ GN este a C(v) := {x ∈ I(v) | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}. f n (v).. CIS(v) este baricentrul lui I(v). a   k∈N \{i} Teorema 3. ¸ a (ii) I(v) este ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a punctelor f 1 (v).. . ¸ Dac˘ ˆ a ıntr-un joc este propus un element al sˆmburelui. Atunci ¸ (i) I(v) este o multime infinit˘. unde ¸ i i pentru fiecare i ∈ N. . ¸ Multimea I(v) este un simplex cu punctele extremef 1 (v).Multimea imputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ I(v) = x ∈ IRn | i∈N xi = v(N ) ¸i xi ≥ v({i}) pentru toti i ∈ N s ¸ . 67 . Conceptul de solutie dominant ˆ teoria cooperativ˘ a jocurilor este sˆm¸ ın a a burele (Gillies. fji .7 Fie v ∈ GN un joc N-esential...... I N este un con ˆ multimea GN a ın ¸ ¸i CIS : I N −→ IRn este un concept de solutie de tip single-valued definit s ¸ n pentru fiecare v ∈ I N prin CIS(v) := 1/n i=1 f i (v). 1953). ..

Potters ¸i Tijs (1989). Urm˘toarele afirmatii sunt echivalente: a ¸ (i) C(v) = ∅. jocul cost din Exemplul 3. v) pentru fiecare i ∈ N \{n}}.Sˆmburele unui joc se determin˘ prin rezolvarea unui sistem de inecuatii a a ¸ liniare. Forma sˆmburelui unui joc big boss este a a a descris˘ de Muto.. Faptul c˘ sˆmburele C(v) al unui joc v ∈ GN este solutia m˘rginit˘ a a ¸ a a a unui sistem de inecuatii liniare ˆ ¸ ınseamn˘ c˘ sˆmburele unui joc este un a a a politop. adic˘ ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a unei multimi finite de vectori x ∈ IRn .. unde ¸ σ = (σ(1). Multimea ¸ a ¸ σ −1 −1 P (i) := {r ∈ N | σ (r) < σ (i)} const˘ din toti predecesorii lui i cu a ¸ 68 . (ii) Jocul v este balansat. Sˆmburele unui joc poate fi multimea vid˘. Sˆmburele C este un concept de solutie care satisface proprietatea de Sa ¸ echivalenta. Exactificarea unui joc v ∈ GN este jocul v E cu v E (∅)=0. poate consta dintr-un a ¸ a singur element (spre exemplu. 1953) asociaz˘ cu fiecare v ∈ GN o preimputatie a ¸ σ pe baza vectorilor contributiilor marginale m (v) ai jocului. Un joc (balansat) v ∈ GN cu C(v)=I(v) se nume¸te joc (balan¸˘ s N sat) simplex. 80)}) sau poate contine o infinitate de elemente. Sˆmburele unui joc big boss cu n a s a ca big boss este C(v)={x ∈ I(v) | 0 ≤ xi ≤ Mi (N.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea s Valoarea Shapley (Shapley. 30. Un joc v ∈ G se nume¸te exact dac˘ pentru fiecare S ∈ 2N \{∅} s a exist˘ un x ∈ C(v) cu a xi =v(S). Not˘m cu a a Π(N ) multimea tuturor permut˘rilor σ : N −→ N ale lui N .8 Fie v ∈ GN . Forma sˆmburelui unui joc convex este a a a a descris˘ de c˘tre Shapley (1971). Jocurile convexe sunt jocuri exacte.3 are sˆmburele a C(c)={(30. definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v E (S)= min i∈S i∈S xi | x ∈ C(v) . a ınf˘s a a ¸ Sˆmburele unui joc convex ¸i a unui joc big boss sunt politopi speciali cu a s o structur˘ geometric˘ frumoas˘. . 3. Sˆmburele ¸ a unui joc cooperativ de n persoane este o multime poliedral˘ ˆ IRn . ¸ a ın Teorema 3.. σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘torilor.

15.privire la permutarea σ. • anonimitate dac˘ f (v σ ) = σ ∗ (f (v)) pentru orice σ ∈ Π(N ).1.3) = (0. Pentru jocul unanim pe T. 3})=20.2.3) = t (4. Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ GN este media aritmetic˘ a vectorilor contributiilor marginale ai jocului.e. Valoarea Shapley satisface urm˘toarele propriet˘¸i care o fac un cona at cept de solutie interesant pentru teoria cooperativ˘ a jocurilor: eficienta. 0). Pentru v ∈ GN ¸i σ ∈ Π(N ) vectorul contributiilor s ¸ σ σ σ marginale m (v) are coordonate de forma mi (v) := v(P (i) ∪ {i}) − v(P σ (i)) pentru orice i ∈ N.2) = (7. ¸ at ¸a anonimitate. Consider˘m jocul cooperativ cu v({1})=v({2})=v({3})=0.1) = (5. . 3})=15. 4. aditivitatea. proprietatea juc˘torului fictiv ¸i aditivitate (caracterizare axioa s matic˘). v({1. 13.4) Φ(v) := 1/n! mσ (v). 16). anonimitatea. 9). m(3. uT . 15).4) obtinem Φ(v) = 1/3!(21. 2. 0. Vectorii contribu¸iilor marginale sunt m(1. a v({1. v({2})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2). 0. a Valoarea Shapley este singura solutie care satisface propriet˘¸ile : eficient˘.3. iar v este jocul cu v (σ(U )) := v(U ) pentru toti U ∈ 2 . 7). valoarea Shapley este Φ(uT ) = 1/|T | eT . m(3. Prin formula (3. v({n})). m(2.2) = (0. unde σ ∗ : a IRn −→ IRn este definit˘ prin (σ ∗ (x))σ(k) := xk pentru toti x ∈ IRn ¸i a ¸ s σ σ N k ∈ N. a ¸ 69 . a ¸ a Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v({1}). • aditivitate dac˘ f (v + w) = f (v) + f (w) pentru toti v. aceasta este numit˘ solutia standard a unui joc cooperativ de dou˘ persoane.. v({1. 0). v({2. 2})=4. 13. 16). m(2. a Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea: a • eficient˘ dac˘ ¸a a i∈N fi (v) = v(N ) pentru fiecare v ∈ GN . σ∈Π(N ) Exemplul 3..1.1) = (5. ¸ • proprietatea juc˘torului fictiv dac˘ fi (v) = v({i}) pentru toti v ∈ GN a a ¸ ¸i pentru toti juc˘torii fictivi i. m(1. i. 15/2. juc˘tori i ∈ N astfel c˘ v(S ∪ {i}) = s ¸ a a a N \{i} v(S) + v({i}) pentru toti S ∈ 2 ¸ .. ¸ Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘ persoane este a Φ(v)=(v({1})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2. proprietatea juc˘torului fictiv.3. 3})=7. 45. adic˘ a ¸ a (3. 54) = (7/2.9. w ∈ GN . sime¸ a tria (tratament egal al juc˘torilor simetrici). S¸ a ¸ echivalenta.2.

vectorii utilizati de AL-valoarea jocului sunt ¸ ¸ elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii lexicografice. (3. a Exemplul 3. Φ(v)=(5. nu sunt prezentate s a ˆ acest curs. cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘. v({1. 3}) = 12. Deci Φ(v) = (45. se face o medie aritmetic˘ a n! vectori care corespund celor a n! permut˘ri posibile ale celor n juc˘tori ˆ a a ıntr-un joc cooperativ de n persoane. 3}) In = 8.3) ¸i expresia valorii Shapley a unui joc unanim. 3}) = 6. care are mare aplicabilitate prac¸ a tic˘ a cT T c T uT . 45). ˆ jocul v({1})=v({2})=v({3})=0. Valoarea Shapley nu satisface ˆ general proprietatea de rationalitate indiın ¸ vidual˘. Ca ¸i ˆ definitia a s ın ¸ valorii Shapley. In a a a a Pentru fiecare x. 2005) este un concept de solutie definit pe multimea ¸ ¸ N jocurilor balansate (adic˘ jocuri v ∈ G cu C(v) = ∅). 4. pe divia dende ¸i pe extensia multiliniar˘ a unui joc cooperativ. v({2. Φ3 (v) = 45.• simetrie (tratament egal al juc˘torilor simetrici) dac˘ fi (v) = fj (v) a a pentru toti i.11. Folosind propriet˘¸ile caracteristice ale valorii Shapley a at ˆ ımpreun˘ cu formula (3. v({1. Alte formul˘ri ale valorii Shapley existente ˆ literatura teoriei jocurilor a ın cooperative.5): Φ1 (v) = 60 · 1/2 + 70 · 1/2 + 0 − 60 · 1/3 = 45. 2}) nu este satisf˘cut˘ (5 + 4 < 10). Φ2 (v) = 40. ˆ IRn ordinea lexicografic˘ ≥L este definit˘ dup˘ cum urmeaz˘. folosind formula (3. ın AL-valoarea (Tijs. Dar. y ∈ IRn : 70 . a a Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆmburelui a jocului ¸i ocup˘ o pozitie central˘ ˆ cadrul acestuia: ea coincide cu ”baris a ¸ a ın centrul” sˆmburelui. • rationalitate individual˘ dac˘ fi (v) ≥ v({i}) pentru toti v ∈ GN ¸i ¸ a a ¸ s i ∈ N. v({1. Determin˘m valoarea Shapley a jocului v din Exemplul a 3. 2})=10. Exist˘ multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu a a este un element al sˆmburelui.10. spre deosebire de valoarea Shapley.5) Φ(v) = e pentru toti v ∈ GN cu v = ¸ |T | N N T ∈2 \{∅} T ∈2 \{∅} Exemplul 3. a s obtinem o alt˘ formulare a valorii Shapley. unde ace¸ti vectori sunt vecs torii contributiilor marginale. j ∈ N astfel ˆ at v(S ∪ {i}) = v(S ∪ {j}) pentru toti ¸ ıncˆ ¸ S ∈ 2N \{i.4.j} . 3) ∈ C(v) deoarece inegali/ tatea x1 + x2 ≥ v({1. 2. 40.

AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘ a tuturor a σ L (v). AL(v) = 1/3!(L(1.2. 1.. adic˘ media lexicografic˘ a jocului (”average lexicographic value”). AL-valoarea ¸i valoarea Shapley coincid. σ∈Π(N ) Exemplul 3. v({1. Deci. AL(v) = Φ(v E )...2) (v) + . • x ≥L y dac˘ x = y sau x >L y... 2). simetrie. a ¸a a 71 . 3}) = 1.12. Pentru jocul v cu v({1})=v({2})=v({3}) = 0... AL-valoarea satisface o gam˘ larg˘ de propriet˘¸i: eficienta. (Lσ (v))σ(2) . aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde sˆmburele este o corespondent˘ aditiv˘. a a N Fie v ∈ G un joc balansat ¸i σ = (σ(1)... . unde s E v este exactificarea lui v (proprietatea de invariant˘ cu privire la exactifi¸a care).. 2. pentru orice joc (balansat) simplex ¸i pentru orice joc big boss (cu n ca big boss). rationalitate a a at ¸˘ ¸ individual˘. Pentru o a ¸ a multime compact˘ C ⊆ IRn exist˘ un maxim lexicografic unic x ∈ C (cu ¸ a a ˆ proprietatea x ≥L x pentru toti x ∈ C). 1. . L(1. 5.. notat cu Lσ (v). L(3. Observ˘m c˘ Lσ (v) este un punct extrem al lui C(v) pentru a a fiecare σ ∈ Π(N ). 5. xσ(2) . xσ(n−1) )=((Lσ (v))σ(1) . Dac˘ C este un ˆ ¸ a politop..6) AL(v) = 1/n! Lσ (v). 10). 3}) = 3 avem L(1. Pentru orice joc balansat de trei persoane. n} astfel ca xk = yk pentru k < r ¸i a a s xr > y r . 1). 0). notat cu L(C). . at (Lσ (v))σ(2) = max{xσ(2) | x ∈ C(v) cu xσ(1) = (Lσ (v))σ(1) }.2. (Lσ (v))σ(n) = max{xσ(n) | x ∈ C(v) cu (xσ(1) . x = (8. Maximul lexis cografic al sˆmburelui C(v) al lui v ˆ raport cu σ. σ(n)) ∈ Π(N ). atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat rezolvˆnd o problem˘ de optimizare.2. . . a a Pentru orice joc balansat v ∈ GN . S-echivalenta.. 10. 2})= v({1.• x >L y dac˘ exist˘ r ∈ {1. (Lσ (v))σ(n−1) )}. 0) >L (8. invariant˘ a ¸˘ a ¸a cu privire la exactificare.3) (v) = (2. 100) = y. adic˘ AL(v) = s a Φ(v). 0. Pentru ¸ s orice joc convex v. 11. Pentru un joc (balansat) de dou˘ persoane AL-valoarea jocului coincide a cu solutia standard a jocului (deci ¸i cu valoarea Shapley a jocului). 1.3) (v)+L(1.1) (v) = (0.3. .. proprietatea juc˘torului fictiv. v({1. + L(3.1) (v)) = (1. Ordinea lexicografic˘ este o relatie de ordine liniar˘ pe IRn . este unicul a ın element al lui C(v) cu propriet˘¸ile: (Lσ (v))σ(1) = max{xσ(1) | x ∈ C(v)}..2.. a Spre exemplu. 3}) = v({2.2) (v) = (2.. AL-valoarea AL(v) a jocului v este (3.3...

adic˘ vectorul M (N. R(S. Pentru a ¸ N un joc v ∈ SB . . a ¸ a Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al a valorilor individuale ale juc˘torilor. i) := v(S) − j∈S\{i} Juc˘torul i ar putea pretinde de la marea coalitie N . v). S:i∈S Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru τ -valoarea jocului este a¸adar veca s torul m(v) ale c˘rui coordonate sunt mi (v) pentru toti i ∈ N. cel mai mare dintre a ¸ toate resturile disponibile pentru el ˆ coalitiile ˆ care el este un membru.. adic˘ i(v) = (v{1}). Pentru fiecare ¸ a ¸ S ∈ 2N \{∅} ¸i pentru fiecare i ∈ N. 1] este unic determinat prin 72 . . v({2}).. Mn (N. v)). v). v) = (M1 (N. v). a a Pentru τ -valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘ este a¸a-numitul a s vector al dreptului minim. restul R(S. v).. v)..3. a ¸ as ¸ ¸ a a Mj (N. i) disponibil pentru juc˘torul s a i dac˘ coalitia S se formeaz˘ ¸i toti ceilalti juc˘tori j ∈ S primesc plata ideal˘. σi (v) = v(N ). Not˘m cu SB N multimea jocurilor v ∈ GN care sunt semibalansate. i∈N unde α ∈ [0.. Pentru ambele valori. i). v({n})). v) ¸i s • i∈N v({i}) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. vectorul ideal al pl˘¸ilor este vectorul contributiilor marginale ale juat ¸ c˘torilor la marea coalitie. este Mj (N. σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘ prin a (3. ın ¸ ın adic˘ dreptul minim al juc˘torului i ˆ jocul v este a a ın mi (v) := max R(S. a ¸ N Un joc v ∈ G se nume¸te semibalansat dac˘ s a • i(v) ≤ M (N. σ-valoarea ¸i τ -vaa a s loarea.. ce va definit ˆ cele ce urmeaz˘ pe baza vectoruın a lui contributiilor marginale ale juc˘torilor la marea coalitie.7) σ(v) := α i(v) + (1 − α)M (N.4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea s Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector plat˘ eficient care este un cel mai bun compromis ˆ a ıntre doi vectori plat˘ coresa punzˆnd la situatii extreme: situatia ”ideal˘” (de fapt ”utopic˘”) ¸i situatia a ¸ ¸ a a s ¸ ”catastrofal˘”(cea mai rea posibil˘).

τi (v) = v(N ).13. 0) ≤ (200. 2}) = a ¸ a 100.13. v(S) = 0 ˆ rest. 1] este unic determinat prin Exemplul 3. Verific˘m dac˘ a a a jocul este quasi-balansat ¸i. Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0. 0. Prin s formula (3. calcul˘m τ -valoarea sa folosind formula s a a (3. τ (v) = σ(v). 0. 0. Jocul este a quasi-balansat deoarece (100. τ -valoarea τ (v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersectie al ¸ segmentului [m(v). 50) = σ(v). 2. v). 0. unde juc˘torul 1 este vˆnz˘torul. 100). Not˘m cu Q multimea jocurilor v ∈ GN care sunt quasi-balansate. 100). unul oferind 100 e ¸i cel˘lalt 200 e. ¸ Pentru orice joc convex v. Din punct de vedere geometric. v({1. deci σ(v) = (400/3. 0. 200/3).14. v) = (200. 0) + (1 − α)(200.Exemplul 3.8) τ (v) := αm(v) + (1 − α)M (N. M (v)] cu hiperplanul ¸ n E(v) = {x ∈ IR | xi = v(N )} al vectorilor de plat˘ eficienti pentru v. dac˘ este. M (v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘ eficienti a ¸ pentru v. Functia caracteristic˘ a jocului este v({1}) = 0. τ -valoarea τ (v) a jocului este definit˘ prin a (3. Verific˘m dac˘ ın a a jocul este semibalansat ¸i. v) ¸i s • i∈N N i∈N mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. Calcul˘m vectorul dreptului minim m(v) = (100. Consider˘m o situatie cu un vˆnz˘tor al unui tablou ¸i a ¸ a a s doi cump˘r˘tori potentiali. 0). 0. iar vectorul ideal este M (N. 0. 73 . σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat v este unicul punct de intersectie al segmentului [i(v). 100) ¸i 0 ≤ 200 ≤ 300. a ¸ a a a juc˘torul 2 este cump˘torul care ofer˘ 100 e ¸i juc˘torul 3 este cump˘r˘torul a a a s a aa care ofer˘ 200 e. 0. 3}) = 200. Prin formula (3.7). 3}) = 200. Obtinem α = 1/3. 0) ≤ (200. 0).8). a ¸ Un joc v ∈ GN se nume¸te quasi-balansat dac˘ s a • m(v) ≤ M (N. Consider˘m jocul v din Exemplul 3. Pentru a ¸ un joc v ∈ QN . unde α este determinat din conditia σ1 (v) + ¸ σ2 (v) + σ3 (v) = 200. v({1. Jocul este semibalansat deoarece (0. Model˘m aa ¸ s a a aceast˘ situatie ca un joc de trei persoane.8) obtinem τ (v) ≤ (150. i∈N unde α ∈ [0. dac˘ este.7) obtinem σ(v) = s ¸ α(0. calcul˘m σ-valoarea jocului folosind s a a formula (3. ¸ Din punct de vedere geometric. 100) ¸i 100 ≤ 200 ≤ 300. 0. 0. v). 0. v({1.

• proprietatea de proportionalitate restrictiv˘ dac˘ f (v) este un multiplu ¸ a a al lui M (v) ˆ cazul cˆnd m(v) = 0. mi (c) = min (c(S)− S:S i Mj (N. ın a τ -valoarea este unica regul˘ de alocare pe QN care satisface propriet˘¸ile: a at eficienta. propriea ¸ a tatea dreptului minim. rationalitatea indiviat a ¸ ¸ dual˘. Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ -valoarea jocului este n−1 1 1 1 1 τ (v) = M1 (N. Mn−1 (N. c)). Dac˘ v ∈ GN este un joc balansat. ¸ j∈S\{i} Propozitia 3. a ˆ general. pentru fiecare i ∈ N. v(N ) − Mi (N. • Mi (N. 1987)). Mi (N... c este quasi-balansat dac˘ a • i∈N Mi (N.Propriet˘¸i satisf˘cute de τ -valoare sunt: eficienta. Pentru un joc big boss convex. τ (v) = Φ(v). unde α ∈ [0. M2 (N. v) ¸i s 2 2 2 2 i=1 τ (v) = AL(v). 1] este unic determinat prin conditia de eficienta. anonimitatea. v). c) = c(N )−c(N \{i}). proportionalitate restrictiv˘ ¸i proprietatea dreptului minim ¸˘ ¸ a s (caracterizare axiomatic˘ (Tijs. unde. Pentru un joc quasi-balansat c. In a Un joc N. c) ≤ mi (c) pentru fiecare i ∈ N. ¸ a n N O aplicatie f : Q −→ IR are ¸ • proprietatea dreptului minim dac˘ f (v) = m(v) + f (v − m(v)) pentru a N orice v ∈ Q . c). v). τ -valoarea τ (c) este definit˘ prin a τ (v) = αm(c) + (1 − α)M (N. . proprietatea juc˘torului fictiv. v). vectorul m(c) este vectorul contributiilor maximale. atunci v ∈ SB N ¸i ¸ a s N v∈Q .15. proprietatea de proportionalitate restrictiv˘. ¸ ¸˘ 74 . τ -valoarea nu este un element al sˆmburelui jocului. S-echivalenta. c) ≤ c(N ) ≤ i∈N mi (c)..

xn ) ∈ I(v) reprezint˘ un mod posibil de distribuire a lui v(N ) dar acceptul de cooperare a ˆ cadrul marii coalitii depinde de acordul tuturor coalitiilor asupra unei ın ¸ ¸ anumite distributii x ∈ I(v). v({1. {2. v) ˆ ordine descresc˘toare obtinem θ(x.. x. x. N }. −3. 3}) = 7. x. vectorul exce¸ selor este e(x. fiecare x ∈ I(v) ¸i orice S ∈ 2N \{∅. N } ¸ a ¸ ˆ jocul v se face ˆ mod natural calculˆnd diferenta ˆ ın ın a ¸ ıntre ceea ce coalitia ¸ S poate obtine pe cont propriu. 3}) = 6. N } va evalua e(S. ın a ¸ Vectorul θ(x. v)= − 1. v) := v(S) − x(S). −4. 3}. v)=0. x2 . e({1. 3. x. {1. v)= − 4.. adic˘ v(S). −3. x. ¸i ceea ce coalitia S ar primi ¸ a s ¸ conform cu distributia x dac˘ ea ar coopera ˆ cadrul marii coalitii. x. 3}) = 12. v) = −5.5 Nucleolul Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echitabil˘ a coalitiilor ˆ distribuirea valorii marii coalitii ˆ a ¸ ın ¸ ıntre juc˘tori. 3}. {3}. notat cu e(S. Diferenta v(S) − x(S) a fost numit˘ de Schmeidler excesul ¸ a coalitiei S cu privire la imputatia x ˆ jocul v. Not˘m vectorul exceselor. v) = (−5. v) vectorul obtinut din e(x. −1. pe baza posibilit˘¸ilor v(S) ale coalitiilor S ∈ ¸ at ¸ 2N \{∅. {1. x. 3}) = 9. x({2. 3}. x({2}) = 3. 2}) = 8. x({3}) = 4.9) e(S. Pentru imputatia x = (5. v))S∈2N \{∅. orice vector x = (x1 . 4) ¸ avem x({1}) = 5. dac˘ e(S. v) = −3. x. v). ¸ a coalitia S are o nemultumire direct˘ fata de x ¸i poate s˘ refuze cooperarea ¸ ¸ a ¸˘ s a ˆ marea coalitie. N }. Pentru ordinea coalitiilor {1}. e({1. v) ≤ (e(S. Evaluarea unei distributii x de c˘tre o coalitie S ∈ 2N \{∅. ın a Exemplul 3. 2}) = a v({1. a ¸ a a ¸ a a N Fiecare coalitie S ∈ 2 \{∅. ¸ e({3}. −1). v({2. 3}. 0. v) s a ¸ prin rearanjarea componentelor sale e(S. v) = (0. x({1. v). e({2}. adic˘ ¸ a ın ¸ a x(S) = xi . s excesul coalitiei S cu privire la x ˆ jocul v este ¸ ın (3. −5). e({2. {2}. i∈S Consider˘m situatia cˆnd o anumit˘ distributie x este propus˘ juc˘torilor. Evident. v)>0. −4.N } ¸i not˘m cu θ(x. x. x. Dac˘ juc˘torii ¸ ¸ ın a a 75 . Dac˘ e(S. 3}) = 8.3. x. Pentru a N fiecare joc v ∈ G cu I(v) = ∅. x({1. v) ˆ ordine descresc˘toare. v) = −1.. Rearanjˆnd componentele lui a e(x. pentru o ordine fixat˘ a coalitiilor. Consider˘m jocul v({1} = v({2}) = v({3}) = 0.16. coalitia S va compara excesul s˘u ın ¸ a ¸ a cu cel al celorlalte coalitii. 2}. −1. . −1. 2. v) permite evaluarea rapid˘ a efectului global al imputatiei a ¸ x asupra (nemultumirii) ansamblului coalitiilor ˆ jocul v. v({1. pentru a decide dac˘ accept˘ imputatia x sau ¸ a a ¸ o refuz˘. x. 2}. Excesele coalitiilor sunt: e({1}. x. cu a a a ¸ e(x. Pentru ¸ ¸ ın N fiecare joc cooperativ v ∈ G . v) ≤ 0.

Nucleolul asociaz˘ fiec˘rui joc v ∈ GN . ˆ a a ıntrucˆt a C(v) = {x ∈ I(v) | e(S. −1. −4. ei vor prefera ¸ a ¸ s acea imputatie care minimizeaz˘ nemultumirea maxim˘ a coalitiilor. −5) ¸i s θ(y. v) ≤L θ(x. x ¸i y. −2. fiindc˘ ¸ ¸ a ¸ a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la x este mai mic˘ decˆt ¸ ¸ a a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la y.17. 1969) Fie v ∈ GN un joc N-esential (adic˘ ¸ a cu I(v) = ∅). este adesea folositor pentru calcularea nucleolua lui: dac˘ sˆmburele unui joc v const˘ dintr-un singur element. x∗ ) astfel ˆ at ¸ ıncˆ 1 2 n θ(x∗ . v) ¸i ¸ ¸ a s θ(y. 0. Exemplul 3. 2). −2. 0.16. −6) obtinem x ≤L y. imputatia x va fi preferat˘ imputatiei y. v) conduce la θ(y.18.. Aceast˘ ¸ a ¸ a ¸ a selectie se poate obtine prin compararea lexicografic˘ a vectorilor θ(x.au de ales o imputatie din dou˘ imputatii propuse. atunci nucleolul selecteaz˘ a a un element al sˆmburelui jocului. cu I(v) = ∅. −1. Comparˆnd lexicografic a θ(x. ¸ Faptul c˘ nucleolul unui joc este ˆ sˆmburele jocului ori de cˆte ori a ın a a sˆmburele jocului este nevid. 4. atunci η(v) = a a a C(v). −4. v) = (0. −4. ¸ Teorema 3. Consider˘m jocul v ¸i imputatia x din Exemplul 3... Un calcul similar ce cel f˘cut pentru θ(x. Prin urmare. adic˘ η(v) ∈ C(v). ˆ termeni de exces. −6). ¸ ¸ In excesul maxim ˆ raport cu x este mai mic decˆt excesul maxim ˆ raport ın a ın cu y. Adeseori referim imputatia selectat˘ de nucleol ˆ jocul v ca η(v). x∗ . v) pentru toti x ∈ I(v). dac˘ sˆmburele jocului este nevid ¸i elementele sale sunt functii de un a a s ¸ parametru. Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘ ¸i contine un singur a s ¸ element. v) = a (0. v). multimea η(v) a a a ¸ imputatiilor x∗ = (x∗ . Dac˘ ¸ a ın a a sˆmburele unui joc v este nevid. −2. v) = (0. atunci componentele imputatiei selectate de nucleol sunt acelea¸i ¸ s 76 . v) ≤ 0 pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}. . a s ¸ Presupunem c˘ juc˘torii au de ales ˆ a a ıntre imputatia x ¸i imputatia y = ¸ s ¸ (6. x. (Schmeidler. −2. adic˘ C(v) = ∅. −3.

Observ˘m c˘ a a a juc˘torii 1 ¸i 2 sunt simetrici. a Dou˘ propriet˘¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆ calcularea nucleolului a at ın sau ˆ furnizarea r˘spunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘ o anuın a a mit˘ imputatie este sau nu cea selectat˘ de nucleol: proprietatea juc˘torului a ¸ a a fictiv ¸i proprietatea juc˘torilor simetrici (vezi Exemplul 3. 300 − 2x). ¸ • Se reprezint˘ grafic aceste functii (excesele tuturor coalitiilor) pentru a ¸ ¸ valorile parametrului ˆ intervalul determinat specific problemei. a ¸ ¸ ¸ acestea sunt functii liniare de parametrul respectiv. ¸ η(v) = (100/3. s a Ori de cˆte ori componentele unui vector de plat˘ candidat pentru a fi a a imputatia selectat˘ de nucleol sunt functii liniare de un parametru. ¸ ¸ ın Tras˘m conturul functiei care este maximul functiilor exceselor ¸i vedem a ¸ ¸ s care este valoarea lui x pentru care aceast˘ functie are valoarea minim˘.19). pentru x ∈ [0. x. este de asemenea s a a a util˘ pentru a r˘spunde (negativ) la ˆ a a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie a a ¸ este sau nu cea selectat˘ de nucleol. a ¸ ı¸ Exemplul 3. Relatia dintre nucleolul a a a ın ¸ unui joc ¸i sˆmburele jocului. η3 (v) = a s a v(N ) − η1 (v) − η2 (v). Consider˘m multimea exceselor coalitiilor S ∈ ¸ a ¸ ¸ 77 . 700/3). Nucleolul jocului este.functii liniare de acel parametru ¸i valoarea parametrului corespunz˘toare ¸ s a nucleolului poate fi determinat˘ printr-o metod˘ grafic˘ ce va fi descris˘ mai a a a a jos ¸i ilustrat˘ ˆ Exemplul 3. Evident. aceast˘ ın a metod˘ general˘ nu va fi prezentat˘ ˆ acest curs. cu 0 ≤ x ≤ 50. ceea ce implic˘ η1 (v) = η2 (v). deter¸ a ¸ minarea nucleolului poate fi f˘cut˘ printr-o metod˘ grafic˘ simpl˘: a a a a a • Se determin˘ intervalul pentru valorile parametrului din conditia ca a ¸ vectorul de plat˘ respectiv s˘ fie o imputatie.2. ın • Se traseaz˘ graficul maximului acestor functii ¸i se determin˘ valoarea a ¸ s a parametrului pentru care aceast˘ functie ˆsi atinge minimul. obtinem x = 100/3. Calcul˘m excea a ¸ a sele tuturor coalitiilor cu privire la imputatia (x. Nucleolul jocului este de forma (x. 50]. 100/3. Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘ util a pentru a r˘spunde la ˆ a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie este sau nu nua a ¸ cleolul unui joc N -esential.19. ˆ ıntrucˆt acest vector trebuie s˘ fie o imputatie. cu exceptia marii coalitii. Reprezent˘m ¸ ¸ a functiile de x obtinute ˆ sistemul de coordonate xOy. x. a a ¸ • Se calculeaz˘ excesele tuturor coalitiilor nevide. Consider˘m jocul v din Exemplul 3. a ¸ a Pentru jocul nostru.19. Determinarea nucleolului unui joc se poate s a ın face ˆ general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare. prin urmare. cˆnd sˆmburele este nevid. 300 − 2x).

a a s ¸ incluzˆnd marea coalitie nu pot fi formate. Brˆnzei. a s a s unde graful comunic˘rii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizationale a ¸ 78 . N. {n}} cu privire la imputatia x ˆ ordine descresc˘toare: ¸ ın a ε1 . ε2 . Toate s ¸ a felurile de acorduri. Totu¸i. 1977. 1971) Fie v ∈ GN ¸i x ∈ I(v) ¸ s astfel ca xi = v({i}) pentru toti i ∈ N. 1980. Imputatia x este nucleolul jocului v ¸ ¸ dac˘ ¸i numai dac˘ pentru toti 1 ≤ j ≤ k(x) as a ¸ j B t este o colectie balansat˘ (echilibrat˘). prin urmare. . prin urmare. Pentru a modela astfel a a de situatii cu cooperare restrictiv˘ indus˘ de restrictii de comunicare. 2005). . ˆ multe situatii practice. ¸i de asemenea pl˘¸ile laa s at terale sunt permise. numit graful comunic˘rii. a 3. A . O clas˘ s ¸ a mic˘ de jocuri de comunicare (dar interesant˘ atˆt din punct de vedere teoa a a retic cˆt ¸i al aplicatiilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group a s ¸ games” (Brˆnzei. v sau N. unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i A este ¸ as a a s un graf neorientat. toate coalitiile (grupurile de juc˘tori) se pot forma. ¸ a a t=1 unde B i este multimea de coalitii asociat˘ cu al i-lea exces εi (ˆ ordinea ¸ ¸ a ın descresc˘toare a acestor excese).20. unii dintre juc˘tori s ın ¸ a sunt incapabili s˘ comunice unul cu cel˘lalt ¸i. {1}.. Solymosi ¸i Tijs.6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative s ¸ ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caracteristice se In a ın ¸ presupune c˘ toti juc˘torii sunt capabili (¸i li se permite) s˘ comunice ˆ a ¸ a s a ıntre ei ¸i. Propozitia 3. Owen. 2002.. Restrictiile privind comunicarea a ¸ ¸ ˆ ıntre juc˘torii conduc astfel la cooperare restrictiv˘. 1986). a¸a-numitele jocuri de cos municare (Myerson. Jocurile de comunicare sunt a numite ¸i jocuri cu restrictii de tip graf (”graph-restricted games”).. εk(x) . c ¸i posibilit˘¸ile de comunicare sunt descrise printr-o s at pereche N. incluzˆnd acordurile ferme. O situatie (cu restrictii de coo¸ ¸ perare datorate posibilit˘¸ilor limitate) de comunicare este o situatie ˆ care at ¸ ın posibilit˘¸ile economice ale participantilor sunt descrise printr-un joc coopeat ¸ rativ N. Fragnelli ¸i Tijs. a fost ¸ a a ¸ introdus un model specific de jocuri cooperative.. unele coalitii.2N \{∅. (Criteriul lui Kolhberg...

Tijs ¸i Timmer. s s ˆ Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘tor are un num˘r finit de nivele a a de activitate privind cooperarea cu ceilalti juc˘tori ¸i plata fiec˘rei coalitii ¸ a s a ¸ multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘torilor ˆ a ın cadrul acelei coalitii. aceea de grup de juc˘tori. Adeseori comunicarea ˆ a ıntre participanti are loc prin retele. Situatii cu posibilit˘¸i de ¸ ¸ at cooperare mai relaxat˘ au condus la introducerea unor notiuni mai sofistia ¸ cate de coalitie. ”cooperative games with s random payoffs” (Timmer. ¸i ¸ ¸ s ¸ s modele corespunz˘toare de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice: a ın ¸ ”multi-choice games” (Hsiao ¸i Raghavan. Potters ¸i Tijs. de asemenea. s ”information collecting games” (Brˆnzei. 2003). ”stochastic coopes rative games” (Suijs. 2001. s a s Pentru a modela situatii de interactiune decizional˘ ˆ care pl˘¸ile coalitiilor ¸ ¸ a ın at ¸ sunt incerte. 2001). cum sunt cea de coalitie multi-choice ¸i coalitie fuzzy. informatia ¸ ¸ s ın ¸ ¸ pe care o detin unii juc˘tori reprezint˘ o resurs˘ cu rol important ˆ evaluarea ¸ a a a ın posibilit˘¸ilor economice ale coalitiilor. exist˘ multe a ¸ a s a situatii practice cu asimetrii informationale ¸i.3.. Suijs ¸i Borm. Exist˘ un interes actual s a crescˆnd ˆ teoria jocurilor cooperative cu informatie incomplet˘ motivat a ın ¸ a atˆt din punct de vedere teoretic cˆt ¸i al aplicatiilor practice (Ichiishi ¸i a a s ¸ s Yamazaki. ˆ unele situatii.1974. 1999). van den Nouweland s et al. cum sunt: ”games in stochastic characteristic ¸ function form” (Charnes ¸i Granot. au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆ ın forma functiei caracteristice. 2006). 1993a.2 . sis¸ ¸ teme de relatii bilaterale descentralizate. ”information sharing games” (Slikker. Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice stuın ¸ diate ˆ paragrafele 3.a juc˘torilor. se bazeaz˘ pe notiunea ın s a ¸ clasic˘ de coalitie. 2000) ¸i ”fuzzy games” (Aubin.5 ¸i discutate mai sus. Norde ¸i Tijs. 1995. Granot. In a ın functiei caracteristice juc˘torii au informatie simetric˘ ¸i pl˘¸ile coalitiilor ¸ a ¸ a s at ¸ sunt cunoscute cu certitudine de c˘tre toti juc˘torii. 1989). Calvo ¸i Santos. 2000). 1999. 2006). Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca ¸ 79 . cum sunt: ”information market games” (Muto. Retelele pot fi integrate ˆ jocuri ¸ ¸ ın coalitionale pentru a forma a¸a-numitele ”network-restricted games” (Slikker ¸ s ¸i van den Nouweland. Borm ¸i Tijs. Tijs. s Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ situatii de interactiune decizional˘ ¸ a a ın ¸ ¸ a bazat˘ pe interese de grup joac˘. un rol important ˆ teoa a ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma ria jocurilor cooperative. 1977). Timmer a s ¸i Brˆnzei. unde fiecare juc˘tor poate fi a ¸ a a sau nu membru al uneia sau mai multor coalitii. 1993b. Totu¸i. Pentru a modela astfel de situatii au at ¸ ¸ fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracterın ¸ istice. 1981). 1973.

a s Elementele lui F . Modelul de s joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b). ˆ Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘tor are posibilitatea s˘ coopereze a a la (infinit de) multe nivele. pe lˆng˘ jocurile de tip TU. care dau fiec˘rui juc˘tor i ∈ N plata (utilitatea) xi . unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i ¸ as a a s N V este o aplicatie care asociaz˘ fiec˘rei coalitii S ∈ 2 \ {∅} o submultime ¸ a a ¸ ¸ V (S)⊆IRS . atunci pot fi obtinuti vectorii a a ¸ a ¸ ¸ x ∈ V (S). pe baza descrierii narative ın a a a situatiei de interactiune decizional˘ analizat˘. perechi de pl˘¸i (utilit˘¸i). variind de la necooperare la cooperare total˘ ¸i as plata fiec˘rei coalitii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor) a ¸ juc˘torilor ˆ cadrul acelei coalitii. Teoria jocurilor cooperative ˆ a ın ¸ ın form˘ coalitional˘ include. Calificativul ”cu utilit˘¸i transferabile” este menit s˘ fac˘ clar faptul c˘ ˆ astfel de jocuri at a a a ın sunt permise pl˘¸i laterale ˆ at ıntre juc˘tori ˆ sensul c˘ valoarea (plata. ce poate fi inat terpretat˘ astfel: dac˘ coalitia S se formeaz˘. Jocurile a a cooperative cu utilit˘¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸i Peleg at s (1960). Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice competitive ¸i cooperative. se numesc rezultate admisibile. utia ın a litatea) marii coalitii poate fi distribuit˘ ˆ ¸ a ıntre juc˘tori ˆ (infinit de) multe a ın moduri. d2 ) ∈ IR2 . unde fiecare juc˘tor are exact dou˘ a a nivele de activitate. corespunzˆnd la participare (complet˘) ˆ a a ıntr-o coalitie sau ¸ neparticipare. sunt prezentate ˆ monografia avˆnd ca autori s ¸ ın a pe Brˆnzei. 80 . ¸ ¸ a a Jocurile de negociere pentru dou˘ persoane (”bargaining games”) pot fi a considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. jocuri de tip NTU. utilit˘¸ilor) coalitiilor datorate a at at ¸ schimb˘rii unit˘¸ii monetare sau acord˘rii de bonus sau amend˘ unor juc˘tori a at a a a nu afecteaz˘ ˆ mod esential modelul de joc. Modele de jocuri cooperative ˆ forma a ın ¸ ın functiei caracteristice bazate pe notiunea clasic˘ de coalitie (crisp). a ¸ a a a adic˘ jocuri cu utilitate netransferabil˘ (NTU-games). Dimitrov ¸i Tijs (2005). Un joc de tip NTU a a este o pereche N. V . cu propriet˘¸i specifice pe care nu le definim aici. iar transform˘ri ale valorilor (pl˘¸ilor. at at pe care juc˘torii le pot obtine prin cooperare (acord bilateral). Ele a a at se mai numesc TU-games (Transferable Utility games).un caz special al jocurilor multi-choice. unde F ⊆IR2 ¸i d = (d1 . d . coalitie ¸ ¸ a ¸ ¸ multi-choice ¸i coalitie fuzzy. motiv pentru care d se nume¸te rezultatul dezacordului. d2 ). a s Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei coalitionale discuın ¸ ¸ tate pˆn˘ acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘¸i transferabile. Un joc de negociere de dou˘ persoane este o pereche F. juc˘torii obtin perechea de pl˘¸i a a ¸ at (d1 . Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la s un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ sau direct. ˆ cazul ˆ a ¸ In ın care cooperarea ˆ ıntre juc˘tori nu are loc.

y1 ) ¸i (x2 .2) rezult˘ c˘ K(x1 . y1 ) ≥ K(x2 . y2 ) ≥ K(x1 . ˆ mod s In similar. y1 ). (A. y1 ) = max K(x1 . a s ¸ ın K(x2 .8.ANEXA A Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ Demonstratia Teoremei 2. rezult˘ c˘ (x1 . y2 ) este un echilibru Nash cu K(x1 . y1 ) = K(x2 . y1 ) ¸i (x2 . y1 ) ≥ min K(x2 . y2 ) ¸i toate inegalit˘¸ile s a a s at ˆ (A. y2 ) ≥ min K(x1 . K(x2 . (x2 . Schimbˆnd rolurile lui (x1 . y1 ) = min K(x2 .1) ¸i (A. Observ˘m c˘ au loc relatiile ¸ a a ¸ K(x1 .5. y2 ) sunt echilibre Nash ale a s jocului.2) x∈X y∈Y Din (A. a ¸ ¸ ¸ (ii) urmeaz˘ din (i) pe baza observatiei c˘ x∗ este un echilibru Nash pentru a ¸ a P G dac˘ a n P (x ) = max P (x) | x ∈ i=1 ∗ Xi . y1 ). y1 ) = max K(x. y1 ) este un echilibru Nash ¸i K(x2 . (A. y1 ). y1 ) = K(x1 . y2 ) obtinem. y) = K(x1 . y1 ). 81 . Aceasta implic˘ ın s at a K(x2 . ¸ (i) urmeaz˘ din definitia unei functii potential exact pentru jocul G. y2 ).1) x∈X y∈Y unde egalit˘¸ile au loc ˆ at ıntrucˆt (x1 . y) = K(x2 .2) sunt de fapt egalit˘¸i.1) ¸i (A. a a Demonstratia Teoremei 2. x∈X y∈Y Prin urmare. ˆ mod similar. y2 ) = max K(x. y2 ) = K(x1 . y).

Verificarea faptului c˘ σ ∗ este un echilibru Nash al jocului nu a este dificil˘... σ−i )−Ki (σ)) ¸i f : Σ −→ Σ definit˘ (pe componente) s a prin   x fixi (σ) = (σi i + Uixi (σ))/ 1 + xi ∈Xi x σi i Ui i (σ) . Combinˆnd aceasta cu (A.22.n} ˆ Intrucˆt pentru fiecare p ∈ ∆m a n n p Aq = j=1 T qj p Aej ≥ T j∈{1.. m p∈∆ j 82 . definit˘ prin f (p) = a a functie este continu˘.5) obtinem a a a ¸ m p∈∆ v(A) := sup n p∈∆m q∈∆ inf pT Aq = sup p∈∆m j∈{1...3) ¸i (A.. (A.5) min pT Aej . min pT Aej ...n} min p Aej j=1 T qj = j∈{1.4) Din (A.... iar multimea ∆m este o multime nevid˘ m˘rginit˘ ¸i ¸ a ¸ ¸ a a as ˆ ınchis˘.4) obtinem s ¸ q∈∆n inf pT Aq = j∈{1. (A.n} min pT Aej . Prin teorema de punct fix a lui Brouwer.n} (A. exist˘ un ¸ a a punct fix σ ∗ . exist˘ max f (p)..n} min pT Aej ..n} min pT Aej = max min pT Aej .... Atunci exist˘ un s a s ¸ a a x∗ ∈ C cu f (x∗ ) = x∗ ..n} min pT Aej . iar f este o a a ¸ a as a functie continu˘ pe Σ. avem q∈∆n inf pT Aq ≥ j∈{1.n} min pT Aej .3) Evident.. Fie C o multime nevid˘ convex˘ ¸ a a k ¸i compact˘ a lui IR ¸i fie f : C −→ C o functie continu˘. q∈∆n inf pT Aq ≤ j∈{1.... Demonstratia Teoremei 2. Prin urmare. a Observ˘m c˘ Σ este o multime nevid˘ convex˘ ¸i compact˘. a Demonstratia Lemei 2.....Teorema de punct fix a lui Brouwer... (Nash) Pentru i ∈ N ¸i xi ∈ Xi consider˘m ¸ s a xi Ui (σ) = max(0. (Tijs) Ar˘t˘m doar c˘ ¸ aa a v(A) = max m p∈∆ j∈{1. Aceast˘ a Consider˘m f : ∆m −→ IR....21. Ki (xi . x unde desemneaz˘ probabilitatea pe care σi o atribuie lui xi ... j∈{1.

i... m}. Atunci (p∗ )T Aq ∗ = v(A) = In s at v (A). putem g˘si un p∗ ∈ ∆m ¸i un q ∗ ∈ ∆n a s astfel ˆ at ıncˆ (p∗ )T Aej ≥ v(A) pentru toti j ∈ {1. y) pentru toti y ∈ Y. K. Definim functia ”gap” a lui ¸ A prin g(A) := v (A) − v(A)... a ¸ a a • Pentru s(A) = 2... unde s(A) := m + n.22. . n}.7) avem numai egalit˘¸i. −K). prin inductie dup˘ m˘rimea lui A. ceea ce implic˘ a ıncˆ ¯ a m > 1. Lu˘m A ∈ IRm×n a ¸ a cu m+n = r. deci g(A) = v (A) − v(A) = ¯ a − a = 0. z) ≤ K(x. Y. Evident. s(A) ≥ 0. Y. m} astfel ˆ at eT Aq ∗ < v (A). deci g(A) = 0.. ¸ x∈X ¸i atunci s x∈X z∈Y sup inf K(x. z) ≤ inf sup K(x. ceea ce a ıncˆ implic˘ n > 1.6) ¸i (A. ¯ ¯ Demonstr˘m c˘ v(A) = v (A) prin inductie matematic˘ dup˘ m˘rimea s(A) a a ¯ ¸ a a a a lui A.. Exist˘ un ∈ {1. . y∈Y x∈X sau v(X. Am ar˘tat anterior c˘ g(A) ≥ 0. v(A) ≤ v (A).23. ¯ 2. Exist˘ un k ∈ {1. Ar˘t˘m acum ¯ a a aa c˘ g(A) = 0. A este de forma [a].. . Folosind Lema 2. a 83 (A.7) .e... ˆ (A.. K. ˆ Intrucˆt cazurile 2 ¸i 3 sunt similare.6) (A. n} astfel ˆ at (p∗ )T Aek > v(A). vom demonstra numai pentru a s cazul 2 c˘ g(A) = 0.Demonstratia Teoremei 2. −K) ≤ v (X. (Tijs) ˆ ai observ˘m c˘ ¸ Intˆ a a z∈Y inf K(x. z) ≤ sup K(x. y) pentru toti x ∈ X ¸i y ∈ Y ¸ s implic˘ a x∈X z∈Y sup inf K(x. • Presupunem c˘ g(B) = 0 pentru toti B cu s(B) < r. ¸ eT Aq ∗ ≤ v (A) pentru toti i ∈ {1.. ¯ ¸ i Consider˘m 3 cazuri: a 1. y). . a 3.

m}  (p∗ )T Bq ∗ =  j∈{1. 84 . a a Demonstratia Teoremei 2.. Presupunem c˘ v(A−k ) > v(A).n} min (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A). ¯ ¸ Pentru orice ε ∈ (0. p Dar atunci v(A) ≥ j∈{1. ¸   (p∗ )T Aq ∗ = max pT Aq ∗ ... 1) avem atunci (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A) pentru toti j = k. C(q ∗ )⊂P B2 (p∗ ).n} max (p∗ )T Bej .. Din ¸ −k presupunerea inductiv˘.  p∈∆m (p∗ .  n q∈∆ ⇐⇒  ∗ T ∗ T ∗  (p ) Aq = max ei Aq . B) ⇐⇒ ⇐⇒  (p∗ )T Bq ∗ = max p∗ Bq..... Prin urmare v(A−k ) = v(A). s ¯ ¯ ˆ cele ce urmeaz˘.  i{1. Este u¸or de ar˘tat c˘ a s a a v(A−k ) ≥ v(A) ¸i v (A−k ) ≥ v (A) . c˘ In a a a v(A−k ) = v(A)... Acesta ˆ a ınseamn˘ c˘ exist˘ p ∈ ∆m care a a a ¯ este maximin pentru A−k .Fie A−k matricea care se obtine din A prin eliminarea coloanei k.. ⇐⇒ ⇐⇒ C(p∗ )⊂P B1 (q ∗ ). p ceea ce contrazice presupunerea f˘cut˘.. p ¸ Pentru ε arbitrar de mic vom avea (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A). vom ar˘ta.... . g(A ) = 0. n}\{k}. q ∗ ) ∈ N E(A. prin metoda reducerii la absurd. deci pAej > v(A) pentru toti j ∈ {1.24.

. (caracterizarea punctelor extreme ale unei multimi poliedrale) ¸ n×p p Fie A o matrice ˆ IR .. . b ∈ IR ¸i fie P multimea poliedral˘ a solutiilor ın s ¸ a ¸ sistemului de inegalit˘¸i xT A ≥ bT . . Atunci v(N ) = i=1 n n xi ≥ i=1 v({i}).1.1 observˆnd c˘ I(v) = {x ∈ IRn | a a a T T x A ≥ b }. v(N ) − i=1 v({i}) este o imputatie.7. unde A este matricea n×(n+2) cu coloanele e1 . ¸ (=⇒) Presupunem x ∈ I(v). unde inegalit˘¸ile corespunz˘toare at a j sunt egalit˘¸i pentru x ¸i unde pentru fiecare j ∈ N. . en ..... −1n 85 i∈N .. 1n .. xn ) cu xi = v({i}) + bi pena tru toti i ∈ N este o imputatie.. avem a = v(N ) − a ¸ i∈N xi > 0. bn ) de numere nenegative astfel c˘ a bi = a. ¸ (i) ˆ Intrucˆt v ∈ GN este un joc N -esential.. ¸ a n (⇐=) Presupunem v(N ) ≥ i=1 v({i}). Pentru x ∈ IRn . Pentru orice n-uplu b = (b1 . . ¸ Teorema B. Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘ ¸i numai ın as n dac˘ tight(x) este un sistem complet de vectori ˆ IR . ¸ ¸ (ii) Aceasta urmeaz˘ din Teorema B.. unde egali- tatea urmeaz˘ din proprietatea de eficienta ¸i inegalitatea urmeaz˘ din proa ¸˘ s a prietatea de rationalitate individual˘. a ın Demonstratia Teoremei 3.. vectorul plat˘ x = (x1 . Atunci n−1 v({1}). e este al j-lea vector al at s bazei standard ˆ IRn . v({n − 1}).6. fie tight(x) multimea at ¸ coloanelor {Aej | xT Aej = bj } ale lui A.ANEXA B Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ Demonstratia Teoremei 3.

are loc a xi = x(S) − x(S\{i}) ≥ v(S) − x(S\{i} ≥ v(S) − =⇒ xi ≥ mi (v). (B. a 86 .3) ¸i din proprietatea de rationalitate individual˘ a elementelelor s ¸ a sˆmburelui jocului. b ∈ IR ¸i c ∈ IR . v) pentru toti i ∈ N..1) are loc dac˘ ¸i numai dac˘  as a    S N λ(S)e = e . v({n}). (teorema dualit˘¸ii ˆ programarea liniar˘) Fie A o matrice at ın a p n n × p. ¸ mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N i∈N j∈S\{i} (B.8. y ≥ 0} dac˘ {x ∈ IRn | xT A ≥ bT } = ∅ ¸i {y ∈ IRp | Ay = c. unde pentru fiecare i ∈ N. Dac˘ i ∈ S. λ(S)v(S) | v(N ) = max   N N S∈2 \{∅} S∈2 \{∅} (B.¸i b = (v({1}).2.3) = Mi (N. egalitatea (B. unde λ este o are loc dac˘ ¸i numai dac˘ as a S∈2N \{∅} aplicatie balansat˘.4) obtinem s ¸ mi (v) ≤ xi ≤ Mi (N.4) (B. v) (B. ¸ a s Demonstratia Propozitiei 3. ¸ (B. v).. y ≥ 0} = ∅. a s Demonstratia Teoremei 3.1) Prin Teorema B.2) a λ(S)v(S) ≤ v(N ) are loc. v(N ). λ ≥ 0 . ei s este al i-lea vector al bazei standard ˆ IRn ¸i 1n este vectorul ˆ IRn cu ın s ın toate coodonatele egale cu 1.2. ˆ ai observ˘m c˘ C(v) = ∅ dac˘ ¸i numai ¸ Intˆ a a as dac˘ a v(N ) = min i∈N xi | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \{∅} . (i) ¸i (ii) sunt echivalente. Prin urmare. Fie x ∈ C(v). Atunci s min{xT c | xT A ≥ bT } = max{bT y | Ay = c. Faptul a a c˘ orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘ simia a lar din (B.15.3) Mj (N. Pentru orice i ∈ N are loc ¸ ¸ xi = x(N ) − x(N \{i}) = v(N ) − x(N \{i}) ≤ v(N ) − v(N \{i}) = (B.5) Observ˘m c˘ (B. −v(N )).2) (luˆnd matricea A cu vectorii caracteristici eS drept coloane). Din (B. am ar˘tat c˘ orice joc balansat este un joc quasi-balansat.3) ¸i (B.5) ˆ a a ınseamn˘ m(v) ≤ x ≤ M (N. . Teorema B. v) pe coordonate ¸i implic˘ a s a Mi (N. v).. Deci. Acum.

Comptes Rendus de l’Acad´mie des Sciences 173.N. E. 1304-1308. Aubin.. Calvo. Mathematics of Operations Research 6. (1963). Timmer (2001).BIBLIOGRAFIE 1. Solymosi and S. Borel. R. Brˆnzei. 119-139. R.. T. Dimitrov and S.C. e 2. and J. Tijs and J. Brˆnzei. (1974). V. Cooperative fuzzy games. 447-460.P. 5. Coeur et valeur des jeux flous ` paiements lat´raux. 8. 1-12. Bondareva.. Tijs (2005). 7. Collecting information to improve a decision making. e e 6. D. J. 341-354. 87 . J. (1981). Mathematical Methods of Operations Research 55. Some applications of linear programming methods to the theory of cooperative games (in Russian). Fragnelli and S. E. Peleg (1960). Mathematical Social Sciences 40. R. O. and B. 3. Bulletin of the American Mathematical Society 66. La th´orie du jeu et les equations integrales ` noyau e a sym´trique. Problemi Kibernetiki 10. Tijs (2005).P. 4. R. Tree-connected peer group a situations and peer group games. Brˆnzei. Aubin. Strongly essential coalitions and a the nucleolus of peer group games. Santos (2000). Fuzzy and Multi-Choice Games. R. International Journal of Game Theory 33. Models in Cooperative Game a Theory: Crisp. a e Comptes-Rendus de l’Acad´mie des Sciences Paris 279 A.J. 93-106. (1921). S. 173-179. 891-894. Brˆnzei. 10. 1-13.. International Game Theory Review 3. Tijs (2002). A value for multichoice games. Springer. 9. Von Neumann-Morgenstern solutions to cooperative games without side payments. Aumann.

(1977) Cooperative games in stochastic function form. S. 15. R.11. Princeton University Press. Management Science 14. 88 . 23. 19. (1994). 22. and L. Potters and S. Proceedings of the Computer Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University. 18. D. Tijs (1989). (1992). 3. Mathematics of Operations Research 2. Management Science 23. Granot. Dissertation. Shapley (1996). Yamazaki (2006). 225-229. Gillies. Hsiao. M. J. Tijs (1988).. Springer-Verlag. Ichiishi. On big boss games. and III. D. II. International Journal of Game Theory 18. 21. 301-312. Muto. International Journal of Game Theory 21. Muto.-R. (1953). E. Nakayama. and 486-502. Ph. Economic Studies Quarterly 39. 12. T. 62-66. C.C. Shapley value for multi-choice cooperative games (I). Monderer. R. (1977). 124-143. A. (1967/68). J. Harsanyi. John Wiley & Sons. Gardner. 25. (1971). and TES Raghavan (1993a). P. 159-182. Vol. 303-321.B. (1995). Kohlberg. Games and Economic Behavior 5. Introduction to Game Theory. and A. SIAM Journal on Applied Mathematics 20. Granot (1973). Information market games. and TES Raghavan (1993b). Some Theorems on n-person Games. Morris. 17. 621-630. Games with incomplete information played by ’Bayesian’ players. Harvester/Wheatsheaf. Potential games. Charnes. On the nucleolus of a characteristic function game. Games for Business and Economics. 16. D. Part I. C. R.. Games and Economic Behavior 14. A primer in Game Theory. 24. and D. D. S. Cooperative Extensions of the Bayesian Game. J. 209-226. 20. Series on Mathematical Economics and Game Theory. Prior solutions: extensions of convex nucleolus solutions to chance-constrained games. Gibbons. 240-256. Graphs and cooperation in games. Myerson. Hsiao. Monotonicity and dummy free property for multi-choice cooperative games.-R. 14. 320-334. Potters and S. 323-332. 13.

o 38. Tijs. (1980). Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. van den Nouweland. M. B. 30. Discrete Mathematics and Game Theory. 27. R. 25-55. Nash. Rafels. and O. Theory and Decision Library: Series C. Jocs cooperatius i aplicacions econ`miques. SIAM Journal on Applied Mathematics 17. 210-220. 37. (1986). Morgenstern (1944). International Journal of Game Theory 4. Nash. Owen. J. International Journal of Game Theory 2. (1975). Theory of Games and Economic Behavior. 28. Zarzuelo (1995). G. SIAM Journal on Algebraic and Discrete Mathematics 7. 29. (1969). 65-67. A class of games possessing pure-strategy Nash Equilibria. MIT Press. von Neumann. 1163-1170. Mathematische Annalen 100. J. o o Col-lecci´ UB. J. Introduction to the Theory of Coopeo rative Games. 39. Selten. (1973). R. Non-cooperative games. 33. C. (1999). 34. 35. Osborne. 295-320. The bargaining problem. Conference structures and fair allocation rules. Kluwer Academic Publishers. 36. Myerson. Sudh¨lter (2004). A Course in Game Theory. Nash. Values of graph-restricted games. S. and A. 40. A. Econometrica 18.W. 155-162. D. Proceedings of the National Academy of Sciences 36. 286295. 48-49. (1951).. Reexamination of the perfectness concept for equilibrium points in extensive games. Cores and related solution concepts for multi-choice games. (1928). Annals of Mathematics 54. Mathematical Methods of Operations Research 41. 89 . International Journal of Game Theory 9. 32. 289-311. Peleg. 31. Kluwer Academic Publishers. J. Equilibrium points in n-person games. J. Owen. Potters and J. and P. Rubinstein (1994).26. 169-182. Princeton University Press. R. Schmeidler. J. G. (1950b). von Neumann. The nucleolus on a characteristic function game. (1950a).F. Rosenthal. (Coordinaci´) (1999). Theory and Decision Library: Series C.

Tijs (2000). and . 1-12. The Netherlands.W. 46.123-132. S. Tijs. 11-26. and A. S. 25-42. 53. 44. convexity and certain equivalents. Kuhn (Eds. pp. Tijs (2003). Brˆnzei (2006). International Game Theory Review 5. Shapley. An axiomatization of the τ -value. (1987). Journal of Public Economic Theory 8. the lexicographic order. M. (2003). P. Tilburg. CentER DP 2005-123. In: Moeschlin. (1999). J.(1953). 48. Kluwer Academic Publishers. Timmer. Borm and S. 42. Hindustan Book Agency.). pp. 52. Mathematical Social Sciences 13. (1981). J. A. Watson. Tijs. M. Social and Economic Networks in Cooperative Game Theory. Tijs. 307-317. Introduction to Game Theory. Stochastic cooperative games: superadditivity. Borm (1999). (2002). Theory and Decision Library: Series C. 47.). J. Tilburg University. J. Games and Economic Behavior 27. Timmer and R. 331345. Game Theory and Mathematical Economics. 43. International Journal of Game Theory 1. 49. The first steps with Alexia. International Game Theory Review 7. Suijs. 45. H. J. Contributions to the Theory of Games II. Convexity in stochastic cooperative situations. (2005). Compensations in information a collecting situations: A cooperative approach.. Information sharing games. (1971).41. L.H. Shapley. In: Tucker. and H. S. 50. S. Amsterdam: North Holland. A value for n-person games. L. O. Pallaschke (Eds. Suijs. Norton & Company.H. 51. Norde and S. Cores of convex games.. Boston: Kluwer. W. Cooperative Decision-Making under Risk. and D. S. Tijs. An Introduction to Game Theory. van den Nouweland (2001). Slikker. 90 . Tijs. 181-191. Slikker.. 177-181. Bounds for the core of a game and the τ -value.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->