TEORIA JOCURILOR

Rodica Brˆanzei
Contents
PREFAT¸
˘
A 5
LISTA FIGURILOR 8
1 INTRODUCERE 9
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13
2 JOCURI NECOOPERATIVE 15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash . . . . . . . . . . . . 16
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte pe subjoc 29
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte . . . . . . . 44
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3 JOCURI COOPERATIVE 57
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice ¸si sˆamburele 61
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative . . . . . . . . . 78
ANEXA A. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2 81
ANEXA B. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3 85
BIBLIOGRAFIE 87
3
PREFAT¸
˘
A
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si ana-
liza situat ¸iilor decizionale interactive care implic˘a conflict de interese indi-
viduale sau de grup. Primele lucr˘ari dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale
lui Borel (1921) ¸si von Neumann (1928), dar bazele teoriei matematice a
jocurilor au fost puse prin monografia avˆand ca autori pe von Neumann ¸si
Morgenstern (1944). Dup˘a o perioad˘a mai put ¸in fructuoas˘a, teoria jocurilor
a cunoscut ¸si cunoa¸ste o perioad˘a de ˆınflorire ¸si recunoa¸stere pe plan mon-
dial. Exist˘a un mare num˘ ar de cercet˘atori ¸si cadre didactice ˆın domeniul
teoriei jocurilor, iar num˘ arul student ¸ilor ˆın programe de masterat ¸si doc-
torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸si alte
domenii este ˆın cre¸stere. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory
Society”) ˆı¸si l˘arge¸ste num˘ arul de membri ¸si a avut deja dou˘a congrese mon-
diale la: Bilbao (Spania), 2000; Marsilia (Frant ¸a), 2005.
ˆ
In 2005 a fost inau-
gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferint ¸e anuale la nivel european
SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ a tradit ¸ia conferint ¸elor
anuale dedicate teoriei jocurilor ˆın Italia ¸si Spania ˆıncepˆ and din 1983 (Ber-
gamo (Italia)); SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia).
ˆ
In luna
iulie a fiec˘arui an, la Stony Brook (Statele Unite) se t ¸ine a¸sa-numitul ”Game
Theory Festival” unde se ˆıntˆalnesc cercet˘atori ¸si student ¸i din lumea ˆıntreag˘ a.
Numeroase workshop-uri, conferint ¸e ¸si seminarii dedicate unor ramuri par-
ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual, bianual, trimestrial sau lunar ˆın
diferite centre universitare sau de cercetare ¸stiint ¸ific˘a. Numeroase manifes-
t˘ari ¸stiint ¸ifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸si cu spe-
cific economic sau de informatic˘a includ o sect ¸ie pentru teoria jocurilor.
Exist˘a un num˘ ar mare de jurnale internat ¸ionale care public˘a articole de teoria
jocurilor ¸si aplicat ¸ii ale sale, dintre care ment ¸ion˘am aici: International Jour-
nal of Game Theory, Games and Economic Behavior, European Journal of
Operational Research, Mathematics of Operations Research, Mathematical
Methods of Operations Research, International Game Theory Review, TOP.
5
Recunoa¸sterea important ¸ei teoriei jocurilor este materializat˘a de asemenea
prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contribut ¸ii ˆın
domeniul teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi ¸si Selten (1994), Vickrey (1996),
Aumann ¸si Schelling (2005).
ˆ
In ultimii ani, teoria jocurilor se bucur˘a de o
atent ¸ie crescˆand˘ a ˆın informatica teoretic˘a ¸si aplicat˘a pe plan mondial. La
Facultatea de Informatic˘a a Universit˘at ¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸si,
student ¸ii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in-
troducere ˆın domeniul teoriei jocurilor ¸si al interact ¸iunii dintre aceasta ¸si
informatic˘a. Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru
student ¸ii sect ¸iei
ˆ
Inv˘at ¸˘ amˆ ant la Distant ¸˘ a, care a fost solicitat autoarei pe 8
iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆar¸situl lunii august 2006.
Am organizat materialul ˆın trei capitole: Introducere, Jocuri necoope-
rative ¸si Jocuri cooperative. Am muncit din greu s˘a fac acest curs ”self-
contained” ¸si posibil de citit pentru student ¸i f˘ar˘ a vreo cunoa¸stere prealabil˘a
a teoriei jocurilor. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘a folosirea mode-
lelor matematice de joc ¸si calcularea solut ¸iilor jocurilor necooperative ¸si coo-
perative corespunzˆand unor situat ¸ii practice variate. Selectarea rezultatelor
(leme, propozit ¸ii, teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘acut pe baza ideii
de a furniza student ¸ilor fundamentele teoriei jocurilor f˘ar˘a a solicita un efort
matematic deosebit. Student ¸ii interesat ¸i ˆın demonstrat ¸iile rezultatelor din
capitolele 2 ¸si 3 le pot g˘asi ˆın Anexa A ¸si, respectiv, Anexa B. Capitolul 2 a
necesitat ˆıncorporarea ˆın text a unor figuri care au fost desenate manual de
autoare ¸si scanate pentru a crea fi¸siere cu extensia eps de inserat ˆın text ˆın
locul cel mai potrivit posibil. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui
material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific, ceea ce
justific˘a diferent ¸a de stil ˆın reprezentarea grafic˘a.
ˆ
In prezentarea materialului
am folosit termenul de ”juc˘ator” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice
participant, indiferent de sex.
Acest suport de curs a fost preg˘atit ˆın timpul concediului meu de odihn˘a
ˆın Olanda ¸si, datorit˘a faptului c˘a a fost scris ˆın limba romˆan˘a, nu a fost citit
de nimeni altcineva, a¸sa c˘a toate gre¸selile r˘amase ˆın text sunt desigur ale
mele.
A¸s vrea s˘a mult ¸umesc celor care au contribuit ˆıntr-un fel sau altul la
preg˘atirea acestui suport de curs.
Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸si Ruud Hendrickx
pentru scanarea figurilor ¸si crearea fi¸sierelor eps la Universitatea din Tilburg
(Olanda). Un rol important pentru preg˘atirea acestui suport de curs l-a avut
Stef Tijs care mi-a pus la dispozit ¸ie biblioteca sa ¸si a fost o gazd˘a ideal˘a, de¸si
6
de la bun ˆınceput a considerat c˘a e imposibil ca cineva s˘a scrie un curs de
teoria jocurilor pentru student ¸i ˆıntr-un interval a¸sa de scurt. Mult ¸umesc
din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸si care a muncit din greu ˆın
weekend-urile lunii august ¸si ¸si-a folosit talentul s˘a fac˘a din fi¸sierele word,
pdf ¸si eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs. A¸s vrea de
asemenea s˘a mult ¸umesc mamei mele, Elena V˘at˘amanu, care a f˘acut fat ¸˘ a
c˘aldurii tropicale din iulie-august ˆın Ia¸si f˘ar˘a ajutorul meu ¸si a considerat c˘a
scrierea acestui curs pentru student ¸i e activitatea cea mai potrivit˘a pentru
concediul meu de odihn˘a ˆın str˘ain˘ atate. Mult ¸umesc fratelui meu, Valentin
V˘at˘amanu, pentru c˘a a oferit suport mamei mele suplinind prezent ¸a mea
ˆın Ia¸si ˆın aceast˘a var˘a fierbinte. Dedic acest suport de curs pentru teoria
jocurilor fiicelor mele Oana, Dana ¸si Roxana Brˆanzei pe care le port ˆın suflet
¸si gˆand cu dragoste nem˘arginit˘a oriunde ¸si oricˆand.
31 august 2006 Rodica Brˆanzei
Prefat ¸˘a la edit ¸ia a doua
Prezenta edit ¸ie p˘astreaz˘ a structura ¸si cont ¸inutul de baz˘a ale edit ¸iei prece-
dente dar cont ¸ine variante ˆımbun˘at˘ at ¸ite ale figurilor 2.6 (b), 2.10 (b), 2.11
(a), 2.13, 2.14 (a) ¸si (b), 2.15, 2.21 ¸si 2.22; gre¸selile de tip˘arire existente ˆın
edit ¸ia precedent˘a sunt acum corectate ¸si redactarea textului este pe alocuri
ˆımbun˘ at˘at ¸it˘a.
10 septembrie 2007 Rodica Brˆanzei
7
LISTA FIGURILOR
• Figura 2.1 Jocul ”Avantaj competitiv” p. 17
• Figura 2.2 Exemple de jocuri matriceale p. 18
• Figura 2.3 Jocul canalelor TV p. 19
• Figura 2.4 Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a p. 19
• Figura 2.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri” p. 22
• Figura 2.6 Diagrame cu s˘aget ¸i p. 23
• Figura 2.7 Un joc de alegere a rutei p. 24
• Figura 2.8 Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate p. 26
• Figura 2.9 Un joc cu ”imperfect recall” p. 30
• Figura 2.10 Subjocurile unor jocuri ˆın form˘a extensiv˘a p. 31
• Figura 2.11 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ ari ale ¸sansei p. 33
• Figura 2.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc p. 35
• Figura 2.13 Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului p. 36
• Figura 2.14 Jocuri de piat ¸˘a ˆın form˘a extensiv˘a p. 39
• Figura 2.15 Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a p. 39
• Figura 2.16 Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 40
• Figura 2.17 Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 41
• Figura 2.18 Forma extensiv˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 42
• Figura 2.19 Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 43
• Figura 2.20 Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi p. 44
• Figura 2.21 Jocul ”B˘at˘alia sexelor” p. 50
• Figura 2.22 Jocul investit ¸iei p. 54
1 INTRODUCERE
Jocurile de societate (table, jocuri de c˘art ¸i, ¸sah), jocurile sportive (fotbal,
baschet, tenis) ¸si jocurile de divertisment (incluzˆand jocurile video) sunt
practicate ˆın lumea ˆıntreag˘ a. Elementele comune acestor jocuri sunt:
• Juc˘atorii (participant ¸ii la joc): persoane, ¸sansa (norocul), natura, com-
putere, echipe, firme, agent ¸i, t ¸˘ ari, etc.
• Regulile: specific˘a posibilit˘at ¸ile de comunicare ˆıntre juc˘atori, rezul-
tatele acordurilor asupra juc˘arii jocului, informat ¸ia disponibil˘a diferit ¸i-
lor juc˘atori ¸si ceea ce este ”common knowledge”.
• Posibilit˘at ¸ile strategice ale juc˘atorilor: act ¸iuni, decizii, strategii ce pot
fi folosite de c˘atre fiecare juc˘ator.
• Rezultatele posibile: pl˘at ¸i psihologice (fericire, satisfact ¸ie, prestigiu),
pl˘at ¸i numerice sau de alt˘a natur˘a (utilit˘at ¸i).
• Preferint ¸ele juc˘atorilor asupra rezultatelor posibile.
Teoria jocurilor este ¸stiint ¸a care studiaz˘a jocuri ˆıntr-un sens mult mai larg
decˆat jocurile ment ¸ionate mai sus: un joc este orice situat ¸ie strategic˘a guver-
nat˘a de reguli, cu un rezultat bine definit, caracterizat prin interdependent ¸a
strategic˘a a juc˘atorilor, care au relat ¸ii de preferint ¸˘a asupra rezultatelor posi-
bile. Negocierile economice ¸si politice, afacerile ¸si multe alte domenii fur-
nizeaz˘a numeroase exemple de jocuri. Teoria jocurilor este o ramur˘ a a
matematicii. Ea folose¸ste rezultate ¸si metode din alte ramuri ale mate-
maticii cum sunt: algebra, geometria, analiza matematic˘a, probabilit˘at ¸i ¸si
statistic˘a, matematici discrete, ecuat ¸ii, fundamentele matematicii. Teoria
jocurilor interact ¸ioneaz˘a cu multe alte ¸stiint ¸e ¸si domenii fundamentale ale
viet ¸ii: ¸stiint ¸e economice, management, administrarea afacerilor, drept, psi-
hologie social˘a, ¸stiint ¸e politice, biologie, sociologie, informatic˘a, cercet˘ari
9
operat ¸ionale. Interact ¸iunea ˆıntre teoria jocurilor ¸si informatic˘a se refer˘a la
ramuri variate ale informaticii, cum sunt: proiectarea ¸si analiza algoritmilor,
inteligent ¸a artificial˘a, logic˘a ¸si decidabilitate, teoria complexit˘at ¸ii, calcul pa-
ralel ¸si distribuit, baze de date, ret ¸ele de calculatoare, internet.
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si
analiza situat ¸iilor de interact ¸iune ce implic˘a conflict de interese individuale
sau de grup. Borel (1921), John von Neumann (1928) ¸si John von Neumann
¸si Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o
teorie a model˘arii ¸si a solut ¸iilor. Exist˘a multe clasific˘ari ale modelelor teore-
tice de joc. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘atorilor distingem
ˆıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸si
teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup). Ambele tipuri
de modele, jocuri necooperative ¸si cooperative, se bazeaz˘a pe presupuneri va-
riate privind: rat ¸ionalitatea juc˘atorilor (juc˘atori perfect rat ¸ionali sau juc˘atori
cu rat ¸ionalitate limitat˘a); ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘atori;
informat ¸ia (simetric˘a sau asimetric˘a) asupra situat ¸iei analizate disponibil˘a
juc˘atorilor.
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor
Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘a,
forma normal˘a (sau strategic˘a) ¸si forma coalit ¸ional˘ a.
Forma extensiv˘a a unui joc este un arbore ale c˘arui noduri reprezint˘ a
pozit ¸iile posibile ale jocului ¸si ale c˘arui arce (ramuri) reprezint˘ a mut˘arile posi-
bile pentru participant ¸ii la joc. Jocul se desf˘a¸soar˘ a ca o alternare de mut˘ ari
ale participant ¸ilor la joc (juc˘atorii), motiv pentru care un joc ˆın form˘a exten-
siv˘a este numit un joc dinamic. Fiecare nod neterminal are ata¸sat˘ a eticheta
(de identificare a) juc˘atorului care trebuie s˘a ia o decizie (s˘a fac˘a o mutare)
ˆın acea pozit ¸ie a jocului. Adesea etichetele nodurilor sunt 1, 2, ..., n. Nodurile
terminale cont ¸in vectorul pl˘at ¸ilor juc˘atorilor dac˘a jocul se termin˘a ˆın acea
pozit ¸ie. Fiecare arc are ata¸sat˘a eticheta unei act ¸iuni. Reprezentareaˆın form˘a
extensiv˘a a unui joc ilustreaz˘a desf˘a¸surarea ˆın timp a jocului. Unele mut˘ari
pot fi aleatoare (mut˘ ari ale ¸sansei sau naturii); pentru asemenea mut˘ ari exist˘a
distribut ¸ii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru
arcele ce ies din nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei. Nodurile de decizie ale juc˘atorilor
10
din arborele jocului sunt partit ¸ionate ˆın mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie pentru un juc˘ator const˘a din acele pozit ¸ii de joc ˆın care juc˘atorul
s-ar putea afla atunci cˆand este rˆandul s˘au s˘a fac˘a o mutare.
ˆ
In reprezentarea
ˆın forma extensiv˘a a jocului, mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor care
cont ¸in mai mult decˆat un nod de decizie sunt marcate grafic, spre exemplu
cu contur de tipul − − −. Evident, pentru o anumit˘a mult ¸ime de informat ¸ie,
num˘ arul deciziilor posibile pentru acel juc˘ator trebuie s˘a fie acela¸si pentru
toate nodurile apart ¸inˆand acelei mult ¸imi. Dac˘a toate mult ¸imile de informat ¸ie
a tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod, aceasta ˆınseamn˘a c˘a orice
juc˘ator cunoa¸ste perfect situat ¸ia ˆın care se afl˘a atunci cˆand trebuie s˘a aleag˘a
o act ¸iune, motiv pentru care jocul se nume¸ste joc cu informat ¸ie perfect˘a.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste ˆıntreaga istorie de
desf˘a¸surare a jocului pˆan˘ a ˆın momentul cˆand trebuie s˘a fac˘a o mutare. S¸ahul
este un joc cu informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a cel put ¸in un juc˘ator nu cunoa¸ste
toat˘a istoria de desf˘a¸surare a jocului, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie
imperfect˘a. Jocurile de c˘art ¸i (bridge, poker) sunt jocuri cu informat ¸ie imper-
fect˘a. Presupunerea de rat ¸ionalitate a participant ¸ilor la joc implic˘a luarea
deciziilor personale astfel ˆıncˆat plata individual˘a s˘a fie maximizat˘a sau cos-
tul individual s˘a fie minimizat. Dac˘a jocul nu are mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile
juc˘atorilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informat ¸ie
complet˘a ¸si perfect˘a. Dac˘a exist˘a mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile din nodurile ter-
minale ale arborelui sunt cunoscute de tot ¸i juc˘atorii, atunci pl˘at ¸ile de primit
de c˘atre juc˘atori depind de distribut ¸ia de probabilitate a oric˘arei mut˘ ari
aleatoare.
ˆ
In acest caz se accept˘a presupunerea c˘a juc˘atorii act ¸ioneaz˘ a astfel
ˆıncˆ at s˘a-¸si maximizeze plata a¸steptat˘ a (medie). Plata a¸steptat˘a de un juc˘ator
este o medie ponderat˘a prin distribut ¸ia de probabilitate corespunz˘atoare a
pl˘at ¸ilor din nodurile terminale. Spre exemplu, ˆıntr-un joc cu aruncarea unei
monede, dac˘a un juc˘ator obt ¸ine plata 2 ˆın caz de ”pajur˘a” ¸si plata 6 ˆın caz
de ”cap”, plata ”a¸steptat˘a” de juc˘ator este 1/2 2 + 1/2 6 = 4. O strategie
a unui juc˘ator este un plan complet de act ¸iune de-a lungul arborelui jocului,
adic˘a o list˘a ordonat˘a a mut˘arilor juc˘atorului (cˆate una pentru fiecare din
mult ¸imile sale de informat ¸ie) de-a lungul arborelui jocului, de la nodul init ¸ial
c˘atre nodurile terminale. Analiza unui joc ˆın forma extensiv˘a are ca scop de-
terminarea strategiilor optimale ale juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare.
11
Conceptul de solut ¸ie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆıntr-un
joc ˆın forma extensiv˘a este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten,
1975).
Forma normal˘a a unui joc listeaz˘a pentru fiecare juc˘ator strategiile (pure)
disponibile ¸si pl˘at ¸ile de obt ¸inut pentru fiecare combinat ¸ie de strategii (pure),
cˆate una pentru fiecare juc˘ator (profil strategic). Se presupune c˘a juc˘atorii
ˆı¸si aleg strategiile simultan ¸si independent, motiv pentru care un joc ˆın form˘a
normal˘a este numit un joc static. Totu¸si, jucarea repetat˘a de un num˘ ar finit
sau infinit de ori a unui joc ˆın form˘a normal˘a este un joc dinamic. Analiza
unui joc ˆın form˘a normal˘a are ca scop determinarea strategiilor optimale ale
juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare. Conceptul de solut ¸ie fundamental
pentru forma normal˘a a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash, 1950a).
Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau imper-
fect˘a) ¸si f˘ar˘ a mut˘ari ale ¸sansei genereaz˘a o form˘a normal˘a unic definit˘a a
jocului, ˆın care pl˘at ¸ile juc˘atorilor sunt cele din nodurile terminale ale arbore-
lui jocului. Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a ¸si mut˘ari ale
¸sansei genereaz˘a de asemenea o form˘a normal˘a unic˘a, dar pl˘at ¸ile juc˘atorilor
ˆın forma normal˘a a jocului sunt pl˘at ¸ile a¸steptate (medii) din jocul ˆın forma
extensiv˘a. Forma normal˘a a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆın form˘a
extensiv˘a. Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆın form˘a ex-
tensiv˘a este un echilibru Nash al jocului corespunz˘ator ˆın form˘a normal˘a.
ˆ
In schimb, numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆın form˘a normal˘a
este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘a extensiv˘a generat˘a
de forma normal˘a a jocului. Forma normal˘a ¸si forma extensiv˘a sunt un bun
candidat pentru reprezentarea unei situat ¸ii cu conflict de interese individuale
atunci cˆand nu sunt permise acorduri preliminare ˆıntre juc˘atori, de¸si comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a.
Dac˘a acordurile preliminare (¸si eventual pl˘at ¸ile laterale) sunt permise atunci
forma coalit ¸ional˘ a a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei
situat ¸ii decizionale interactive ca un joc.
Forma coalit ¸ional˘a a unui joc, cunoscut˘a ¸si sub numele de forma funct ¸iei
caracteristice, este o descriere foarte general˘a a unei situat ¸ii, care specific˘a
doar suma (maxim˘a) ce poate fi obt ¸inut˘a (pe cont propriu) de fiecare grup
de juc˘atori (coalit ¸ie), incluzˆand coalit ¸iile formate dintr-un singur juc˘ator ¸si
marea coalit ¸ie (grupul format din tot ¸i participant ¸ii la joc). Analiza formei
coalit ¸ionale a unui joc are ca scop determinarea coalit ¸iei care se va forma
12
¸si a modului ˆın care valoarea acelei coalit ¸ii va fi distribuit˘a ˆıntre membrii
s˘ai. Adesea, se presupune c˘a marea coalit ¸ie se formeaz˘a ¸si problema de
rezolvat este ca juc˘atorii s˘a cad˘a de acord asupra modului de alocare a valorii
obt ¸inute de marea coalit ¸ie ˆıntre membrii s˘ai. O regul˘a de alocare corespunde
unui anumit concept de solut ¸ie din teoria jocurilor cooperative. Exist˘a mai
multe concepte de solut ¸ie a c˘aror atractivitate este prezentat˘a ˆın termeni
de propriet˘at ¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘a). Sˆamburele, valoarea
Shapley, τ-valoarea ¸si nucleolul sunt concepte de solut ¸ie fundamentale pentru
jocuri cooperative ˆın forma coalit ¸ional˘ a. Forma coalit ¸ional˘a a unui joc se
poate construi pornind de la forma normal˘a a jocului sau direct, pe baza
analizei situat ¸iei interactive ˆın studiu.
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive
ca jocuri
Teoria jocurilor a ap˘arut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea
lu˘arii deciziilor ˆın situat ¸ii conflictuale. Multe situat ¸ii practice sau din alte
¸stiint ¸e pot fi analizate ¸si solut ¸ionate folosind modelele existente de joc ¸si
conceptele de solut ¸ie disponibile sau introducˆand noi modele de joc ¸si/sau
noi concepte de solut ¸ie. Folosirea teoriei jocurilor ˆın aplicat ¸ii presupune dou˘a
etape: o etap˘a de modelare ¸si o etap˘a de (analiz˘a ¸si) rezolvare a modelului de
joc ales. Solut ¸ia obt ¸inut˘ a este oferit˘a ca variant˘ a optimal˘a, din punctul de
vedere al teoriei jocurilor, pentru rezolvarea problemei studiate.
Modelarea unei situat ¸ii cu conflict de interese const˘a ˆın construirea unui
model formal de joc, ˆın sensul teoriei jocurilor, pornind de la o descriere nefor-
mal˘a a situat ¸iei, adesea narativ˘a. Pentru a alege cel mai potrivit model teo-
retic de joc, modelatorul va trebui s˘a analizeze situat ¸ia respectiv˘a din punctul
de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese
individuale sau de grup) ¸si al regulilor privind comunicarea ¸si informat ¸ia
disponibil˘a diferitelor p˘art ¸i implicate ¸si capacitatea lor de rat ¸ionare. Decizia
modelatorului prive¸ste de asemenea forma cea mai adecvat˘ a de reprezentare
a jocului. Modelele necooperative ¸si cooperative de joc sunt complementare,
oferind modelatorului o palet˘a larg˘a de posibilit˘at ¸i. Un criteriu fundamen-
tal pentru alegerea tipului modelului de joc, necooperativ sau cooperativ, ˆıl
constituie tipul comunic˘arii ¸si al acordurilor de comportare strategic˘a per-
mise (sau interzise) participant ¸ilor la joc. Dac˘a acorduri ferme ale juc˘atorilor
13
(”binding agreements”) ˆınainte de ˆınceperea jocului nu sunt permise, atunci
modelul folosit va apart ¸ine ˆın principiu teoriei necooperative a jocurilor.
ˆ
In
acest caz, modelatorul va trebui s˘a aleag˘a ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma nor-
mal˘a (strategic˘a) pentru a descrie formal situat ¸ia studiat˘a. Forma extensiv˘a
prezint˘ a avantajul unei model˘ari mai u¸soare ¸si al unei analize mai simple, dar
rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘a ¸si uneori imposibil˘a. Forma
normal˘a are avantajul unei rezolv˘ari mai simple; ea este folosit˘a mult pentru
rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane. Dac˘a participant ¸ii la joc au posibilit˘at ¸i
largi de comunicare (incluzˆand deseori ¸si posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i late-
rale), atunci un model din teoria cooperativ˘a a jocurilor va fi preferabil. Mai
departe, modelatorul are ˆınc˘a de decis asupra tipului de model de joc coo-
perativ folosit ¸si va alege forma cea mai adecvat˘a de reprezentare a situat ¸iei
analizate. Forma coalit ¸ional˘ a este folosit˘a adesea.
ˆ
Incheiem introducerea ˆın teoria jocurilor cu o motivat ¸ie pentru studiul
acestei teorii. Cunoa¸sterea modelelor teoriei jocurilor ¸si a conceptelor de
solut ¸ie specifice diferitelor modele furnizeaz˘a suport pentru ˆımbun˘ at˘at ¸irea
lu˘arii deciziilor strategice ˆın viat ¸a de zi cu zi, ˆın profesie ¸si ˆın afaceri. Des-
crierea unui num˘ ar relativ mare de situat ¸ii conflictuale variate, modelarea
lor ca jocuri ¸si rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solut ¸ii pentru
situat ¸ia conflictual˘a supus˘a studiului) creaz˘a abilit˘at ¸i de aplicare a teoriei
jocurilor ˆın practic˘a. Cunoa¸sterea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆımbu-
n˘at˘at ¸i performant ¸a ˆın jocuri de societate, jocuri de divertisment ¸si jocuri de
noroc, ridicˆand astfel calitatea viet ¸ii ˆın timpul liber.
ˆ
In plus, teoria jocurilor
¸si interact ¸iunea sa cu alte discipline, ˆın particular cu informatica, constitue
un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸si doctorat la multe
universit˘ ati din lumea ˆıntreag˘ a, oferind un domeniu interesant pentru conti-
nuarea studiilor. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘a
de premiile Nobel pentru Economie obt ¸inute pentru contribut ¸ii ˆın domeniul
teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi, Selten (1994), Vickrey (1996), Aumann ¸si
Schelling (2005).
14
2 JOCURI NECOOPERATIVE
ˆ
In teoria jocurilor exist˘a dou˘a modele de baz˘a de jocuri necooperative,
jocuri ˆın form˘a normal˘a (sau strategic˘a) ¸si jocuri ˆın form˘a extensiv˘a. Un
joc ˆın form˘a normal˘a este o descriere static˘a ¸si concis˘a a unei situatii con-
flictuale ˆın care juc˘atorii ˆı¸si aleg simultan ¸si independent strategiile lor (pure
sau mixte) ¸si primesc pl˘at ¸i determinate de acele strategii. Conceptul de
solut ¸ie fundamental pentru jocurile ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este acela
de echilibru Nash. Jocurile ˆın form˘a normal˘a (cu informat ¸ie complet˘a) ¸si
conceptul de echilibru Nash (ˆın strategii pure) sunt introduse ˆın paragraful
2.1. Acest paragraf trateaz˘a de asemenea dou˘a clase speciale de jocuri strate-
gice, jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, care au ˆıntotdeauna echilibre Nash
(ˆın strategii pure); ele joac˘a un rol important ˆın interact ¸iunea dintre teoria
jocurilor ¸si informatic˘a. Un joc ˆın form˘a extensiv˘a este o descriere dinamic˘a
detaliat˘a a unei situat ¸ii conflictuale, specificˆand cine ¸si cˆand face o ”mu-
tare” (adic˘a ia o decizie sau act ¸iune) ˆın joc ¸si care sunt opt ¸iunile disponibile
fiec˘arui juc˘ator de fiecare dat˘a cˆand are dreptul la o ”mutare”. Concep-
tul de solut ¸ie fundamental pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a (cu informat ¸ie
complet˘a) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. Jocurile ˆın form˘a
extensiv˘a cu informat ¸ie complet˘a ¸si conceptul de echilibru Nash perfect pe
subjoc sunt introduse ˆın paragraful 2.2. Paragraful 2.3 trateaz˘a legatura
ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a ¸si relat ¸ia dintre conceptele corespun-
z˘atoare de echilibru Nash. Extensia mixt˘a a unui joc ˆın forma normal˘a ¸si
conceptul de echilibru Nash ˆın strategii mixte sunt introduse ˆın paragraful
2.4, care trateaz˘a de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸si bimatriceale
(ˆın strategii mixte). Capitolul se ˆıncheie cu o vedere de ansamblu asupra
jocurilor necooperative analizˆand rolul informat ¸iei ˆın modelele teoriei ne-
cooperative a jocurilor (informat ¸ie complet˘a versus informat ¸ie incomplet˘a,
informat ¸ie perfect˘a versus informat ¸ie imperfect˘a, informat ¸ie simetric˘a versus
informat ¸ie asimetric˘a).
15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un model al unei
situat ¸ii ˆın care sunt implicat ¸i n participant ¸i cu interese proprii conflictuale,
juc˘atorii, ale c˘aror act ¸iuni posibile sunt cunoscute de c˘atre tot ¸i juc˘atorii.
Fiecare juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune (o dat˘a ¸si pentru totdeauna ˆın
situat ¸ia dat˘a) ¸si toate deciziile juc˘atorilor sunt f˘acute simultan (adic˘a atunci
cˆand un juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune, el nu este informat asupra planu-
lui de act ¸iune a nici unui alt juc˘ator). Juc˘atorii aleg simultan ¸si independent
act ¸iunile lor ¸si apoi primesc pl˘at ¸i care depind de combinat ¸ia strategiilor alese.
Presupunem c˘a pl˘at ¸ile sunt deterministe ¸si cunoscute de tot ¸i juc˘atorii. Un
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a const˘a din trei elemente.
ˆ
Intˆai, o mult ¸ime
N = ¦1, 2, ..., n¦ a juc˘atorilor. Apoi, fiecare juc˘ator i ∈ N are o mult ¸ime
de act ¸iuni (strategii pure) X
i
disponibile pentru el ¸si o funct ¸ie de plat˘a (sau
utilitate) K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, care descrie pl˘at ¸ile juc˘atorului i rezultate din
toate alegerile posibile de strategii de c˘atre juc˘atori (cˆate una pentru fiecare
juc˘ator), adic˘a pentru fiecare profil strategic x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
).
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un triplet
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde N este mult ¸imea juc˘atorilor ¸si, pentru fiecare
i ∈ N, X
i
este mult ¸imea act ¸iunilor sau strategiilor pure ale juc˘atorului i,
iar K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, este funct ¸ia de plat˘a (sau funct ¸ia de utilitate) a
juc˘atorului i.
Un element din

j∈N
X
j
este un profil strategic; el se mai nume¸ste rezultat
(posibil) al jocului. Uneori not˘am un profil strategic (x
1
, ..., x
i
, ..., x
n
) cu
(x
i
, x
−i
), unde x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
.
Un joc ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) e un joc finit dac˘a N este o mult ¸ime finit˘a
¸si mult ¸imile X
1
, ..., X
n
sunt mult ¸imi finite. Un joc finit de dou˘a persoane va
fi desemnat ˆın cele ce urmeaz˘a prin ¸X, Y, K, L) . Un asemenea joc este de
obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘arui linii sunt ˆınsot ¸ite de etichetele
strategiilor juc˘atorului 1 ¸si ale c˘arui coloane sunt ˆınsot ¸ite de etichetele strate-
giilor juc˘atorului 2, iar la intersect ¸ia fiec˘arei linii cu o coloan˘a se g˘ase¸ste
o pereche de numere, reprezentˆ and plata juc˘atorului 1 urmat˘a de plata
juc˘atorului 2 pentru combinat ¸ia de strategii (pure) corespunz˘atoare liniei
16
¸si coloanei respective. Dac˘a ˆıntr-un joc finit cu doi juc˘atori etichet˘ am strate-
giile fiec˘arui juc˘ator astfel ˆıncˆat X = ¦1, .., m¦ ¸si Y = ¦1, .., n¦, atunci jocul
este descris printr-o (bi)matrice (K(i, j), L(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
, unde K(i, j)
¸si L(i, j) reprezint˘ a, respectiv, plata obt ¸inut˘ a de juc˘atorul 1 ¸si de juc˘atorul
2 ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul 1 alege strategia i ¸si juc˘atorul 2 alege strategia
j. Un joc strategic finit de dou˘a persoane se nume¸ste un joc bimatriceal.
Etichete explicite pot fi ata¸sate liniilor ¸si coloanelor bimatricii ˆın cazul unui
joc bimatriceal. Exemplul 2.1 modeleaz˘a o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a
legat˘a de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal, reprezentat ˆın Figura 2.1.
Exemplul 2.1. (Avantaj competitiv) Dou˘a companii cu acela¸si tip de acti-
vitate trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent dac˘a s˘a introduc˘a o tehnolo-
gie nou˘a (strategia I) sau nu (strategia N). Dac˘a ambele companii introduc
tehnologia nou˘a sau ambele decid s˘a nu o introduc˘a, profitul curent al fiec˘arei
companii nu este afectat. Dac˘a ˆıns˘a o companie decide s˘a introduc˘a noua
tehnologie, iar cealalt˘a companie nu o introduce, atunci profitul companiei
care adopt˘a noua tehnologie va cre¸ste cu a unit˘at ¸i valorice (spre exemplu
miliarde de lei), ˆın timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆınregistra
o sc˘adere de a unit˘at ¸i valorice.
I N
I 0, 0 a, −a
N −a, a 0, 0
Figure 2.1: Jocul ”Avantaj competitiv”
Cˆand cel put ¸in unul dintre juc˘atori are infinit de multe strategii posibile, jocul
nu este finit. Exemplul 2.2 modeleaz˘a o situat ¸ie strategic˘a de parteneriat ˆın
afaceri ca un joc infinit de dou˘a persoane.
Exemplul 2.2. (Parteneriat ˆın afaceri) Doi prieteni doresc s˘a-¸si deschid˘ a
ˆımpreun˘ a o afacere ¸si trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui de efort investit ˆın aceast˘a afacere. Presupunem c˘a nivelul de efort poate
fiˆın intervalul [0, 4], iar profitul obt ¸inut de fiecare dintre ei depinde de nivelul
de efort investit de ambii prin funct ¸iile de plat˘a K : [0, 4][0, 4] −→ IR ¸si
L : [0, 4][0, 4] −→ IR, definite prin:
K(x, y) = 2(x + y + cxy) −x
2
, L(x, y) = 2(x + y + cxy) −y
2
,
17
unde c ∈
_
0,
1
4
_
este o constant˘a care m˘asoar˘a complementaritatea muncii
celor doi parteneri de afaceri. Un echilibru Nash corespunzˆand maximiz˘arii
funct ¸iilor de plat˘a individuale este x

= y

= 1/(1 − c). Acesta se obt ¸ine
rezolvˆand ˆın raport cu x ¸si y sistemul format din ecuat ¸iile ∂K(x, y)/∂x = 0,
∂L(x, y)/∂y = 0. Totu¸si, dac˘a ambii juc˘atori urm˘aresc maximizarea functiei
de plat˘a totale, K + L, echilibrul Nash este ´ x = ´ y = 2/(1 −2c) < 1/(1 −c).
Astfel, ˆın cazul ˆın care cei doi parteneri de afaceri au un t ¸el comun, un nivel
mai mic de efort e necesar din partea fiec˘aruia. Echilibrul Nash (x

, y

) este
ilustrat ˆın Figura 2.5.
Un joc finit ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a nul˘a dac˘a

i∈N
K
i
=0.
Un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a satisface L = −K ¸si, de aceea,
poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice, [K(i, j)]
i=1,...,m;j=1,...,n
,
cont ¸inˆ and doar pl˘at ¸ile pentru juc˘atorul 1 (primite de la juc˘atorul 2). Un
astfel de joc se nume¸ste joc matriceal. Un joc cu sum˘a nul˘ a pentru dou˘a
persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv,
ˆıntrucˆ at cooperarea dintre juc˘atori este exclus˘a. Jocul din Figura 2.1 este un
joc pur competitiv; ˆın Figura 2.2 (a) g˘asit ¸i descrierea sa (mai simpl˘a) ca un
joc matriceal. S¸ahul este un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a: cˆand
juc˘atorul 1 cˆastig˘ a, el obt ¸ine plata 1 iar juc˘atorul 2 obt ¸ine plata −1; cˆand
juc˘atorul 2 cˆastig˘a, acesta obt ¸ine plata 1, iar juc˘atorul 1 obt ¸ine plata −1; ˆın
caz de remiz˘a ambii juc˘atori obt ¸in plata 0.
0 a
−a 0
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
6 2 1
4 3 5
0 1 6
(a) (b) (c)
Figure 2.2: Exemple de jocuri matriceale
Un joc strategic ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a constant˘a dac˘a

i∈N
K
i
= C, unde C este o constant˘ a. Orice joc cu sum˘a constant˘a poate fi
transformat ˆıntr-un joc cu suma nul˘a, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Exemplul 2.3 ¸si
Figura 2.3.
18
Exemplul 2.3. (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆın
transmisiuni sportive ¸si un canal de televiziune specializat ˆın telenovele sper˘a
s˘a-¸si l˘argeasc˘ a audient ¸a la telespectori dac˘a ambele vor transmite atˆat sport
cˆat ¸si telenovele. Sondajele efectuate permit evaluareaˆın procente a audient ¸ei
celor dou˘a canale ˆın rˆandurile telespectatorilor, conform cu Figura 2.3 (a),
ˆın care situat ¸ia descris˘a este modelat˘a ca un joc cu sum˘a constant˘ a. Figura
2.3 (b) cont ¸ine jocul cu sum˘a nul˘a echivalent jocului cu sum˘a constant˘a.
T S
T 55%, 45% 52%, 48%
S 50%, 50% 45%, 55%
T S
T 10%, −10% 4%, −4%
S 0%, 0% −10%, 10%
(a) (b)
Figure 2.3: Jocul canalelor TV
Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆıns˘ a cu suma nul˘a sau con-
stant˘ a; acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘a variabil˘a. Figura
2.4 cont ¸ine exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a care vor fi utilizate ulterior.
3, 1 0, 0
0, 0 1, 3
5, 5 0, 10
10, 0 1, 1
2, 2 0, 0
0, 0 1, 2
(a) (b) (c)
Figure 2.4: Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile
de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a.
ˆ
Intrucˆ at ˆıntr-un astfel de joc ambii
juc˘atori pot cˆa¸stiga sau ambii juc˘atori pot pierde, ˆın acela¸si timp, depinzˆand
de act ¸iunile luate de cei doi juc˘atori, un joc bimatriceal ¸X, Y, K, L) poate fi
reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale, K ¸si L, ambii juc˘atori urm˘arind
acela¸si scop (maximizarea cˆa¸stigului propriu sau minimizarea costului pro-
priu).
Conceptul de solut ¸ie de baz˘a pentru jocuri ˆın form˘a strategic˘a este cel
de echilibru Nash (Nash, 1950a). Un echilibru Nash este un profil strategic
care este stabil ˆın sensul c˘a nici-un juc˘ator nu-¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata
deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii.
19
Elementele mult ¸imilor X
i
se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de
strategii mixte, care sunt distribut ¸ii de probabilitate pe mult ¸imea strategiilor
pure ale unui juc˘ator. Acest paragraf se refer˘a ˆın exclusivitate la echilibre
Nash ˆın strategii pure, numite ¸si echilibre Nash pure. Echilibrele Nash ˆın
strategii mixte, numite ¸si echilibre Nash mixte, sunt definite folosind extensia
mixt˘a a unui joc ˆın form˘a normal˘a; ele vor fi studiate ˆın paragraful 2.4.
Profilul strategic ´ x = (´ x
1
, ..., ´ x
n
) este un echilibru Nash (pur) al jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) dac˘a pentru tot ¸i i ∈ N ¸si tot ¸i x
i
∈ X
i
avem
K
i
(x
i
, ´ x
−i
) ≤ K
i
(´ x
i
, ´ x
−i
).
Exemplul 2.4. Consider˘am jocul ˆın form˘a normal˘a reprezentat ˆın Figura
2.1, unde a > 0. Combinat ¸ia de strategii (I, N) nu este un echilibru Nash,
deoarece juc˘atorul 2 ˆı¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata (de la −a la 0) prin deviere
unilateral˘a, alegˆand strategia I. Combinat ¸ia de strategii (I, I) este un echili-
bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘a oricare dintre juc˘atori obt ¸ine plata
−a care e mai mic˘a decˆat 0.
Un joc care are cel put ¸in un echilibru Nash se nume¸ste un joc determi-
nat. Dac˘a un joc matriceal ¸X, Y, K, −K) este un joc determinat atunci
spunem c˘a jocul are ”punct ¸sa”; plata juc˘atorului 1 ˆıntr-un echilibru Nash
se nume¸ste valoarea jocului ¸si se noteaz˘a cu v (¸X, Y, K, −K)) , sau v(K).
ˆ
In
cazul existent ¸ei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal, fiecare
echilibru Nash are aceea¸si valoare ¸si echilibrele Nash sunt interschimbabile.
Teorema 2.5. Fie ¸X, Y, K, −K) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a ¸si
fie (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) echilibre Nash ale jocului. Atunci:
(i) (Proprietatea de interschimbare) (x
1
, y
2
) ¸si (x
2
, y
1
) sunt de asemenea
echilibre Nash;
(ii) (Proprietatea pl˘at ¸ilor egale) K(x
i
, y
j
)=K(x
1
, y
1
) pentru tot ¸i i,j ∈¦1, 2¦.
ˆ
Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal, fiecare juc˘ator ˆı¸si maxi-
mizeaz˘a utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘alalt juc˘ator. O strategie
x ∈ X pentru care exist˘a y ∈ Y astfel c˘a (x, y) este un echilibru Nash se
numeste strategie optimal˘a pentru juc˘atorul 1. Analog se define¸ste o strate-
gie optimal˘a pentru juc˘atorul 2. O pereche de strategii optimale corespunde
ˆıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului. Dac˘a un joc are un singur echili-
bru Nash, el se nume¸ste un joc strict determinat.
ˆ
Intr-un joc matriceal (strict)
determinat, cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a strategiei celuilalt juc˘ator nu-l
20
determin˘a pe juc˘ator s˘a-¸si schimbe planurile proprii.
ˆ
In cazul multiplicit˘at ¸ii
echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat, pl˘at ¸ile juc˘atorilor pot
fi diferite pentru echilibre Nash distincte. Din acest motiv, un juc˘ator poate
prefera un echilibru Nash iar cel˘alalt juc˘ator poate prefera un alt echilibru
Nash, caz ˆın care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Chiar ¸si ˆın
cazul unui echilibru Nash unic, acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘ac˘ator.
ˆ
In orice joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a putem determina valoarea
inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a a jocului definite prin
v(X, Y, K, −K) := sup
x∈X
inf
y∈Y
K(x, y);
¯ v(X, Y, K, −K) := inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y).
Are loc relat ¸ia v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K) pentru orice joc
¸X, Y, K, −K).
Valoarea inferioar˘a ¸si superioar˘a pentru un joc de dou˘a persoane cu sum˘a
nul˘ a pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘atorilor, ˆıntrucˆat reprezint˘ a
suma minim˘a pe care juc˘atorul 1 ¸si-o poate garanta ˆın jocul respectiv ¸si, res-
pectiv, suma maxim˘a pe care juc˘atorul 2 ar putea-o pierde ˆın jocul respectiv,
indiferent de act ¸iunea aleas˘a de adversarul s˘au (sub presupunerea c˘a acesta
este rat ¸ional ¸si inteligent). Dac˘a valoarea superioar˘a ¸si valoarea inferioar˘a a
unui joc matriceal au aceea¸si valoare, atunci jocul are punct ¸sa. Un punct
¸sa are cea mai mic˘a valoare ˆın linie (astfel ˆıncˆat juc˘atorul 2 nu poate cˆa¸stiga
prin schimbarea coloanei) ¸si cea mai mare valoare ˆın coloan˘a (deci juc˘atorul
1 nu poate cˆa¸stiga prin schimbarea liniei). Dac˘a un joc are punct ¸sa, ambii
juc˘atori ar trebui s˘a aleag˘a strategii care duc la acest punct. Jocul din
Figura 2.2. (c) este strict determinat: punctul ¸sa este 3 ¸si echilibrul Nash al
jocului este profilul strategic (linia 2, coloana 2). Pentru jocuri determinate
de dou˘a persoane, determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face
pe baza consider˘arii multifunct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor.
Multifunct ¸ia cel mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) a unui juc˘ator asociaz˘a
la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘ator, mult ¸imea strategiilor
pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘aspuns) pentru acel juc˘ator ˆın
acea situat ¸ie. Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘a din
strategii pure care sunt cel mai bun r˘aspuns la cel mai bun r˘aspuns. O metod˘a
analitic˘a pentru determinarea funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns pentru jocuri
infinite de dou˘a persoane este prezentat˘a dup˘a Teorema 2.12. Din punct de
vedere grafic, echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de
21
intersect ¸ie ale graficelor funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns. Figura 2.5 ilustreaz˘a
aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆın afaceri” din Exemplul 2.2.
Figure 2.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri”
O diagram˘a cu s˘aget ¸i poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor
Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘a persoane. Pentru fiecare juc˘ator se
consider˘a pe rˆand toate strategiile celuilalt juc˘ator. Pentru o strategie fixat˘a
a partenerului de joc se traseaz˘a s˘aget ¸i ˆın sensul strategiilor ce sunt mai avan-
tajoase juc˘atorului respectiv din punctul de vedere al pl˘at ¸ilor (sau costurilor)
generate. S˘aget ¸ile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2.6 unde (a) si
(b) reprezint˘a jocuri de tip cost, iar (c) ¸si (d) reprezint˘a jocuri de tip cˆa¸stig).
Dac˘a nu exist˘a s˘aget ¸i care converg, atunci jocul respectiv nu are echilibre
Nash (pure); el va avea ˆıns˘ a echilibre Nash ˆın strategii mixte (vezi para-
graful 2.4). Fiecare pereche de s˘aget ¸i convergente indic˘a un echilibru Nash.
Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple; acestea
au aceea¸si valoare. Jocurile cu sum˘a variabil˘a au ˆın mod obi¸snuit puncte
de echilibru Nash multiple; acestea pot avea valori foarte diferite. Figura
2.6 ilustreaz˘a existent ¸a sau nu a unui echilibru Nash, respectiv unicitatea
sau multiplicitatea echilibrelor Nash, marcˆand cu simbolul ∗ toate echilibrele
Nash existente.
22
−→

8, 9 8, 7
11, 12 7, 6


−→
(a)
←−

−10, 4 −5, 0
2, −10 −5, 5

−→
(b)
−→

50, 50 80, 100

100, 80

60, 60

←−
(c)
−→

130 180

180

160

←−
(d)
Figure 2.6: Diagrame cu s˘aget ¸i
Exemplul 2.6. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘a companii de transporturi
trebuie s˘a aleag˘a ruta cea mai put ¸in costisitoare luˆand ˆın considerat ¸ie efectul
aglomerat ¸iei pe sectoarele de drum folosite ˆın comun. Presupunem c˘a o
companie trebuie s˘a fac˘a transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸si
poate face aceasta via B sau via D, iar cealalt˘a companie trebuie s˘a fac˘a
transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸si poate face aceasta via
A sau via C. Costurile aferente sectoarelor de drum AB, BC, AD ¸si CD,
pentru fiecare utilizator, sunt mai mari ˆın caz de folosint ¸˘ a ˆın comun; ambele
costuri posibile sunt precizate ˆın Figura 2.7 (a). Spre exemplu, sectorul de
drum AB implic˘a un cost de 2 unit˘at ¸i valorice dac˘a are un singur utilizator,
¸si un cost de 5 unit˘at ¸i valorice pe utilizator, ˆın cazul ˆın care ambele companii
folosesc acest sector de drum. Aceast˘a situat ¸ie de alegere a rutei poate fi
modelat˘a ca un joc bimatriceal unde juc˘atorul 1 are dou˘a strategii, R
1
¸si
R
2
, corespunzˆand rutelor A−B −C ¸si A−D−C, iar juc˘atorul 2 are dou˘a
strategii, R

1
¸si R

2
, corespunzˆand rutelor B−A−D ¸si B−C −D. Costurile
aferente sunt indicate ˆın Figura 2.7 (b).
Jocul din Exemplul 2.6 este generat de un model de congestie introdus
de Rosenthal (1973).
Un model de congestie poate fi descris ca ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) unde
• N este mult ¸imea juc˘atorilor implicat ¸i (c˘al˘atori, ¸soferi, produc˘atori).
• M este mult ¸imea facilit˘at ¸ilor implicate ˆın folosint ¸a comun˘a (sect ¸iuni de
drum, utilaje, etc.)
23
• X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i, o submult ¸ime nevid˘a a
lui M.
• c
j
: ¦1, 2, ..., n¦ −→ IR este funct ¸ia de cost pentru facilitatea j, unde
c
j
(k) ˆınseamn˘ a costurile facilit˘at ¸ii j, pentru fiecare utilizator al ei, ˆın
cazul ˆın care exist˘a exact k utilizatori.
1 2
AB 2 5
BC 3 6
AD 4 10
DC 1 3
(a)
R

1
R

2
R
1
8, 9 8, 7
R
2
11, 12 7, 6

(b)
−→

14 12
17 11


−→
(c)
Figure 2.7: Un joc de alegere a rutei
Situat ¸iile corespunz˘atoare unui model de congestie pot fi modelate ca
jocuri (de tip) congestie. Un joc de tip congestie este un joc ˆın form˘a strate-
gic˘a ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde pentru fiecare i ∈ N, K
i
(x) :

j∈N
X
j
−→ IR
este definit˘a prin K
i
(x) = −

j∈x
i
c
j
(n
j
(x)), unde n
j
(x) = [¦i ∈ N[j ∈ x
i
¦[ este
num˘ arul de utilizatori ai facilit˘at ¸ii j dac˘a juc˘atorii aleg strategiile conform cu
profilul strategic x.
ˆ
Intr-un joc congestie de tip cost, tot ¸i juc˘atorii urm˘aresc
minimizarea costului individual total. Echilibrele Nash ale unui joc con-
gestie recomand˘a juc˘atorilor evitarea congestiei (aglomerat ¸iei). Jocurile (de
tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸si au multe aplicat ¸ii ˆın infor-
matic˘a. Ele formeaz˘a o subclas˘a interesant˘a a jocurilor potent ¸ial introduse
de c˘atre Monderer ¸si Shapley (1996) pe baza not ¸iunii de funct ¸ie potent ¸ial
(exact). O funct ¸ie potent ¸ial (exact) m˘asoar˘a diferent ¸a pl˘at ¸ilor fiec˘arui juc˘ator
ˆın caz de deviere unilateral˘a.
ˆ
In Figura 2.7 (c) este dat˘a o funct ¸ie potent ¸ial
(exact) pentru jocul de alegere a rutei.
Exemplul 2.7. (Un joc al document˘ arii) Student ¸ii din doi semiani de studii
trebuie s˘a se preg˘ateasc˘ a pentru un examen folosind un suport de curs tip˘arit
existent la biblioteca facult˘at ¸ii ¸si un laborator cu calculatoare. Dac˘a tot ¸i
24
student ¸ii ˆınvat ¸˘ a la bibliotec˘a, ori tot ¸i la laborator, aglomerat ¸ia creat˘a dimi-
nueaz˘ a eficient ¸a document˘arii lor. Jocul din Figura 2.6 (c) poate fi considerat
ca un joc al document˘ arii.
Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic de n persoane ¸si fie
P :

i∈N
X
i
−→ IR o funct ¸ie cu valori reale definit˘a pe mult ¸imea profilurilor
strategice. Funct ¸ia P este un potent ¸ial exact pentru G dac˘a pentru orice
i ∈ N, pentru orice x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
¸si pentru orice x
i
, y
i
∈ X
i
, are loc
K
i
(x
i
, x
−i
) −K
i
(y
i
, x
−i
) = P(x
i
, x
−i
) −P(y
i
, x
−i
).
O funct ¸ie P potent ¸ial exact pentru G induce un joc potent ¸ial G
P
=
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, P, ..., P) . Figura 2.6 (d) cont ¸ine un joc potent ¸ial pentru ”Jocul
document˘ arii” din Figura 2.6 (c).
Teorema 2.8. Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc finit de n persoane ¸si
fie P un potent ¸ial exact pentru G. Atunci
(i) Jocurile G ¸si G
P
au aceea¸si mult ¸ime de echilibre Nash;
(ii) G are cel put ¸in un echilibru Nash.
Propozit ¸ia 2.9. (Rosenthal) Fie ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) un model de con-
gestie ¸si fie G jocul de tip congestie corespunz˘ator. Atunci G este un joc
potent ¸ial exact. O funct ¸ie potent ¸ial pentru G este dat˘a de P :

i∈N
X
i
−→ IR,
definit˘a pentru orice x = (x
i
)
i∈N
prin
P(x) = −

j∈

i∈N
x
i

=1,...,n
j
(x)
c
j
().
ˆ
Intrucˆat multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple, ˆın teo-
ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ari) ale not ¸iunii
de echilibru Nash, care impun condit ¸ii suplimentare asupra echilibrelor Nash.
Not ¸iunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆın strategii ne-
dominate) ¸si cea de echilibru Nash puternic prezint˘ a un interes particular.
Spunem c˘a o strategie ´ x
i
a juc˘atorului i domin˘a strategia x
i
a aceluia¸si juc˘ator
dac˘a prima nu este niciodat˘a mai nefavorabil˘a juc˘atorului i decˆat cea de-a
25
doua ¸si uneori e mai avantajoas˘a, adic˘a pentru toate profilurile strategice
x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
ale celorlalt ¸i juc˘atori are loc
(∗) K
i
(´ x
i
, x
−i
) ≥ K
i
(x
i
, x
−i
)
cu cel put ¸in o inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un x
−i
∈ X
−i
. O strategie
care nu este dominat˘a de c˘atre nici-o alt˘a strategie se nume¸ste strategie ne-
dominat˘a. Un profil strategic x = (x
i
)
i∈N
este un echilibru Nash nedominat
dac˘a el este un echilibru Nash ˆın strategii nedominate, adic˘a este un echili-
bru Nash ˆın care x
i
este o strategie nedominat˘a pentru fiecare i ∈ N. Un
echilibru Nash ˆın strategii nedominate poate fi g˘asit prin eliminarea iterativ˘a
a strategiilor dominate, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Figura 2.8.
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
−→
2 2 1
0 2 5
4 2 3
−→
0 2 5
4 2 3
−→
0 2
4 2
−→ 4 2 −→ 2
Figure 2.8: Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate
Un caz special apare ˆın situat ¸ia ˆın care un juc˘ator are o strategie care ˆıi
d˘a o plat˘a la fel de bun˘a cu plata pe care o poate obt ¸ine utilizˆand oricare din
celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalt ¸i juc˘atori.
O strategie ´ x
i
∈ X
i
se nume¸ste o strategie slab dominant˘a dac˘a relat ¸ia (∗)
are loc pentru orice x
i
∈ X
i
¸si pentru orice x
−i
∈ X
−i
. Un juc˘ator poate
avea mai multe strategii slab dominante. Asemenea strategii ar trebui s˘a
ofere juc˘atorului aceea¸si plat˘a pentru orice profil strategic fixat al celorlalt ¸i
juc˘atori. Dac˘a o strategie slab dominant˘a ´ x
i
∈ X
i
este astfel ˆıncˆat pentru
fiecare x
i
∈ X
i
exist˘a un profil strategic x
−i
astfel ˆıncˆat (∗) are loc cu ine-
galitate strict˘a, atunci strategia ´ x
i
∈ X
i
domin˘a toate celelalte strategii ale
juc˘atorului ¸si se nume¸ste strategie dominant˘a. Un juc˘ator poate avea cel
mult o strategie dominant˘ a.
Exemplul 2.10.
ˆ
In jocul de tip ”ultimatum” descris ˆın Exemplul 2.18 ¸si
reprezentat ˆın form˘a normal˘a ˆın Figura 2.17 (a), juc˘atorul 2 are o singur˘a
strategie dominant˘ a: (a
1
, a
2
, a
3
). Toate celelate strategii ale juc˘atorului 2 sunt
dominate. Spre exemplu, strategia (r
1
, a
2
, r
3
) este dominat˘a de (r
1
, a
2
, a
3
)
deoarece aceasta d˘a juc˘atorului 2 aceea¸si plat˘a dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste
26
strategia 5-1 sau 4-2, dar dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste strategia 3-3, strategia
(r
1
, a
2
, a
3
) d˘a juc˘atorului 2 o plat˘a mai mare decˆat strategia (r
1
, a
2
, r
3
).
Un echilibru Nash care satisface condit ¸ia c˘a este stabil ˆımpotriva tuturor
deviat ¸iilor de c˘atre coalit ¸ii de juc˘atori se nume¸ste un echilibru Nash puternic.
Un echilibru Nash x

= (x

i
)
i∈N
al jocului ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un
echilibru Nash puternic dac˘a pentru toate coalit ¸iile S ⊂ N nu exist˘a nici-un
x
S
= (x
i
)
i∈S
∈ X
S
=

i∈S
X
i
astfel ˆıncˆ at K
i
(x
S
, x

(N ¸ S)) ≥ K
i
(x

) pentru
tot ¸i i ∈ N, cu inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un juc˘ator i ∈ S.
Exemplul 2.11. Pentru jocul din Exemplul 2.19, dintre cele trei echili-
bre Nash marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b), dou˘a sunt echilibre Nash pu-
ternice: (A
1
, (I, L
2
, A
3
)) ¸si (A
1
, (I, A
2
, A
3
)). Echilibrul Nash (L
1
, (I, L
2
, L
3
))
nu este puternic deoarece coalit ¸ia ¦1, 2¦ poate cre¸ste plata juc˘atorului 1 de
la 2 la 3, ment ¸inˆ and plata 2 pentru juc˘atorul 2, prin folosirea strategiei
x
S
= (A
1
, (I, A
2
, L
3
)).
Exist˘a totu¸si multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru
Nash (ˆın strategii pure).
ˆ
Intr-o asemenea situat ¸ie (¸si de asemenea cˆand jocul
are echilibre Nashˆın strategii pure), se poate considera extensia mixt˘a a jocu-
lui. Aceasta este construit˘a pe baza randomiz˘arii pe mult ¸imea strategiilor
pure, a¸sa-numitele strategii mixte. Extensia mixt˘a a unui joc necooperativ
ˆın form˘a normal˘a ¸si determinarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru
jocuri matriceale ¸si bimatriceale sunt tratate ˆın paragraful 2.4.
Consider˘am acum jocuri de dou˘a persoane cu (infinit de) multe strategii
¸si trat˘am determinarea echilibrelor lor Nash. Fie x
1
o strategie a juc˘atorului
1, x
2
o strategie a juc˘atorului 2, K
1
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a
juc˘atorului 1, ¸si K
2
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a juc˘atorului 2. Dac˘a
x
1
¸si x
2
pot lua, spre exemplu, 100 de valori diferite, utilizarea unei bimatrice
de dimensiune 100100 devine cel put ¸in anevoioas˘ a. Dac˘a x
1
¸si x
2
iau valori
ˆıntr-un interval, spre exemplu [0,1], situat ¸ia conflictual˘a este imposibil s˘a
fie reprezentat˘ a printr-o (bi)matrice.
ˆ
Intr-un asemenea caz, dac˘a funct ¸iile
de plat˘a ale juc˘atorilor sunt diferent ¸iabile, pentru determinarea echilibrelor
Nash se poate folosi analiza matematic˘a.
Teorema 2.12. Fie ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic cu N mult ¸ime
finit˘a. Dac˘a pentru fiecare i ∈ N mult ¸imea strategiilor X
i
este un interval
m˘arginit ¸si funct ¸ia de plat˘a K
i
este de clas˘a C
2
¸si strict concav˘a ˆın x
i
, atunci
exist˘a un echilibru Nash x

al jocului.
27
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prezent˘ am o metod˘a analitic˘a pentru determinarea
echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘a persoane. Not˘am cu f
1
: X
2
−→ X
1
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 1, unde f
1
(x
2
) este cel mai bun
r˘aspuns a juc˘atorului 1 la x
2
, unde x
2
este o strategie arbitrar˘a fixat˘a a
juc˘atorului 2. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
1
(x
1
, x
2
)/∂x
1
= 0 ¸si furnizeaz˘a
valoarea lui x
1
care maximizeaz˘a K
1
(x
1
, x
2
) pentru orice x
2
fixat. Not˘am cu
f
2
: X
1
−→ X
2
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2, unde f
2
(x
1
) este
cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2 la x
1
, unde x
1
este o strategie arbitrar˘a
fixat˘a a juc˘atorului 1. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
2
(x
1
, x
2
)/∂x
2
= 0 ¸si
furnizeaz˘a valoarea lui x
2
care maximizeaz˘a K
2
(x
1
, x
2
) pentru orice x
1
fixat.
Funct ¸ia f definit˘a prin f = (f
1
, f
2
) se nume¸ste funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a
jocului. Aceast˘a funct ¸ie este continu˘ a ¸si asociaz˘a fiec˘arei perechi de strategii
(x
1
, x
2
) plata (f
1
(x
2
), f
2
(x
1
)). Un echilibru Nash al jocului, x

= (x

1
, x

2
), sa-
tisface simultan x

1
= f
1
(x

2
) ¸si x

2
= f
2
(x

1
). Din punct de vedere grafic, echili-
brele Nash ale jocului se afl˘a la intersect ¸ia funct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns”
a celor doi juc˘atori.
Exemplul 2.13. (Jocul publicit˘at ¸ii) Dou˘a firme concurente pe piat ¸a de
bunuri de consum trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆın vederea maximiz˘arii profi-
tului individual). Presupunem c˘a ambele firme au un plafon bugetar pen-
tru publicitate de 1000 e ¸si c˘a profitul lor individual depinde de cheltu-
ielile cu publicitatea x
1
¸si x
2
prin funct ¸iile de plat˘a K
1
: X
1
X
2
−→ IR ¸si
K
2
: X
1
X
2
−→ IR, definite prin: K
1
(x
1
, x
2
) = 1000x
1
−x
2
1
−x
2
2
, K
2
(x
1
, x
2
) =
1000x
2
−x
1
x
2
−x
2
2
. Aceast˘a situat ¸ie de decizie interactiv˘a poate fi modelat˘a
ca un joc infinit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a ¸[0, 1000], [0, 1000], K
1
, K
2
).
Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin
calcularea echilibrelor Nash ale jocului. Acestea se obt ¸in rezolvˆand sistemul
liniar 1000−2x
1
= 0, 1000−x
1
−2x
2
= 0. Echilibrul Nash al jocului conside-
rat este x

= (500, 250), generˆand profitul K
1
(500, 250) = 187.500 e pentru
juc˘atorul 1 ¸si K
2
(500, 250) = 62.500 e pentru juc˘atorul 2.
Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor
necooperative ˆın form˘a strategic˘a.
ˆ
Incheiem acest paragraf ˆıncercˆ and s˘a
furniz˘am un r˘aspuns laˆıntrebarea: Este un echilibru Nash o solut ¸ie a jocului?
O condit ¸ie suficient˘a este asigurat˘a de strategii nedominate ˆın profilul strate-
gic corespunzˆand unui echilibru Nash. Presupunem c˘a (s, t) este un echilibru
Nash ¸si c˘a o alt˘a strategie s

domin˘a s pentru juc˘atorul 1 ¸si o strategie t

domin˘a t pentru juc˘atorul 2. Atunci (s, t) nu este o solut ¸ie a jocului.
28
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte
pe subjoc
Forma extensiv˘a a unui joc este o pereche ¸N, T) , unde N = ¦1, 2, ..., n¦
este mult ¸imea (finit˘a a) juc˘atorilor ¸si T este arborele jocului, oferind posibi-
litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situat ¸ii de interact ¸iune strate-
gic˘a. Un arbore este un graf orientat cu un nod special, numit r˘ad˘acin˘ a,
o mult ¸ime de noduri terminale ¸si una de noduri neterminale ¸si un drum
unic de la r˘ad˘acin˘ a la fiecare din nodurile grafului.
ˆ
In arborele unui joc (ˆın
form˘a extensiv˘a) orice drum pornind de la r˘ad˘ acin˘ a la un nod terminal in-
dic˘a un mod ˆın care ”istoria” jocului poate evolua. Nodurile neterminale ale
arborelui jocului (incluzˆand r˘ad˘ acina), numite noduri de decizie, corespund
persoanelor ce iau decizii (juc˘atorii). Nodurile terminale indic˘a rezultatele
(pl˘at ¸ile) posibile ale juc˘atorilor dac˘a jocul se sfˆar¸se¸ste ˆın acel nod termi-
nal. Arcele corespund ”mut˘arilor” (act ¸iunilor, strategiilor, deciziilor) juc˘a-
torilor care mut˘ a consecutiv (secvent ¸ial ˆın timp). Reprezentarea corect˘a a
unei situat ¸ii conflictuale ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a implic˘a ˆıncorporarea
corect˘a a tuturor regulilor jocului. Aceasta implic˘a necesitatea identific˘arii
pentru fiecare juc˘ator a a¸sa-numitelor mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine toate nodurile de decizie ce apart ¸in acelui
juc˘ator cˆand acelui juc˘ator ˆıi vine rˆandul la mutare. Mult ¸imile de informat ¸ie
care cont ¸in cel put ¸in dou˘a noduri de decizie se marcheaz˘ a grafic ˆın arborele
jocului, de obicei folosind un contur de forma − − −. Dac˘a o mult ¸ime
de informat ¸ie a unui juc˘ator const˘a dintr-un singur nod de decizie, atunci
acel juc˘ator ¸stie precis care e pozit ¸ia sa ˆın arborele jocului, adic˘a juc˘atorul
cunoa¸ste toat˘a istoria desf˘a¸sur˘arii jocului pˆan˘a ˆın acel moment. Dac˘a toate
mult ¸imile de informat ¸ie ale tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod,
jocul este un joc (dinamic) cu informat ¸ie perfect˘a. Jocul de ¸sah este un
joc cu informat ¸ie perfect˘a. De obicei, mult ¸imile de informat ¸ie cu un singur
nod de decizie nu se marcheaz˘a distinct ˆın reprezentarea arbore a jocului.
Dac˘a o mult ¸ime de informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine mai mult decˆat un
nod de decizie, aceasta ˆınseamn˘ a c˘a ˆın momentul ˆın care juc˘atorul trebuie
s˘a ia o decizie, el ¸stie doar c˘a se poate afla ˆın oricare din nodurile mult ¸imii
sale de informat ¸ie; ˆın acest caz, alegerea strategiei sale se face ˆın condit ¸ii
de informat ¸ie imperfect˘a. Un joc ˆın care cel put ¸in un juc˘ator are cel put ¸in
o mult ¸ime de informat ¸ie ce cont ¸ine cel put ¸in dou˘a noduri de decizie este
un joc (dinamic) cu informat ¸ie imperfect˘a. Jocul de bridge este un joc cu
informat ¸ie imperfect˘a. Arborele unui joc ˆın form˘a extensiv˘a este un arbore
etichetat care satisface urm˘atoarele reguli:
29
1. Orice nod este un succesor al nodului init ¸ial (r˘ad˘ acin˘ a).
2. Orice nod cu except ¸ia nodului init ¸ial are exact un predecesor imediat.
Nodul init ¸ial nu are predecesori.
3. Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸si nod au etichete (de
act ¸iuni) diferite.
4. Fiecare mult ¸ime de informat ¸ie cont ¸ine noduri de decizie ale unui singur
juc˘ator.
5. Toate nodurile ˆıntr-o anumit˘ a mult ¸ime de informat ¸ie trebuie s˘a aib˘a
acela¸si num˘ ar de succesori imediat ¸i ¸si aceea¸si mult ¸ime de etichete pen-
tru ramurile corespunz˘atoare.
ˆ
In paragraful urm˘ator, trei variante ale unei situat ¸ii de piat ¸˘ a sunt modelate
ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘a a unui joc.
ˆ
In forma exten-
siv˘a din Figura 2.14 (a), fiecare juc˘ator are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
cont ¸inˆ and un singur nod.
ˆ
In forma extensiv˘a din Figura 2.14 (b), mult ¸imea
de informat ¸ie a juc˘atorului 1 cont ¸ine dou˘a noduri de decizie ¸si mult ¸imea de
informat ¸ie a juc˘atorului 2 cont ¸ine un singur nod de decizie.
ˆ
In forma ex-
tensiv˘a din Figura 2.18 (a), juc˘atorul 1 are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
constˆand dintr-un singur nod de decizie, iar juc˘atorul 2 are trei mult ¸imi de
informat ¸ie cu cˆate un singur nod de decizie. Paragraful urm˘ator cont ¸ine
de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆın Exemplul 2.18 ¸si
modelat ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.16 (a).
Figure 2.9: Un joc cu ”imperfect recall”
30
ˆ
In modelarea unei situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a, se presupune de
obicei ”perfect recall”, adic˘a capacitatea perfect˘a a fiec˘arui juc˘ator de a-¸si
aminti mut˘arile sale anterioare. Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri
cu ”perfect recall”.Teoria jocurilor studiaz˘a de asemenea jocuri cu ”imperfect
recall”. Un asemenea joc este ilustrat ˆın Figura 2.9. Jocurile cu imperfect
recall au aplicat ¸ii in informatic˘a.
(a)
(b)
Figure 2.10: Subjocurile unor jocuri ˆın forma extensiv˘a
31
Dat un joc ˆın form˘a extensiv˘a, un nod x al arborelui se spune c˘a init ¸iaz˘ a
un subjoc dac˘a nici x ¸si nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆıntr-o mult ¸ime
de informat ¸ie care cont ¸ine ¸si noduri care nu sunt succesori ai lui x. Un subjoc
este un arbore definit de x ¸si succesorii s˘ai.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a
orice nod init ¸iaz˘a un subjoc.
ˆ
In Figura 2.10 evident ¸iem toate subjocurile unui
joc cu informat ¸ie perfect˘a ¸si ale unui joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
Exist˘a numeroase situat ¸ii practice ˆın care ¸sansa joac˘a un rol. Spre exem-
plu, ˆın fotbal ¸sansa decide care echip˘a ˆıncepe jocul. S¸ansa poate interveni
la ˆınceperea jocului sau/¸si la anumite momente ˆın cursul desf˘a¸sur˘arii jocu-
lui.
ˆ
In astfel de situat ¸ii, ¸sansa este considerat˘a ea ˆıns˘ a¸si ca un juc˘ator, caz
ˆın care spunem c˘a avem un joc cu mut˘ari ale ¸sansei.
ˆ
In forma extensiv˘a a
unui asemenea joc, nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei sunt etichetate corespunz˘ator
(de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri
indic˘a mut˘arile ¸sansei prin distribut ¸ii de probabilitate ale evenimentelor posi-
bile. Figura 2.11 cont ¸ine dou˘a forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ari ale
¸sansei: Figura 2.11 (a) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie per-
fect˘a, iar Figura 2.11 (b) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie
imperfect˘a.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor ˆın form˘a extensiv˘a este acela de
echilibru Nash perfect pe subjoc. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este
un profil strategic secvent ¸ial rat ¸ional, ˆın sensul c˘aˆıncorporeaz˘a rat ¸ionalitatea
secvent ¸ial˘a a juc˘atorilor prin evaluarea individual˘a a subjocurilor. Rat ¸iona-
litatea secvent ¸ial˘a implic˘a faptul c˘a o strategie optimal˘a pentru un juc˘ator
ar trebui s˘a maximizeze plata sa condit ¸ionat de oricare din mult ¸imile sale de
informat ¸ie. Presupunerea obi¸snuit˘ a pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a este c˘a
rat ¸ionalitatea secvent ¸ial˘ a este ”common knowledge”. Ideea care st˘a la baza
determin˘arii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘a fiecare juc˘ator,
ˆınainte de a-¸si alege o strategie (adic˘a un plan complet de act ¸iune de-a lungul
arborelui jocului), ˆıncearc˘ a s˘a anticipeze alegerile de alternative ale celorlalt ¸i
juc˘atori ˆın urma fiec˘arei decizii posibile pentru el. Procedˆand astfel, un
juc˘ator ˆıncearc˘ a s˘a determine (ghiceasc˘a) care nod final va fi atins ca urmare
a select˘arii de c˘atre el a oric˘areia dintre alternativele disponibile. Apoi,
juc˘atorul folose¸ste aceast˘a informat ¸ie pentru a lua decizia optim˘a. Astfel,
fiecare juc˘ator va studia reprezentarea jocului ¸si va considera ce vor face
ceilalt ¸i juc˘atori (rat ¸ionali ¸si inteligent ¸i) ˆın viitor ca r˘aspuns la mutarea saˆıntr-
o mult ¸ime de informat ¸ie particular˘a. Folosirea acestei abord˘ari pentru jocul
ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.16 (a) conduce la determinarea echilibrului
Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.16 (b).
32
(a)
(b)
Figure 2.11: Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ari ale ¸sansei
Metoda de baz˘a pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc
este induct ¸ia ˆınapoi (”backward induction”). Induct ¸ia ˆınapoi este un proces
de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘atre
r˘ad˘acina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸si determinarea
solut ¸iilor optimale ale juc˘atorilor la nivel de subjoc. Determinarea solut ¸iilor
optimaleˆın cadrul fiec˘arui subjoc (¸si a jocului init ¸ial) se realizeaz˘a astfel: pen-
tru fiecare dintre mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor, date fiind nodurile
terminale ce pot fi atinse, se renunt ¸˘a la act ¸iunile dominate ale juc˘atorului
respectiv. O strategie a unui juc˘ator ˆıntr-un (sub)joc ˆın form˘a extensiv˘a este
un plan complet de act ¸iune al juc˘atorului de-a lungul arborelui (sub)jocului.
Strategiile posibile ale unui juc˘ator trebuie s˘a aib˘a cˆate o singur˘a compo-
nent˘ a pentru fiecare din mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorului respectiv ˆın
arborele jocului, considerˆand o ordine fixat˘a de parcurgere a arborelui jocului
(de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘ad˘acin˘ a spre nodurile terminale, ¸si ˆın
cadrul fiec˘arui nivel de la stˆanga la dreapta). Fiecare component˘a a strate-
giei unui juc˘ator poate primi ca valoare oricare dintre etichetele act ¸iunilor
posibile pentru juc˘atorul respectiv din mult ¸imea de informat ¸ie corespunz˘a-
toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘atorului 2 sunt I ¸si Rˆın
33
jocul ˆın forma extensiv˘a din Figura 2.14 (a).
ˆ
In jocul ˆın form˘a extensiv˘a din
Figura 2.18 (a) strategiile juc˘atorului 2 sunt 3-uple ˆın care prima component˘a
corespunde primei mult ¸imi de informat ¸ie a acestui juc˘ator (r˘ad˘acina arbore-
lui), a doua component˘a corespunde mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2
situat˘a la stˆanga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ a corespun-
de mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2 situat˘a la dreapta pe nivelul 2 al
arborelui. Prima component˘a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦I, R¦, a doua
component˘ a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
2
, A
2
¦, iar a treia component˘a
poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
3
, A
3
¦. Juc˘atorul 2 are, prin urmare, 8 strate-
gii posibile ˆın jocul din Figura 2.18 (a): (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
),
(I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
), (R, A
2
, L
3
) ¸si (R, A
2
, A
3
).
Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘a el specific˘a
un echilibru Nashˆın orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strate-
gic este rat ¸ional secvent ¸ial. Dac˘a nu exist˘a egalitate de pl˘at ¸i, adic˘a dou˘a sau
mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸si plat˘a pentru vreunul dintre
juc˘atori, atunci induct ¸ia ˆınapoi identific˘ a un singur echilibru Nash perfect
pe subjoc.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, exemplific˘am determinarea echilibrulor Nash
perfecte pe subjoc prin metoda induct ¸iei ˆınapoi pentru jocurile din Figura
2.10.
Exemplul 2.14. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘acute sunt acelea ˆın care juc˘atorul 2
trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a lupte sau s˘a se acomodeze, dup˘a ce a observat de-
cizia luat˘a de juc˘atorul 1.
ˆ
In subjocul 1, juc˘atorul 2 va prefera act ¸iunea L
2
care-i asigur˘a plata 2 (fiindc˘a 2 > 1), iar ˆın subjocul 2, juc˘atorul 2 va prefera
act ¸iunea A
3
care-i asigur˘a plata 4 (fiindc˘a 4 > 3). Acum, analiz˘am subjocul
3 care ˆıncepe cu decizia juc˘atorului 1 (L
1
sau A
1
) ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul
2 a selectat act ¸iunea I. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege L
1
, atunci am v˘azut c˘a
juc˘atorul 2 alege L
2
, implicˆand plata 2 pentru juc˘atorul 1; dac˘a juc˘atorul
1 ar alege A
1
, am v˘azut c˘a juc˘atorul 2 alege A
3
, implicˆand plata 5 pentru
juc˘atorul 1. Act ¸iunea optimal˘a pentru juc˘atorul 1 ˆın subjocul 3 este a¸sadar
A
1
(fiindc˘a 5 > 2). Acum analiz˘am jocul complet pentru a stabili care e
act ¸iunea optimal˘a a juc˘atorului 2 la ˆınceputul jocului. Dac˘a juc˘atorul 2 ar
alege R, atunci el ar obt ¸ine plata 0; dac˘a el ar alege I, am v˘azut din analiza
anterioar˘ a a subjocului 3 c˘a juc˘atorul 1 alege A
1
, urmat˘a de act ¸iunea A
3
a
juc˘atorului 2, implicˆand plata 4 pentru juc˘atorul 2 (care este mai mare decˆat
0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A
1
, L
2
, A
3
), este reprezentat
prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.18 (b).
34
Exemplul 2.15. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda induct ¸iei
ˆınapoi, ˆıncepˆ and cu subjocul care ˆıncepe ˆın situatia ˆın care juc˘atorul 1 a ales
anterior act ¸iunea U. Fiindc˘a juc˘atorul 2 nu ¸stie dac˘a juc˘atorul 1 alege A sau
B, el va prefera (pentru mult ¸imea de informat ¸ie ˆın care se afl˘a) act ¸iunea X
care-i asigur˘a o plat˘a mai bun˘a (1 > 0) sau cel put ¸in la fel de bun˘a (4 = 4) ca
strategia Y . Juc˘atorul 1 va prefera act ¸iunea A care-i asigur˘a plata 3 (fiindc˘a
3 > 1). Acum r˘amˆane de analizat jocul complet. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege
D, el ar primi plata 2; dac˘a, ˆın schimb, el ar alege U, tocmai am v˘azut c˘a
ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘atre juc˘atorul 2, rezultˆand
plata 3 pentru juc˘atorul 1, care e mai mare decˆat 2. Prin urmare, ˆın r˘ad˘ acina
arborelui jocului juc˘atorul 1 va alege U. Echilibrul Nash perfect pe subjoc
al jocului analizat, (UA, X), este reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.12.
Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc
Determinarea prin metoda induct ¸iei ˆınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe
subjoc pentru jocurile (ˆın form˘a extensiv˘a) finite cu informat ¸ie perfect˘a sau
imperfect˘a se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘a (corespunz˘a-
toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸si pentru jocul init ¸ial.
Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al
jocului ˆın form˘a extensiv˘a dac˘a restrict ¸ia sa la fiecare subjoc este un echilibru
Nash al acelui subjoc. Aceast˘a metod˘a este ilustrat˘a ˆın Exemplul 2.20.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a trat˘am reprezentarea ˆın form˘a extensiv˘a a jocurilor
(cu sau f˘ar˘a mut˘ ari ale ¸sansei) ˆın care juc˘atorii au (infinit de) multe strategii.
35
Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o mult ¸ime infinit˘a
de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘a a jocului
parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘a ˆın Figura 2.13.
Figure 2.13: Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului
ˆ
In aplicarea metodei induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrelor
Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘a pornirea cu
acele subjocuri (care sunt spre sfˆarsitul jocului original) pentru care exist˘a
sperant ¸a s˘a aib˘a un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸ste induct ¸ia ˆınapoi
ˆıncorporˆand aceste rezultate de echilibru ˆın subjocuri mai ample. Desigur,
determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind
metoda analitic˘a bazat˘a pe funct ¸iile cel mai bun r˘aspuns ale juc˘atorilor (vezi
de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘am aceasta pentru un joc de piat ¸˘ a
cu infinit de multe strategii.
Exemplul 2.16. Consider˘am o piat ¸˘a cu dou˘a firme concurente, firma 1 ¸si
firma 2, care trebuie s˘a-¸si aleag˘a simultan ¸si independent nivelul (optim) al
product ¸iei, q
1
¸si, respectiv, q
2
, dup˘a ce firma 1 a selectat nivelul (optim al)
publicit˘at ¸ii. Presupunem c˘a pret ¸ul piet ¸ei este p = a − q
1
− q
2
, unde a este
nivelul publicit˘at ¸ii ales de firma 1 (¸si observat de firma 2). Presupunem de
asemenea c˘a cele dou˘a firme produc la cost zero ¸si costul publicit˘at ¸ii firmei 1
este 2a
3
/81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q
1
−q
2
)q
1
−2a
3
/81, iar profitul
firmei 2 este (a −q
1
−q
2
)q
2
. Observ˘am c˘a BR
1
(q
2
) = (a −q
2
)/2, BR
2
(q
1
) =
(a − q
1
)/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q

1
(a) = q

2
(a) = a/3,
implicˆand p

(a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi funct ¸ia z
1
definit˘a
prin z
1
(a) = a
2
−2a
3
/81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘a nivelul
optim a

= 3 al publicit˘at ¸ii. Nivelul optim al product ¸iei ambelor firme este,
prin urmare, q

1
= q

2
= 1.
36
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
Situat ¸ii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor.
ˆ
In orice aplicat ¸ie a teoriei jocurilor trebuie s˘a transpunem descrierea nefor-
mal˘a (adesea narativ˘a) a problemei ˆıntr-un model teoretic din teoria jocurilor
alegˆand forma cea mai potrivit˘a pentru a reprezenta jocul ¸si apoi s˘a-l re-
zolv˘am. Situat ¸iile practice ˆın care conflictul existent este ˆın principal gene-
rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘a)
ale juc˘atorilor nu sunt permise (de¸si comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de
ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a) pot fi adesea modelate cu
u¸surint˘a folosind un model din teoria necooperativ˘a a jocurilor. O decizie
important˘ a care trebuie f˘acut˘ a este aceea a select˘arii formei celei mai potri-
vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘a este o descriere dinamic˘a ¸si
detaliat˘a a jocului. Ea prezint˘a avantajul unei analize naturale a situat ¸iei
modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘a este o descriere static˘a ¸si
concis˘a. Ea se bazeaz˘a pe presupunerea c˘a juc˘atorii iau decizii simultan ¸si
independent ¸si prezint˘a un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘arii jocu-
lui. Adesea, descrierea neformal˘a a unei situat ¸ii conflictuale este mai u¸sor
tradus˘a ˆın forma extensiv˘a a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nor-
male ˆın rezolvarea jocului, forma extensiv˘a obt ¸inut˘ a poate fi apoi translatat˘a
ˆın forma normal˘a corespunz˘atoare, pe baza determin˘arii strategiilor juc˘a-
torilor ˆın arborele jocului. Oric˘arui joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆıi corespunde o
form˘a normal˘a unic˘a. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸si joc
ˆın form˘a normal˘a. Ilustr˘am relat ¸ia dintre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
prin urm˘atorul exemplu care modeleaz˘a, ˆın dou˘a variante privind regulile
jocului, comportarea pe piat ¸a de jocuri video a dou˘a firme de software.
Exemplul 2.17. Consider˘am urm˘atoarea situat ¸ie decizional˘a interactiv˘ a pe
piat ¸a de jocuri video. Presupunem c˘a pe piat ¸˘a se afl˘a o firm˘a specializat˘a ˆın
jocuri video, juc˘atorul 1, care realizeaz˘a un profit curent de 5 unit˘at ¸i valo-
rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘a firm˘a de software, firma 2, care
realizeaz˘a un profit curent de o unitate valoric˘ a din alte tipuri de activit˘at ¸i,
intent ¸ioneaz˘a s˘a intre pe piat ¸a de jocuri video. Ea trebuie s˘a decid˘a dac˘a intr˘a
sau nu pe piat ¸˘a ¸stiind c˘a firma 1 va react ¸iona, ori ostil (ˆıncercˆand s˘a distrug˘a
firma 2) ori acceptˆand situat ¸ia de concurent ¸˘a creat˘a prin intrarea firmei 2.
Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc necooperativ de dou˘a persoane,
unde firma 1 are dou˘a alternative (ˆın caz de intrare pe piat ¸˘ a a firmei 2):
A – corespunzˆand acomod˘arii sale cu prezent ¸a pe piat ¸˘a a firmei 2 – ¸si L –
37
corespunzˆand luptei cu firma 2, spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a
costisitoare –, iar firma 2 are dou˘a strategii: I – corespunzˆand deciziei de
a intra pe piat ¸˘a – ¸si R – corespunzˆand deciziei de renunt ¸are la intent ¸ia de
intrare pe piat ¸˘ a.
ˆ
In ceea ce prive¸ste pl˘at ¸ile juc˘atorilor, ˆın cazul ˆın care firma 2
decide s˘a nu intre pe piat ¸˘ a, ambele firme realizeaz˘a profitul lor curent. Dac˘a
firma 2 decide s˘a intre pe piat ¸˘ a ¸si firma 1 se acomodeaz˘a situat ¸iei, profitul
firmei 2 va cre¸ste, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice, ˆın timp ce profitul
firmei 1 va sc˘adea, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice. Dac˘a ˆıns˘ a firma 2 intr˘ a
pe piat˘a ¸si firma 1 lupt˘a pentru ˆınl˘ aturarea firmei 2, piat ¸a de jocuri video
va avea de suferit asigurˆand ambelor firme profit zero. Modelarea acestei
situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a necesit˘a informat ¸ii suplimentare privind
desf˘a¸surarea temporal˘a a jocului ¸si regulile privind informat ¸ia disponibil˘a ju-
c˘atorilor. Presupunem c˘a firma 2 trebuie s˘a decid˘a ˆıntˆ ai dac˘a intr˘a sau nu
pe piat ¸˘a ¸si consider˘am urm˘atoarele dou˘a variante privind informat ¸ia de care
dispune firma 1 atunci cˆand decide tipul s˘au de comportare fat ¸˘a de firma 2
pe piat ¸a de jocuri video:
(a) Firma 1 observ˘a intrarea pe piat ¸˘ a a firmei 2 ¸si apoi decide comportarea
sa. Aceast˘a variant˘a este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie
(complet˘a ¸si) perfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (a);
(b) Firma 1 trebuie s˘a decid˘a comportarea sa pe piat ¸a video (ˆın caz de
intrare a firmei 2) f˘ar˘ a a ¸sti decizia luat˘a de firma 2. Aceast˘a variant˘ a
este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie (complet˘a dar)
imperfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (b).
Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piat ¸a de jocuri video
le corespunde un acela¸si joc ˆın form˘a normal˘a, reprezentat ˆın Figura 2.15.
Scopul acestui paragraf este s˘a studieze leg˘atura ˆıntre forma extensiv˘a ¸si
forma normal˘a a unui joc necooperativ ¸si ˆıntre conceptele de solut ¸ie speci-
fice fiec˘arei forme. Modul ˆın care forma extensiv˘a a unui joc genereaz˘a o
form˘a normal˘a unic˘a este ilustrat cu ajutorul a dou˘a situat ¸ii de interact ¸iune
strategic˘a prezentate ˆın Exemplul 2.18 ¸si Exemplul 2.19.
38
(a)
(b)
Figure 2.14: Jocuri de piat ¸˘ a ˆın form˘a extensiv˘a
I R
L 0, 0 5, 1
A 2, 2 5, 1
Figure 2.15: Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a
Exemplul 2.18. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘atori pot primi o sum˘a de
6 unit˘at ¸i valorice dac˘a ei cad de acord asupra modului deˆımp˘ art ¸ire (ˆın unit˘at ¸i
valorice ˆıntregi) a acestei sume.
ˆ
In vederea atingerii unui acord, juc˘atorii
urmeaz˘a o procedur˘a strict˘a: unul dintre juc˘atori, juc˘atorul 1, propune o
schem˘ a de ˆımp˘ art ¸ire a celor 6 unit˘at ¸i valorice iar cel˘alalt juc˘ator, juc˘atorul
2, react ¸ioneaz˘a la propunerea f˘acut˘ a acceptˆand-o sau refuzˆand-o. Alterna-
tivele rezonabile (¸si realizabile) pentru juc˘atorul 1 sunt schemele de divizare
39
5-1, 4-2 ¸si 3-3. Dac˘a juc˘atorul 2 accept˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1,
cele 6 unit˘at ¸i valorice sunt ˆımp˘ art ¸ite conform propunerii respective, dar dac˘a
juc˘atorul 2 refuz˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1, oferta este anulat˘ a (adic˘a
ambii juc˘atori primesc 0 unit˘at ¸i valorice). Situat ¸ia descris˘a poate fi mode-
lat˘a u¸sor ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie (complet˘a ¸si) perfect˘a,
reprezentat ˆın Figura 2.16 (a), unde alternativele disponibile juc˘atorului 2 –
a(ccept˘a) ¸si r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere
a juc˘atorului 1 se refer˘a. Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic
din Figura 2.16 (a) este reprezentat ˆın Figura 2.16 (b) cu ajutorul s˘aget ¸ilor.
Este natural (sub presupunerea de rat ¸ionalitate perfect˘a) ca juc˘atorul 2 s˘a ac-
cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘atorului 1 fiindc˘a ˆın caz contrar
acest juc˘ator va primi 0 unit˘at ¸i valorice ˆın loc de 1, 2 sau 3 unit˘at ¸i valorice.
Bazat pe aceasta, juc˘atorul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘a pentru el
(5-1).
ˆ
In termeni de strategii ale juc˘atorilor (planuri complete de act ¸iune ale
fiec˘arui juc˘ator de-a lungul arborelui jocului), echilibrul perfect pe subjoc
este profilul strategic (5-1,(a
1
, a
2
, a
3
)).
(a)
(b)
Figure 2.16: Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
40
Formei extensive din Figura 2.16 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘arui linii corespund
la strategiile pure ale juc˘atorului 1, ˆın ordinea 5-1, 4-2, 3-3, ¸si ale c˘arui
coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘atorului 2, ˆın ordinea: (a
1
, a
2
, a
3
),
(a
1
, a
2
, r
3
), (a
1
, r
2
, a
3
), (a
1
, r
2
, r
3
), (r
1
, a
2
, a
3
), (r
1
, a
2
, r
3
), (r
1
, r
2
, a
3
) ¸si
(r
1
, r
2
, r
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 7 echilibre Nash care sunt marcate
cu ∗ ˆın Figura 2.17 (b). Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash
(5-1, (a
1
, a
2
, a
3
)), adic˘a (linia 1, coloana 1) a bimatricei, este ”credibil” fiind
unicul echilibru Nashˆın strategii nedominate al jocului. Acest echilibru Nash
coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.16 (b) pentru jocul ˆın
form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
5, 1 5, 1 5, 1 5, 1 0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2 4, 2 0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0
(a)
5, 1

5, 1

5, 1

5, 1

0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2

4, 2

0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3

0, 0
(b)
Figure 2.17: Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
Exemplul 2.19. (Un joc de piat ¸˘a extins) Consider˘am o versiune mai ampl˘a
a unui joc de piat ¸˘a de tipul celui descris ˆın Exemplul 2.17. Presupunem, ca
¸si ˆın prima versiune a Exemplului 2.17, c˘a ˆıntˆai firma 2 decide dac˘a intr˘a
pe piat ¸a de jocuri video (strategia I) sau renunt ¸˘ a (strategia R), dup˘a care
firma 1, observˆand alternativa aleas˘a de firma 2, decide dac˘a va lupta cu
firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a costisitoare) ˆın scopul
distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2. Firma
2, observˆand alternativa de comportare adoptat˘a de firma 1 ca r˘aspuns la
intrarea sa pe piat ¸˘a, va trebui s˘a decid˘a modul s˘au de comportare strategic˘a
ˆın continuare: ori s˘a intre ˆın lupt˘a cu firma 1 ca s˘a-¸si consolideze pozit ¸ia pe
piat ¸˘ a, ori, pur ¸si simplu, s˘a se acomodeze situat ¸iei existente.
41
O situat ¸ie de tipul celei descrise ˆın Exemplul 2.19 este modelat˘a ca un
joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.18 (a). Alternativele L (lupt˘a) ¸si A (se
acomodeaz˘a) sunt indexate pentru a face clar juc˘atorul la care se refer˘a ¸si,
pentru juc˘atorul 2, situat ¸ia particular˘a ˆın desf˘a¸surarea jocului. Un echilibru
perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆın Figura 2.18 (b) cu aju-
torul s˘aget ¸ilor. El poate fi determinat cu u¸surint ¸˘a folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Figura 2.10 (a) marcheaz˘ a subjocurile jocului init ¸ial, folositeˆın cadrul
induct ¸iei ˆınapoi.
(a)
(b)
Figure 2.18: Forma extensiv˘a u unui joc de piat ¸˘ a extins
Formei extensive din Figura 2.18 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.19 (a) ca un joc bimatriceal. Juc˘atorul 1 are dou˘a
42
strategii pure: L
1
– s˘a lupte ˆımpotriva firmei 2 – ¸si A
1
– s˘a se acomodeze
intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2, corespunzˆand, ˆın aceast˘a ordine, liniilor bimatricii.
Juc˘atorul 2 are 8 strategii pure, ce corespund coloanelor bimatricei ˆın or-
dinea: (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
), (I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
),
(R, A
2
, L
3
), (R, A
2
, A
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 3 echilibre Nash
marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b). Dintre acestea numai profilul strategic
(A
1
, (I, L
2
, A
3
)), adic˘a (linia 2, coloana 2) a bimatricei, este un echilibru
Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆın strategii nedominate. Acest
echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.18 (b)
pentru jocul ˆın form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
2, 2 2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4 2, 3 5, 4 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(a)
2, 2

2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4

2, 3 5, 4

9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(b)
Figure 2.19: Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins
ˆ
Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale
ˆın cadrul induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe
subjoc.
Exemplul 2.20. Consider˘am jocul ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.10 (b) ¸si
Figura 2.12. Forma sa normal˘a ¸si cea a subjocului s˘au sunt reprezentate ˆın
Figura 2.20. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A, X). Jocul
complet are trei echilibre Nash: (UA, X), (DA, Y ) ¸si (DB, Y ). Considerˆand
restrict ¸ia acestor echilibre Nash la subjoc obt ¸inem (A, X), (A, Y ) ¸si (B, Y ).
Concludem ca numai echilibrul Nash (UA, X) este perfect pe subjoc. Acest
echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obt ¸inul folosind forma extensiv˘a
(vezi Figura 2.12).
43
X Y
UA 3, 4 1, 4
UB 2, 1 2, 0
DA 2, 6 2, 6
DB 2, 6 2, 6
(a)
X Y
A 3, 4 1, 4
B 2, 1 2, 0
(b)
Figure 2.20: Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte
ˆ
In paragraful 2.1 am introdus forma normal˘a pentru jocuri necooperative de n
persoane (n ≥ 2) ¸si not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure. Problemele
fundamentale abordate au fost existent ¸a ¸si calcularea echilibrelor Nash pure
pentru jocuri matriceale ¸si bimatriceale. Am v˘azut c˘a nu toate jocurile ma-
triceale ¸si bimatriceale au echilibre Nash pure. Clase de jocuri necooperative
care au echilibre Nash pure, cum sunt jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, au
fost introduse ¸si unele exemple rezolvate. Identificarea jocurilor matriceale
care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆın principal pe c˘autarea punctelor ¸sa (ˆın
strategii pure) folosind matricea init ¸ial˘ a a jocului sau cea obt ¸inut˘a prin eli-
minarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate. Determinarea echilibrelor
Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘acut folosind diagrame cu s˘aget ¸i,
metoda elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate, ¸si funct ¸iile cel
mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) ale fiec˘arui juc˘ator la toate strategiile
pure ale celuilalt juc˘ator. Totu¸si multe jocuri matriceale obt ¸inute prin mo-
delarea de situat ¸ii practice nu au punct ¸sa ˆın strategii pure, ¸si cele mai multe
jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆın strategii pure. Pentru asemenea
jocuri e dificil s˘a se recomande juc˘atorilor strategii optimale (din punctul
de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆın situatia de joc analizat˘a. Este
ˆıns˘ a ˆıntotdeauna posibil, ˆıntr-un joc finit, s˘a se recomande fiec˘arui juc˘ator
o (schem˘ a rat ¸ional˘a de) randomizare pe mult ¸imea strategiilor sale (pure),
adic˘a o strategie mixt˘a optimal˘a.
O strategie mixt˘a pentru juc˘atorul i ˆın jocul ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este
o distribut ¸ie de probabilitate σ
i
= (σ
1
i
, ...., σ
|X
i
|
i
) pe mult ¸imea X
i
a strategi-
ilor sale pure, adic˘a un vector cu componente nenegative a c˘aror sum˘a este
egal˘a cu 1. O strategie pur˘a poate fi considerat˘a ca un caz degenerat de
44
strategie mixt˘a care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸si proba-
bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘atorului respectiv. Not˘am
cu Σ
i
mult ¸imea strategiilor mixte σ
i
ale juc˘atorului i. Atunci Σ =

i∈N
Σ
i
de-
semneaz˘a mult ¸imea (convex˘a a) tuturor combinat ¸iilor de strategii mixte ale
juc˘atorilor. Dac˘a σ = (σ
1
, ..., σ
n
) ∈ Σ, atunci K
i
(σ) este plata a¸steptat˘a de
juc˘atorul i cˆand juc˘atorii aleg profilul strategic σ. Extensia mixt˘a a jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este jocul ¸N, ¦Σ
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) care folose¸ste strate-
giile mixte ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate ale juc˘atorilor. Un echilibru Nash ˆın strategii
mixte, numit ¸si echilibru Nash mixt, este o combinat ¸ie σ

= (σ

1
, ..., σ

n
) de
strategii mixte astfel ˆıncˆ at strategia σ

i
a fiec˘arui juc˘ator i maximizeaz˘a plata
a¸steptat˘ a de acest juc˘ator dac˘a strategiile celorlalt ¸i juc˘atori (notate cu σ
−i
)
sunt ment ¸inute fixe, adic˘a
K
i


) = max
σ
i
K(σ
i
, σ

−i
) pentru tot ¸i i ∈ N.
Existent ¸a echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru jocuri finite a fost
demonstrat˘a de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer.
Teorema 2.21. (Nash) Orice joc strategic finit are cel put ¸in un echilibru
Nash ˆın strategii mixte.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a ne concentr˘ am atent ¸ia asupra calcul˘arii echilibrelor
Nash (ˆın strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸si bimatriceale. Fie A =
(a(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
un joc matriceal (de tip mn). Mult ¸imea strategiilor
mixte pentru juc˘atorul 1 este

m
=
_
p ∈ IR
m
[ p ≥ 0,
m

i=1
p
i
= 1
_
,
iar mult ¸imea strategiilor mixte ale juc˘atorului 2 este

n
:=
_
q ∈ IR
n
[ q ≥ 0,
n

j=1
q
j
= 1
_
.
Extensia mixt˘a a lui A este jocul infinit
¸∆
m
, ∆
n
, K, L) cu K(p, q) :=
m

i=1
n

j=1
p
i
a
ij
q
j
= p
T
Aq; L(p, q) := −K(p, q).
45
Lema 2.22. Valoarea inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a pentru jocul A satis-
fac relat ¸iile:
(i) v(A) = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
;
(ii) ¯ v(A) = inf
q∈∆
n
max
i∈{1,...,m}
e
T
i
Aq, unde e
j
este vectorul j din baza standard
ˆın IR
n
.
Teorema 2.23. (Minmax, John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal
v(A) = ¯ v(A).
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si valoarea unui joc matriceal pot
fi determinate ˆıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare.
Aceast˘a metod˘a general˘a de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘a
ˆın acest curs.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a prezent˘am metode pentru a rezolva jocuri
matriceale mici, adic˘a jocuri de tip 2 2, 2 n ¸si m2, ¸si jocuri simetrice.
Multe jocuri matriceale obt ¸inute prin modelarea unei situat ¸ii pur competitive
sunt ori de tip 22, 2 n, m2, ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza
elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate. Strategiile dominate
sunt determinate prin relat ¸ia de dominare introdus˘a ˆın paragraful 2.1 ¸si/sau
prin relat ¸ia de dominare stochastic˘a, pe care o introducem aici. Spunem
c˘a o strategie pur˘a a unui juc˘ator este dominat˘a stochastic dac˘a exist˘a o
combinat ¸ie liniar˘a a altor strategii pure ale acelui juc˘ator care o domin˘a.
Rezolvarea jocului init ¸ial poate fi astfel redus˘a uneori la rezolvarea unui joc
matriceal de tipul 2 2, 2 n sau m 2. Strategiile optimale ale jocului
mic, completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸si/sau coloanele
ignorate (pe baza relat ¸iei de dominare (stochastic˘ a)), sunt strategii optimale
ale jocului init ¸ial.
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2. Fie A un joc matriceal de
tip 22. Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘atori, c˘aut˘am
ˆıntˆ ai un punct ¸sa (ˆın strategii pure) verificˆ and dac˘a valoarea inferioar˘a a
jocului coincide cu valoarea superioar˘a a jocului, adic˘a dac˘a exist˘a un element
al matricei care este cel mai mic ˆın linia sa ¸si cel mai mare ˆın coloana sa. Dac˘a
exist˘a un punct ¸sa, atunci el determin˘a strategiile optimale (linia ¸si coloana
corespunz˘atoare), care sunt deci strategii pure. Dac˘a nu exist˘a punct ¸sa (ˆın
strategii pure), aceasta ˆınseamn˘ a c˘a strategiile optimale (dac˘a exist˘a) trebuie
s˘a fie strategii mixte, ˆın care fiecare juc˘ator folose¸ste ambele strategii pure
46
cu probabilit˘at ¸i (strict) pozitive. Pentru a le determina form˘am matricea
adjunct˘a A

(interschimbˆand elementele de pe diagonala principal˘a ¸si luˆand
opusul celorlalte dou˘a elemente). Vectorii JA

¸si A

J
T
, unde J = (1, 1),
corespund atunci sum˘arii liniilor ¸si coloanelor, iar strategiile optimale vor
fi proport ¸ionale cu JA

¸si A

J
T
; constanta multiplicativ˘ a este aleas˘a astfel
ˆıncˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘a fie egal˘a cu 1. Valoarea
jocului se determin˘a folosind formula v=(a
11
a
22
−a
21
a
12
)/(a
11
+a
22
−a
21
−a
12
).
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸si m×2.
ˆ
In orice joc de
tipul 2 n sau m2 exist˘a ˆıntotdeauna ori un punct ¸sa (ˆın strategii pure)
ori o submatrice de tipul 2 2 care d˘a solut ¸ia jocului. O procedur˘a general˘a
pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 n const˘a din urm˘atorii patru
pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Dac˘a nu exist˘a puncte ¸sa, vezi dac˘a exist˘a coloane dominate (stochas-
tic) ¸si ¸sterge-le.
3. Din coloanele r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a coloane ¸si
rezolv˘a toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mic˘a valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile coloanelor nefolosite ˆın acest joc de tip 2 2.
Pentru jocuri matriceale de tip m2 exist˘a o procedur˘a similar˘a, constˆand
din urm˘atorii patru pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Daca nu exist˘a puncte ¸sa , vezi dac˘a exist˘a linii dominate (stochastic)
¸si ¸sterge-le.
3. Din liniile r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a linii ¸si rezolv˘a
toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mare valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 2.
A¸sa cum am ment ¸ionat deja, este uneori posibil ca jocuri matriceale de
tip mn, cu m, n ≥ 3, s˘a fie reduse la jocuri de tip 2 2, 2 n sau m2,
prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate (stochastic). Un
caz special este cˆand matricea jocului init ¸ial este simetric˘a ¸si exist˘a simetrie
complet˘a ˆıntre strategiile de acela¸si tip, ceea ce permite reducerea jocului
47
init ¸ial astfel ˆıncˆ at (cel put ¸in) unul dintre juc˘atori s˘a aib˘a doar dou˘a strategii
pure. Pentru rezolvarea jocurilor de tip 22, 2n ¸si m2 sunt de asemenea
disponibile metode grafice.
Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice. Un joc matriceal simetric
este descris printr-o matrice p˘atratic˘a A = (a
ij
)
i,j=1,...,n
strˆamb-simetric˘ a,
adic˘a o matrice ale c˘arei elemente satisfac egalitatea a
ij
= −a
ji
, pentru
tot ¸i i, j = 1, ..., n.
ˆ
Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘atori au acelea¸si
strategii (mixte) optimale ¸si valoarea jocului este egal˘a cu zero. Rezolvarea
jocurilor simetrice se bazeaz˘a pe ideea c˘a dac˘a r este o strategie optimal˘a ˆın
jocul A, atunci
n

i=1
r
i
a
ij
≥ 0 pentru tot ¸i j ¸si unele inegalit˘at ¸i sunt egalit˘at ¸i
(altfel v > 0). Strategia optimal˘a r este o necunoscut˘a cu r
1
+r
2
+... +r
n
= 1.
Vom determina componentele lui r folosind, ˆımpreun˘ a cu ecuat ¸ia precedent˘ a,
n−1 ecuat ¸ii obt ¸inute alegˆand n−1 inegalit˘at ¸i ¸si considerˆandu-le ca egalit˘at ¸i
¸si rezolvˆand sistemul liniar de n ecuat ¸ii cu n necunoscute obt ¸inut. Dac˘a
r
i
≥ 0 pentru tot ¸i i ¸si inecuat ¸ia a n-a e verificat˘a, am obt ¸inut o strategie
optimal˘a.
Jocurile bimatriceale f˘ar˘ a echilibre Nash ˆın strategii pure (¸si de asemenea
cele cu echilibre Nashˆın strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘a
a jocului bimatriceal. Extensia mixt˘a a unui joc bimatriceal (A, B) de tip
m n este dat˘a prin (∆
m
, ∆
n
, K, L), unde K(p, q) = p
T
Aq ¸si L(p, q) =
p
T
Bq, pentru tot ¸i p ∈ ∆
m
¸si tot ¸i q ∈ ∆
n
. Teorema 2.21 asigur˘a existent ¸a
echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A, B),
adic˘a existent ¸a echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a acestui joc. Not˘am
cu NE(A, B) mult ¸imea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a lui (A, B).
Fie p ∈ ∆
m
¸si q ∈ ∆
n
. Suportul strategiei mixte p a juc˘atorului 1 este C(p) :=
¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [ p
i
> 0¦. Mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
pure ale juc˘atorului 1 la strategia mixt˘a q este PB
1
(q) := ¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [
e
T
i
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦, iar mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
mixte ale juc˘atorului 1 la q este B
1
(q) := ¦p ∈ ∆
m
[ p
T
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦.
Analog se definesc C(q), PB
2
(p) ¸si B
2
(p).
Teorema 2.24. Fie (A, B) un joc bimatriceal de tip m n, p ∈ ∆
m
¸si
q ∈ ∆
n
. Profilul strategic (p

, q

) este un echilibru Nash al extensiei mixte a
lui (A, B) dac˘a ¸si numai dac˘a C(p

) ⊆ PB
1
(q

) ¸si C(q

) ⊆ PB
2
(p

).
48
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile juc˘atorilor corespunz˘a-
toare acestor strategii pot fiˆıntotdeauna determinate folosind legatura dintre
teoria complementarit˘at ¸ii liniare ¸si jocuri bimatriceale. Acest˘a metod˘a ge-
neral˘a de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ a aici.
ˆ
In cele
ce urmeaz˘a prezent˘am o metod˘a algebric˘a pentru determinarea echilibrelor
Nash ˆın strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 22 ¸si o metod˘a
grafic˘a pentru rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a.
Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. Un echilibru Nash pen-
tru un joc bimatriceal (K(i, j)
i=1,2; j=1,2
, L(i, j)
i=1,2; j=1,2
) poate fi determinat
folosind urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se formeaz˘a jocurile matriceale K(i, j)
i=1,2; j=1,2
¸si L(i, j)
i=1,2; j=1,2
, se-
parˆand pl˘at ¸ile celor doi juc˘atori.
2. Se determin˘a strategia mixt˘a optimal˘a p

a juc˘atorului 1 ˆın jocul ma-
triceal L ¸si strategia mixt˘a optimal˘a q

a juc˘atorului 2 ˆın jocul K,
folosind metoda prezentat˘a pentru jocuri matriceale de tip 2 2. Pe-
rechea (p

, q

) este o strategie mixt˘a optimal˘a a jocului bimatriceal de
tip 2 2.
Aceast˘a metod˘a este aplicabil˘a de asemenea ˆın jocuri mai largi ce pot fi
reduse la tipul 22 prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate
(stochastic).
Rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a. Fie G =
¸X, Y, K, L) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a. Fie B
1
: Y →X,
B
2
: X → Y multifunct ¸iile cel mai bun r˘aspuns pentru juc˘atorul 1 ¸si, res-
pectiv, juc˘atorul 2 ˆın jocul G. Fie G

1
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ x ∈ B
1
(y)¦
¸si G
2
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ y ∈ B
2
(x)¦. Observ˘am c˘a G
2
este graficul
multifunct ¸iei B
2
, iar G

1
este imaginea graficului G
1
⊂ Y X a lui B
1
sub
aplicat ¸ia Y X → X Y cu (y, x) → (x, y) pentru tot ¸i (y, x) ∈ Y X. De-
terminarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte ale jocului se poate face prin
reprezentarea grafic˘a, ˆın acela¸si sistem de coordonate, a (multi)funct ¸iilor ”cel
mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor. Aceast˘a metod˘a grafic˘a se bazeaz˘a pe fap-
tul c˘a (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ x

∈ B
1
(y

), y

∈ B
2
(x

) ←→ (x

, y

) ∈ G

1
,
(x

, y

) ∈ G
2
←→ (x

, y

) ∈ G

1
∩ G
2
. Deci, (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ (x

, y

) ∈
G

1
∩ G
2
. Exemplific˘am aceast˘a metod˘a grafic˘a folosind un joc denumit im-
propriu ”B˘at˘ alia sexelor”.
Exemplul 2.25. (B˘at˘alia sexelor) Un cuplu trebuie s˘a decid˘a dac˘a vor merge
ˆımpreun˘ a la un meci de box sau la un spectacol de oper˘a. Sot ¸ul prefer˘a meciul
49
de box, ˆın timp ce sot ¸ia prefer˘a spectacolul de oper˘a. Modelarea unei situat ¸ii
de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘a din Figura
2.21 (b). Not˘am cu (x, 1 −x) strategia mixt˘a a juc˘atorului 1 ¸si cu (y, 1 −y)
strategia mixt˘a a juc˘atorului 2. Funct ¸iile de plat˘a ale juc˘atorilor sunt:
K
1
(x, y) = 3xy + (1 −x)(1 −y) = (4y −1)x −y + 1,
K
2
(x, y) = xy + 3(1 −x)(1 −y) = (4x −3)y −3x + 3.
Graficele corespunz˘atoare multifunct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns, G

1
¸si G
2
, unde
G

1
= ¦(x, y) [ K
1
(x, y) este maxim ˆın raport cu x pentru y fixat¦,
G
2
= ¦(x, y) [ K
2
(x, y) este maxim ˆın raport cu y pentru x fixat¦,
sunt reprezentate ˆın Figura 2.21(a) cu linie plin˘a ¸si, respectiv, cu linie − − −.
Echilibrele Nash ale jocului, (0,0), (3/4, 1/4) ¸si (1,1), sunt de asemenea vi-
zualizate ˆın Figura 2.21(a) ca puncte de intersect ¸ie ale celor dou˘a grafice.
Meci Oper˘a
Meci 3, 1 0, 0
Oper˘a 0, 0 1, 3
(b)
Figure 2.21: Jocul ”B˘at˘alia sexelor”
50
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative
Teoria jocurilor necooperative ˆıncearc˘a s˘a prezic˘a rezultatul ˆın situat ¸ii de de-
cizie interactiv˘ a, adic˘a ˆın situat ¸ii ˆın care rezultatul este determinat de c˘atre
act ¸iunile tuturor juc˘atorilor ¸si nici-un juc˘ator nu are control complet asupra
situat ¸iei. Ea folose¸ste presupunerea c˘a juc˘atorii se comport˘a rat ¸ional, adic˘a
urmeaz˘a scopuri exogene bine-definite ¸si rat ¸ioneaz˘ a strategic, adic˘a iau ˆın
considerat ¸ie atˆat cunoa¸sterea lor cˆat ¸si posibilit˘at ¸ile de comportare rat ¸ional˘ a
ale celorlalt ¸i juc˘atori. Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆıntr-un joc necoope-
rativ face o mare diferent ¸˘ a privind ceea ce juc˘atorii pot s˘a fac˘a sau ar trebui
s˘a fac˘a.
ˆ
In paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆın form˘a
strategic˘a (normal˘a) ¸si ˆın form˘a extensiv˘a ˆın care pl˘at ¸ile corespunz˘atoare ju-
c˘atorilor sunt deterministe ¸si ”common knowledge”. Forma extensiv˘a a unui
joc are un caracter dinamic ˆıntrucˆ at ilustreaz˘a desf˘a¸surarea secvent ¸ial˘ a ˆın
timp a jocului. Forma normal˘a (strategic˘a) analizeaz˘a o situat ¸ie conflictual˘a
folosind o descriere concis˘a, considerˆand o singur˘a jucare a jocului ¸si pre-
supunˆand c˘a juc˘atorii ˆı¸si aleg alternativa strategic˘a simultan ¸si independent.
Jocurile ˆın form˘a normal˘a studiate ˆın paragrafele 2.1 ¸si 2.4 sunt de aceea
numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”, ˆın comparatie cu jocurile
ˆın form˘a extensiv˘a, care sunt numite jocuri dinamice. Jucarea repetat˘a a
unui joc static (”one-shot”) de un num˘ar finit sau infinit de ori are ˆıns˘ a un
caracter dinamic ¸si face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele
specifice. Mai departe, am v˘azut c˘a ˆıntr-un joc ˆın form˘a extensiv˘a juc˘atorii
pot avea informat ¸ie perfect˘a ¸si/sau imperfect˘a. Un juc˘ator are informat ¸ie
perfect˘a cˆand el ¸stie exact tot ce s-a ˆıntˆ amplat pˆan˘a atunci, de fiecare dat˘a
cˆand o decizie trebuie f˘acut˘a. Un joc are informat ¸ie perfect˘a dac˘a fiecare
juc˘ator ˆın acel joc are informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a exist˘a juc˘atori care nu au
informat ¸ie perfect˘a, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
O situat ¸ie ˆın care un juc˘ator ¸stie ceva ce un alt juc˘ator nu ¸stie, se nume¸ste
asimetrie de informat ¸ie. Asimetriile de informat ¸ie se ˆıntˆalnesc frecvent ˆın
situat ¸iile practice. Informat ¸ia imperfect˘a ¸si asimetriile informat ¸ionale au
implicat ¸ii pentru comportarea strategic˘a a juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate
de juc˘atori. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric
al informat ¸iei de care dispun juc˘atorii, teoria necooperativ˘a a jocurilor dis-
tinge ˆıntre dou˘a tipuri de modele: jocuri cu informat ¸ie complet˘a ¸si jocuri cu
informat ¸ie incomplet˘a. Jocurile cu informat ¸ie complet˘a nu afi¸seaz˘ a asimetrii
informat ¸ionale, cu except ¸ia posibil˘a a informat ¸iei asimetrice privind act ¸iunile
juc˘atorilor. Informat ¸ia privat˘a privind elemente intangibile ˆın situat ¸ii strate-
51
gice poate fi modelat˘a prin ˆıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite
adeseori mut˘ ari ale naturii) ˆın specificarea unui joc cu informat ¸ie incom-
plet˘a. Expresia informat ¸ie incomplet˘a se refer˘a la jocuri care au mut˘ ari ale
¸sansei (naturii) care genereaz˘a informat ¸ie asimetric˘a pentru juc˘atori. Mo-
delele studiate ˆın paragrafele 2.1-2.4 sunt jocuri cu informat ¸ie complet˘a.
Am studiat a¸sadar urm˘atoarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice
cu informat ¸ie complet˘a; jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a ¸si perfect˘a;
jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a dar imperfect˘a.
ˆ
In toate aceste mo-
dele de jocuri necooperative se presupune c˘a juc˘atorii au capacit˘at ¸i ideale
de rat ¸ionare ¸si comportare strategic˘a ¸si c˘a pl˘at ¸ile posibil de obt ¸inut de c˘atre
juc˘atori sunt deterministe ¸si common knowledge, fiind ori indicate explicit ˆın
descrierea jocului, ori pl˘at ¸ile a¸steptate de juc˘atori (cˆand ¸sansa joac˘a un rol)
care pot fi calculate de tot ¸i juc˘atorii pe baza descrierii jocului. Selectarea
deciziilor optimale de c˘atre juc˘atori se bazeaz˘a pe principiul c˘a a cˆa¸stiga mai
mult ¸i bani (sau a pierde mai put ¸ini bani) este ˆıntotdeauna mai bine.
ˆ
In cazul
unui joc de tip cost , selectarea strategiei optimale se bazeaz˘a pe principiul
c˘a a pl˘ati un cost mai mic e mai bine decˆat a pl˘ati un cost mai mare.
Reamintim c˘a jocurile statice cu informat ¸ie complet˘a sunt modele de
forma ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) . Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a ju-
c˘atorilor se pot obt ¸ine folosind not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure
(echilibru Nash pur) sau ˆın strategii mixte (echilibru Nash mixt). Tehnici
folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informat ¸ie complet˘a sunt:
eliminarea iterativ˘a a strategiilor (strict) dominate (stochastic), utilizarea
funct ¸iilor celui mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure sau mixte), teoria pro-
gram˘arii liniare ¸si cea a complementarit˘ at ¸ii liniare, metode pentru tipuri
particulare de jocuri (de tip 22, 2n, m2 ¸si simetrice).
Modelul de joc static cu informat ¸ie incomplet˘a, numit joc strategic de
tip Bayes (”static Bayesian game”), este o extensie a modelului de joc static
cu informat ¸ie complet˘a. Un joc static Bayesian este un model de forma
¸N, ¦A
i
¦
i∈N
, ¦T
i
¦
i∈N
, ¦p
i
¦
i∈N
, ¦u
i
¦
i∈N
), ˆın care N este mult ¸imea juc˘atorilor
¸si pentru fiecare i ∈ N:
• A
i
este mult ¸imea act ¸iunilor posibile ale juc˘atorului i.
• T
i
este mult ¸imea tipurilor posibile pentru juc˘atorul i.
• p
i
este distribut ¸ia de probabilitate existent˘ a pe multimea T
i
a tipurilor
juc˘atorului i.
• u
i
este funct ¸ia de utilitate a juc˘atorului i (analoag˘a funct ¸iei de plat˘a
K
i
).
52
Conceptul de solut ¸ie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes
(”Bayesian Nash equilibrium”), o extensie a not ¸iunii de echilibru Nash.
Reamintim c˘a jocurile dinamice cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau
imperfect˘a) sunt modele de forma ¸N, T), unde T este arborele jocului.
Recunoa¸stem dac˘a un joc ˆın form˘a extensiv˘a este cu informat ¸ie perfect˘a
sau imperfect˘a privind la mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor (delimitate
grafic prin − − −).
ˆ
Intrucˆat arborele jocului ˆın form˘a extensiv˘a cont ¸ine
toat˘a informat ¸ia necesar˘a pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘ato-
rilor, modelul de joc dinamic cu informat ¸ie complet˘a poate fi considerat
ca o extensie a modelului de joc static cu informat ¸ie complet˘a, de forma
¸N, T, ¦X
i
¦
i∈N
), unde X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i (planuri
complete de act ¸iune ale juc˘atorului i de-a lungul arborelui T al jocului).
Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a juc˘atorilor pot fi obt ¸inute folosind
conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc, care selecteaz˘a dintre echili-
brele Nash ale jocului (ˆın form˘a normal˘a) corespunz˘ator doar pe cele care
sunt ”credibile”. Am v˘azut c˘a echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi de-
terminate folosind metoda induct ¸iei ˆınapoi pe baza formei extensive a jocului
sau pe baza formelor normale ale jocului init ¸ial ¸si ale tuturor subjocurilor
sale.
Modelul de joc dinamic (ˆın form˘a extensiv˘a) cu informat ¸ie incomplet˘a
este o extensie a modelului de joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie com-
plet˘a care se bazeaz˘a pe considerarea mult ¸imilor de informat ¸ie ale juc˘atorilor
ˆıncorporˆand elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ be-
lief”). Figura 2.22 ilustreaz˘a deosebirea dintre forma extensiv˘a a unui joc
cu informat ¸ie complet˘a (Figura 2.22(a)) ¸si a unuia cu informat ¸ie incomplet˘a
(Figura 2.22(b)) ce modeleaz˘a o aceea¸si situat ¸ie strategic˘a, descris˘a ˆın Exem-
plul 2.26, pentru dou˘a ipostaze diferite.
Exemplul 2.26. (Jocul investit ¸iei) Doi prieteni trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a
investeasc˘a sau nu efort ˆın repararea unui motociclete stricate ce apart ¸ine
unuia dintre ei, dat fiind c˘a dup˘a aceea ar putea-o folosi ˆın comun. Unul
poate repara partea mecanic˘a a motocicletei, iar cel˘alalt partea ei electric˘a.
Presupunem c˘a motocicleta e proprietatea juc˘atorului 1. Astfel, pe lˆang˘ a
act ¸iunile posibile I (investe¸ste) ¸si N (nu investe¸ste), valabile ambilor juc˘atori,
juc˘atorul 1 are posibilitatea s˘a decid˘a dac˘a, dup˘a repararea motocicletei, o va
folosi singur sau ˆın comun. Strategiile corespunzˆand acestor decizii le not˘am
cu E (pentru cazul cˆand juc˘atorul 1 e egoist) ¸si A (pentru cazul cˆand el e
altruist).
53
Evident, ambii juc˘atori ¸stiu c˘a juc˘atorul 1 poate fi egoist sau altruist.
Pl˘at ¸i posibile pentru acest joc cu informat ¸ie complet˘a sunt date ˆın Figura
2.22 (a).
(a)
(b)
Figure 2.22: Jocul investit ¸iei
54
Situat ¸ia analizat˘a poate fi descris˘a mai precis luˆand ˆın considerat ¸ie faptul
c˘a majoritatea indivizilor sunt, ˆın mod obi¸snuit, ˆınclinat ¸i s˘a pun˘a intere-
sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸si care
e tipul fiec˘arui individ particular depinde de fapt de natur˘a, fiecare individ
cunoscˆandu-¸si propriul tip. Ca urmare, o modelare mai realist˘a a situat ¸iei ca
un joc se face considerˆand natura ca un juc˘ator cu dou˘a strategii: O (pentru
tip obi¸snuit) cu probabilitate mai mare, spre exemplu 3/4, ¸si C (pentru tip
cooperant) cu probabilitate mai mic˘a, spre exemplu 1/4. Jocul obt ¸inut este
unul cu informat ¸ie incomplet˘a, fiindc˘a natura genereaz˘a informat ¸ie asimetri-
c˘a pentru juc˘atori. Jocul dinamic cu informat ¸ie incomplet˘a corespunz˘ator
jocului dinamic cu informat ¸ie complet˘a din Figura 2.22 (a) este reprezentat
ˆın Figura 2.22 (b).
Un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie incomplet˘a este un tiplet de
forma
_
N,
¯
T, ¦X
i
¦
i∈N
_
, unde N este mult ¸imea juc˘atorilor,
¯
T este ansamblul
mult ¸imilor de informat ¸ie (continˆand informat ¸ia de tip ”belief”) ale juc˘atori-
lor, ¸si pentru fiecare i ∈ N, X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor dinamice cu informat ¸ie incomplet˘a
este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”).
Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. Un
echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie
a not ¸iunii de echilibru Nash de tip Bayes.
Adesea, participant ¸ii ˆıntr-o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a trebuie s˘a
fac˘a decizii ˆın condit ¸ii de incertitudine. Ei pot fi:
• Incert ¸i cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆın
care act ¸ioneaz˘ a.
• Imperfect informat ¸i asupra evenimentelor ce pot ap˘area ˆın joc.
• Incert ¸i cu privire la act ¸iunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘atori.
• Incert ¸i cu privire la modul de rat ¸ionare a celorlalt ¸i juc˘atori.
Principiile de rat ¸ionalitate ¸si cunoa¸sterea de c˘atre juc˘atori a posibilit˘at ¸ilor
de rat ¸ionare ale juc˘atorilor joac˘a un rol fundamental ˆın teoria necooperativ˘a
a jocurilor.
ˆ
In teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘a regulile
jocului sunt cunoscute perfect de c˘atre tot ¸i juc˘atorii ¸si c˘a abilitatea juc˘ato-
rilor de a analiza jocul este ideal˘a. Este common knowledge c˘a tot ¸i juc˘atorii
sunt rat ¸ionali ¸si ˆınt ¸eleg perfect jocul care este jucat, adic˘a fiecare juc˘ator
55
cunoa¸ste jocul, fiecare juc˘ator ¸stie c˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste jocul, ¸s.a.m.d.
Optimalitatea comport˘arii juc˘atorilor se bazeaz˘a pe cunoa¸sterea pe care o
au juc˘atorii. Nu numai cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a unui parametru
exogen, ci ¸si cunoa¸sterea sa despre cunoa¸sterea celorlalt ¸i juc˘atori joac˘a un
rol.
ˆ
In modelele de joc studiate se presupune c˘a posibilit˘at ¸ile de rat ¸ionare ale
juc˘atorilor sunt nelimitate, ceea ce asigur˘a ˆınv˘ at ¸area instantanee a jocului
¸si selectarea ˆın timp real a strategiei optimale.
ˆ
In cele mai multe situat ¸ii
practice o asemenea presupunere nu este realist˘a. Jocurile cu rat ¸ionalitate
limitat˘a (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei
jocurilor.
56
3 JOCURI COOPERATIVE
Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘a a jocurilor. For-
mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆın aceste modele sunt forma strate-
gic˘a ¸si forma coalit ¸ional˘ a, iar not ¸iunea de coalit ¸ie (grup de juc˘atori) joac˘a
un rol central. Un joc ˆın form˘a strategic˘a sau ˆın form˘a coalit ¸ional˘a este
cooperativ dac˘a juc˘atorii pot face acorduri ferme (”binding agreements”)
privind alegerea strategiilor sau distribut ¸ia pl˘at ¸ilor, chiar dac˘a aceste acor-
duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. Un
acord (sau contract) este ferm dac˘a nerespectarea lui conduce la penaliz˘ari
monetare, fapt care ˆıi ˆımpiedic˘a pe juc˘atori s˘a nu-l respecte.
ˆ
In paragra-
ful 3.1 introducem jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a ¸si ar˘at˘ am c˘a orice
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) poate fi jucat ”cooperativ”
dac˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt permise.
ˆ
Intr-un joc cooperativ ˆın
form˘a strategic˘a juc˘atorii ˆı¸si coreleaz˘a strategiile pure sau folosesc strategii
corelate. Paragrafele 3.2 - 3.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆın form˘a
coalit ¸ional˘ a cu pl˘at ¸i laterale, numite ¸si jocuri ˆın forma funct ¸iei caracteris-
tice. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘atre John
von Neumann ¸si Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘a a
jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile (adic˘a utilit˘at ¸i care sunt liniare ˆın bani).
Valoarea fiec˘arei coalit ¸ii S ⊆ N, unde N=¦1, 2, ..., n¦ este mult ¸imea finit˘a
¸si nevid˘a a juc˘atorilor, ˆıntr-un joc strategic cu utilit˘at ¸i transferabile este va-
loarea sa maxim˘a ˆın jocul de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a unde adversarul
lui S este N ¸ S (ansamblul juc˘atorilor care nu sunt membri ai coalit ¸iei S) ¸si
strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘atori, S ¸si N ¸ S.
ˆ
In paragrafele
3.2-3.5 consider˘am funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a) a unui joc cooperativ
ca o not ¸iune primar˘a, ˆıntrucˆ at ˆın multe situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a
unde cooperarea ˆıntre juc˘atori este posibil˘a ¸si benefic˘a (adic˘a conduce la
sporirea cˆa¸stigurilor sau diminuarea costurilor) funct ¸ia caracteristic˘a poate
fi construit˘a direct, din descrierea neformal˘a a situat ¸iei, f˘ar˘a nici o referire la
un joc strategic. Paragraful 3.2 introduce not ¸iuni de baz˘a ˆın teoria jocurilor
57
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice, incluzˆand not ¸iunea de sˆambure
(Gillies, 1953), care joac˘a ˆın cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al
not ¸iunii de echilibru Nash ˆın teoria jocurilor necooperative. Paragrafele 3.3-
3.5 sunt dedicate conceptelor de solut ¸ie de tip ”single-valued” cu rol predo-
minant ˆın teoria jocurilor cooperative, ¸si anume: valoarea Shapley (Shapley,
1953), σ-valoarea ¸si τ-valoarea (Tijs, 1981), nucleolul (Schmeidler, 1969) ¸si
AL-valoarea (Tijs, 2005).
ˆ
In paragraful 3.6 analiz˘am rolul comunic˘ arii ˆıntre
juc˘atori ¸si al informat ¸iei disponibile juc˘atorilor ˆın cadrul teoriei jocurilor
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice. Sunt ment ¸ionate unele clase
de jocuri cooperative cu restrict ¸ii de comunicare ˆıntre juc˘atori ¸si jocuri cu
asimetrii informat ¸ionale.
ˆ
Incheiem capitolul cu o privire global˘a asupra mo-
delelor teoriei jocurilor cooperative ˆın form˘a coalit ¸ional˘a.
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a
ˆ
In capitolul 2 am studiat ¸si rezolvat jocuri necooperative, ˆın care comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului (”pre-play communication”),
acordurile ferme (contractele) ¸si pl˘at ¸ile laterale sunt interzise prin regulile
jocului. Chiar dac˘a comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului
nu e interzis˘a, ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆıntre juc˘atori privind
alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘at ¸ilor. Rezolvarea jocurilor necoo-
perative s-a f˘acut folosind not ¸iunea de echilibru Nash ¸si variante ale sale.
Totu¸si, a¸sa cum am v˘azut ˆın paragraful 2.1, un profil strategic corespunz˘ator
unui echilibru Nash pur ˆın jucarea necooperativ˘a a unui joc ar putea s˘a nu
ofere cea mai avantajoas˘a alternativ˘a de plat˘a tuturor juc˘atorilor, chiar ¸si
ˆın situat ¸ia ˆın care jocul are un echilibru Nash unic. Jucarea cooperativ˘a a
unui joc ˆın form˘a strategic˘a, ˆın situat ¸ia cˆand acordurile ferme ˆıntre juc˘atori
sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆınl˘ atura acest inconvenient. Jocul
”Dilema prizonierilor”, reprezentat ˆın Figura 2.4 (b), este un exemplu clasic
pentru evident ¸ierea diferent ¸elor dintre jucarea necooperativ˘a ¸si cooperativ˘a
a unui joc.
ˆ
In jocul ”Dilema prizonierilor”, doi suspect ¸i de crim˘a ˆınchi¸si
pentru un conflict minor ¸si pu¸si ˆın celule separate sunt interogat ¸i (sepa-
rat) f˘acˆandu-li-se promisiunea de grat ¸iere ˆın caz de recunoa¸stere a crimei ¸si
denunt ¸are a complicelui. Pl˘at ¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2.4 (b) sunt
anii de ˆınchisoare ce ˆıi a¸steapt˘ a pe cei doi det ¸inut ¸i pentru diferitele situat ¸ii de
comportare strategic˘a, fiecare dintre ei putˆand folosi una din dou˘a strategii:
R – recunoa¸ste crima f˘acut˘ a – ¸si N – nu o recunoa¸ste. Jucarea necooperativ˘a
a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic), (linia 1, coloana 1) ˆın Figura
58
2.4 (b), care asigur˘a juc˘atorilor pl˘at ¸i egale cu cˆate 5 ani de ˆınchisoare. Totu¸si,
ambii juc˘atori ar putea obt ¸ine ”pl˘at ¸i” mai bune, anume cˆate un singur an de
ˆınchisoare, dac˘a ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2, coloana
2) din Figura 2.4 (b), prin corelarea strategiilor lor pure. Consider˘am acum
jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2.18.
ˆ
In jucarea necooperativ˘a a aces-
tui joc, juc˘atorul 2 este de fapt fort ¸at s˘a accepte oricare dintre propunerile
juc˘atorului 1 fiindc˘a altfel nu prime¸ste nimic. Jucarea cooperativ˘a a aces-
tui joc va conduce, prin acordul juc˘atorilor asupra diviziunii celor 6 unit˘at ¸i
valorice, la schema de divizare 3-3, care este echitabil˘ a (”fair”) pentru ambii
juc˘atori.
ˆ
In jucarea cooperativ˘a a unui joc (de tip cˆa¸stig) ˆın form˘a strategic˘a se
caut˘a o solut ¸ie optimal˘a, adic˘a un profil strategic care asigur˘a o plat˘a to-
tal˘a maxim˘a, ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a pentru tot ¸i juc˘atorii a acestei pl˘at ¸i
maxime. O asemenea distribut ¸ie ar trebui s˘a ia ˆın considerat ¸ie pozit ¸iile de
negociere ale juc˘atorilor (care sunt diferite de abilit˘at ¸ile lor de negociere)
¸si/sau posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori.
ˆ
Intr-un joc bi-
matriceal (A, B) (de tip cˆa¸stig), o solut ¸ie optimal˘a ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a
a pl˘at ¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘atre un arbitru impart ¸ial ¸si
onest, urmˆand urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se determin˘a valoarea ν a jocului A −B; aceasta reprezint˘a avantajul
relativ pe care juc˘atorul 1 ˆıl are asupra juc˘atorului 2.
2. Se determin˘a plata total˘a maxim˘a posibil de obt ¸inut, notat˘a cu P, ca
valoarea maxim˘a a elementelor matricei A + B.
3. Dac˘a e posibil, se ˆımparte plata total˘a maxim˘a P astfel ˆıncˆat juc˘atorul
1 prime¸ste ν unit˘at ¸i valorice mai mult decˆat juc˘atorul 2 (adic˘a se
p˘astreaz˘ a avantajul relativ ν al juc˘atorului 1). Dac˘a profilul strate-
gic care corespunde pl˘at ¸ii totale maxime P d˘a prea mult unui juc˘ator,
atunci (pentru a p˘astra cooperarea ¸si plata P) acel juc˘ator ar trebui s˘a
fac˘a o plat˘a lateral˘a (oferind celuilalt juc˘ator parte din plata sa) astfel
ˆıncˆ at s˘a se obt ¸in˘a o ˆımp˘ art ¸ire a pl˘at ¸ii P care p˘astreaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1.
Exemplul 3.1. Ilustr˘am aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆand
dou˘a jocuri bimatriceale: jocul (A
1
, B
1
) cu ν
1
=3 ¸si P
1
=5 care corespunde
unui profil strategic care asigur˘a juc˘atorului 1 plata 4 ¸si juc˘atorului 2 plata
59
1, ¸si jocul (A
2
, B
2
) cu ν
2
=1 ¸si P
2
=5 care corespunde unui profil strategic care
d˘a juc˘atorului 1 plata 1 ¸si juc˘atorului 2 plata 4. Observ˘am c˘a pentru jocul
(A
1
, B
1
) distribut ¸ia (4,1) corespunz˘atoare profilului strategic optimal este
rezonabil˘a pentru ambii juc˘atori fiindc˘a ea ˆıncorporeaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de juc˘atorul 2.
ˆ
In cazul jocului (A
2
, B
2
), juc˘atorul
2 trebuie s˘a fac˘a o plat˘a lateral˘a de 2 unit˘at ¸i valorice c˘atre juc˘atorul 1,
pentru a respecta avantajul relativ al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de el. Astfel, jucarea
cooperativ˘a a jocului bimatriceal (A
2
, B
2
) conduce ˆın final la plata 3 pentru
juc˘atorul 1 ¸si plata 2 pentru juc˘atorul 2.
Evident, procedura descris˘a mai sus poate fi aplicat˘a de asemenea unui joc
bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii, unde, ˆın acest
caz, elementul minim al matricii A + B va fi selectat. Pentru jocul ”Dilema
prizonierilor”, ν=0, P=2 ¸si distribut ¸ia pl˘at ¸ilor pentru profilul strategic care
asigur˘a plata total˘a 2 este (1,1). Aceast˘a distribut ¸ie e echitabil˘ a pentru ambii
juc˘atori. Evident, ˆın jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘atorii nu pot face pl˘at ¸i
laterale.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, introducem not ¸iunea de joc cooperativˆın form˘a strate-
gic˘a ¸si ata¸s˘ am fiec˘arui joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) jocul
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a corespunz˘ator.
Un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a este un triplet
¸N, (Σ(S))
∅ =S⊆N
, ¦u
i
¦
i∈N
) ,
unde: N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor; pentru fiecare submul-
t ¸ime nevid˘a S de juc˘atori, Σ(S) este mult ¸imea nevid˘a a strategiilor lui S,
cu proprietatea Σ(S ∪ T)⊇Σ(S)Σ(T) pentru tot ¸i S, T astfel ˆıncˆat ∅ ,= S,
T⊆N, S∩T = ∅; pentru fiecare i ∈ N, u
i
: Σ(N) −→ IR este funct ¸ia de plat˘a
a juc˘atorului i.
Orice joc necooperativ finit ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a),
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) ,
genereaz˘a un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin considerarea strategiilor
corelate. Fie S o submult ¸ime nevid˘a de juc˘atori (coalit ¸ie). O strategie core-
lat˘a pentru S este o distribut ¸ie de probabilitate pe X
S
=

i∈S
X
i
. Not˘am cu
Σ(S) mult ¸imea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸si cu σ
S
o strategie core-
lat˘a arbitrar˘a ˆın Σ(S). Presupunem c˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt
60
permise ¸si orice strategie corelat˘a σ
S
pentru S ,= ∅ cu [S[=2 este sprijinit˘a
printr-un acord ferm ˆıntre membrii lui S. Pentru fiecare i ∈ N, consider˘am
funct ¸ia de plat˘a u
i
: Σ(N) −→ IR, definit˘a prin
u
i

N
)=

x∈X
N
σ
N
(x)K
i
(x) pentru tot ¸i σ
N
∈ Σ(N) ¸si tot ¸i i ∈ N.
Astfel, situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a ˆın care juc˘atorilor li se interzicea
ˆıncheierea acordurilor ferme, modelate ˆın capitolul 2 ca jocuri necooperative,
pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a dac˘a restrict ¸iile
init ¸iale privind comunicarea ¸si cooperarea ˆıntre juc˘atori sunt ridicate. Un
caz particular de joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a, obt ¸inut pornind de la
un joc necooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin admiterea acordurilor ferme
ˆıntre juc˘atori, este cel ˆın care pentru fiecare coalit ¸ie nevid˘a S consider˘am
Σ(S)=X
S
, ceea ce corespunde corel˘arii strategiilor pure ale juc˘atorilor. Ju-
carea cooperativ˘a a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a ˆın care profilurile strategice pure sunt alese
prin acordul juc˘atorilor.
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice
¸si sˆamburele
Situat ¸ii practice ˆın care p˘art ¸ile implicate pot s˘a-¸si sporeasc˘a cˆa¸stigurile sau
s˘a-¸si reduc˘a costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice (cu pl˘at ¸i laterale) de tip cˆa¸stig
sau de tip cost.
Un joc cooperativ de tip cˆa¸stig este o pereche ¸N, v), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor, adesea de forma N=¦1, 2, ..., n¦, iar v : 2
N
−→ IR
este funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘a), cu v(∅)=0, unde pentru fiecare coali-
t ¸ie (grup de juc˘atori) S ∈ 2
N
¸¦∅¦, v(S) reprezint˘a cˆa¸stigul pe care S ˆıl poate
obt ¸ine prin cooperarea membrilor s˘ai (f˘ar˘a ajutorul nici-unui alt juc˘ator din
afara lui S).
Exemplul 3.2. Trei prieteni, etichetat ¸i ˆın continuare cu 1, 2, 3, posesori
de materii prime de tip A ¸si B ˆın cantit˘at ¸ile A
1
= 0, A
2
= 1, A
3
= 5,
B
1
= 3, B
2
= 1, B
3
= 9, pl˘anuiesc s˘a deschid˘a ˆımpreun˘a o ˆıntreprindere
mic˘a pentru a fabrica un produs care necesit˘a pe unitate o unitate din ma-
teria prim˘a A ¸si dou˘a unit˘at ¸i din materia prim˘a B ¸si se poate vinde cu 50
61
lei pe unitate. Cooperarea micilor ˆıntreprinz˘atori poate genera cˆa¸stiguri, dar
ei vor intra ˆın aceast˘a afacere numai dac˘a vor c˘adea de acord asupra modu-
lui de distribuire a cˆa¸stigului total. Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi
folositoare. Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc a c˘arui funct ¸ie ca-
racteristic˘a este v(∅) = v(¦1¦) = v(¦2¦) = 0, v(¦3¦) = 200, v(¦1, 2¦) = 50,
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 250, v(¦1, 2, 3¦) = 300. Un concept de solut ¸ie din teo-
ria cooperativ˘a a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distribut ¸ie
a celor 300 unit˘at ¸i valoriceˆıntre cei trei ˆıntreprinz˘ atori (vezi Exemplul 3.19).
Un joc cooperativ de tip cost este o pereche ¸N, c), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si c : 2
N
−→ IR este funct ¸ia coalit ¸ional˘ a (carac-
teristic˘a) cu c(∅)=0, unde pentru fiecare coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅¦, c(S) reprezint˘a
costul pe care S trebuie s˘a-l pl˘ateasc˘a dac˘a membrii ei coopereaz˘a. Exem-
plul 3.3 modeleaz˘a ca un joc cooperativ de tip cost o situat ¸ie privind insta-
larea unor sisteme de alarm˘a ˆın apartamente. Orice joc cooperativ de tip
cost genereaz˘a un joc cooperativ de tip cˆa¸stig, unde pentru fiecare coalit ¸ie
S ∈ 2
N
¸¦∅¦, cˆa¸stigul v(S) obt ¸inut prin cooperare reprezint˘ a economiile rea-
lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘arii membrilor s˘ai ¸si
v(∅)=0, adic˘a :
(3.1) v(S) :=

i∈S
c(¦i¦) −c(S), pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Exemplul 3.3. Trei familii care locuiesc ˆın acela¸si bloc de locuint ¸e vor s˘a-¸si
instaleze sisteme de alarm˘a cu aceea¸si firm˘a. Firma le face o ofert˘a cu cos-
turi pentru contracte individuale, costuri pentru contracte pentru cˆate dou˘a
familii ¸si costul pentru un contract colectiv. Cele trei familii trebuie s˘a decid˘a
dac˘a coopereaz˘a sau nu ˆın vederea reducerii costurilor ¸si, ˆın situat ¸ia ˆın care
decid s˘a coopereze, trebuie s˘a cad˘a de acord asupra ˆımp˘art ¸irii costului total.
Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi util˘a pentru rezolvarea acestei proble-
me prin modelarea situat ¸iei ca un joc cooperativ de tip cost ¸si folosirea unui
concept de solut ¸ie considerat rezonabil de c˘atre toate cele trei familii. Pentru
situat ¸ia descris˘a, N=¦1, 2, 3¦, iar oferta firmei genereaz˘a funct ¸ia coalit ¸iona-
l˘a c, cu c(¦1¦)=100, c(¦2¦)=90, c(¦3¦)=80, c(¦1, 2¦)=130, c(¦1, 3¦)=110,
c(¦2, 3¦)=110 ¸si c(¦1, 2, 3¦)=140. Evident, c(∅)=0. Economiile realizate de
cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆa¸stig cores-
punz˘ator (obt ¸inut folosind formula (3.1)): v(∅)=v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=60, v(¦1, 3¦)=70, v(¦2, 3¦)=60 ¸si v(¦1, 2, 3¦)=130.
62
ˆ
Intr-un joc cooperativ de tip cˆa¸stig juc˘atorii urm˘aresc maximizarea cˆa¸s-
tigurilor, iar ˆıntr-un joc de tip cost ei urm˘aresc minimizarea costurilor (sau,
echivalent, maximizarea economiilor ˆın jocul de tip cˆa¸stig asociat jocului de
tip cost).
ˆ
In cele de urmeaz˘a, prin ¸N, v) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cˆa¸stig
¸si prin ¸N, c) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cost.
O reprezentare geometric˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei carac-
teristice identific˘ a un joc ¸N, v) sau ¸N, c) cu [N[=n, cu un vector (punct)
ˆın IR
2
n
−1
, ale c˘arui componente sunt valorile funct ¸iei caracteristice pentru
o ordine fixat˘a a celor 2
n
− 1 coalit ¸ii nevide de juc˘atori.
ˆ
In mod normal,
un joc este identificat cu funct ¸ia sa caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a). Mult ¸imea
G
N
a funct ¸iilor coalit ¸ionale v cu mult ¸imea juc˘atorilor N formeaz˘a, ˆın raport
cu adunarea ¸si ˆınmult ¸irea cu un scalar a funct ¸iilor coalit ¸ionale, un spat ¸iu
liniar (2
n
− 1)–dimensional. O baz˘a interesant˘ a a acestui spat ¸iu liniar este
mult ¸imea jocurilor unanime u
T
, T ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, care sunt definite prin
(3.2) u
T
(S)=
_
1 dac˘a T⊆S,
0 altfel.
Interpretarea unui joc unanim u
T
este c˘a un cˆa¸stig (sau o economie la costuri)
de o unitate valoric˘a poate fi obt ¸inut dac˘a ¸si numai dac˘a tot ¸i juc˘atorii din
coalit ¸ia T sunt implicat ¸i ˆın cooperare. Orice joc v ∈ G
N
poate fi exprimat
ca o combinat ¸ie liniar˘a de jocuri unanime de forma
(3.3) v=

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
, cu c
T
=

S:S⊆T
(−1)
|T|−|S|
v(S).
Exemplul 3.4. Jocul v din Exemplul 3.3 se poate scrie sub forma
v = 60u
{1,2}
+ 70u
{1,3}
+ 60u
2,3
−60u
{1,2,3}
.
Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste simplu dac˘a v(S) ∈ ¦0, 1¦ pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, v(∅)=0 ¸si
v(N)=1.
Exemplul 3.5. Consider˘am urm˘atoarele situat ¸ii de votare: votare prin
majoritate simpl˘a (jum˘atate plus 1) ¸si votare cu majoritate minim˘a fixat˘a ¸si
un grup cu putere veto. Primul tip de votare este folosit frecvent, inclusiv
pentru trecerea legilor ˆın parlament. Presupunˆand c˘a parlamentul const˘a din
100 membri, pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel put ¸in 51
de voturi ˆın favoarea legii supuse votului. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a
63
prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a
[S[ ≥ 51 ¸si v(S)=0, altfel. Al doilea de tip de votare e folosit ˆın Consiliul
Nat ¸iunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri, etichetat ¸i
aici cu 1, 2, 3, 4, 5, au putere veto ¸si unde pentru a vota o lege sunt necesare
cel put ¸in 9 voturi pro incluzˆand voturile pro ale tuturor membrilor cu putere
veto. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a prin jocul simplu v definit pentru
fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a [S[ ≥ 9 ¸si ¦1, 2, 3, 4, 5¦⊆S ¸si v(S)=0,
altfel.
Un joc v ∈ G
N
este 0-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru tot ¸i i ∈ N. Un joc
v ∈ G
N
este (0,1)-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru fiecare i ∈ N ¸si v(N)=1.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste monoton dac˘a v(S) ≤ v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S⊆T. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste nenegativ dac˘a pentru orice S ∈ 2
N
avem v(S) ≥ 0. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste aditiv dac˘a v(S ∪T)=v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Un joc aditiv este determinat de c˘atre
vectorul a=(v(¦1¦), .., v(¦n¦)) ∈ IR
n
ˆıntrucˆ at v(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Jocurile aditive formeaz˘a un subspat ¸iu liniar n-dimensional al spat ¸iului liniar
G
N
. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste neesent ¸ial dac˘a el este un joc aditiv. Un
joc v ∈ G
N
se nume¸ste N-esent ¸ial dac˘a v(N) >

i∈N
v(¦i¦). Cele mai multe
jocuri cooperative de tip cˆa¸stig care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt
jocuri superaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste superaditiv dac˘a v(S ∪ T) ≥
v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Cele mai multe jocuri
cooperative de tip cost care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt jocuri
subaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste subaditiv dac˘a v(S ∪T) ≤ v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩T = ∅. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste convex (Sha-
pley, 1971) dac˘a v(S ∪ T) + v(S ∩ T) ≥ v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
.
Evident, orice joc convex este un joc superaditiv. Un joc care se exprim˘a
ca o combinat ¸ie liniar˘a cu coeficient ¸i pozitivi de jocuri unanime, conform cu
formula (3.3), este un joc convex. O coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ se zice c˘a are
putere veto dac˘a v(T)=0 pentru tot ¸i T astfel c˘a S ,⊆ T. Un joc se nume¸ste
joc veto dac˘a exist˘a o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ cu putere veto. Jocul de votare
corespunzˆand Consiliului Nat ¸iunilor Unite, din Exemplul 3.5, este un joc veto
(coalit ¸ia ¦1, 2, 3, 4, 5¦ are putere veto).
ˆ
In jocul v ∈ G
N
, pentru fiecare S ∈ 2
N
¸si pentru fiecare i ∈ S, contribut ¸ia
marginal˘a a lui i la S este M
i
(S, v) := v(S)−v(S¸¦i¦).
ˆ
In particular, pen-
tru fiecare i ∈ N, contribut ¸ia marginal˘a a lui i la N este M
i
(N, v) :=
64
v(N)−v(N¸¦i¦). Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste un joc big boss cu n ca big
boss (Muto et al., 1988) dac˘a: (i) v este un joc veto unde coalit ¸ia ¦n¦ are
putere veto; (ii) v este un joc monoton; (iii) v are proprietatea uniunii, adic˘a
v(N) −v(S) ≥

i∈N\S
M
i
(N, v) pentru fiecare S cu n ∈ S.
Jocurile convexe ¸si jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate.
Definit ¸ia jocurilor balansate se bazeaz˘a pe not ¸iunea de aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘ a). O aplicat ¸ie λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
se nume¸ste aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
=e
N
, unde e
S
este vectorul caracteristic al
lui S, cu (e
S
)
i
=1 dac˘a i ∈ S ¸si (e
S
)
i
=0 altfel. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste
balansat (echilibrat) dac˘a pentru orice aplicat ¸ie balansat˘a λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
avem

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N). Important ¸a acestei not ¸iuni urmeaz˘a din Teo-
rema 3.8 care a fost demonstrat˘a independent de Bondareva (1963) ¸si Sha-
pley (1967). O colect ¸ie B de coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ este o colect ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a exist˘a o aplicat ¸ie balansat˘a λ astfel ˆıncˆ at B=¦S ∈ 2
N
¸¦∅¦ [
λ(S) > 0¦. O colect ¸ie balansat˘a se nume¸ste colect ¸ie balansat˘a minimal˘a dac˘a
nu cont ¸ine o alt˘a colect ¸ie balansat˘a. O colect ¸ie B=¦S
1
, S
2
, ..., S
k
¦ de coalit ¸ii
nevide este balansat˘a (echilibrat˘ a) dac˘a exist˘a α
S
1
, ..., α
S
k
∈ IR, α
S
j
> 0,
j=1, ..., k, astfel ˆıncˆ at pentru tot ¸i i ∈ N,

j|i∈S
j
α
S
j
=1, unde coeficient ¸ii α
S
j
sunt ponderi asociate la fiecare coalit ¸ie S
j
(aceste ponderi sunt unic deter-
minate pentru colect ¸ii balansate minimale).
Mult ¸imea G
N
a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partit ¸ionat˘a
ˆın clase echivalent ¸˘a ˆın raport cu o relat ¸ie de echivalent ¸˘ a strategic˘a, numit˘ a
S-echivalent ¸˘a, dou˘a jocuri v, w ∈ G
N
ˆın aceea¸si clas˘a de echivalent ¸˘ a fiind
”ˆın esent ¸˘a” acela¸si joc. Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘a
exist˘a k > 0 ¸si un joc aditiv a ∈ G
N
astfel c˘a w(S)=kv(S) + a(S), unde
a(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦. Putem considera c˘a w se obt ¸ine
din v prin urm˘atoarele transform˘ari: (i) unitatea valoric˘ a este schimbat˘ a,
unde rata de schimb este k; ˆın jocul w fiecare juc˘ator prime¸ste ori un bonus
(dac˘a a
i
> 0) ori o penalizare (dac˘a a
i
< 0) ˆınainte ca suma k v(N) s˘a
fie distribuit˘a ˆıntre juc˘atori. Pentru cele mai multe concepte de solut ¸ie este
suficient s˘a ne ocup˘am de un singur joc ˆıntr-o anumit˘a clas˘a de echivalent ¸˘a
65
strategic˘a. Fiecare joc v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un joc w ∈ G
N
care
este 0-normalizat, unde w(S)=v(S) −

i∈S
v(¦i¦) pentru orice S ∈ 2
N
.
ˆ
Intr-o
clas˘a de echivalent ¸˘a se consider˘a adesea jocul (0,1)-normalizat corespunz˘ator
acelei clase. Fiecare joc N-esent ¸ial v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un
joc w ∈ G
N
care este (0,1)-normalizat. Se poate verifica u¸sor c˘a pentru
k=1/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)) ¸si a
i
=−v(¦i¦)/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)), pentru tot ¸i i ∈ N,
jocul w definit prin w(S)=k v(S) +a(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦, este (0,1)-
normalizat.
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea de invariant ¸˘a cu privire
la echivalent ¸a strategic˘a (S-echivalent ¸˘a) dac˘a pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
, toate
jocurile aditive a ∈ G
N
¸si tot ¸i k > 0, avem
w=k v + a implic˘a f(k v + a)=k f(v) + a.
O sarcin˘a fundamental˘ a a teoriei jocurilor cooperative este s˘a fac˘a lumin˘a
asupra structurii diferitelor clase de jocuri, considerate ca subclase ale spa-
t ¸iului liniar G
N
. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi
v˘azute ca ni¸ste conuri poliedrale, fiind intersect ¸ii finite de semispat ¸ii ˆınchise.
Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor
superaditive, convexe, balansate, big boss.
Problema esent ¸ial˘ a ˆın teoria jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei ca-
racteristice este cum s˘a se distribuie v(N) ˆıntre juc˘atori dac˘a marea coalit ¸ie
N se formeaz˘a. Aceast˘a problem˘a este rezolvat˘ a folosind concepte de solut ¸ie
din teoria cooperativ˘a a jocurilor. Un concept de solut ¸ie este o aplicat ¸ie care
asociaz˘a fiec˘arui joc dintr-o anumit˘ a clas˘a de jocuri unul sau mai mult ¸i vectori
de plat˘a x=(x
1
, ..., x
n
) ∈ IR
n
. Conceptele de solut ¸ie care asociaz˘a fiec˘arui joc
v ∈ G
N
un singur vector plat˘a se numesc de tip ”single-valued” sau ”one-
point”.
ˆ
In paragrafele 3.3 - 3.5 vom prezenta urm˘atoarele solut ¸ii de acest
tip: valoarea Shapley, σ-valoarea, τ-valoarea, nucleolul ¸si AL-valoarea. Ele
fac select ¸ii din mult ¸imi particulare de vectori de plat˘a, si anume: mult ¸imea
preimputat ¸iilor, mult ¸imea imputat ¸iilor ¸si sˆamburele jocului.
Mult ¸imea preimputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
PI(v) :=
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)
_
.
Mult ¸imea PI(v) este un hiperplan ˆın IR
n
.
66
Mult ¸imea imputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
I(v) =
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N) ¸si x
i
≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N
_
.
Teorema 3.6. Mult ¸imea I(v) este nevid˘a dac˘a ¸si numai dac˘a jocul v este
N-esent ¸ial.
Mult ¸imea I(v) este un simplex cu punctele extremef
1
(v), ..., f
n
(v), unde
pentru fiecare i ∈ N, f
i
(v)=(f
i
1
, ..., f
i
j
, ..., f
i
n
) cu
f
i
j
=
_
¸
_
¸
_
v(¦i¦) dac˘a i ,= j
v(N) −

k∈N\{i}
v(¦k¦) dac˘a i=j.
Teorema 3.7 Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial. Atunci
(i) I(v) este o mult ¸ime infinit˘a.
(ii) I(v) este ˆınf˘a¸sur˘atoarea convex˘a a punctelor f
1
(v), ..., f
n
(v).
Not˘am cu I
N
=¦v ∈ G
N
[ I(v) ,= ∅¦. I
N
este un con ˆın mult ¸imea G
N
¸si CIS : I
N
−→ IR
n
este un concept de solut ¸ie de tip single-valued definit
pentru fiecare v ∈ I
N
prin CIS(v) := 1/n
n

i=1
f
i
(v). Din punct de vedere
geometric, CIS(v) este baricentrul lui I(v).
Conceptul de solut ¸ie dominant ˆın teoria cooperativ˘a a jocurilor este sˆam-
burele (Gillies, 1953).
Sˆamburele unui joc v ∈ G
N
este
C(v) := ¦x ∈ I(v) [

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Dac˘a ˆıntr-un joc este propus un element al sˆamburelui, nici-un subgrup de
juc˘atori nu poate obt ¸ine mai mult prin separarea sa de restul juc˘atorilor.
Sˆamburele unui joc c ∈ G
N
este
C(c) := ¦x ∈ IR
N
[

i∈S
x
i
≤ c(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ ¸si

i∈N
x
i
=c(N)¦.
67
Sˆamburele unui joc se determin˘a prin rezolvarea unui sistem de inecuat ¸ii
liniare. Sˆamburele unui joc poate fi mult ¸imea vid˘a, poate consta dintr-un
singur element (spre exemplu, jocul cost din Exemplul 3.3 are sˆamburele
C(c)=¦(30, 30, 80)¦) sau poate cont ¸ine o infinitate de elemente. Sˆamburele
unui joc cooperativ de n persoane este o mult ¸ime poliedral˘a ˆın IR
n
.
Teorema 3.8 Fie v ∈ G
N
. Urm˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
(i) C(v) ,= ∅.
(ii) Jocul v este balansat.
Faptul c˘a sˆamburele C(v) al unui joc v ∈ G
N
este solut ¸ia m˘arginit˘ a
a unui sistem de inecuat ¸ii liniare ˆınseamn˘ a c˘a sˆamburele unui joc este un
politop, adic˘aˆınf˘ a¸sur˘atoarea convex˘a a unei mult ¸imi finite de vectori x ∈ IR
n
.
Sˆamburele unui joc convex ¸si a unui joc big boss sunt politopi speciali cu
o structur˘a geometric˘a frumoas˘a. Forma sˆamburelui unui joc convex este
descris˘a de c˘atre Shapley (1971). Forma sˆamburelui unui joc big boss este
descris˘a de Muto, Potters ¸si Tijs (1989). Sˆamburele unui joc big boss cu n
ca big boss este
C(v)=¦x ∈ I(v) [ 0 ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru fiecare i ∈ N¸¦n¦¦.
Sˆamburele C este un concept de solut ¸ie care satisface proprietatea de S-
echivalent ¸˘ a. Un joc (balansat) v ∈ G
N
cu C(v)=I(v) se nume¸ste joc (balan-
sat) simplex. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste exact dac˘a pentru fiecare S ∈ 2
N
¸¦∅¦
exist˘a un x ∈ C(v) cu

i∈S
x
i
=v(S). Jocurile convexe sunt jocuri exacte.
Exactificarea unui joc v ∈ G
N
este jocul v
E
cu v
E
(∅)=0, definit pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v
E
(S)=min
_

i∈S
x
i
[ x ∈ C(v)
_
.
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea
Valoarea Shapley (Shapley, 1953) asociaz˘a cu fiecare v ∈ G
N
o preimputat ¸ie
pe baza vectorilor contribut ¸iilor marginale m
σ
(v) ai jocului, unde
σ = (σ(1), ..., σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘atorilor. Not˘am cu
Π(N) mult ¸imea tuturor permut˘arilor σ : N −→ N ale lui N. Mult ¸imea
P
σ
(i) := ¦r ∈ N [ σ
−1
(r) < σ
−1
(i)¦ const˘a din tot ¸i predecesorii lui i cu
68
privire la permutarea σ. Pentru v ∈ G
N
¸si σ ∈ Π(N) vectorul contribut ¸iilor
marginale m
σ
(v) are coordonate de forma m
σ
i
(v) := v(P
σ
(i)∪¦i¦)−v(P
σ
(i))
pentru orice i ∈ N. Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ G
N
este media
aritmetic˘a a vectorilor contribut ¸iilor marginale ai jocului, adic˘a
(3.4) Φ(v) := 1/n!

σ∈Π(N)
m
σ
(v).
Exemplul 3.9. Consider˘am jocul cooperativ cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=4, v(¦1, 3¦)=7, v(¦2, 3¦)=15, v(¦1, 2, 3¦)=20. Vectorii contribu-
t ¸iilor marginale sunt m
(1,2,3)
= (0, 4, 16), m
(1,3,2)
= (0, 13, 7), m
(2,1,3)
=
(4, 0, 16), m
(2,3,1)
= (5, 0, 15), m
(3,1,2)
= (7, 13, 0), m
(3,2,1)
= (5, 15, 0). Prin
formula (3.4) obt ¸inem Φ(v) = 1/3!(21, 45, 54) = (7/2, 15/2, 9).
Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘a persoane este
Φ(v)=(v(¦1¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2, v(¦2¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2);
aceasta este numit˘a solut ¸ia standard a unui joc cooperativ de dou˘a persoane.
Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v(¦1¦), ..., v(¦n¦)). Pen-
tru jocul unanim pe T, u
T
, valoarea Shapley este Φ(u
T
) = 1/[T[ e
T
.
Valoarea Shapley satisface urm˘atoarele propriet˘at ¸i care o fac un con-
cept de solut ¸ie interesant pentru teoria cooperativ˘a a jocurilor: eficient ¸a, S-
echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, aditivitatea, sime-
tria (tratament egal al juc˘atorilor simetrici).
Valoarea Shapley este singura solut ¸ie care satisface propriet˘at ¸ile : eficient ¸˘a,
anonimitate, proprietatea juc˘atorului fictiv ¸si aditivitate (caracterizare axio-
matic˘a).
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea:
• eficient ¸˘a dac˘a

i∈N
f
i
(v) = v(N) pentru fiecare v ∈ G
N
.
• anonimitate dac˘a f(v
σ
) = σ

(f(v)) pentru orice σ ∈ Π(N), unde σ

:
IR
n
−→ IR
n
este definit˘a prin (σ

(x))
σ(k)
:= x
k
pentru tot ¸i x ∈ IR
n
¸si
k ∈ N, iar v
σ
este jocul cu v
σ
(σ(U)) := v(U) pentru tot ¸i U ∈ 2
N
.
• proprietatea juc˘atorului fictiv dac˘a f
i
(v) = v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si pentru tot ¸i juc˘atorii fictivi i, i.e. juc˘atori i ∈ N astfel c˘a v(S∪¦i¦) =
v(S) + v(¦i¦) pentru tot ¸i S ∈ 2
N\{i}
.
• aditivitate dac˘a f(v + w) = f(v) + f(w) pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
.
69
• simetrie (tratament egal al juc˘atorilor simetrici) dac˘a f
i
(v) = f
j
(v)
pentru tot ¸i i, j ∈ N astfel ˆıncˆ at v(S ∪ ¦i¦) = v(S ∪ ¦j¦) pentru tot ¸i
S ∈ 2
N\{i,j}
.
• rat ¸ionalitate individual˘a dac˘a f
i
(v) ≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si
i ∈ N.
Valoarea Shapley nu satisface ˆın general proprietatea de rat ¸ionalitate indi-
vidual˘a. Exist˘a multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu
este un element al sˆamburelui.
Exemplul 3.10.
ˆ
In jocul v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0, v(¦1, 2¦)=10, v(¦1, 3¦)
= 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12, Φ(v)=(5, 4, 3) / ∈ C(v) deoarece inegali-
tatea x
1
+ x
2
≥ v(¦1, 2¦) nu este satisf˘acut˘ a (5 + 4 < 10).
Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆamburelui
jocului ¸si ocup˘a o pozit ¸ie central˘a ˆın cadrul acestuia: ea coincide cu ”bari-
centrul” sˆamburelui. Folosind propriet˘at ¸ile caracteristice ale valorii Shapley
ˆımpreun˘ a cu formula (3.3) ¸si expresia valorii Shapley a unui joc unanim,
obt ¸inem o alt˘a formulare a valorii Shapley, care are mare aplicabilitate prac-
tic˘a
(3.5) Φ(v) =

T∈2
N
\{∅}
c
T
[T[
e
T
pentru tot ¸i v ∈ G
N
cu v =

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
.
Exemplul 3.11. Determin˘am valoarea Shapley a jocului v din Exemplul
3.4. folosind formula (3.5): Φ
1
(v) = 60 1/2 + 70 1/2 + 0 − 60 1/3 = 45;
Φ
2
(v) = 40, Φ
3
(v) = 45. Deci Φ(v) = (45, 40, 45).
Alte formul˘ ari ale valorii Shapley existente ˆın literatura teoriei jocurilor
cooperative, cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘a, pe divi-
dende ¸si pe extensia multiliniar˘ a a unui joc cooperativ, nu sunt prezentate
ˆın acest curs.
AL-valoarea (Tijs, 2005) este un concept de solut ¸ie definit pe mult ¸imea
jocurilor balansate (adic˘a jocuri v ∈ G
N
cu C(v) ,= ∅). Ca ¸si ˆın definit ¸ia
valorii Shapley, se face o medie aritmetic˘a a n! vectori care corespund celor
n! permut˘ ari posibile ale celor n juc˘atori ˆıntr-un joc cooperativ de n per-
soane. Dar, spre deosebire de valoarea Shapley, unde ace¸sti vectori sunt vec-
torii contribut ¸iilor marginale, vectorii utilizat ¸i de AL-valoarea jocului sunt
elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii
lexicografice.
ˆ
In IR
n
ordinea lexicografic˘a ≥
L
este definit˘a dup˘a cum urmeaz˘a.
Pentru fiecare x, y ∈ IR
n
:
70
• x >
L
y dac˘a exist˘a r ∈ ¦1, .., n¦ astfel ca x
k
= y
k
pentru k < r ¸si
x
r
> y
r
;
• x ≥
L
y dac˘a x = y sau x >
L
y.
Spre exemplu, x = (8, 5, 11, 0) >
L
(8, 5, 10, 100) = y.
Ordinea lexicografic˘a este o relat ¸ie de ordine liniar˘a pe IR
n
. Pentru o
mult ¸ime compact˘a C ⊆ IR
n
exist˘a un maxim lexicografic unic ˆ x ∈ C (cu
proprietatea ˆ x ≥
L
x pentru tot ¸i x ∈ C), notat cu L(C). Dac˘a C este un
politop, atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat
rezolvˆand o problem˘a de optimizare.
Fie v ∈ G
N
un joc balansat ¸si σ = (σ(1), ..., σ(n)) ∈ Π(N). Maximul lexi-
cografic al sˆamburelui C(v) al lui v ˆın raport cu σ, notat cu L
σ
(v), este unicul
element al lui C(v) cu propriet˘at ¸ile: (L
σ
(v))
σ(1)
= max¦x
σ(1)
[ x ∈ C(v)¦,
(L
σ
(v))
σ(2)
= max¦x
σ(2)
[ x ∈ C(v) cu x
σ(1)
= (L
σ
(v))
σ(1)
¦, ..., (L
σ
(v))
σ(n)
=
max¦x
σ(n)
[ x ∈ C(v) cu (x
σ(1)
, x
σ(2)
, ..., x
σ(n−1)
)=((L
σ
(v))
σ(1)
, (L
σ
(v))
σ(2)
, ...,
(L
σ
(v))
σ(n−1)
)¦. Observ˘am c˘a L
σ
(v) este un punct extrem al lui C(v) pentru
fiecare σ ∈ Π(N). AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘a a tuturor
L
σ
(v), adic˘a media lexicografic˘a a jocului (”average lexicographic value”).
Pentru orice joc balansat v ∈ G
N
, AL-valoarea AL(v) a jocului v este
(3.6) AL(v) = 1/n!

σ∈Π(N)
L
σ
(v).
Exemplul 3.12. Pentru jocul v cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦)=
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 1, v(¦1, 2, 3¦) = 3 avemL
(1,2,3)
(v) = (2, 1, 0), L
(1,3,2)
(v)
= (2, 0, 10), ..., L
(3,2,1)
(v) = (0, 1, 2). Deci, AL(v) = 1/3!(L
(1,2,3)
(v)+L
(1,3,2)
(v)
+ ... + L
(3,2,1)
(v)) = (1, 1, 1).
Pentru un joc (balansat) de dou˘a persoane AL-valoarea jocului coincide
cu solut ¸ia standard a jocului (deci ¸si cu valoarea Shapley a jocului). Pentru
orice joc convex v, AL-valoarea ¸si valoarea Shapley coincid, adic˘a AL(v) =
Φ(v). Pentru orice joc balansat de trei persoane, pentru orice joc (balansat)
simplex ¸si pentru orice joc big boss (cu n ca big boss), AL(v) = Φ(v
E
), unde
v
E
este exactificarea lui v (proprietatea de invariant ¸˘a cu privire la exactifi-
care).
AL-valoarea satisface o gam˘a larg˘a de propriet˘at ¸i: eficient ¸˘ a, rat ¸ionalitate
individual˘a, S-echivalent ¸˘ a, simetrie, proprietatea juc˘atorului fictiv, invariant ¸˘a
cu privire la exactificare, aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde
sˆamburele este o corespondent ¸˘a aditiv˘a.
71
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea
Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector pla-
t˘a eficient care este un cel mai bun compromis ˆıntre doi vectori plat˘a cores-
punzˆand la situat ¸ii extreme: situat ¸ia ”ideal˘a” (de fapt ”utopic˘a”) ¸si situat ¸ia
”catastrofal˘a”(cea mai rea posibil˘a). Pentru ambele valori, σ-valoarea ¸si τ-va-
loarea, vectorul ideal al pl˘at ¸ilor este vectorul contribut ¸iilor marginale ale ju-
c˘atorilor la marea coalit ¸ie, adic˘a vectorul M(N, v) = (M
1
(N, v), ..., M
n
(N, v)).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al
valorilor individuale ale juc˘atorilor, adic˘a i(v) = (v¦1¦), v(¦2¦), ..., v(¦n¦)).
Pentru τ-valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘a este a¸sa-numitul
vector al dreptului minim, ce va definit ˆın cele ce urmeaz˘a pe baza vectoru-
lui contribut ¸iilor marginale ale juc˘atorilor la marea coalit ¸ie. Pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸¦∅¦ ¸si pentru fiecare i ∈ N, restul R(S, i) disponibil pentru juc˘atorul
i dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a ¸si tot ¸i ceilalt ¸i juc˘atori j ∈ S primesc plata ideal˘a,
M
j
(N, v), este
R(S, i) := v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v).
Juc˘atorul i ar putea pretinde de la marea coalit ¸ie N, cel mai mare dintre
toate resturile disponibile pentru el ˆın coalit ¸iile ˆın care el este un membru,
adic˘a dreptul minim al juc˘atorului i ˆın jocul v este
m
i
(v) := max
S:i∈S
R(S, i).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru τ-valoarea jocului este a¸sadar vec-
torul m(v) ale c˘arui coordonate sunt m
i
(v) pentru tot ¸i i ∈ N.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste semibalansat dac˘a
• i(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
v(¦i¦) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu SB
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt semibalansate. Pentru
un joc v ∈ SB
N
, σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.7) σ(v) := αi(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
σ
i
(v) = v(N).
72
Exemplul 3.13. Consider˘am o situat ¸ie cu un vˆanz˘ator al unui tablou ¸si
doi cump˘ar˘atori potent ¸iali, unul oferind 100 e ¸si cel˘alalt 200 e. Model˘am
aceast˘a situat ¸ie ca un joc de trei persoane, unde juc˘atorul 1 este vˆanz˘ atorul,
juc˘atorul 2 este cump˘atorul care ofer˘a 100 e ¸si juc˘atorul 3 este cump˘ar˘ atorul
care ofer˘a 200 e. Funct ¸ia caracteristic˘a a jocului este v(¦1¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
100, v(¦1, 3¦) = 200, v(¦1, 2, 3¦) = 200, v(S) = 0 ˆın rest. Verific˘am dac˘a
jocul este semibalansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am σ-valoarea jocului folosind
formula (3.7). Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0, 0, 0), iar vec-
torul ideal este M(N, v) = (200, 0, 100). Jocul este semibalansat deoarece
(0, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 0 ≤ 200 ≤ 300. Prin formula (3.7) obt ¸inem σ(v) =
α(0, 0, 0) + (1 −α)(200, 0, 100), unde α este determinat din condit ¸ia σ
1
(v) +
σ
2
(v) + σ
3
(v) = 200. Obt ¸inem α = 1/3, deci σ(v) = (400/3, 0, 200/3).
Din punct de vedere geometric, σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat
v este unicul punct de intersect ¸ie al segmentului [i(v), M(v)] cu hiperplanul
E(v) = ¦x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)¦ al vectorilor de plat˘a eficient ¸i pentru v.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste quasi-balansat dac˘a
• m(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu Q
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt quasi-balansate. Pentru
un joc v ∈ Q
N
, τ-valoarea τ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.8) τ(v) := αm(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
τ
i
(v) = v(N).
Exemplul 3.14. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.13. Verific˘ am dac˘a
jocul este quasi-balansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am τ-valoarea sa folosind formula
(3.8). Calcul˘am vectorul dreptului minim m(v) = (100, 0, 0). Jocul este
quasi-balansat deoarece (100, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 100 ≤ 200 ≤ 300. Prin
formula (3.8) obt ¸inem τ(v) ≤ (150, 0, 50) ,= σ(v).
Pentru orice joc convex v, τ(v) = σ(v). Din punct de vedere geometric,
τ-valoarea τ(v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersect ¸ie al
segmentului [m(v), M(v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘a eficient ¸i
pentru v.
73
Propriet˘at ¸i satisf˘acute de τ-valoare sunt: eficient ¸a, rat ¸ionalitatea indivi-
dual˘a, S-echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, proprie-
tatea dreptului minim, proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a.
O aplicat ¸ie f : Q
N
−→ IR
n
are
• proprietatea dreptului minim dac˘a f(v) = m(v) + f(v − m(v)) pentru
orice v ∈ Q
N
.
• proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a dac˘a f(v) este un multiplu
al lui M(v) ˆın cazul cˆand m(v) = 0.
τ-valoarea este unica regul˘a de alocare pe Q
N
care satisface propriet˘at ¸ile:
eficient ¸˘ a, proport ¸ionalitate restrictiv˘a ¸si proprietatea dreptului minim
(caracterizare axiomatic˘a (Tijs, 1987)).
ˆ
In general, τ-valoarea nu este un element al sˆamburelui jocului.
Un joc ¸N, c) este quasi-balansat dac˘a

i∈N
M
i
(N, c) ≤ c(N) ≤

i∈N
m
i
(c);
• M
i
(N, c) ≤ m
i
(c) pentru fiecare i ∈ N,
unde, pentru fiecare i ∈ N, M
i
(N, c) = c(N)−c(N¸¦i¦), m
i
(c) = min
S:Si
(c(S)−

j∈S\{i}
M
j
(N, c)); vectorul m(c) este vectorul contribut ¸iilor maximale.
Propozit ¸ia 3.15. Dac˘a v ∈ G
N
este un joc balansat, atunci v ∈ SB
N
¸si
v ∈ Q
N
.
Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ-valoarea jocului este
τ(v) =
_
1
2
M
1
(N, v),
1
2
M
2
(N, v), ...,
1
2
M
n−1
(N, v), v(N) −
1
2
n−1

i=1
M
i
(N, v)
_
¸si
τ(v) = AL(v).
Pentru un joc big boss convex, τ(v) = Φ(v).
Pentru un joc quasi-balansat c, τ-valoarea τ(c) este definit˘a prin
τ(v) = αm(c) + (1 −α)M(N, c),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin condit ¸ia de eficient ¸˘ a.
74
3.5 Nucleolul
Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echi-
tabil˘a a coalit ¸iilor ˆın distribuirea valorii marii coalit ¸ii ˆıntre juc˘atori. Pentru
fiecare joc v ∈ G
N
cu I(v) ,= ∅, orice vector x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
) ∈ I(v)
reprezint˘ a un mod posibil de distribuire a lui v(N) dar acceptul de cooperare
ˆın cadrul marii coalit ¸ii depinde de acordul tuturor coalit ¸iilor asupra unei
anumite distribut ¸ii x ∈ I(v), pe baza posibilit˘at ¸ilor v(S) ale coalit ¸iilor S ∈
2
N
¸¦∅, N¦. Evaluarea unei distribut ¸ii x de c˘atre o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦
ˆın jocul v se face ˆın mod natural calculˆand diferent ¸a ˆıntre ceea ce coalit ¸ia
S poate obt ¸ine pe cont propriu, adic˘a v(S), ¸si ceea ce coalit ¸ia S ar primi
conform cu distribut ¸ia x dac˘a ea ar coopera ˆın cadrul marii coalit ¸ii, adic˘a
x(S) =

i∈S
x
i
. Diferent ¸a v(S) − x(S) a fost numit˘ a de Schmeidler excesul
coalit ¸iei S cu privire la imputat ¸ia x ˆın jocul v, notat cu e(S, x; v). Pentru
fiecare joc cooperativ v ∈ G
N
, fiecare x ∈ I(v) ¸si orice S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦,
excesul coalit ¸iei S cu privire la x ˆın jocul v este
(3.9) e(S, x; v) := v(S) −x(S).
Consider˘am situat ¸ia cˆand o anumit˘ a distribut ¸ie x este propus˘a juc˘atorilor.
Fiecare coalit ¸ie S∈2
N
¸¦∅, N¦ va evalua e(S, x; v). Evident, dac˘a e(S, x; v)>0,
coalit ¸ia S are o nemult ¸umire direct˘a fat ¸˘ a de x ¸si poate s˘a refuze cooperarea
ˆın marea coalit ¸ie. Dac˘a e(S, x; v) ≤ 0, coalit ¸ia S va compara excesul s˘au
cu cel al celorlalte coalit ¸ii, pentru a decide dac˘a accept˘a imputat ¸ia x sau
o refuz˘a. Not˘am vectorul exceselor, pentru o ordine fixat˘a a coalit ¸iilor, cu
e(x; v) ≤ (e(S, x; v))
S∈2
N
\{∅,N}
¸si not˘am cu θ(x; v) vectorul obt ¸inut din e(x; v)
prin rearanjarea componentelor sale e(S, x; v) ˆın ordine descresc˘atoare.
Exemplul 3.16. Consider˘am jocul v(¦1¦ = v(¦2¦) = v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
v(¦1, 3¦) = 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12. Pentru imputat ¸ia x = (5, 3, 4)
avem x(¦1¦) = 5, x(¦2¦) = 3, x(¦3¦) = 4, x(¦1, 2¦) = 8, x(¦1, 3¦) = 9,
x(¦2, 3¦) = 7. Excesele coalit ¸iilor sunt: e(¦1¦, x; v) = −5, e(¦2¦, x; v) = −3,
e(¦3¦, x; v)= − 4, e(¦1, 2¦, x; v)=0, e(¦1, 3¦, x; v)= − 1, e(¦2, 3¦, x; v) = −1.
Pentru ordinea coalit ¸iilor ¦1¦, ¦2¦, ¦3¦, ¦1, 2¦, ¦1, 3¦, ¦2, 3¦, vectorul exce-
selor este e(x; v) = (−5, −3, −4, 0, −1, −1). Rearanjˆand componentele lui
e(x; v) ˆın ordine descresc˘atoare obt ¸inem θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5).
Vectorul θ(x; v) permite evaluarea rapid˘a a efectului global al imputat ¸iei
x asupra (nemult ¸umirii) ansamblului coalit ¸iilor ˆın jocul v. Dac˘a juc˘atorii
75
au de ales o imputat ¸ie din dou˘a imputat ¸ii propuse, x ¸si y, ei vor prefera
acea imputat ¸ie care minimizeaz˘a nemult ¸umirea maxim˘a a coalit ¸iilor. Aceast˘a
select ¸ie se poate obt ¸ine prin compararea lexicografic˘a a vectorilor θ(x; v) ¸si
θ(y; v).
Exemplul 3.17. Consider˘am jocul v ¸si imputat ¸ia x din Exemplul 3.16.
Presupunem c˘a juc˘atorii au de ales ˆıntre imputat ¸ia x ¸si imputat ¸ia y =
(6, 4, 2). Un calcul similar ce cel f˘acut pentru θ(x; v) conduce la θ(y; v) =
(0, 0, −2, −2, −4, −6). Comparˆand lexicografic
θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5) ¸si
θ(y; v) = (0, 0, −2, −2, −4, −6)
obt ¸inem x ≤
L
y. Prin urmare, imputat ¸ia x va fi preferat˘a imputat ¸iei y, fiindc˘a
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la x este mai mic˘a decˆat
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la y.
ˆ
In termeni de exces,
excesul maxim ˆın raport cu x este mai mic decˆat excesul maxim ˆın raport
cu y.
Nucleolul asociaz˘a fiec˘arui joc v ∈ G
N
, cu I(v) ,= ∅, mult ¸imea η(v) a
imputat ¸iilor x

= (x

1
, x

2
, ..., x

n
) astfel ˆıncˆ at
θ(x

; v) ≤
L
θ(x; v) pentru tot ¸i x ∈ I(v).
Teorema 3.18. (Schmeidler, 1969) Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial (adic˘a
cu I(v) ,= ∅). Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘a ¸si cont ¸ine un singur
element.
Adeseori referim imputat ¸ia selectat˘a de nucleol ˆın jocul v ca η(v). Dac˘a
sˆamburele unui joc v este nevid, adic˘a C(v) ,= ∅, atunci nucleolul selecteaz˘a
un element al sˆamburelui jocului, adic˘a η(v) ∈ C(v), ˆıntrucˆat
C(v) = ¦x ∈ I(v) [ e(S, x; v) ≤ 0 pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Faptul c˘a nucleolul unui joc este ˆın sˆamburele jocului ori de cˆate ori
sˆamburele jocului este nevid, este adesea folositor pentru calcularea nucleolu-
lui: dac˘a sˆamburele unui joc v const˘a dintr-un singur element, atunci η(v) =
C(v); dac˘a sˆamburele jocului este nevid ¸si elementele sale sunt funct ¸ii de un
parametru, atunci componentele imputat ¸iei selectate de nucleol sunt acelea¸si
76
funct ¸ii liniare de acel parametru ¸si valoarea parametrului corespunz˘atoare
nucleolului poate fi determinat˘a printr-o metod˘a grafic˘a ce va fi descris˘a mai
jos ¸si ilustrat˘a ˆın Exemplul 3.19. Determinarea nucleolului unui joc se poate
face ˆın general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare; aceast˘a
metod˘a general˘a nu va fi prezentat˘a ˆın acest curs. Relat ¸ia dintre nucleolul
unui joc ¸si sˆamburele jocului, cˆand sˆamburele este nevid, este de asemenea
util˘a pentru a r˘aspunde (negativ) la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie
este sau nu cea selectat˘a de nucleol.
Dou˘a propriet˘at ¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆın calcularea nucleolului
sau ˆın furnizarea r˘aspunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘a o anu-
mit˘a imputat ¸ie este sau nu cea selectat˘a de nucleol: proprietatea juc˘atorului
fictiv ¸si proprietatea juc˘atorilor simetrici (vezi Exemplul 3.19).
Ori de cˆate ori componentele unui vector de plat˘a candidat pentru a fi
imputat ¸ia selectat˘a de nucleol sunt funct ¸ii liniare de un parametru, deter-
minarea nucleolului poate fi f˘acut˘ a printr-o metod˘a grafic˘a simpl˘a:
• Se determin˘a intervalul pentru valorile parametrului din condit ¸ia ca
vectorul de plat˘a respectiv s˘a fie o imputat ¸ie.
• Se calculeaz˘a excesele tuturor coalit ¸iilor nevide, cu except ¸ia marii coalit ¸ii;
acestea sunt funct ¸ii liniare de parametrul respectiv.
• Se reprezint˘a grafic aceste funct ¸ii (excesele tuturor coalit ¸iilor) pentru
valorile parametrului ˆın intervalul determinat specific problemei.
• Se traseaz˘a graficul maximului acestor funct ¸ii ¸si se determin˘a valoarea
parametrului pentru care aceast˘a funct ¸ie ˆı¸si atinge minimul.
Exemplul 3.19. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.2. Observ˘am c˘a
juc˘atorii 1 ¸si 2 sunt simetrici, ceea ce implic˘a η
1
(v) = η
2
(v). Evident, η
3
(v) =
v(N) − η
1
(v) − η
2
(v). Nucleolul jocului este de forma (x, x, 300 − 2x), cu
0 ≤ x ≤ 50, ˆıntrucˆ at acest vector trebuie s˘a fie o imputat ¸ie. Calcul˘am exce-
sele tuturor coalit ¸iilor cu privire la imputat ¸ia (x, x, 300 − 2x). Reprezent˘am
funct ¸iile de x obt ¸inute ˆın sistemul de coordonate xOy, pentru x ∈ [0, 50].
Tras˘am conturul funct ¸iei care este maximul funct ¸iilor exceselor ¸si vedem
care este valoarea lui x pentru care aceast˘a funct ¸ie are valoarea minim˘a.
Pentru jocul nostru, obt ¸inem x = 100/3. Nucleolul jocului este, prin urmare,
η(v) = (100/3, 100/3, 700/3).
Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘a util
pentru a r˘aspunde la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie este sau nu nu-
cleolul unui joc N-esent ¸ial. Consider˘am mult ¸imea exceselor coalit ¸iilor S ∈
77
2
N
¸¦∅, N, ¦1¦, ..., ¦n¦¦ cu privire la imputat ¸ia x ˆın ordine descresc˘atoare:
ε
1
, ε
2
, ..., ε
k(x)
.
Propozit ¸ia 3.20. (Criteriul lui Kolhberg, 1971) Fie v ∈ G
N
¸si x ∈ I(v)
astfel ca x
i
,= v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N. Imputat ¸ia x este nucleolul jocului v
dac˘a ¸si numai dac˘a pentru tot ¸i 1 ≤ j ≤ k(x)
j
_
t=1
B
t
este o colect ¸ie balansat˘a (echilibrat˘a),
unde B
i
este mult ¸imea de coalit ¸ii asociat˘a cu al i-lea exces ε
i
(ˆın ordinea
descresc˘atoare a acestor excese).
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice se
presupune c˘a tot ¸i juc˘atorii sunt capabili (¸si li se permite) s˘a comunice ˆıntre
ei ¸si, prin urmare, toate coalit ¸iile (grupurile de juc˘atori) se pot forma. Toate
felurile de acorduri, incluzˆand acordurile ferme, ¸si de asemenea pl˘at ¸ile la-
terale sunt permise. Totu¸si, ˆın multe situat ¸ii practice, unii dintre juc˘atori
sunt incapabili s˘a comunice unul cu cel˘alalt ¸si, prin urmare, unele coalit ¸ii,
incluzˆand marea coalit ¸ie nu pot fi formate. Restrict ¸iile privind comunicarea
ˆıntre juc˘atorii conduc astfel la cooperare restrictiv˘a. Pentru a modela astfel
de situat ¸ii cu cooperare restrictiv˘a indus˘a de restrict ¸ii de comunicare, a fost
introdus un model specific de jocuri cooperative, a¸sa-numitele jocuri de co-
municare (Myerson, 1977, 1980; Owen, 1986). O situat ¸ie (cu restrict ¸ii de coo-
perare datorate posibilit˘at ¸ilor limitate) de comunicare este o situat ¸ie ˆın care
posibilit˘at ¸ile economice ale participant ¸ilor sunt descrise printr-un joc coope-
rativ ¸N, v) sau ¸N, c) ¸si posibilit˘at ¸ile de comunicare sunt descrise printr-o
pereche ¸N, A), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si A este
un graf neorientat, numit graful comunic˘arii. Jocurile de comunicare sunt
numite ¸si jocuri cu restrict ¸ii de tip graf (”graph-restricted games”). O clas˘a
mic˘a de jocuri de comunicare (dar interesant˘a atˆat din punct de vedere teo-
retic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group
games” (Brˆanzei, Fragnelli ¸si Tijs, 2002; Brˆanzei, Solymosi ¸si Tijs, 2005),
unde graful comunic˘ arii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizat ¸ionale
78
a juc˘atorilor. Adeseori comunicarea ˆıntre participant ¸i are loc prin ret ¸ele, sis-
teme de relat ¸ii bilaterale descentralizate. Ret ¸elele pot fi integrate ˆın jocuri
coalit ¸ionale pentru a forma a¸sa-numitele ”network-restricted games” (Slikker
¸si van den Nouweland, 2001).
Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆın situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a
bazat˘a pe interese de grup joac˘a, de asemenea, un rol important ˆın teo-
ria jocurilor cooperative.
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice juc˘atorii au informat ¸ie simetric˘a ¸si pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt cunoscute cu certitudine de c˘atre tot ¸i juc˘atorii. Totu¸si, exist˘a multe
situat ¸ii practice cu asimetrii informat ¸ionale ¸si, ˆın unele situat ¸ii, informat ¸ia
pe care o det ¸in unii juc˘atori reprezint˘ a o resurs˘a cu rol important ˆın evaluarea
posibilit˘at ¸ilor economice ale coalit ¸iilor. Pentru a modela astfel de situat ¸ii au
fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracter-
istice, cum sunt: ”information market games” (Muto, Potters ¸si Tijs, 1989),
”information collecting games” (Brˆanzei, Tijs ¸si Timmer, 2001; Tijs, Timmer
¸si Brˆanzei, 2006), ”information sharing games” (Slikker, Norde ¸si Tijs, 2003).
Pentru a modela situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a ˆın care pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt incerte, au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆın
forma funct ¸iei caracteristice, cum sunt: ”games in stochastic characteristic
function form” (Charnes ¸si Granot, 1973; Granot, 1977), ”stochastic coope-
rative games” (Suijs, 1999; Suijs ¸si Borm, 1999), ”cooperative games with
random payoffs” (Timmer, Borm ¸si Tijs, 2000). Exist˘a un interes actual
crescˆand ˆın teoria jocurilor cooperative cu informat ¸ie incomplet˘a motivat
atˆat din punct de vedere teoretic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice (Ichiishi ¸si
Yamazaki, 2006).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice stu-
diate ˆın paragrafele 3.2 - 3.5 ¸si discutate mai sus, se bazeaz˘a pe not ¸iunea
clasic˘a de coalit ¸ie, aceea de grup de juc˘atori, unde fiecare juc˘ator poate fi
sau nu membru al uneia sau mai multor coalit ¸ii. Situat ¸ii cu posibilit˘at ¸i de
cooperare mai relaxat˘a au condus la introducerea unor not ¸iuni mai sofisti-
cate de coalit ¸ie, cum sunt cea de coalit ¸ie multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, ¸si
modele corespunz˘atoare de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice:
”multi-choice games” (Hsiao ¸si Raghavan, 1993a, 1993b; van den Nouweland
et al., 1995; Calvo ¸si Santos, 2000) ¸si ”fuzzy games” (Aubin,1974, 1981).
ˆ
Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘ator are un num˘ ar finit de nivele
de activitate privind cooperarea cu ceilalt ¸i juc˘atori ¸si plata fiec˘arei coalit ¸ii
multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘atorilor ˆın
cadrul acelei coalit ¸ii. Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca
79
un caz special al jocurilor multi-choice, unde fiecare juc˘ator are exact dou˘a
nivele de activitate, corespunzˆand la participare (complet˘a) ˆıntr-o coalit ¸ie sau
neparticipare.
ˆ
Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘ator are posibilitatea s˘a coopereze
la (infinit de) multe nivele, variind de la necooperare la cooperare total˘a ¸si
plata fiec˘arei coalit ¸ii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor)
juc˘atorilor ˆın cadrul acelei coalit ¸ii. Modele de jocuri cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice bazate pe not ¸iunea clasic˘a de coalit ¸ie (crisp), coalit ¸ie
multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, sunt prezentate ˆın monografia avˆand ca autori
pe Brˆanzei, Dimitrov ¸si Tijs (2005).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei coalit ¸ionale discu-
tate pˆan˘a acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile. Ele
se mai numesc TU-games (Transferable Utility games). Calificativul ”cu
utilit˘at ¸i transferabile” este menit s˘a fac˘a clar faptul c˘a ˆın astfel de jocuri
sunt permise pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori ˆın sensul c˘a valoarea (plata, uti-
litatea) marii coalit ¸ii poate fi distribuit˘a ˆıntre juc˘atori ˆın (infinit de) multe
moduri, iar transform˘ari ale valorilor (pl˘at ¸ilor, utilit˘at ¸ilor) coalit ¸iilor datorate
schimb˘arii unit˘at ¸ii monetare sau acord˘arii de bonus sau amend˘a unor juc˘atori
nu afecteaz˘a ˆın mod esent ¸ial modelul de joc. Teoria jocurilor cooperative ˆın
form˘a coalit ¸ional˘a include, pe lˆang˘ a jocurile de tip TU, jocuri de tip NTU,
adic˘a jocuri cu utilitate netransferabil˘a (NTU-games). Un joc de tip NTU
este o pereche ¸N, V ), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si
V este o aplicat ¸ie care asociaz˘a fiec˘arei coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ o submult ¸ime
V (S)⊆IR
S
, cu propriet˘at ¸i specifice pe care nu le definim aici, ce poate fi in-
terpretat˘a astfel: dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a, atunci pot fi obt ¸inut ¸i vectorii
x ∈ V (S), care dau fiec˘arui juc˘ator i ∈ N plata (utilitatea) x
i
. Jocurile
cooperative cu utilit˘at ¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸si Peleg
(1960). Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice com-
petitive ¸si cooperative. Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la
un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a sau direct, pe baza descrierii narative
a situat ¸iei de interact ¸iune decizional˘a analizat˘a.
Jocurile de negociere pentru dou˘a persoane (”bargaining games”) pot fi
considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. Un joc de negociere
de dou˘a persoane este o pereche ¸F, d), unde F⊆IR
2
¸si d = (d
1
, d
2
) ∈ IR
2
.
Elementele lui F, perechi de pl˘at ¸i (utilit˘at ¸i), se numesc rezultate admisibile,
pe care juc˘atorii le pot obt ¸ine prin cooperare (acord bilateral).
ˆ
In cazul ˆın
care cooperarea ˆıntre juc˘atori nu are loc, juc˘atorii obt ¸in perechea de pl˘at ¸i
(d
1
, d
2
), motiv pentru care d se nume¸ste rezultatul dezacordului. Modelul de
joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b).
80
ANEXA A
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.5. Observ˘am c˘a au loc relat ¸iile
K(x
1
, y
1
) = max
x∈X
K(x, y
1
) ≥ K(x
2
, y
1
) ≥ min
y∈Y
K(x
2
, y) = K(x
2
, y
2
), (A.1)
unde egalit˘at ¸ile au loc ˆıntrucˆ at (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) sunt echilibre Nash ale
jocului.
Schimbˆ and rolurile lui (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) obt ¸inem, ˆın mod similar,
K(x
2
, y
2
) = max
x∈X
K(x, y
2
) ≥ K(x
1
, y
2
) ≥ min
y∈Y
K(x
1
, y) = K(x
1
, y
1
). (A.2)
Din (A.1) ¸si (A.2) rezult˘a c˘a K(x
1
, y
1
) = K(x
2
, y
2
) ¸si toate inegalit˘at ¸ile
ˆın (A.1) ¸si (A.2) sunt de fapt egalit˘at ¸i. Aceasta implic˘a
K(x
2
, y
1
) = max
x∈X
K(x
1
, y
1
); K(x
2
, y
1
) = min
y∈Y
K(x
2
, y).
Prin urmare, (x
2
, y
1
) este un echilibru Nash ¸si K(x
2
, y
1
) = K(x
1
, y
1
).
ˆ
In mod
similar, rezult˘a c˘a (x
1
, y
2
) este un echilibru Nash cu K(x
1
, y
2
) = K(x
1
, y
1
).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.8.
(i) urmeaz˘a din definit ¸ia unei funct ¸ii potent ¸ial exact pentru jocul G.
(ii) urmeaz˘a din (i) pe baza observat ¸iei c˘a x

este un echilibru Nash pentru
G
P
dac˘a
P(x

) = max
_
P(x) [ x ∈
n

i=1
X
i
_
.
81
Teorema de punct fix a lui Brouwer. Fie C o mult ¸ime nevid˘a convex˘a
¸si compact˘a a lui IR
k
¸si fie f : C −→ C o funct ¸ie continu˘a. Atunci exist˘a un
x

∈ C cu f(x

) = x

.
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.21. (Nash) Pentru i ∈ N ¸si x
i
∈ X
i
consider˘am
U
x
i
i
(σ) = max(0, K
i
(x
i
, σ
−i
)−K
i
(σ)) ¸si f : Σ −→ Σ definit˘a (pe componente)
prin
f
x
i
i
(σ) = (σ
x
i
i
+ U
x
i
i
(σ))/
_
_
1 +

x

i
∈X
i
U
x

i
i
(σ)
_
_
,
unde σ
x
i
i
desemneaz˘a probabilitatea pe care σ
i
o atribuie lui x
i
.
Observ˘am c˘a Σ este o mult ¸ime nevid˘a convex˘ a ¸si compact˘a, iar f este o
funct ¸ie continu˘a pe Σ. Prin teorema de punct fix a lui Brouwer, exist˘a un
punct fix σ

. Verificarea faptului c˘a σ

este un echilibru Nash al jocului nu
este dificil˘a.
Demonstrat ¸ia Lemei 2.22. (Tijs) Ar˘at˘ am doar c˘a
v(A) = max
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
.
Evident,
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≤ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.3)
ˆ
Intrucˆ at pentru fiecare p ∈ ∆
m
p
T
Aq =
n

j=1
q
j
p
T
Ae
j
≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
n

j=1
q
j
= min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
,
avem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.4)
Din (A.3) ¸si (A.4) obt ¸inem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.5)
Consider˘am f : ∆
m
−→ IR, definit˘a prin f(p) = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. Aceast˘a
funct ¸ie este continu˘a, iar mult ¸imea ∆
m
este o mult ¸ime nevid˘a m˘arginit˘a ¸si
ˆınchis˘ a. Prin urmare, exist˘a max
p∈∆
m
f(p). Combinˆand aceasta cu (A.5) obt ¸inem
v(A) := sup
p∈∆
m
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
= max
p∈∆
m
min
j
p
T
Ae
j
.
82
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.23. (Tijs)
ˆ
Intˆ ai observ˘am c˘a
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ K(x, y) pentru tot ¸i x ∈ X ¸si y ∈ Y
implic˘a
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ sup
x∈X
K(x, y) pentru tot ¸i y ∈ Y,
¸si atunci
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y),
sau
v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K), i.e., v(A) ≤ ¯ v(A).
Demonstr˘am c˘a v(A) = ¯ v(A) prin induct ¸ie matematic˘a dup˘a m˘arimea s(A)
a lui A, unde s(A) := m+n. Evident, s(A) ≥ 0. Definim funct ¸ia ”gap” a lui
A prin g(A) := ¯ v(A) −v(A). Am ar˘atat anterior c˘a g(A) ≥ 0. Ar˘at˘ am acum
c˘a g(A) = 0, prin induct ¸ie dup˘a m˘arimea lui A.
• Pentru s(A) = 2, A este de forma [a], deci g(A) = ¯ v(A) − v(A) =
a −a = 0.
• Presupunem c˘a g(B) = 0 pentru tot ¸i B cu s(B) < r. Lu˘am A ∈ IR
m×n
cu m+n = r. Folosind Lema 2.22, putem g˘asi un p

∈ ∆
m
¸si un q

∈ ∆
n
astfel ˆıncˆat
(p

)
T
Ae
j
≥ v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦. (A.6)
e
T
i
Aq

≤ ¯ v(A) pentru tot ¸i i ∈ ¦1, ..., m¦. (A.7)
Consider˘am 3 cazuri:
1.
ˆ
In (A.6) ¸si (A.7) avem numai egalit˘at ¸i. Atunci (p

)
T
Aq

= v(A) =
¯ v(A), deci g(A) = 0.
2. Exist˘a un k ∈ ¦1, ..., n¦ astfel ˆıncˆ at (p

)
T
Ae
k
> v(A), ceea ce
implic˘a n > 1.
3. Exist˘a un ∈ ¦1, ..., m¦ astfel ˆıncˆ at e
T

Aq

< ¯ v(A), ceea ce implic˘a
m > 1.
ˆ
Intrucˆat cazurile 2 ¸si 3 sunt similare, vom demonstra numai pentru
cazul 2 c˘a g(A) = 0.
83
Fie A
−k
matricea care se obt ¸ine din A prin eliminarea coloanei k. Din
presupunerea inductiv˘a, g(A
−k
) = 0. Este u¸sor de ar˘atat c˘a
v(A
−k
) ≥ v(A)
_
¸si ¯ v(A
−k
) ≥ ¯ v(A)
_
.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, vom ar˘ata, prin metoda reducerii la absurd, c˘a
v(A
−k
) = v(A).
Presupunem c˘a v(A
−k
) > v(A). Acesta ˆınseamn˘a c˘a exist˘a ¯ p ∈ ∆
m
care
este maximin pentru A
−k
, deci ¯ pAe
j
> v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦¸¦k¦.
Pentru orice ε ∈ (0, 1) avem atunci
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A) pentru tot ¸i j ,= k.
Pentru ε arbitrar de mic vom avea
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A).
Dar atunci
v(A) ≥ min
j∈{1,...,n}
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
A
e
j
> v(A),
ceea ce contrazice presupunerea f˘acut˘ a. Prin urmare v(A
−k
) = v(A).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.24.
(p

, q

) ∈ NE(A, B) ⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
p∈∆
m
p
T
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
q∈∆
n
p

Bq,
⇐⇒
⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
i{1,...,m}
e
T
i
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
j∈{1,...,n}
(p

)
T
Be
j
,
⇐⇒
⇐⇒
_
C(p

)⊂PB
1
(q

),
C(q

)⊂PB
2
(p

).
84
ANEXA B
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.6.
(=⇒) Presupunem x ∈ I(v). Atunci v(N) =
n

i=1
x
i

n

i=1
v(¦i¦), unde egali-
tatea urmeaz˘a din proprietatea de eficient ¸˘ a ¸si inegalitatea urmeaz˘a din pro-
prietatea de rat ¸ionalitate individual˘a.
(⇐=) Presupunem v(N) ≥
n

i=1
v(¦i¦). Atunci
_
v(¦1¦), ..., v(¦n −1¦), v(N) −
n−1

i=1
v(¦i¦)
_
este o imputat ¸ie.
Teorema B.1. (caracterizarea punctelor extreme ale unei mult ¸imi poliedrale)
Fie A o matrice ˆın IR
n×p
, b ∈ IR
p
¸si fie P mult ¸imea poliedral˘a a solut ¸iilor
sistemului de inegalit˘at ¸i x
T
A ≥ b
T
. Pentru x ∈ IR
n
, fie tight(x) mult ¸imea
coloanelor ¦Ae
j
[ x
T
Ae
j
= b
j
¦ ale lui A, unde inegalit˘at ¸ile corespunz˘atoare
sunt egalit˘at ¸i pentru x ¸si unde pentru fiecare j ∈ N, e
j
este al j-lea vector al
bazei standard ˆın IR
n
. Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘a ¸si numai
dac˘a tight(x) este un sistem complet de vectori ˆın IR
n
.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.7.
(i)
ˆ
Intrucˆat v ∈ G
N
este un joc N-esent ¸ial, avem a = v(N) −

i∈N
x
i
> 0.
Pentru orice n-uplu b = (b
1
, ..., b
n
) de numere nenegative astfel c˘a

i∈N
b
i
= a, vectorul plat˘a x

= (x

1
, ..., x

n
) cu x

i
= v(¦i¦) + b
i
pen-
tru tot ¸i i ∈ N este o imputat ¸ie.
(ii) Aceasta urmeaz˘a din Teorema B.1 observˆand c˘a I(v) = ¦x ∈ IR
n
[
x
T
A ≥ b
T
¦, unde Aeste matricea n(n+2) cu coloanele e
1
, ..., e
n
, 1
n
, −1
n
85
¸si b = (v(¦1¦), ..., v(¦n¦), v(N), −v(N)), unde pentru fiecare i ∈ N, e
i
este al i-lea vector al bazei standard ˆın IR
n
¸si 1
n
este vectorul ˆın IR
n
cu
toate coodonatele egale cu 1.
Teorema B.2. (teorema dualit˘at ¸ii ˆın programarea liniar˘a) Fie A o matrice
n p, b ∈ IR
p
¸si c ∈ IR
n
. Atunci
min¦x
T
c [ x
T
A ≥ b
T
¦ = max¦b
T
y [ Ay = c, y ≥ 0¦
dac˘a ¦x ∈ IR
n
[ x
T
A ≥ b
T
¦ ,= ∅ ¸si ¦y ∈ IR
p
[ Ay = c, y ≥ 0¦ ,= ∅.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.8.
ˆ
Intˆai observ˘am c˘a C(v) ,= ∅ dac˘a ¸si numai
dac˘a
v(N) = min
_

i∈N
x
i
[

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦
_
. (B.1)
Prin Teorema B.2, egalitatea (B.1) are loc dac˘a ¸si numai dac˘a
v(N) = max
_
_
_

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) [

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
= e
N
, λ ≥ 0
_
_
_
, (B.2)
(luˆand matricea A cu vectorii caracteristici e
S
drept coloane). Acum, (B.2)
are loc dac˘a ¸si numai dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N) are loc, unde λ este o
aplicat ¸ie balansat˘a. Prin urmare, (i) ¸si (ii) sunt echivalente.
Demonstrat ¸ia Propozit ¸iei 3.15. Fie x ∈ C(v). Pentru orice i ∈ N are loc
x
i
= x(N) −x(N¸¦i¦) = v(N) −x(N¸¦i¦) ≤ v(N) −v(N¸¦i¦) =
= M
i
(N, v).
(B.3)
Dac˘a i ∈ S, are loc
x
i
= x(S) −x(S¸¦i¦) ≥ v(S) −x(S¸¦i¦
(B.3)
≥ v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v)
=⇒ x
i
≥ m
i
(v).
(B.4)
Din (B.3) ¸si (B.4) obt ¸inem
m
i
(v) ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru tot ¸i i ∈ N. (B.5)
Observ˘am c˘a (B.5) ˆınseamn˘a m(v) ≤ x ≤ M(N, v) pe coordonate ¸si implic˘a

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Deci, am ar˘atat c˘a orice joc balansat este un joc quasi-balansat. Faptul
c˘a orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘a simi-
lar din (B.3) ¸si din proprietatea de rat ¸ionalitate individual˘a a elementelelor
sˆamburelui jocului.
86
BIBLIOGRAFIE
1. Aubin, J.P. (1974). Coeur et valeur des jeux flous `a paiements lat´eraux.
Comptes-Rendus de l’Acad´emie des Sciences Paris 279 A, 891-894.
2. Aubin, J.P. (1981). Cooperative fuzzy games. Mathematics of Operations
Research 6, 1-13.
3. Aumann, R.J. and B. Peleg (1960). Von Neumann-Morgenstern solutions
to cooperative games without side payments. Bulletin of the American Ma-
thematical Society 66, 173-179.
4. Bondareva, O.N. (1963). Some applications of linear programming methods
to the theory of cooperative games (in Russian). Problemi Kibernetiki 10,
119-139.
5. Borel, E. (1921). La th´eorie du jeu et les equations integrales `a noyau
sym´etrique. Comptes Rendus de l’Acad´emie des Sciences 173, 1304-1308.
6. Brˆanzei, R., D. Dimitrov and S. Tijs (2005). Models in Cooperative Game
Theory: Crisp, Fuzzy and Multi-Choice Games. Springer.
7. Brˆanzei, R., V. Fragnelli and S. Tijs (2002). Tree-connected peer group
situations and peer group games. Mathematical Methods of Operations
Research 55, 93-106.
8. Brˆanzei, R., T. Solymosi and S. Tijs (2005). Strongly essential coalitions and
the nucleolus of peer group games. International Journal of Game Theory
33, 447-460.
9. Brˆanzei, R., S. Tijs and J. Timmer (2001). Collecting information to improve
decision making. International Game Theory Review 3, 1-12.
10. Calvo, E. and J.C. Santos (2000). A value for multichoice games. Mathe-
matical Social Sciences 40, 341-354.
87
11. Charnes, A. and D. Granot (1973). Prior solutions: extensions of convex
nucleolus solutions to chance-constrained games. Proceedings of the Com-
puter Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University,
323-332.
12. Gardner, R. (1995). Games for Business and Economics. John Wiley &
Sons.
13. Gibbons, R. (1992). A primer in Game Theory. Harvester/Wheatsheaf.
14. Gillies, D.B. (1953). Some Theorems on n-person Games. Ph. D. Disserta-
tion, Princeton University Press.
15. Granot, D. (1977) Cooperative games in stochastic function form. Manage-
ment Science 23, 621-630.
16. Harsanyi, J.C. (1967/68). Games with incomplete information played by
’Bayesian’ players, Part I, II, and III. Management Science 14, 159-182,
320-334, and 486-502.
17. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993a). Monotonicity and dummy free
property for multi-choice cooperative games. International Journal of Game
Theory 21, 301-312.
18. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993b). Shapley value for multi-choice
cooperative games (I). Games and Economic Behavior 5, 240-256.
19. Kohlberg, E. (1971). On the nucleolus of a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 20, 62-66.
20. Ichiishi, T. and A. Yamazaki (2006). Cooperative Extensions of the Bayesian
Game. Series on Mathematical Economics and Game Theory, Vol. 3.
21. Monderer, D. and L. Shapley (1996). Potential games. Games and Economic
Behavior 14, 124-143.
22. Morris, P. (1994). Introduction to Game Theory. Springer-Verlag.
23. Muto, S., M. Nakayama, J. Potters and S. Tijs (1988). On big boss games.
Economic Studies Quarterly 39, 303-321.
24. Muto, S., J. Potters and S. Tijs (1989). Information market games. Inter-
national Journal of Game Theory 18, 209-226.
25. Myerson, R. (1977). Graphs and cooperation in games. Mathematics of
Operations Research 2, 225-229.
88
26. Myerson, R. (1980). Conference structures and fair allocation rules. Inter-
national Journal of Game Theory 9, 169-182.
27. Nash, J. (1950a). Equilibrium points in n-person games. Proceedings of the
National Academy of Sciences 36, 48-49.
28. Nash, J. (1950b). The bargaining problem. Econometrica 18, 155-162.
29. Nash, J.F. (1951). Non-cooperative games. Annals of Mathematics 54, 286-
295.
30. van den Nouweland, A., S. Tijs, J. Potters and J. Zarzuelo (1995). Cores and
related solution concepts for multi-choice games. Mathematical Methods of
Operations Research 41, 289-311.
31. von Neumann, J. (1928). Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. Mathema-
tische Annalen 100, 295-320.
32. von Neumann, J. and O. Morgenstern (1944). Theory of Games and Eco-
nomic Behavior. Princeton University Press.
33. Osborne, M. and A. Rubinstein (1994). A Course in Game Theory. MIT
Press.
34. Owen, G. (1986). Values of graph-restricted games. SIAM Journal on Al-
gebraic and Discrete Mathematics 7, 210-220.
35. Owen, G. (1999). Discrete Mathematics and Game Theory. Theory and
Decision Library: Series C, Kluwer Academic Publishers.
36. Peleg, B. and P. Sudh¨olter (2004). Introduction to the Theory of Coope-
rative Games. Theory and Decision Library: Series C, Kluwer Academic
Publishers.
37. Rafels, C. (Coordinaci´o) (1999). Jocs cooperatius i aplicacions econ`omiques.
Col-lecci´o UB.
38. Rosenthal, R.W. (1973). A class of games possessing pure-strategy Nash
Equilibria. International Journal of Game Theory 2, 65-67.
39. Schmeidler, D. (1969). The nucleolus on a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 17, 1163-1170.
40. Selten, R. (1975). Reexamination of the perfectness concept for equilibrium
points in extensive games. International Journal of Game Theory 4, 25-55.
89
41. Shapley, L.(1953). A value for n-person games. In: Tucker, A. and H. Kuhn
(Eds.), Contributions to the Theory of Games II, pp. 307-317.
42. Shapley, L. (1971). Cores of convex games. International Journal of Game
Theory 1, 11-26.
43. Slikker, M., H. Norde and S. Tijs (2003). Information sharing games. Inter-
national Game Theory Review 5, 1-12.
44. Slikker, M. and A. van den Nouweland (2001). Social and Economic Net-
works in Cooperative Game Theory. Theory and Decision Library: Series
C, Kluwer Academic Publishers.
45. Suijs, J. (1999). Cooperative Decision-Making under Risk. Boston: Kluwer.
46. Suijs, J. and . Borm (1999). Stochastic cooperative games: superadditivity,
convexity and certain equivalents. Games and Economic Behavior 27, 331-
345.
47. Tijs, S.H. (1981). Bounds for the core of a game and the τ-value. In:
Moeschlin, O. and D. Pallaschke (Eds.), Game Theory and Mathematical
Economics, Amsterdam: North Holland, pp.123-132.
48. Tijs, S.H. (1987). An axiomatization of the τ-value. Mathematical Social
Sciences 13, 177-181.
49. Tijs, S. (2003). Introduction to Game Theory. Hindustan Book Agency.
50. Tijs, S. (2005). The first steps with Alexia, the lexicographic order. CentER
DP 2005-123, Tilburg University, Tilburg, The Netherlands.
51. Tijs, S., J. Timmer and R. Brˆanzei (2006). Compensations in information
collecting situations: A cooperative approach. Journal of Public Economic
Theory 8, 181-191.
52. Timmer, J., P. Borm and S. Tijs (2000). Convexity in stochastic cooperative
situations. International Game Theory Review 7, 25-42.
53. Watson, J. (2002). An Introduction to Game Theory. W.W. Norton &
Company.
90

Contents
PREFATA ¸˘ LISTA FIGURILOR 5 8

1 INTRODUCERE 9 1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13 ¸ 2 JOCURI NECOOPERATIVE 2.1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash . . . . . . . . . . . . ın a as 2.2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte pe subjoc ın a as 2.3 Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ . . . . . . . . . . . . . . . . as a 2.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte . . . . . . . as ın 2.5 Informatie ¸i jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ s 3 JOCURI COOPERATIVE 3.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ . . . . . . . . . . . . . . ın a 3.2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ¸i sˆmburele ın ¸ s a 3.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative . . . . . . . . . s ¸ ın ANEXA A. Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ ANEXA B. Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ BIBLIOGRAFIE 15 16 29 37 44 51 57 58 61 68 72 75 78 81 85 87

3

.

Games and Economic Behavior. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory ın s Society”) ˆsi l˘rge¸te num˘rul de membri ¸i a avut deja dou˘ congrese monı¸ a s a s a diale la: Bilbao (Spania). trimestrial sau lunar ˆ ın diferite centre universitare sau de cercetare ¸tiintific˘. la Stony Brook (Statele Unite) se ¸ine a¸a-numitul ”Game a t s Theory Festival” unde se ˆ alnesc cercet˘tori ¸i studenti din lumea ˆ ıntˆ a s ¸ ıntreag˘. Marsilia (Franta). 2005. ˆ luna In iulie a fiec˘rui an. Primele lucr˘ri dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale a lui Borel (1921) ¸i von Neumann (1928). TOP. dar bazele teoriei matematice a s jocurilor au fost puse prin monografia avˆnd ca autori pe von Neumann ¸i a s Morgenstern (1944). International Game Theory Review. European Journal of Operational Research. a Numeroase workshop-uri. Dup˘ o perioad˘ mai putin fructuoas˘. Numeroase manifess ¸ a t˘ri ¸tiintifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸i cu spea s ¸ s cific economic sau de informatic˘ includ o sectie pentru teoria jocurilor. bianual. Mathematics of Operations Research. Mathematical Methods of Operations Research.PREFATA ¸˘ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i anaa a s liza situatiilor decizionale interactive care implic˘ conflict de interese indi¸ a viduale sau de grup. ˆ 2005 a fost inau¸ In gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferinte anuale la nivel european ¸ SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ traditia conferintelor a ¸ ¸ anuale dedicate teoriei jocurilor ˆ Italia ¸i Spania ˆ ın s ıncepˆnd din 1983 (Bera gamo (Italia)). 5 . teoria jocurilor a a ¸ a a cunoscut ¸i cunoa¸te o perioad˘ de ˆ s s a ınflorire ¸i recunoa¸tere pe plan mons s dial. a ¸ Exist˘ un num˘r mare de jurnale internationale care public˘ articole de teoria a a ¸ a jocurilor ¸i aplicatii ale sale. dintre care mention˘m aici: International Jours ¸ ¸ a nal of Game Theory. 2000. Exist˘ un mare num˘r de cercet˘tori ¸i cadre didactice ˆ domeniul a a a s ın teoriei jocurilor. conferinte ¸i seminarii dedicate unor ramuri par¸ s ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual. iar num˘rul studentilor ˆ programe de masterat ¸i doca ¸ ın s torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸i alte s domenii este ˆ cre¸tere. SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia).

care a fost solicitat autoarei pe 8 ¸ ¸ Inv˘t˘ a ¸˘ iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆr¸itul lunii august 2006. Studentii interesati ˆ demonstratiile rezultatelor din ¸ ¸ ın ¸ capitolele 2 ¸i 3 le pot g˘si ˆ Anexa A ¸i. de¸i ¸ s a a s 6 . Am muncit din greu s˘ fac acest curs ”selfs a contained” ¸i posibil de citit pentru studenti f˘r˘ vreo cunoa¸tere prealabil˘ s ¸ aa s a a teoriei jocurilor. Acest suport de curs a fost preg˘tit ˆ timpul concediului meu de odihn˘ a ın a ˆ Olanda ¸i. as Am organizat materialul ˆ trei capitole: Introducere. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘ folosirea modea lelor matematice de joc ¸i calcularea solutiilor jocurilor necooperative ¸i coos ¸ s perative corespunzˆnd unor situatii practice variate. Capitolul 2 a s a ın s necesitat ˆ ıncorporarea ˆ text a unor figuri care au fost desenate manual de ın autoare ¸i scanate pentru a crea fi¸iere cu extensia eps de inserat ˆ text ˆ s s ın ın locul cel mai potrivit posibil. Anexa B. Harsanyi ¸i Selten (1994). a Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸i Ruud Hendrickx s pentru scanarea figurilor ¸i crearea fi¸ierelor eps la Universitatea din Tilburg s s (Olanda). ˆ ultimii ani. ˆ prezentarea materialului a ¸ ın a In am folosit termenul de ”juc˘tor” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice a participant. a at s studentii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in¸ troducere ˆ domeniul teoriei jocurilor ¸i al interactiunii dintre aceasta ¸i ın s ¸ s informatic˘. indiferent de sex. a¸a c˘ toate gre¸elile r˘mase ˆ text sunt desigur ale s a s a ın mele. respectiv. teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘cut pe baza ideii ¸ a de a furniza studentilor fundamentele teoriei jocurilor f˘r˘ a solicita un efort ¸ aa matematic deosebit. La ¸ a a ın a s a Facultatea de Informatic˘ a Universit˘¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸i.Recunoa¸terea importantei teoriei jocurilor este materializat˘ de asemenea s ¸ a prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contributii ˆ ¸ ın domeniul teoriei jocurilor: Nash. nu a fost citit ın s a a ın a a de nimeni altcineva. Selectarea rezultatelor a ¸ (leme. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific. Jocuri necoopeın rative ¸i Jocuri cooperative. datorit˘ faptului c˘ a fost scris ˆ limba romˆn˘. Un rol important pentru preg˘tirea acestui suport de curs l-a avut a Stef Tijs care mi-a pus la dispozitie biblioteca sa ¸i a fost o gazd˘ ideal˘. Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru a studentii sectiei ˆ a¸amˆnt la Distanta. ceea ce justific˘ diferenta de stil ˆ reprezentarea grafic˘. A¸ vrea s˘ multumesc celor care au contribuit ˆ s a ¸ ıntr-un fel sau altul la preg˘tirea acestui suport de curs. s Aumann ¸i Schelling (2005). teoria jocurilor se bucur˘ de o s In a atentie crescˆnd˘ ˆ informatica teoretic˘ ¸i aplicat˘ pe plan mondial. Vickrey (1996). propozitii.

gre¸elile de tip˘rire existente ˆ s s s a ın editia precedent˘ sunt acum corectate ¸i redactarea textului este pe alocuri ¸ a s ˆ ımbun˘t˘¸it˘. 2.14 (a) ¸i (b). A¸ vrea de s s asemenea s˘ multumesc mamei mele.de la bun ˆ ınceput a considerat c˘ e imposibil ca cineva s˘ scrie un curs de a a teoria jocurilor pentru studenti ˆ ¸ ıntr-un interval a¸a de scurt. 2. a at a 10 septembrie 2007 Rodica Brˆnzei a 7 . Elena V˘t˘manu. Multumesc fratelui meu.11 a at (a).13.21 ¸i 2. s s a a s pdf ¸i eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs.15. 2. care a f˘cut fata a ¸ aa a ¸˘ c˘ldurii tropicale din iulie-august ˆ Ia¸i f˘r˘ ajutorul meu ¸i a considerat c˘ a ın s a a s a scrierea acestui curs pentru studenti e activitatea cea mai potrivit˘ pentru ¸ a concediul meu de odihn˘ ˆ str˘in˘tate.10 (b). 2. Dedic acest suport de curs pentru teoria ın s ın a a jocurilor fiicelor mele Oana. s a a a s a 31 august 2006 Rodica Brˆnzei a Prefat˘ la editia a doua ¸a ¸ Prezenta editie p˘streaz˘ structura ¸i continutul de baz˘ ale editiei prece¸ a a s ¸ a ¸ dente dar contine variante ˆ ¸ ımbun˘t˘¸ite ale figurilor 2. pentru c˘ a oferit suport mamei mele suplinind prezenta mea aa a ¸ ˆ Ia¸i ˆ aceast˘ var˘ fierbinte. Dana ¸i Roxana Brˆnzei pe care le port ˆ suflet s a ın ¸i gˆnd cu dragoste nem˘rginit˘ oriunde ¸i oricˆnd. 2.6 (b).22. Multumesc s ¸ din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸i care a muncit din greu ˆ s ın weekend-urile lunii august ¸i ¸i-a folosit talentul s˘ fac˘ din fi¸ierele word. Valentin a ın a a ¸ V˘t˘manu. 2.

LISTA FIGURILOR • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura 2.8 Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a 2.1 Jocul ”Avantaj competitiv” 2. p.2 Exemple de jocuri matriceale 2. p.21 Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 2.3 Jocul canalelor TV 2. p.15 Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ 2.14 Jocuri de piat˘ ˆ form˘ extensiv˘ ¸a ın a a 2. p. p.19 Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2. p.17 Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2. p.7 Un joc de alegere a rutei 2.11 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s 2. p.4 Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a 2.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın 2. p.10 Subjocurile unor jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ın a a 2.20 Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2. p. p. p.18 Forma extensiv˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2.16 Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2.9 Un joc cu ”imperfect recall” 2. p.13 Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a 2. p. p. p. p.6 Diagrame cu s˘geti a ¸ 2. p. p. p. 17 18 19 19 22 23 24 26 30 31 33 35 36 39 39 40 41 42 43 44 50 54 . p.22 Jocul investitiei ¸ p.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc 2.

sociologie. ecuatii. biologie. matematici discrete. jocuri de c˘rti.1 INTRODUCERE Jocurile de societate (table. Elementele comune acestor jocuri sunt: a • Juc˘torii (participantii la joc): persoane. a s • Posibilit˘¸ile strategice ale juc˘torilor: actiuni. fundamentele matematicii. coma ¸ s putere. Teoria a ¸ jocurilor interactioneaz˘ cu multe alte ¸tiinte ¸i domenii fundamentale ale ¸ a s ¸ s vietii: ¸tiinte economice. informatic˘. strategii ce pot at a ¸ fi folosite de c˘tre fiecare juc˘tor. ¸ t˘ • Regulile: specific˘ posibilit˘¸ile de comunicare ˆ a at ıntre juc˘tori. rezula tatele acordurilor asupra juc˘rii jocului. probabilit˘¸i ¸i a at s statistic˘. at ¸ pl˘¸i numerice sau de alt˘ natur˘ (utilit˘¸i). Teoria jocurilor este o ramur˘ a a a matematicii. decizii. informatia disponibil˘ diferitia ¸ a ¸ lor juc˘tori ¸i ceea ce este ”common knowledge”. prestigiu). satisfactie. Ea folose¸te rezultate ¸i metode din alte ramuri ale mates s maticii cum sunt: algebra. ¸tiinte politice. echipe. agenti. management. etc. natura. geometria. afacerile ¸i multe alte domenii furs s nizeaz˘ numeroase exemple de jocuri. ¸ a Teoria jocurilor este ¸tiinta care studiaz˘ jocuri ˆ s ¸ a ıntr-un sens mult mai larg decˆt jocurile mentionate mai sus: un joc este orice situatie strategic˘ guvera ¸ ¸ a nat˘ de reguli. cercet˘ri a s ¸ a a 9 . ¸ari. at a a at • Preferintele juc˘torilor asupra rezultatelor posibile. administrarea afacerilor. a a • Rezultatele posibile: pl˘¸i psihologice (fericire. cu un rezultat bine definit. ¸ansa (norocul). psi¸ s ¸ hologie social˘. caracterizat prin interdependenta a ¸ strategic˘ a juc˘torilor. care au relatii de preferint˘ asupra rezultatelor posia a ¸ ¸a bile. firme. jocurile sportive (fotbal. ¸ah). a¸ s baschet. drept. Negocierile economice ¸i politice. tenis) ¸i jocurile de divertisment (incluzˆnd jocurile video) sunt s a practicate ˆ lumea ˆ ın ıntreag˘. analiza matematic˘.

. Fiecare nod neterminal are ata¸at˘ eticheta a s a (de identificare a) juc˘torului care trebuie s˘ ia o decizie (s˘ fac˘ o mutare) a a a a ˆ acea pozitie a jocului. retele de calculatoare. Borel (1921). teoria complexit˘¸ii. 2.operationale. pentru asemenea mut˘ri exist˘ a s a a distributii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru ¸ arcele ce ies din nodurile apartinˆnd ¸ansei. s ¸ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i a a s analiza situatiilor de interactiune ce implic˘ conflict de interese individuale ¸ ¸ a sau de grup. baze de date. a a s ¸ a Forma extensiv˘ a unui joc este un arbore ale c˘rui noduri reprezint˘ a a a pozitiile posibile ale jocului ¸i ale c˘rui arce (ramuri) reprezint˘ mut˘rile posi¸ s a a a bile pentru participantii la joc. calcul pa¸ a as at ralel ¸i distribuit. a forma normal˘ (sau strategic˘) ¸i forma coalitional˘. Adesea etichetele nodurilor sunt 1. internet. n. Unele mut˘ri a a as ın a pot fi aleatoare (mut˘ri ale ¸ansei sau naturii). . John von Neumann (1928) ¸i John von Neumann s ¸i Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o s teorie a model˘rii ¸i a solutiilor. Fiecare arc are ata¸at˘ eticheta unei actiuni. Reprezentarea ˆ form˘ ¸ s a ¸ ın a extensiv˘ a unui joc ilustreaz˘ desf˘¸urarea ˆ timp a jocului. jocuri necooperative ¸i cooperative. ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘tori. a 1. motiv pentru care un joc ˆ form˘ exten¸ a ın a siv˘ este numit un joc dinamic. logic˘ ¸i decidabilitate.1 Forme de reprezentare a jocurilor Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘.. Jocul se desf˘¸oar˘ ca o alternare de mut˘ri ¸ as a a ale participantilor la joc (juc˘torii). Exist˘ multe clasific˘ri ale modelelor teorea s ¸ a a tice de joc. se bazeaz˘ pe presupuneri vas a riate privind: rationalitatea juc˘torilor (juc˘tori perfect rationali sau juc˘tori ¸ a a ¸ a cu rationalitate limitat˘). ¸ a a informatia (simetric˘ sau asimetric˘) asupra situatiei analizate disponibil˘ ¸ a a ¸ a juc˘torilor. Ambele tipuri de modele. cum sunt: proiectarea ¸i analiza algoritmilor. Interactiunea ˆ ¸ ¸ ıntre teoria jocurilor ¸i informatic˘ se refer˘ la s a a ramuri variate ale informaticii. Nodurile ın ¸ terminale contin vectorul pl˘¸ilor juc˘torilor dac˘ jocul se termin˘ ˆ acea ¸ at a a a ın pozitie.. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘torilor distingem a ˆ ıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸i s teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup). Nodurile de decizie ale juc˘torilor ¸ a s a 10 . s inteligenta artificial˘.

multimile de informatie ale juc˘torilor care ın a ¸ ¸ a contin mai mult decˆt un nod de decizie sunt marcate grafic. Spre exemplu. a s at a 11 . aceasta ˆ a ınseamn˘ c˘ orice a a juc˘tor cunoa¸te perfect situatia ˆ care se afl˘ atunci cˆnd trebuie s˘ aleag˘ a s ¸ ın a a a a o actiune. Evident. O multime de ¸ ın ¸ ¸ ¸ informatie pentru un juc˘tor const˘ din acele pozitii de joc ˆ care juc˘torul ¸ a a ¸ ın a s-ar putea afla atunci cˆnd este rˆndul s˘u s˘ fac˘ o mutare. Sahul as a a ın a a a ¸ este un joc cu informatie perfect˘. atunci jocul este un joc cu informatie a as ¸ imperfect˘. Jocurile de c˘rti (bridge. ˆ reprezentarea a a a a a In ˆ forma extensiv˘ a jocului. ¸ s ¸ a ˆ Intr-un joc cu informatie perfect˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te ˆ ¸ a a s ıntreaga istorie de desf˘¸urare a jocului pˆn˘ ˆ momentul cˆnd trebuie s˘ fac˘ o mutare. pentru o anumit˘ multime de informatie. Dac˘ toate multimile de informatie ¸ a ¸ a ¸ ¸ a tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod.din arborele jocului sunt partitionate ˆ multimi de informatie. motiv pentru care jocul se nume¸te joc cu informatie perfect˘. ˆ at ıntr-un joc cu aruncarea unei monede. poker) sunt jocuri cu informatie impera a¸ ¸ fect˘. spre exemplu ¸ a cu contur de tipul − − −. atunci pl˘¸ile de primit ¸ a at de c˘tre juc˘tori depind de distributia de probabilitate a oric˘rei mut˘ri a a ¸ a a ˆ acest caz se accept˘ presupunerea c˘ juc˘torii actioneaz˘ astfel aleatoare. plata ”a¸teptat˘” de juc˘tor este 1/2 · 2 + 1/2 · 6 = 4. O strategie s a a a unui juc˘tor este un plan complet de actiune de-a lungul arborelui jocului. Presupunerea de rationalitate a participantilor la joc implic˘ luarea a ¸ ¸ a deciziilor personale astfel ˆ at plata individual˘ s˘ fie maximizat˘ sau cosıncˆ a a a tul individual s˘ fie minimizat. Dac˘ exist˘ mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile din nodurile teras a a a a s s at minale ale arborelui sunt cunoscute de toti juc˘torii. dac˘ un juc˘tor obtine plata 2 ˆ caz de ”pajur˘” ¸i plata 6 ˆ caz a a ¸ ın a s ın de ”cap”. Dac˘ cel putin un juc˘tor nu cunoa¸te ¸ a a ¸ a s toat˘ istoria de desf˘¸urare a jocului. Analiza unui joc ˆ forma extensiv˘ are ca scop dea ın a terminarea strategiilor optimale ale juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare. a ¸ adic˘ o list˘ ordonat˘ a mut˘rilor juc˘torului (cˆte una pentru fiecare din a a a a a a multimile sale de informatie) de-a lungul arborelui jocului. a ¸ ¸ num˘rul deciziilor posibile pentru acel juc˘tor trebuie s˘ fie acela¸i pentru a a a s toate nodurile apartinˆnd acelei multimi. Plata a¸teptat˘ de un juc˘tor ıncˆ a s s a s a a este o medie ponderat˘ prin distributia de probabilitate corespunz˘toare a a ¸ a pl˘¸ilor din nodurile terminale. de la nodul initial ¸ ¸ ¸ c˘tre nodurile terminale. In a a a ¸ a ˆ at s˘-¸i maximizeze plata a¸teptat˘ (medie). Dac˘ jocul nu are mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile a a a s s at juc˘torilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informatie a ¸ complet˘ ¸i perfect˘.

dar pl˘¸ile juc˘torilor s a a a a at a ˆ forma normal˘ a jocului sunt pl˘¸ile a¸teptate (medii) din jocul ˆ forma ın a at s ın extensiv˘. Forma normal˘ ¸i forma extensiv˘ sunt un bun a as a candidat pentru reprezentarea unei situatii cu conflict de interese individuale ¸ atunci cˆnd nu sunt permise acorduri preliminare ˆ a ıntre juc˘tori.Conceptul de solutie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆ ¸ ıntr-un joc ˆ forma extensiv˘ este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten. a Dac˘ acordurile preliminare (¸i eventual pl˘¸ile laterale) sunt permise atunci a s at forma coalitional˘ a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei ¸ a situatii decizionale interactive ca un joc. ¸ Forma coalitional˘ a unui joc. Analiza ın a a unui joc ˆ form˘ normal˘ are ca scop determinarea strategiilor optimale ale ın a a juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare. numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆ form˘ normal˘ In ın a a este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘ extensiv˘ generat˘ a a a de forma normal˘ a jocului. Forma normal˘ a unui joc listeaz˘ pentru fiecare juc˘tor strategiile (pure) a a a disponibile ¸i pl˘¸ile de obtinut pentru fiecare combinatie de strategii (pure). Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ exa ın a tensiv˘ este un echilibru Nash al jocului corespunz˘tor ˆ form˘ normal˘. incluzˆnd coalitiile formate dintr-un singur juc˘tor ¸i a ¸ a ¸ a s marea coalitie (grupul format din toti participantii la joc). jucarea repetat˘ de un num˘r finit a s a a sau infinit de ori a unui joc ˆ form˘ normal˘ este un joc dinamic. motiv pentru care un joc ˆ form˘ ı¸ s ın a normal˘ este numit un joc static. a Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau impera ¸ a s a fect˘) ¸i f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei genereaz˘ o form˘ normal˘ unic definit˘ a a s aa a s a a a a jocului. Se presupune c˘ juc˘torii a a a a ˆsi aleg strategiile simultan ¸i independent. de¸i comunia s carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘. este o descriere foarte general˘ a unei situatii. cunoscut˘ ¸i sub numele de forma functiei ¸ a as ¸ caracteristice. Forma normal˘ a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆ form˘ a a ın a extensiv˘. Conceptul de solutie fundamental a s at a ¸ pentru forma normal˘ a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash. care specific˘ a ¸ a doar suma (maxim˘) ce poate fi obtinut˘ (pe cont propriu) de fiecare grup a ¸ a de juc˘tori (coalitie). ˆ care pl˘¸ile juc˘torilor sunt cele din nodurile terminale ale arboreın at a lui jocului. Analiza formei ¸ ¸ ¸ coalitionale a unui joc are ca scop determinarea coalitiei care se va forma ¸ ¸ 12 . Totu¸i. s at ¸ ¸ cˆte una pentru fiecare juc˘tor (profil strategic). a a ın a a ˆ schimb. Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ ¸i mut˘ri ale a ¸ as a ¸ansei genereaz˘ de asemenea o form˘ normal˘ unic˘. ın a 1975). 1950a).

Modelarea unei situatii cu conflict de interese const˘ ˆ construirea unui ¸ a ın model formal de joc. se presupune c˘ marea coalitie se formeaz˘ ¸i problema de a a ¸ a s rezolvat este ca juc˘torii s˘ cad˘ de acord asupra modului de alocare a valorii a a a obtinute de marea coalitie ˆ ¸ ¸ ıntre membrii s˘i. s oferind modelatorului o palet˘ larg˘ de posibilit˘¸i.¸i a modului ˆ care valoarea acelei coalitii va fi distribuit˘ ˆ s ın ¸ a ıntre membrii s˘i. Multe situatii practice sau din alte a ın ¸ ¸ ¸tiinte pot fi analizate ¸i solutionate folosind modelele existente de joc ¸i s ¸ s ¸ s conceptele de solutie disponibile sau introducˆnd noi modele de joc ¸i/sau ¸ a s noi concepte de solutie. Decizia a a¸ s ¸ modelatorului prive¸te de asemenea forma cea mai adecvat˘ de reprezentare s a a jocului. modelatorul va trebui s˘ analizeze situatia respectiv˘ din punctul a ¸ a de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese individuale sau de grup) ¸i al regulilor privind comunicarea ¸i informatia s s ¸ disponibil˘ diferitelor p˘rti implicate ¸i capacitatea lor de rationare. valoarea at a a Shapley. pentru rezolvarea problemei studiate. pornind de la o descriere neforın mal˘ a situatiei. pe baza a analizei situatiei interactive ˆ studiu. adesea narativ˘.2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ¸ ca jocuri Teoria jocurilor a ap˘rut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea a lu˘rii deciziilor ˆ situatii conflictuale. ˆ sensul teoriei jocurilor. necooperativ sau cooperativ. Folosirea teoriei jocurilor ˆ aplicatii presupune dou˘ ¸ ın ¸ a etape: o etap˘ de modelare ¸i o etap˘ de (analiz˘ ¸i) rezolvare a modelului de a s a as joc ales. Solutia obtinut˘ este oferit˘ ca variant˘ optimal˘. Sˆmburele. Adesea. O regul˘ de alocare corespunde a a unui anumit concept de solutie din teoria jocurilor cooperative. ¸ ın 1. Forma coalitional˘ a unui joc se ın ¸ a ¸ a poate construi pornind de la forma normal˘ a jocului sau direct. τ -valoarea ¸i nucleolul sunt concepte de solutie fundamentale pentru s ¸ jocuri cooperative ˆ forma coalitional˘. Modelele necooperative ¸i cooperative de joc sunt complementare. Exist˘ mai ¸ a multe concepte de solutie a c˘ror atractivitate este prezentat˘ ˆ termeni ¸ a a ın de propriet˘¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘). Dac˘ acorduri ferme ale juc˘torilor ¸ a a 13 . Un criteriu fundamena a at tal pentru alegerea tipului modelului de joc. Pentru a alege cel mai potrivit model teoa ¸ a retic de joc. din punctul de ¸ ¸ a a a a vedere al teoriei jocurilor. ˆ ıl constituie tipul comunic˘rii ¸i al acordurilor de comportare strategic˘ pera s a mise (sau interzise) participantilor la joc.

ˆ plus. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘ a de premiile Nobel pentru Economie obtinute pentru contributii ˆ domeniul ¸ ¸ ın teoriei jocurilor: Nash. atunci modelul folosit va apartine ˆ principiu teoriei necooperative a jocurilor. 14 . ˆ particular cu informatica. ˆ profesie ¸i ˆ afaceri. Forma coalitional˘ este folosit˘ adesea. teoria jocurilor a ¸ ın In ¸i interactiunea sa cu alte discipline. Harsanyi. Cunoa¸terea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆ ın a s ımbun˘t˘¸i performanta ˆ jocuri de societate.(”binding agreements”) ˆ ınainte de ˆ ınceperea jocului nu sunt permise. ¸ a a ˆ Incheiem introducerea ˆ teoria jocurilor cu o motivatie pentru studiul ın ¸ acestei teorii. ridicˆnd astfel calitatea vietii ˆ timpul liber. Vickrey (1996). ˆ ¸ ın In acest caz. modelatorul va trebui s˘ aleag˘ ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i forma noras mal˘ (strategic˘) pentru a descrie formal situatia studiat˘. atunci un model din teoria cooperativ˘ a jocurilor va fi preferabil. Cunoa¸terea modelelor teoriei jocurilor ¸i a conceptelor de s s solutie specifice diferitelor modele furnizeaz˘ suport pentru ˆ ¸ a ımbun˘t˘¸irea a at lu˘rii deciziilor strategice ˆ viata de zi cu zi. Aumann ¸i s Schelling (2005). Selten (1994). ea este folosit˘ mult pentru a a a rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane. oferind un domeniu interesant pentru contia nuarea studiilor. Desa ın ¸ ın s ın crierea unui num˘r relativ mare de situatii conflictuale variate. Forma extensiv˘ a a ¸ a a prezint˘ avantajul unei model˘ri mai u¸oare ¸i al unei analize mai simple. constitue s ¸ ın un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸i doctorat la multe s universit˘ti din lumea ˆ a ıntreag˘. modelatorul are ˆ a de decis asupra tipului de model de joc cooınc˘ perativ folosit ¸i va alege forma cea mai adecvat˘ de reprezentare a situatiei s a ¸ analizate. Forma as a normal˘ are avantajul unei rezolv˘ri mai simple. modelarea a ¸ lor ca jocuri ¸i rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solutii pentru s ¸ situatia conflictual˘ supus˘ studiului) creaz˘ abilit˘¸i de aplicare a teoriei ¸ a a a at jocurilor ˆ practic˘. dar a a s s rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘ ¸i uneori imposibil˘. Dac˘ participantii la joc au posibilit˘¸i a a ¸ at largi de comunicare (incluzˆnd deseori ¸i posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i latea s a at rale). jocuri de divertisment ¸i jocuri de a at ¸ ın s noroc. Mai a departe.

2. Acest paragraf trateaz˘ de asemenea dou˘ clase speciale de jocuri stratea a gice. ¸ a 15 .2 JOCURI NECOOPERATIVE ˆ teoria jocurilor exist˘ dou˘ modele de baz˘ de jocuri necooperative.1. care au ˆ ¸ s ıntotdeauna echilibre Nash (ˆ strategii pure). informatie simetric˘ versus ¸ a ¸ a ¸ a informatie asimetric˘). Capitolul se ˆ ın ıncheie cu o vedere de ansamblu asupra jocurilor necooperative analizˆnd rolul informatiei ˆ modelele teoriei nea ¸ ın cooperative a jocurilor (informatie complet˘ versus informatie incomplet˘. specificˆnd cine ¸i cˆnd face o ”mua ¸ a s a tare” (adic˘ ia o decizie sau actiune) ˆ joc ¸i care sunt optiunile disponibile a ¸ ın s ¸ fiec˘rui juc˘tor de fiecare dat˘ cˆnd are dreptul la o ”mutare”. Conceptul de s at solutie fundamental pentru jocurile ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este acela ¸ ın a a a de echilibru Nash. Paragraful 2. Jocurile ˆ form˘ a ın a extensiv˘ cu informatie complet˘ ¸i conceptul de echilibru Nash perfect pe a ¸ as subjoc sunt introduse ˆ paragraful 2. Jocurile ˆ form˘ normal˘ (cu informatie complet˘) ¸i ın a a ¸ a s conceptul de echilibru Nash (ˆ strategii pure) sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2. care trateaz˘ de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸i bimatriceale a s (ˆ strategii mixte).3 trateaz˘ legatura ın a ˆ ıntre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ¸i relatia dintre conceptele corespunas as ¸ z˘toare de echilibru Nash. jocurile de tip potential ¸i congestie. ¸ a ¸ a informatie perfect˘ versus informatie imperfect˘. Un joc ˆ form˘ extensiv˘ este o descriere dinamic˘ s a ın a a a detaliat˘ a unei situatii conflictuale. Un ın a a a s ın a a joc ˆ form˘ normal˘ este o descriere static˘ ¸i concis˘ a unei situatii conın a a as a flictuale ˆ care juc˘torii ˆsi aleg simultan ¸i independent strategiile lor (pure ın a ı¸ s sau mixte) ¸i primesc pl˘¸i determinate de acele strategii.4. Extensia mixt˘ a unui joc ˆ forma normal˘ ¸i a a ın a s conceptul de echilibru Nash ˆ strategii mixte sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2. Concepa a a a tul de solutie fundamental pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ (cu informatie ¸ ın a a ¸ complet˘) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. ele joac˘ un rol important ˆ interactiunea dintre teoria ın a ın ¸ jocurilor ¸i informatic˘. In a a a jocuri ˆ form˘ normal˘ (sau strategic˘) ¸i jocuri ˆ form˘ extensiv˘.

Uneori not˘m un profil strategic (x1 . adic˘ pentru fiecare profil strategic x = (x1 . {Xi }i∈N . Un joc finit de dou˘ persoane va s ¸ ¸ a fi desemnat ˆ cele ce urmeaz˘ prin X. ¸ s at ¸ Presupunem c˘ pl˘¸ile sunt deterministe ¸i cunoscute de toti juc˘torii. pentru fiecare ¸ a s i ∈ N. fiecare juc˘tor i ∈ N are o multime a a ¸ de actiuni (strategii pure) Xi disponibile pentru el ¸i o functie de plat˘ (sau ¸ s ¸ a utilitate) Ki : Xj −→ IR.. el se mai nume¸te rezultat s (posibil) al jocului. n} a juc˘torilor. (xi ... Juc˘torii aleg simultan ¸i independent ¸ a a s actiunile lor ¸i apoi primesc pl˘¸i care depind de combinatia strategiilor alese. .. este functia de plat˘ (sau functia de utilitate) a ¸ a ¸ j∈N juc˘torului i. o multime joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ const˘ din trei elemente. Xi este multimea actiunilor sau strategiilor pure ale juc˘torului i.. xn ). L .2. Intˆ ın a a a ¸ N = {1. ale c˘ror actiuni posibile sunt cunoscute de c˘tre toti juc˘torii. . unde N este multimea juc˘torilor ¸i. Un asemenea joc este de ın a obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘rui linii sunt ˆ ¸ite de etichetele a ınsot strategiilor juc˘torului 1 ¸i ale c˘rui coloane sunt ˆ ¸ite de etichetele stratea s a ınsot giilor juc˘torului 2. x−i ).. . Apoi.. a a ¸ a ¸ a Fiecare juc˘tor alege planul s˘u de actiune (o dat˘ ¸i pentru totdeauna ˆ a a ¸ as ın situatia dat˘) ¸i toate deciziile juc˘torilor sunt f˘cute simultan (adic˘ atunci ¸ a s a a a cˆnd un juc˘tor alege planul s˘u de actiune.. iar la intersectia fiec˘rei linii cu o coloan˘ se g˘se¸te a ¸ a a a s o pereche de numere. Xn sunt multimi finite. x2 .. . Un a at s ¸ a ˆ ai.. ¸ ¸ a iar Ki : Xj −→ IR. .. a Un element din j∈N Xj este un profil strategic. {Xi }i∈N . xi . {Ki }i∈N e un joc finit dac˘ N este o multime finit˘ a ¸ a ¸i multimile X1 . Y. {Ki }i∈N . reprezentˆnd plata juc˘torului 1 urmat˘ de plata a a a juc˘torului 2 pentru combinatia de strategii (pure) corespunz˘toare liniei a ¸ a 16 .. el nu este informat asupra planua a a ¸ lui de actiune a nici unui alt juc˘tor). 2.. a a Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un triplet ın a a a N. ¸ ın ¸ ¸ juc˘torii. xn ) cu a Xj ..1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash ın a as Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un model al unei ın a a a situatii ˆ care sunt implicati n participanti cu interese proprii conflictuale. care descrie pl˘¸ile juc˘torului i rezultate din at a j∈N toate alegerile posibile de strategii de c˘tre juc˘tori (cˆte una pentru fiecare a a a juc˘tor).. K. unde x−i ∈ X−i = j∈N \{i} Un joc N.

. a Exemplul 2. Dac˘ ˆ a o companie decide s˘ introduc˘ noua a ıns˘ a a tehnologie. a ın Exemplul 2. Presupunem c˘ nivelul de efort poate ın a a fi ˆ intervalul [0.. atunci profitul companiei a care adopt˘ noua tehnologie va cre¸te cu a unit˘¸i valorice (spre exemplu a s at miliarde de lei).. y) = 2(x + y + cxy) − x2 . . (Avantaj competitiv) Dou˘ companii cu acela¸i tip de actia s vitate trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent dac˘ s˘ introduc˘ o tehnoloa a s a a a gie nou˘ (strategia I) sau nu (strategia N). Dac˘ ˆ s a ıntr-un joc finit cu doi juc˘tori etichet˘m stratea a giile fiec˘rui juc˘tor astfel ˆ at X = {1.. reprezentat ˆ Figura 2. atunci jocul a a ıncˆ s este descris printr-o (bi)matrice (K(i.j=1. plata obtinut˘ de juc˘torul 1 ¸i de juc˘torul s a ¸ a a s a 2 ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 alege strategia i ¸i juc˘torul 2 alege strategia ın ¸ ın a s a j. unde K(i. profitul curent al fiec˘rei a a a a companii nu este afectat. n}. m} ¸i Y = {1.1: Jocul ”Avantaj competitiv” Cˆnd cel putin unul dintre juc˘tori are infinit de multe strategii posibile. iar cealalt˘ companie nu o introduce. jocul a ¸ a nu este finit. ˆ timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆ ın ınregistra o sc˘dere de a unit˘¸i valorice. j). L(x. 0 a. respectiv. −a N −a. j))i=1. 4]×[0.m.. a at I N I 0..n . Un joc strategic finit de dou˘ persoane se nume¸te un joc bimatriceal. 4]×[0. j) ¸i L(i. 0 Figure 2.1 modeleaz˘ o situatie de interactiune strategic˘ a ¸ ¸ a legat˘ de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal. L(i. Exemplul 2.1. j) reprezint˘. iar profitul obtinut de fiecare dintre ei depinde de nivelul ın ¸ de efort investit de ambii prin functiile de plat˘ K : [0. 4]. 4] −→ IR ¸i ¸ a s L : [0.. 17 ...¸i coloanei respective.. a s Etichete explicite pot fi ata¸ate liniilor ¸i coloanelor bimatricii ˆ cazul unui s s ın joc bimatriceal. (Parteneriat ˆ afaceri) Doi prieteni doresc s˘-¸i deschid˘ ın as a ˆ ımpreun˘ o afacere ¸i trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua s a a s lui de efort investit ˆ aceast˘ afacere. Dac˘ ambele companii introduc a a tehnologia nou˘ sau ambele decid s˘ nu o introduc˘.2 modeleaz˘ o situatie strategic˘ de parteneriat ˆ a ¸ a ın afaceri ca un joc infinit de dou˘ persoane.2. 4] −→ IR. . Exemplul 2. y) = 2(x + y + cxy) − y 2 .1.. definite prin: K(x.. a 0.

a¸a cum ilustr˘m ˆ Exemplul 2. ˆ ıntrucˆt cooperarea dintre juc˘tori este exclus˘. 18 i∈N . {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ constant˘ dac˘ a a a Ki = C.3 ¸i a s a ın s Figura 2. de aceea. Jocul din Figura 2.. un nivel ın ın t mai mic de efort e necesar din partea fiec˘ruia. echilibrul Nash este x = y = 2/(1 − 2c) < 1/(1 − c). 1 este o constant˘ care m˘soar˘ complementaritatea muncii 4 celor doi parteneri de afaceri. j)]i=1. {Xi }i∈N . Orice joc cu sum˘ constant˘ poate fi a a a transformat ˆ ıntr-un joc cu suma nul˘. continˆnd doar pl˘¸ile pentru juc˘torul 1 (primite de la juc˘torul 2). ın Un joc finit N.. Un joc cu sum˘ nul˘ pentru dou˘ s a a a persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv. Un echilibru Nash corespunzˆnd maximiz˘rii a a functiilor de plat˘ individuale este x∗ = y ∗ = 1/(1 − c). Totu¸i. Acesta se obtine ¸ a ¸ rezolvˆnd ˆ raport cu x ¸i y sistemul format din ecuatiile ∂K(x. [K(i.5. ˆ Figura 2. iar juc˘torul 1 obtine plata −1. a ın s ¸ ∂L(x. a a ¸ 2 2 1 4 0 2 5 3 4 2 3 2 (b) 6 2 1 4 3 5 0 1 6 (c) 0 a −a 0 (a) Figure 2.m. y ∗ ) este a ilustrat ˆ Figura 2.1 este un a a a joc pur competitiv. y)/∂y = 0. acesta obtine plata 1.2: Exemple de jocuri matriceale Un joc strategic N.. ˆ a a a ¸ a ¸ ın caz de remiz˘ ambii juc˘tori obtin plata 0. dac˘ ambii juc˘tori urm˘resc maximizarea functiei s a a a de plat˘ totale. Sahul este un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘: cˆnd ¸ a a a a juc˘torul 1 cˆstig˘.3.. ˆ cazul ˆ care cei doi parteneri de afaceri au un ¸el comun. a a a s poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice. Un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ satisface L = −K ¸i.2 (a) g˘siti descrierea sa (mai simpl˘) ca un ın a ¸ a joc matriceal.a a a unde c ∈ 0.. K + L.. cˆnd a a a ¸ a ¸ a juc˘torul 2 cˆstig˘. y)/∂x = 0. unde C este o constant˘. Un ¸ a at a a astfel de joc se nume¸te joc matriceal..n .j=1. el obtine plata 1 iar juc˘torul 2 obtine plata −1.. {Xi }i∈N . Echilibrul Nash (x∗ . {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ nul˘ dac˘ a a a i∈N Ki =0. a Astfel.

48% S 50%. 0 1. 1 0. un joc bimatriceal X. Y. 45% 52%.Exemplul 2.4: Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a ˆ cele ce urmeaz˘. Conceptul de solutie de baz˘ pentru jocuri ˆ form˘ strategic˘ este cel ¸ a ın a a de echilibru Nash (Nash. 0 0. 2 0. prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile In a de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. 50% 45%. 0 1. a ın a ˆ care situatia descris˘ este modelat˘ ca un joc cu sum˘ constant˘. 10% (b) Figure 2.3 (a). (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆ ın transmisiuni sportive ¸i un canal de televiziune specializat ˆ telenovele sper˘ s ın a s˘-¸i l˘rgeasc˘ audienta la telespectori dac˘ ambele vor transmite atˆt sport as a a ¸ a a cˆt ¸i telenovele. ˆ acela¸i timp.4 contine exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ care vor fi utilizate ulterior. K ¸i L. Figura a a a 2. 0 0. 10 10. ambii juc˘tori urm˘rind s a a acela¸i scop (maximizarea cˆ¸tigului propriu sau minimizarea costului pros as priu). 55% (a) Figure 2. 2 (c) T S T 10%. 1950a). 0% −10%. ¸ a a 3. K.3: Jocul canalelor TV Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆ a cu suma nul˘ sau conıns˘ a stant˘.3. 0 1. depinzˆnd a as a ın s a de actiunile luate de cei doi juc˘tori. −10% 4%.3 (b) contine jocul cu sum˘ nul˘ echivalent jocului cu sum˘ constant˘. 19 . Figura ın ¸ a a a a 2. Sondajele efectuate permit evaluarea ˆ procente a audientei a s ın ¸ celor dou˘ canale ˆ rˆndurile telespectatorilor. 1 (b) 2. 3 (a) 5. 5 0. −4% S 0%. ¸ a a a a T S T 55%. acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘ variabil˘. Un echilibru Nash este un profil strategic care este stabil ˆ sensul c˘ nici-un juc˘tor nu-¸i poate ˆ ın a a s ımbun˘t˘¸i plata a at deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii. ˆ a a a Intrucˆt ˆ a ıntr-un astfel de joc ambii juc˘tori pot cˆ¸tiga sau ambii juc˘tori pot pierde. conform cu Figura 2. L poate fi ¸ a reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale.

Y. y2 ) echilibre Nash ale jocului. Acest paragraf se refer˘ ˆ exclusivitate la echilibre a a ın Nash ˆ strategii pure. {Xi }i∈N . . el se nume¸te un joc strict determinat. Combinatia de strategii (I. y1 ) ¸i (x2 .. K. I) este un echilia a ¸ bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘ oricare dintre juc˘tori obtine plata a a ¸ −a care e mai mic˘ decˆt 0. ¸ deoarece juc˘torul 2 ˆsi poate ˆ a ı¸ ımbun˘t˘¸i plata (de la −a la 0) prin deviere a at unilateral˘. numite ¸i echilibre Nash pure. ˆ s s a In cazul existentei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal. xn ) este un echilibru Nash (pur) al jocului N. (ii) (Proprietatea pl˘¸ilor egale) K(xi . O pereche de strategii optimale corespunde a a ˆ ıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului.. ˆ s Intr-un joc matriceal (strict) determinat. at ¸ ˆ Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal. 2}.5. −K ) . Fie X. −K un joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ ¸i a a as fie (x1 . a ın a a ın Profilul strategic x = (x1 . unde a > 0. Dac˘ un joc matriceal X.j ∈ {1. Combinatia de strategii (I. y2 ) ¸i (x2 . y1 ) pentru toti i. fiecare ¸ echilibru Nash are aceea¸i valoare ¸i echilibrele Nash sunt interschimbabile. yj )=K(x1 . sau v(K). plata juc˘torului 1 ˆ a s a ıntr-un echilibru Nash se nume¸te valoarea jocului ¸i se noteaz˘ cu v ( X. a a Un joc care are cel putin un echilibru Nash se nume¸te un joc determi¸ s nat. Consider˘m jocul ˆ form˘ normal˘ reprezentat ˆ Figura a ın a a ın 2. O strategie a a a x ∈ X pentru care exist˘ y ∈ Y astfel c˘ (x. alegˆnd strategia I. y) este un echilibru Nash se a a numeste strategie optimal˘ pentru juc˘torul 1.1. care sunt distributii de probabilitate pe multimea strategiilor ¸ ¸ pure ale unui juc˘tor.Elementele multimilor Xi se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de ¸ strategii mixte. fiecare juc˘tor ˆsi maxia ı¸ mizeaz˘ utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘lalt juc˘tor. Dac˘ un joc are un singur echilia bru Nash. N ) nu este un echilibru Nash. x−i ) ≤ Ki (xi . ele vor fi studiate ˆ paragraful 2. K.4. Y. s s Teorema 2. K. Analog se define¸te o stratea a s gie optimal˘ pentru juc˘torul 2.4. numite ¸i echilibre Nash mixte. sunt definite folosind extensia s mixt˘ a unui joc ˆ form˘ normal˘. −K este un joc determinat atunci a spunem c˘ jocul are ”punct ¸a”. Exemplul 2. y1 ) sunt de asemenea s echilibre Nash. Y.. {Ki }i∈N dac˘ pentru toti i ∈ N ¸i toti xi ∈ Xi avem a ¸ s ¸ Ki (xi . cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a strategiei celuilalt juc˘tor nu-l s a a a 20 . x−i ). Echilibrele Nash ˆ ın s ın strategii mixte. Atunci: s (i) (Proprietatea de interschimbare) (x1 .

Din punct de a a a vedere grafic. K. ˆ cazul multiplicit˘¸ii a a as In at echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat. a a ın indiferent de actiunea aleas˘ de adversarul s˘u (sub presupunerea c˘ acesta ¸ a a a este rational ¸i inteligent). x∈X y∈Y v (X. K. K. determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face a pe baza consider˘rii multifunctiilor ”cel mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. Dac˘ un joc are punct ¸a.2. K. Y. un juc˘tor poate a prefera un echilibru Nash iar cel˘lalt juc˘tor poate prefera un alt echilibru a a Nash. resa a s ın s pectiv. caz ˆ care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Pentru jocuri determinate de dou˘ persoane. coloana 2). −K . Jocul din a a a Figura 2. multimea strategiilor a ¸ pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘spuns) pentru acel juc˘tor ˆ a a ın acea situatie. pl˘¸ile juc˘torilor pot at a fi diferite pentru echilibre Nash distincte. y).12.determin˘ pe juc˘tor s˘-¸i schimbe planurile proprii. Y. K. ¯ y∈Y x∈X Are loc relatia v(X. Y. Chiar ¸i ˆ ın s ın cazul unui echilibru Nash unic. Un punct s s ¸a are cea mai mic˘ valoare ˆ linie (astfel ˆ at juc˘torul 2 nu poate cˆ¸tiga s a ın ıncˆ a as prin schimbarea coloanei) ¸i cea mai mare valoare ˆ coloan˘ (deci juc˘torul s ın a a 1 nu poate cˆ¸tiga prin schimbarea liniei). Dac˘ valoarea superioar˘ ¸i valoarea inferioar˘ a ¸ s a as a unui joc matriceal au aceea¸i valoare. ambii as a s juc˘tori ar trebui s˘ aleag˘ strategii care duc la acest punct. Din acest motiv. suma maxim˘ pe care juc˘torul 2 ar putea-o pierde ˆ jocul respectiv. −K) pentru orice joc ¸ ¯ X. ˆ a a ıntrucˆt reprezint˘ a a suma minim˘ pe care juc˘torul 1 ¸i-o poate garanta ˆ jocul respectiv ¸i. Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘ din ¸ a strategii pure care sunt cel mai bun r˘spuns la cel mai bun r˘spuns. a a ˆ orice joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ putem determina valoarea In a a a inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ a jocului definite prin as a v(X. O metod˘ a a a analitic˘ pentru determinarea functiilor cel mai bun r˘spuns pentru jocuri a ¸ a infinite de dou˘ persoane este prezentat˘ dup˘ Teorema 2. −K) := sup inf K(x. atunci jocul are punct ¸a. Y. −K) := inf sup K(x. echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de 21 . Y. a ¸ a a Multifunctia cel mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) a unui juc˘tor asociaz˘ ¸ a ın a a la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘tor. acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘c˘tor. y). Valoarea inferioar˘ ¸i superioar˘ pentru un joc de dou˘ persoane cu sum˘ as a a a nul˘ pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘torilor. (c) este strict determinat: punctul ¸a este 3 ¸i echilibrul Nash al s s jocului este profilul strategic (linia 2. −K) ≤ v (X.

acestea au aceea¸i valoare. 22 . S˘getile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2.2. el va avea ˆ a echilibre Nash ˆ strategii mixte (vezi paraıns˘ ın graful 2.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın O diagram˘ cu s˘geti poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘ persoane. Fiecare pereche de s˘geti convergente indic˘ un echilibru Nash.4).5 ilustreaz˘ ¸ ¸ a a aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆ afaceri” din Exemplul 2. acestea pot avea valori foarte diferite.6 unde (a) si a ¸ (b) reprezint˘ jocuri de tip cost.intersectie ale graficelor functiilor cel mai bun r˘spuns. Figura 2. ın Figure 2. atunci jocul respectiv nu are echilibre a a a ¸ Nash (pure). Figura 2. marcˆnd cu simbolul ∗ toate echilibrele a Nash existente. Jocurile cu sum˘ variabil˘ au ˆ mod obi¸nuit puncte s a a ın s de echilibru Nash multiple.6 ilustreaz˘ existenta sau nu a unui echilibru Nash. a s a as Dac˘ nu exist˘ s˘geti care converg. respectiv unicitatea a ¸ sau multiplicitatea echilibrelor Nash. Pentru o strategie fixat˘ a a a a a partenerului de joc se traseaz˘ s˘geti ˆ sensul strategiilor ce sunt mai avana a ¸ ın tajoase juc˘torului respectiv din punctul de vedere al pl˘¸ilor (sau costurilor) a at generate. Pentru fiecare juc˘tor se a a consider˘ pe rˆnd toate strategiile celuilalt juc˘tor. a ¸ a Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple. iar (c) ¸i (d) reprezint˘ jocuri de tip cˆ¸tig).

ambele ın ¸˘ ın costuri posibile sunt precizate ˆ Figura 2. (cj )j∈M unde • N este multimea juc˘torilor implicati (c˘l˘tori. R1 ¸i R2 . Un model de congestie poate fi descris ca N. iar juc˘torul 2 are dou˘ a s a a strategii. corespunzˆnd rutelor B − A − D ¸i B − C − D. Costurile aferente sectoarelor de drum AB. 60 ←− (c) ←− −10. 9 8. BC. Presupunem c˘ o ¸ ın a companie trebuie s˘ fac˘ transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸i a a s poate face aceasta via B sau via D. Costurile s a s aferente sunt indicate ˆ Figura 2. (Xi )i∈N . 50 80. ın Jocul din Exemplul 2.) 23 . 7 ↑ ↓ 11. 100∗ ↓ ↑ 100.6: Diagrame cu s˘geti a ¸ Exemplul 2. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘ companii de transporturi a trebuie s˘ aleag˘ ruta cea mai putin costisitoare luˆnd ˆ consideratie efectul a a ¸ a ın ¸ aglomeratiei pe sectoarele de drum folosite ˆ comun.7 (a).6 este generat de un model de congestie introdus de Rosenthal (1973). iar cealalt˘ companie trebuie s˘ fac˘ a a a transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸i poate face aceasta via s A sau via C. ˆ cazul ˆ care ambele companii s at ın ın folosesc acest sector de drum. M.7 (b). s pentru fiecare utilizator. corespunzˆnd rutelor A − B − C ¸i A − D − C. sunt mai mari ˆ caz de folosinta ˆ comun. produc˘tori). ¸ a ¸ aa s a • M este multimea facilit˘¸ilor implicate ˆ folosinta comun˘ (sectiuni de ¸ at ın ¸ a ¸ drum. 0 ↓ ↑ 2. 12 7. AD ¸i CD. utilaje.−→ 8. ¸oferi. a at a ¸i un cost de 5 unit˘¸i valorice pe utilizator. etc. 6∗ −→ (a) −→ 50. 80∗ 60. R1 ¸i a a a s R2 . 5 −→ (b) −→ 130 180∗ ↓ ↑ 180∗ 160 ←− (d) Figure 2.6. −10 −5. 4 −5. Spre exemplu. sectorul de ın drum AB implic˘ un cost de 2 unit˘¸i valorice dac˘ are un singur utilizator. Aceast˘ situatie de alegere a rutei poate fi a ¸ modelat˘ ca un joc bimatriceal unde juc˘torul 1 are dou˘ strategii.

(Un joc al document˘rii) Studentii din doi semiani de studii a ¸ trebuie s˘ se preg˘teasc˘ pentru un examen folosind un suport de curs tip˘rit a a a a existent la biblioteca facult˘¸ii ¸i un laborator cu calculatoare. 9 8. O functie potential (exact) m˘soar˘ diferenta pl˘¸ilor fiec˘rui juc˘tor ¸ ¸ a a ¸ at a a ˆ caz de deviere unilateral˘.7: Un joc de alegere a rutei Situatiile corespunz˘toare unui model de congestie pot fi modelate ca ¸ a jocuri (de tip) congestie. Dac˘ toti at s a ¸ 24 . 7 11.7 (c) este dat˘ o functie potential ın a In a ¸ ¸ (exact) pentru jocul de alegere a rutei. 12 7. unde nj (x) = |{i ∈ N |j ∈ xi }| este num˘rul de utilizatori ai facilit˘¸ii j dac˘ juc˘torii aleg strategiile conform cu a at a a ˆ profilul strategic x. ˆ a at ın cazul ˆ care exist˘ exact k utilizatori. Un joc de tip congestie este un joc ˆ form˘ strateın a gic˘ N. o submultime nevid˘ a ¸ a ¸ a lui M . {Xi }i∈N ..7. ın a 1 2 2 5 3 6 4 10 1 3 (a) AB BC AD DC R1 R2 R1 R2 8. unde pentru fiecare i ∈ N .• Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. Jocurile (de a a ¸ tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸i au multe aplicatii ˆ infors ¸ ın matic˘. Echilibrele Nash ale unui joc congestie recomand˘ juc˘torilor evitarea congestiei (aglomeratiei).. Ki (x) : a Xj −→ IR j∈N este definit˘ prin Ki (x) = − a j∈xi cj (nj (x)).. 2. {Ki }i∈N . 6∗ (b) −→ 14 12 ↑ ↓ 17 11∗ −→ (c) Figure 2. Intr-un joc congestie de tip cost. pentru fiecare utilizator al ei. ˆ Figura 2. • cj : {1. unde ¸ cj (k) ˆ ınseamn˘ costurile facilit˘¸ii j. n} −→ IR este functia de cost pentru facilitatea j. Ele formeaz˘ o subclas˘ interesant˘ a jocurilor potential introduse a a a a ¸ de c˘tre Monderer ¸i Shapley (1996) pe baza notiunii de functie potential a s ¸ ¸ ¸ (exact). toti juc˘torii urm˘resc ¸ a a minimizarea costului individual total. . Exemplul 2.

ori toti la laborator. P .. yi ∈ Xi . Atunci G este un joc s a potential exact. a Teorema 2. x−i ) − Ki (yi . Figura 2..6 (c) poate fi considerat a ¸ a ca un joc al document˘rii..studentii ˆ ¸a la bibliotec˘. (cj )j∈M un model de con¸ gestie ¸i fie G jocul de tip congestie corespunz˘tor. (Rosenthal) Fie N.. P.6 (c). Atunci ¸ (i) Jocurile G ¸i GP au aceea¸i multime de echilibre Nash. x−i ) = P (xi . x−i ).9. s a Spunem c˘ o strategie xi a juc˘torului i domin˘ strategia xi a aceluia¸i juc˘tor a a a s a dac˘ prima nu este niciodat˘ mai nefavorabil˘ juc˘torului i decˆt cea de-a a a a a a 25 . Fie G = N.8. {Ki }i∈N un joc strategic de n persoane ¸i fie s P : Xi −→ IR o functie cu valori reale definit˘ pe multimea profilurilor ¸ a ¸ strategice. Jocul din Figura 2. (Xi )i∈N . xi =1. ˆ teoa ın ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ri) ale notiunii a ¸ de echilibru Nash. O functie potential pentru G este dat˘ de P : ¸ ¸ ¸ a Xi −→ IR. x−i ) − P (yi . care impun conditii suplimentare asupra echilibrelor Nash.. aglomeratia creat˘ dimi¸ ınvat˘ a ¸ ¸ a nueaz˘ eficienta document˘rii lor. {Xi }i∈N . O functie P potential exact pentru G induce un joc potential GP = ¸ ¸ ¸ N... {Xi }i∈N . pentru orice x−i ∈ X−i = Xj ¸i pentru orice xi . {Ki }i∈N un joc finit de n persoane ¸i s fie P un potential exact pentru G. ¸ Propozitia 2. s s ¸ (ii) G are cel putin un echilibru Nash. {Xi }i∈N . .nj (x) ˆ Intrucˆt multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple. a Fie G = N. ¸ Notiunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆ strategii ne¸ ın dominate) ¸i cea de echilibru Nash puternic prezint˘ un interes particular. Functia P este un potential exact pentru G dac˘ pentru orice ¸ ¸ a i ∈ N . are loc s j∈N \{i} i∈N Ki (xi . definit˘ pentru orice x = (xi )i∈N prin a P (x) = − j∈ i∈N i∈N cj ( ).6 (d) contine un joc potential pentru ”Jocul ¸ ¸ document˘rii” din Figura 2. M.

18 ¸i In ın s reprezentat ˆ form˘ normal˘ ˆ Figura 2. ¸ a O strategie xi ∈ Xi se nume¸te o strategie slab dominant˘ dac˘ relatia (∗) s a a ¸ are loc pentru orice xi ∈ Xi ¸i pentru orice x−i ∈ X−i . Un juc˘tor poate avea cel a s s a a mult o strategie dominant˘. adic˘ pentru toate profilurile strategice s a a x−i ∈ X−i = Xj ale celorlalti juc˘tori are loc ¸ a j∈N \{i} (∗) Ki (xi . Un juc˘tor poate s a avea mai multe strategii slab dominante. s a ın 2 2 1 4 2 2 1 0 2 5 0 2 0 2 5 3 −→ 0 2 5 −→ −→ −→ 4 2 −→ 2 4 2 3 4 2 4 2 3 2 4 2 3 Figure 2. strategia (r1 . a¸a cum ilustr˘m ˆ Figura 2. Toate celelate strategii ale juc˘torului 2 sunt a a dominate. Asemenea strategii ar trebui s˘ a ofere juc˘torului aceea¸i plat˘ pentru orice profil strategic fixat al celorlalti a s a ¸ juc˘tori. x−i ) cu cel putin o inegalitate strict˘ pentru cel putin un x−i ∈ X−i . adic˘ este un echilia ın a bru Nash ˆ care xi este o strategie nedominat˘ pentru fiecare i ∈ N. r3 ) este dominat˘ de (r1 . x−i ) ≥ Ki (xi .17 (a). Spre exemplu. Un ın a echilibru Nash ˆ strategii nedominate poate fi g˘sit prin eliminarea iterativ˘ ın a a a strategiilor dominate. atunci strategia xi ∈ Xi domin˘ toate celelalte strategii ale a a juc˘torului ¸i se nume¸te strategie dominant˘. Dac˘ o strategie slab dominant˘ xi ∈ Xi este astfel ˆ at pentru a a a ıncˆ fiecare xi ∈ Xi exist˘ un profil strategic x−i astfel ˆ at (∗) are loc cu inea ıncˆ galitate strict˘. Un profil strategic x = (xi )i∈N este un echilibru Nash nedominat a dac˘ el este un echilibru Nash ˆ strategii nedominate. ˆ jocul de tip ”ultimatum” descris ˆ Exemplul 2. a3 ) a deoarece aceasta d˘ juc˘torului 2 aceea¸i plat˘ dac˘ juc˘torul 1 folose¸te a a s a a a s 26 .10. O strategie ¸ a ¸ care nu este dominat˘ de c˘tre nici-o alt˘ strategie se nume¸te strategie nea a a s dominat˘. juc˘torul 2 are o singur˘ ın a a ın a a strategie dominant˘: (a1 . a Exemplul 2.doua ¸i uneori e mai avantajoas˘.8: Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a Un caz special apare ˆ situatia ˆ care un juc˘tor are o strategie care ˆ ın ¸ ın a ıi d˘ o plat˘ la fel de bun˘ cu plata pe care o poate obtine utilizˆnd oricare din a a a ¸ a celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalti juc˘tori. a3 ). a2 . a2 . a2 .8.

12. (I. Pentru jocul din Exemplul 2.19. K1 : X1 ×X2 −→ IR. prin folosirea strategiei ¸ a a xS = (A1 . L2 . strategia a a s (r1 . Echilibrul Nash (L1 . {Ki }i∈N este un i echilibru Nash puternic dac˘ pentru toate coalitiile S ⊂ N nu exist˘ nici-un a ¸ a ∗ ∗ xS = (xi )i∈S ∈ XS = Xi astfel ˆ at Ki (xS . Aceasta este construit˘ pe baza randomiz˘rii pe multimea strategiilor a a ¸ pure. A2 . a Teorema 2. L3 )). A2 . 2} poate cre¸te plata juc˘torului 1 de ¸ s a la 2 la 3. spre exemplu [0. x (N \ S)) ≥ Ki (x ) pentru ıncˆ toti i ∈ N . Dac˘ pentru fiecare i ∈ N multimea strategiilor Xi este un interval a a ¸ m˘rginit ¸i functia de plat˘ Ki este de clas˘ C 2 ¸i strict concav˘ ˆ xi . a2 . ˆ ın Intr-o asemenea situatie (¸i de asemenea cˆnd jocul ¸ s a are echilibre Nash ˆ strategii pure). Exist˘ totu¸i multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru a s Nash (ˆ strategii pure). ¸ a ¸ a s Un echilibru Nash x∗ = (x∗ )i∈N al jocului N. 100 de valori diferite. spre exemplu. (I. L3 )) s nu este puternic deoarece coalitia {1. ¸i K2 : X1 ×X2 −→ IR. {Xi }i∈N . {Xi }i∈N . se poate considera extensia mixt˘ a jocuın a lui. r3 ). s ın Consider˘m acum jocuri de dou˘ persoane cu (infinit de) multe strategii a a ¸i trat˘m determinarea echilibrelor lor Nash. A3 )) ¸i (A1 . a2 . A3 )). functia de plat˘ a a ¸ a juc˘torului 1. situatia conflictual˘ este imposibil s˘ ¸ a a ˆ fie reprezentat˘ printr-o (bi)matrice.strategia 5-1 sau 4-2. (I. {Ki }i∈N un joc strategic cu N multime ¸ finit˘. dintre cele trei echilibre Nash marcate cu ∗ ˆ Figura 2. a3 ) d˘ juc˘torului 2 o plat˘ mai mare decˆt strategia (r1 . a¸a-numitele strategii mixte. ¸ a ¸ a Exemplul 2. Extensia mixt˘ a unui joc necooperativ s a ˆ form˘ normal˘ ¸i determinarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru ın a as ın jocuri matriceale ¸i bimatriceale sunt tratate ˆ paragraful 2.19 (b). (I. a 27 i∈S . Dac˘ x1 ¸i x2 iau valori ¸ a a s ˆ ıntr-un interval. dar dac˘ juc˘torul 1 folose¸te strategia 3-3. pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash se poate folosi analiza matematic˘. dac˘ functiile a a ¸ de plat˘ ale juc˘torilor sunt diferentiabile. dou˘ sunt echilibre Nash puın a ternice: (A1 . Fie N. cu inegalitate strict˘ pentru cel putin un juc˘tor i ∈ S. utilizarea unei bimatrice s de dimensiune 100×100 devine cel putin anevoioas˘.1].11. Dac˘ a s ¸ a a a x1 ¸i x2 pot lua.4. functia de plat˘ a juc˘torului 2. Intr-un asemenea caz. atunci a s ¸ a a s a ın ∗ exist˘ un echilibru Nash x al jocului. Fie x1 o strategie a juc˘torului s a a 1. L2 . x2 o strategie a juc˘torului 2. a a a a Un echilibru Nash care satisface conditia c˘ este stabil ˆ ¸ a ımpotriva tuturor deviatiilor de c˘tre coalitii de juc˘tori se nume¸te un echilibru Nash puternic. mentinˆnd plata 2 pentru juc˘torul 2.

f2 (x1 )). (Jocul publicit˘¸ii) Dou˘ firme concurente pe piata de at a ¸ bunuri de consum trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua a s lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆ vederea maximiz˘rii profiın a tului individual). generˆnd profitul K1 (500. [0. a Exemplul 2. Presupunem c˘ (s. f2 ) se nume¸te functia cel mai bun r˘spuns a ¸ a s ¸ a jocului. sa1 2 tisface simultan x∗ = f1 (x∗ ) ¸i x∗ = f2 (x∗ ). 1000 − x1 − 2x2 = 0. 1000]. x2 )/∂x1 = 0 ¸i furnizeaz˘ a a ¸ ¸ s a valoarea lui x1 care maximizeaz˘ K1 (x1 . K1 . Din punct de vedere grafic. Not˘m cu a a f2 : X1 −→ X2 functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2. 250) = 187. Presupunem c˘ ambele firme au un plafon bugetar pena tru publicitate de 1000 e ¸i c˘ profitul lor individual depinde de cheltus a ielile cu publicitatea x1 ¸i x2 prin functiile de plat˘ K1 : X1 ×X2 −→ IR ¸i s ¸ a s 2 2 K2 : X1 ×X2 −→ IR. x2 ) plata (f1 (x2 ). x2 ) pentru orice x2 fixat. x∗ ).13. Aceast˘ functie se obtine din ∂K2 (x1 . Atunci (s. Aceast˘ situatie de decizie interactiv˘ poate fi modelat˘ a ¸ a a 2 ca un joc infinit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ [0. x2 ) = 1000x2 − x1 x2 − x2 . x2 ) pentru orice x1 fixat. x2 )/∂x2 = 0 ¸i a a a ¸ ¸ s furnizeaz˘ valoarea lui x2 care maximizeaz˘ K2 (x1 . Aceast˘ functie este continu˘ ¸i asociaz˘ fiec˘rei perechi de strategii a ¸ as a a (x1 . a s a Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor necooperative ˆ form˘ strategic˘. t) nu este o solutie a jocului. Un echilibru Nash al jocului. unde x2 este o strategie arbitrar˘ fixat˘ a a a a a juc˘torului 2. 250) = 62. Acestea se obtin rezolvˆnd sistemul ¸ a liniar 1000 − 2x1 = 0. Aceast˘ functie se obtine din ∂K1 (x1 . 1000]. unde f1 (x2 ) este cel mai bun ¸ a a r˘spuns a juc˘torului 1 la x2 . 250). prezent˘m o metod˘ analitic˘ pentru determinarea In a a a a echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘ persoane.500 e pentru juc˘torul 2. a a a Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin calcularea echilibrelor Nash ale jocului. x∗ = (x∗ . x2 ) = 1000x1 −x1 −x2 . a a Functia f definit˘ prin f = (f1 . K2 (x1 . echilis 2 1 2 1 brele Nash ale jocului se afl˘ la intersectia functiilor ”cel mai bun r˘spuns” a ¸ ¸ a a celor doi juc˘tori.ˆ cele ce urmeaz˘. unde x1 este o strategie arbitrar˘ a a a fixat˘ a juc˘torului 1. Not˘m cu f1 : X2 −→ X1 a a functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 1. unde f2 (x1 ) este ¸ a a cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2 la x1 . Echilibrul Nash al jocului considerat este x∗ = (500.500 e pentru a juc˘torul 1 ¸i K2 (500. K2 . ˆ ın a a Incheiem acest paragraf ˆ ıncercˆnd s˘ a a furniz˘m un r˘spuns la ˆ a a ıntrebarea: Este un echilibru Nash o solutie a jocului? ¸ O conditie suficient˘ este asigurat˘ de strategii nedominate ˆ profilul strate¸ a a ın gic corespunzˆnd unui echilibru Nash. a a ¸ 28 . definite prin: K1 (x1 . t) este un echilibru a a Nash ¸i c˘ o alt˘ strategie s∗ domin˘ s pentru juc˘torul 1 ¸i o strategie t∗ s a a a a s domin˘ t pentru juc˘torul 2.

. Dac˘ o multime a ¸ de informatie a unui juc˘tor const˘ dintr-un singur nod de decizie. n} a este multimea (finit˘ a) juc˘torilor ¸i T este arborele jocului. deciziilor) juc˘a ¸ a torilor care mut˘ consecutiv (secvential ˆ timp). T .2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte ın a as pe subjoc Forma extensiv˘ a unui joc este o pereche N. a ın Dac˘ o multime de informatie a unui juc˘tor contine mai mult decˆt un a ¸ ¸ a ¸ a nod de decizie.. corespund a a a persoanelor ce iau decizii (juc˘torii). el ¸tie doar c˘ se poate afla ˆ oricare din nodurile multimii a s a ın ¸ sale de informatie. numit r˘d˘cin˘. Nodurile neterminale ale a ın arborelui jocului (incluzˆnd r˘d˘cina). aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ ˆ momentul ˆ care juc˘torul trebuie a a ın ın a s˘ ia o decizie. adic˘ juc˘torul a s ¸ ın a a cunoa¸te toat˘ istoria desf˘¸ur˘rii jocului pˆn˘ ˆ acel moment. Nodurile terminale indic˘ rezultatele a a (pl˘¸ile) posibile ale juc˘torilor dac˘ jocul se sfˆr¸e¸te ˆ acel nod termiat a a a s s ın nal. Dac˘ toate s a as a a a ın a multimile de informatie ale tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod. Jocul de ¸ah este un ¸ a s joc cu informatie perfect˘. Un joc ˆ care cel putin un juc˘tor are cel putin ¸ a ın ¸ a ¸ o multime de informatie ce contine cel putin dou˘ noduri de decizie este ¸ ¸ ¸ ¸ a un joc (dinamic) cu informatie imperfect˘.2. Multimile de informatie a a a ıi a ¸ ¸ care contin cel putin dou˘ noduri de decizie se marcheaz˘ grafic ˆ arborele ¸ ¸ a a ın jocului. oferind posibi¸ a a s litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situatii de interactiune strate¸ ¸ gic˘. unde N = {1. Arcele corespund ”mut˘rilor” (actiunilor. strategiilor. multimile de informatie cu un singur ¸ a ¸ ¸ nod de decizie nu se marcheaz˘ distinct ˆ reprezentarea arbore a jocului. ¸ ¸ a jocul este un joc (dinamic) cu informatie perfect˘. Un arbore este un graf orientat cu un nod special. O multime de a s ¸ ¸ ¸ informatie a unui juc˘tor contine toate nodurile de decizie ce apartin acelui ¸ a ¸ ¸ juc˘tor cˆnd acelui juc˘tor ˆ vine rˆndul la mutare. 2. .. Aceasta implic˘ necesitatea identific˘rii a a a pentru fiecare juc˘tor a a¸a-numitelor multimi de informatie. De obicei. Arborele unui joc ˆ form˘ extensiv˘ este un arbore ¸ a ın a a etichetat care satisface urm˘toarele reguli: a 29 . atunci ¸ a a acel juc˘tor ¸tie precis care e pozitia sa ˆ arborele jocului. ˆ acest caz. de obicei folosind un contur de forma − − −. numite noduri de decizie. Reprezentarea corect˘ a a ¸ ın a unei situatii conflictuale ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ implic˘ ˆ ¸ ın a a a ıncorporarea corect˘ a tuturor regulilor jocului. a a a a o multime de noduri terminale ¸i una de noduri neterminale ¸i un drum ¸ s s ˆ arborele unui joc (ˆ unic de la r˘d˘cin˘ la fiecare din nodurile grafului. In a a a ın form˘ extensiv˘) orice drum pornind de la r˘d˘cin˘ la un nod terminal ina a a a a dic˘ un mod ˆ care ”istoria” jocului poate evolua. Jocul de bridge este un joc cu ¸ a informatie imperfect˘. alegerea strategiei sale se face ˆ conditii ¸ ın ın ¸ de informatie imperfect˘.

Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸i nod au etichete (de s actiuni) diferite. Paragraful urm˘tor contine ¸ a a ¸ de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆ Exemplul 2. iar juc˘torul 2 are trei multimi de a a ¸ informatie cu cˆte un singur nod de decizie. Orice nod cu exceptia nodului initial are exact un predecesor imediat. ¸ 3. multimea ¸ a In a ¸ de informatie a juc˘torului 1 contine dou˘ noduri de decizie ¸i multimea de ¸ a ¸ a s ¸ ˆ forma exinformatie a juc˘torului 2 contine un singur nod de decizie. a 5.18 (a). ¸ a a a 2. ˆ forma extensiv˘ din Figura 2.16 (a).18 ¸i ın s modelat ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2. ¸ 4. Fiecare multime de informatie contine noduri de decizie ale unui singur ¸ ¸ ¸ juc˘tor. Toate nodurile ˆ ıntr-o anumit˘ multime de informatie trebuie s˘ aib˘ a ¸ ¸ a a acela¸i num˘r de succesori imediati ¸i aceea¸i multime de etichete pens a ¸ s s ¸ tru ramurile corespunz˘toare. trei variante ale unei situatii de piata sunt modelate In a ¸ ¸˘ ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘ a unui joc.14 (b). In ¸ a ¸ tensiv˘ din Figura 2. ˆ forma extena In siv˘ din Figura 2. ¸ ¸ Nodul initial nu are predecesori.1. fiecare juc˘tor are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ continˆnd un singur nod. a ˆ paragraful urm˘tor. Orice nod este un succesor al nodului initial (r˘d˘cin˘).9: Un joc cu ”imperfect recall” 30 .14 (a). ın a a ın Figure 2. juc˘torul 1 are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ constˆnd dintr-un singur nod de decizie.

9. Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri a cu ”perfect recall”. Un asemenea joc este ilustrat ˆ Figura 2. ¸ a (a) (b) Figure 2.10: Subjocurile unor jocuri ˆ forma extensiv˘ ın a 31 .ˆ modelarea unei situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘. adic˘ capacitatea perfect˘ a fiec˘rui juc˘tor de a-¸i a a a a s aminti mut˘rile sale anterioare. Jocurile cu imperfect ın recall au aplicatii in informatic˘.Teoria jocurilor studiaz˘ de asemenea jocuri cu ”imperfect a recall”. se presupune de In ¸ ın a a obicei ”perfect recall”.

a Conceptul de solutie specific jocurilor ˆ form˘ extensiv˘ este acela de ¸ ın a a echilibru Nash perfect pe subjoc.10 evidentiem toate subjocurile unui ¸ a In ¸ joc cu informatie perfect˘ ¸i ale unui joc cu informatie imperfect˘. Apoi.11 (b) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie a ¸ a ¸ imperfect˘. ˆ Figura 2. Un subjoc ¸ ¸ s este un arbore definit de x ¸i succesorii s˘i. ˆ astfel de situatii. nodurile apartinˆnd ¸ansei sunt etichetate corespunz˘tor ¸ a s a (de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri indic˘ mut˘rile ¸ansei prin distributii de probabilitate ale evenimentelor posia a s ¸ bile. a s a ¸ a fiecare juc˘tor va studia reprezentarea jocului ¸i va considera ce vor face a s ceilalti juc˘tori (rationali ¸i inteligenti) ˆ viitor ca r˘spuns la mutarea sa ˆ ¸ a ¸ s ¸ ın a ıntro multime de informatie particular˘.11 (a) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie pers ¸ a ¸ fect˘. Rationa¸ a a a ¸ litatea secvential˘ implic˘ faptul c˘ o strategie optimal˘ pentru un juc˘tor ¸ a a a a a ar trebui s˘ maximizeze plata sa conditionat de oricare din multimile sale de a ¸ ¸ informatie. ¸ansa este considerat˘ ea ˆ a¸i ca un juc˘tor. a ¸ ın 32 .16 (a) conduce la determinarea echilibrului ın a a Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2. ¸ as ¸ a Exist˘ numeroase situatii practice ˆ care ¸ansa joac˘ un rol.Dat un joc ˆ form˘ extensiv˘. a a a juc˘torul folose¸te aceast˘ informatie pentru a lua decizia optim˘. ˆ fotbal ¸ansa decide care echip˘ ˆ ın s a ıncepe jocul. In ın a a s a unui asemenea joc. a a a ˆ ınainte de a-¸i alege o strategie (adic˘ un plan complet de actiune de-a lungul s a ¸ arborelui jocului). Figura 2. Ideea care st˘ la baza ¸ ¸ a a determin˘rii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘ fiecare juc˘tor. un a ın a a juc˘tor ˆ a ıncearc˘ s˘ determine (ghiceasc˘) care nod final va fi atins ca urmare a a a a select˘rii de c˘tre el a oric˘reia dintre alternativele disponibile. ˆ s a Intr-un joc cu informatie perfect˘ ¸ a orice nod initiaz˘ un subjoc. ˆ sensul c˘ ˆ ¸ ¸ ın a ıncorporeaz˘ rationalitatea a ¸ secvential˘ a juc˘torilor prin evaluarea individual˘ a subjocurilor. Procedˆnd astfel. ˆ ıncearc˘ s˘ anticipeze alegerile de alternative ale celorlalti a a ¸ juc˘tori ˆ urma fiec˘rei decizii posibile pentru el. iar Figura 2. caz In ¸ s a ıns˘s a ˆ forma extensiv˘ a ˆ care spunem c˘ avem un joc cu mut˘ri ale ¸ansei. Presupunerea obi¸nuit˘ pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ este c˘ ¸ s a ın a a a rationalitatea secvential˘ este ”common knowledge”. Folosirea acestei abord˘ri pentru jocul ¸ ¸ a a ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este un profil strategic secvential rational. Astfel. un nod x al arborelui se spune c˘ initiaz˘ ın a a a ¸ a un subjoc dac˘ nici x ¸i nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆ a s ıntr-o multime ¸ de informatie care contine ¸i noduri care nu sunt succesori ai lui x.11 contine dou˘ forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ri ale ¸ a a ¸ansei: Figura 2. Spre exema ¸ ın s a plu. Sansa poate interveni ¸ la ˆ ınceperea jocului sau/¸i la anumite momente ˆ cursul desf˘¸ur˘rii jocus ın as a lui.16 (b).

(a)

(b)

Figure 2.11: Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s

Metoda de baz˘ pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc a este inductia ˆ ¸ ınapoi (”backward induction”). Inductia ˆ ¸ ınapoi este un proces de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘tre a r˘d˘cina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸i determinarea a a s solutiilor optimale ale juc˘torilor la nivel de subjoc. Determinarea solutiilor ¸ a ¸ optimale ˆ cadrul fiec˘rui subjoc (¸i a jocului initial) se realizeaz˘ astfel: penın a s ¸ a tru fiecare dintre multimile de informatie ale juc˘torilor, date fiind nodurile ¸ ¸ a terminale ce pot fi atinse, se renunt˘ la actiunile dominate ale juc˘torului ¸a ¸ a respectiv. O strategie a unui juc˘tor ˆ a ıntr-un (sub)joc ˆ form˘ extensiv˘ este ın a a un plan complet de actiune al juc˘torului de-a lungul arborelui (sub)jocului. ¸ a Strategiile posibile ale unui juc˘tor trebuie s˘ aib˘ cˆte o singur˘ compoa a a a a nent˘ pentru fiecare din multimile de informatie ale juc˘torului respectiv ˆ a ¸ ¸ a ın arborele jocului, considerˆnd o ordine fixat˘ de parcurgere a arborelui jocului a a (de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘d˘cin˘ spre nodurile terminale, ¸i ˆ a a a s ın cadrul fiec˘rui nivel de la stˆnga la dreapta). Fiecare component˘ a stratea a a giei unui juc˘tor poate primi ca valoare oricare dintre etichetele actiunilor a ¸ posibile pentru juc˘torul respectiv din multimea de informatie corespunz˘a ¸ ¸ a toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘torului 2 sunt I ¸i R ˆ a s ın 33

jocul ˆ forma extensiv˘ din Figura 2.14 (a). ˆ jocul ˆ form˘ extensiv˘ din ın a In ın a a Figura 2.18 (a) strategiile juc˘torului 2 sunt 3-uple ˆ care prima component˘ a ın a corespunde primei multimi de informatie a acestui juc˘tor (r˘d˘cina arbore¸ ¸ a a a lui), a doua component˘ corespunde multimii de informatie a juc˘torului 2 a ¸ ¸ a situat˘ la stˆnga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ corespuna a a de multimii de informatie a juc˘torului 2 situat˘ la dreapta pe nivelul 2 al ¸ ¸ a a arborelui. Prima component˘ poate lua valori ˆ multimea {I, R}, a doua a ın ¸ component˘ poate lua valori ˆ multimea {L2 , A2 }, iar a treia component˘ a ın ¸ a poate lua valori ˆ multimea {L3 , A3 }. Juc˘torul 2 are, prin urmare, 8 strateın ¸ a gii posibile ˆ jocul din Figura 2.18 (a): (I, L2 , L3 ), (I, L2 , A3 ), (I, A2 , L3 ), ın (I, A2 , A3 ), (R, L2 , L3 ), (R, L2 , A3 ), (R, A2 , L3 ) ¸i (R, A2 , A3 ). s Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘ el specific˘ a a un echilibru Nash ˆ orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strateın gic este rational secvential. Dac˘ nu exist˘ egalitate de pl˘¸i, adic˘ dou˘ sau ¸ ¸ a a at a a mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸i plat˘ pentru vreunul dintre s a juc˘tori, atunci inductia ˆ a ¸ ınapoi identific˘ un singur echilibru Nash perfect a pe subjoc. ˆ cele ce urmeaz˘, exemplific˘m determinarea echilibrulor Nash In a a perfecte pe subjoc prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pentru jocurile din Figura 2.10. Exemplul 2.14. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘cute sunt acelea ˆ care juc˘torul 2 a ın a trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ lupte sau s˘ se acomodeze, dup˘ ce a observat dea a a a a a cizia luat˘ de juc˘torul 1. ˆ subjocul 1, juc˘torul 2 va prefera actiunea L2 a a In a ¸ care-i asigur˘ plata 2 (fiindc˘ 2 > 1), iar ˆ subjocul 2, juc˘torul 2 va prefera a a ın a actiunea A3 care-i asigur˘ plata 4 (fiindc˘ 4 > 3). Acum, analiz˘m subjocul ¸ a a a 3 care ˆ ıncepe cu decizia juc˘torului 1 (L1 sau A1 ) ˆ situatia ˆ care juc˘torul a ın ¸ ın a 2 a selectat actiunea I. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege L1 , atunci am v˘zut c˘ ¸ a a a a juc˘torul 2 alege L2 , implicˆnd plata 2 pentru juc˘torul 1; dac˘ juc˘torul a a a a a 1 ar alege A1 , am v˘zut c˘ juc˘torul 2 alege A3 , implicˆnd plata 5 pentru a a a a juc˘torul 1. Actiunea optimal˘ pentru juc˘torul 1 ˆ subjocul 3 este a¸adar a ¸ a a ın s A1 (fiindc˘ 5 > 2). Acum analiz˘m jocul complet pentru a stabili care e a a actiunea optimal˘ a juc˘torului 2 la ˆ ¸ a a ınceputul jocului. Dac˘ juc˘torul 2 ar a a alege R, atunci el ar obtine plata 0; dac˘ el ar alege I, am v˘zut din analiza ¸ a a anterioar˘ a subjocului 3 c˘ juc˘torul 1 alege A1 , urmat˘ de actiunea A3 a a a a a ¸ juc˘torului 2, implicˆnd plata 4 pentru juc˘torul 2 (care este mai mare decˆt a a a a 0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A1 , L2 , A3 ), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.18 (b). a ¸ ın 34

Exemplul 2.15. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi, ˆ ıncepˆnd cu subjocul care ˆ a ıncepe ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 a ales ın ın a anterior actiunea U . Fiindc˘ juc˘torul 2 nu ¸tie dac˘ juc˘torul 1 alege A sau ¸ a a s a a B, el va prefera (pentru multimea de informatie ˆ care se afl˘) actiunea X ¸ ¸ ın a ¸ care-i asigur˘ o plat˘ mai bun˘ (1 > 0) sau cel putin la fel de bun˘ (4 = 4) ca a a a ¸ a strategia Y . Juc˘torul 1 va prefera actiunea A care-i asigur˘ plata 3 (fiindc˘ a ¸ a a 3 > 1). Acum r˘mˆne de analizat jocul complet. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege a a a a D, el ar primi plata 2; dac˘, ˆ schimb, el ar alege U , tocmai am v˘zut c˘ a ın a a ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘tre juc˘torul 2, rezultˆnd a a a plata 3 pentru juc˘torul 1, care e mai mare decˆt 2. Prin urmare, ˆ r˘d˘cina a a ın a a arborelui jocului juc˘torul 1 va alege U . Echilibrul Nash perfect pe subjoc a al jocului analizat, (U A, X), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.12. a ¸ ın

Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc

Determinarea prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocurile (ˆ form˘ extensiv˘) finite cu informatie perfect˘ sau ın a a ¸ a imperfect˘ se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘ (corespunz˘a a a toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸i pentru jocul initial. s ¸ Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ extensiv˘ dac˘ restrictia sa la fiecare subjoc este un echilibru ın a a a ¸ Nash al acelui subjoc. Aceast˘ metod˘ este ilustrat˘ ˆ Exemplul 2.20. a a a ın ˆ cele ce urmeaz˘ trat˘m reprezentarea ˆ form˘ extensiv˘ a jocurilor In a a ın a a (cu sau f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei) ˆ care juc˘torii au (infinit de) multe strategii. aa a s ın a 35

Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o multime infinit˘ ¸ a de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘ a jocului a parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘ ˆ Figura 2.13. a ın

Figure 2.13: Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a

ˆ aplicarea metodei inductiei ˆ In ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘ pornirea cu a acele subjocuri (care sunt spre sfˆrsitul jocului original) pentru care exist˘ a a speranta s˘ aib˘ un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸te inductia ˆ ¸ a a s ¸ ınapoi ˆ ıncorporˆnd aceste rezultate de echilibru ˆ subjocuri mai ample. Desigur, a ın determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind metoda analitic˘ bazat˘ pe functiile cel mai bun r˘spuns ale juc˘torilor (vezi a a ¸ a a de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘m aceasta pentru un joc de piata a ¸˘ cu infinit de multe strategii. Exemplul 2.16. Consider˘m o piat˘ cu dou˘ firme concurente, firma 1 ¸i a ¸a a s firma 2, care trebuie s˘-¸i aleag˘ simultan ¸i independent nivelul (optim) al as a s productiei, q1 ¸i, respectiv, q2 , dup˘ ce firma 1 a selectat nivelul (optim al) ¸ s a publicit˘¸ii. Presupunem c˘ pretul pietei este p = a − q1 − q2 , unde a este at a ¸ ¸ nivelul publicit˘¸ii ales de firma 1 (¸i observat de firma 2). Presupunem de at s asemenea c˘ cele dou˘ firme produc la cost zero ¸i costul publicit˘¸ii firmei 1 a a s at 3 3 este 2a /81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q1 −q2 )q1 −2a /81, iar profitul firmei 2 este (a − q1 − q2 )q2 . Observ˘m c˘ BR1 (q2 ) = (a − q2 )/2, BR2 (q1 ) = a a ∗ ∗ (a − q1 )/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q1 (a) = q2 (a) = a/3, implicˆnd p∗ (a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi functia z1 definit˘ a ¸ a 2 3 prin z1 (a) = a − 2a /81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘ nivelul a optim a∗ = 3 al publicit˘¸ii. Nivelul optim al productiei ambelor firme este, at ¸ ∗ ∗ prin urmare, q1 = q2 = 1.

36

2.3

Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ as a

Situatii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor. ¸ ˆ orice aplicatie a teoriei jocurilor trebuie s˘ transpunem descrierea neforIn ¸ a mal˘ (adesea narativ˘) a problemei ˆ a a ıntr-un model teoretic din teoria jocurilor alegˆnd forma cea mai potrivit˘ pentru a reprezenta jocul ¸i apoi s˘-l rea a s a zolv˘m. Situatiile practice ˆ care conflictul existent este ˆ principal genea ¸ ın ın rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘) a ale juc˘torilor nu sunt permise (de¸i comunicarea ˆ a s ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘) pot fi adesea modelate cu a u¸urint˘ folosind un model din teoria necooperativ˘ a jocurilor. O decizie s a a important˘ care trebuie f˘cut˘ este aceea a select˘rii formei celei mai potria a a a vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘ este o descriere dinamic˘ ¸i a as detaliat˘ a jocului. Ea prezint˘ avantajul unei analize naturale a situatiei a a ¸ modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘ este o descriere static˘ ¸i a as concis˘. Ea se bazeaz˘ pe presupunerea c˘ juc˘torii iau decizii simultan ¸i a a a a s independent ¸i prezint˘ un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘rii jocus a a lui. Adesea, descrierea neformal˘ a unei situatii conflictuale este mai u¸or a ¸ s tradus˘ ˆ forma extensiv˘ a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nora ın a male ˆ rezolvarea jocului, forma extensiv˘ obtinut˘ poate fi apoi translatat˘ ın a ¸ a a ˆ forma normal˘ corespunz˘toare, pe baza determin˘rii strategiilor juc˘ın a a a a torilor ˆ arborele jocului. Oric˘rui joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ corespunde o ın a ın a a ıi form˘ normal˘ unic˘. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸i joc a a a s ˆ form˘ normal˘. Ilustr˘m relatia dintre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ın a a a ¸ as a prin urm˘torul exemplu care modeleaz˘, ˆ dou˘ variante privind regulile a a ın a jocului, comportarea pe piata de jocuri video a dou˘ firme de software. ¸ a Exemplul 2.17. Consider˘m urm˘toarea situatie decizional˘ interactiv˘ pe a a ¸ a a piata de jocuri video. Presupunem c˘ pe piat˘ se afl˘ o firm˘ specializat˘ ˆ ¸ a ¸a a a a ın jocuri video, juc˘torul 1, care realizeaz˘ un profit curent de 5 unit˘¸i valoa a at rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘ firm˘ de software, firma 2, care a a realizeaz˘ un profit curent de o unitate valoric˘ din alte tipuri de activit˘¸i, a a at intentioneaz˘ s˘ intre pe piata de jocuri video. Ea trebuie s˘ decid˘ dac˘ intr˘ ¸ a a ¸ a a a a sau nu pe piat˘ ¸tiind c˘ firma 1 va reactiona, ori ostil (ˆ ¸a s a ¸ ıncercˆnd s˘ distrug˘ a a a firma 2) ori acceptˆnd situatia de concurent˘ creat˘ prin intrarea firmei 2. a ¸ ¸a a Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc necooperativ de dou˘ persoane, ¸ a a a unde firma 1 are dou˘ alternative (ˆ caz de intrare pe piata a firmei 2): a ın ¸˘ A – corespunzˆnd acomod˘rii sale cu prezenta pe piat˘ a firmei 2 – ¸i L – a a ¸ ¸a s 37

Aceast˘ variant˘ este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie a a a ¸ (complet˘ ¸i) perfect˘. as a a ın (b) Firma 1 trebuie s˘ decid˘ comportarea sa pe piata video (ˆ caz de a a ¸ ın intrare a firmei 2) f˘r˘ a ¸ti decizia luat˘ de firma 2.18 ¸i Exemplul 2.corespunzˆnd luptei cu firma 2. spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ a a costisitoare –.14 (a). Modul ˆ care forma extensiv˘ a unui joc genereaz˘ o a ın a a form˘ normal˘ unic˘ este ilustrat cu ajutorul a dou˘ situatii de interactiune a a a a ¸ ¸ strategic˘ prezentate ˆ Exemplul 2. ˆ cazul ˆ care firma 2 intrare pe piata. Modelarea acestei a situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ necesit˘ informatii suplimentare privind ¸ ın a a a ¸ desf˘¸urarea temporal˘ a jocului ¸i regulile privind informatia disponibil˘ juas a s ¸ a c˘torilor. spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice. profitul a ¸˘ s a ¸ firmei 2 va cre¸te.15. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. ambele firme realizeaz˘ profitul lor curent. a a ın Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piata de jocuri video ¸ le corespunde un acela¸i joc ˆ form˘ normal˘. Aceast˘ variant˘ aa s a a a este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie (complet˘ dar) a ¸ a imperfect˘. a ın s 38 . In ¸˘ s at a ın ın decide s˘ nu intre pe piata. reprezentat ˆ Figura 2. iar firma 2 are dou˘ strategii: I – corespunzˆnd deciziei de a a a intra pe piat˘ – ¸i R – corespunzˆnd deciziei de renuntare la intentia de ¸a s a ¸ ¸ ˆ ceea ce prive¸te pl˘¸ile juc˘torilor. Dac˘ ˆ a firma 2 intr˘ a at a ıns˘ a pe piat˘ ¸i firma 1 lupt˘ pentru ˆ aturarea firmei 2. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. Dac˘ a ¸˘ a a firma 2 decide s˘ intre pe piata ¸i firma 1 se acomodeaz˘ situatiei. piata de jocuri video as a ınl˘ ¸ va avea de suferit asigurˆnd ambelor firme profit zero. spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice.19. Presupunem c˘ firma 2 trebuie s˘ decid˘ ˆ ai dac˘ intr˘ sau nu a a a a ıntˆ a a pe piat˘ ¸i consider˘m urm˘toarele dou˘ variante privind informatia de care ¸a s a a a ¸ dispune firma 1 atunci cˆnd decide tipul s˘u de comportare fat˘ de firma 2 a a ¸a pe piata de jocuri video: ¸ (a) Firma 1 observ˘ intrarea pe piata a firmei 2 ¸i apoi decide comportarea a ¸˘ s sa.14 (b). s ın a a ın Scopul acestui paragraf este s˘ studieze leg˘tura ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i as forma normal˘ a unui joc necooperativ ¸i ˆ a s ıntre conceptele de solutie speci¸ fice fiec˘rei forme. ˆ timp ce profitul s at ın firmei 1 va sc˘dea.

reactioneaz˘ la propunerea f˘cut˘ acceptˆnd-o sau refuzˆnd-o. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘tori pot primi o sum˘ de a a 6 unit˘¸i valorice dac˘ ei cad de acord asupra modului de ˆ artire (ˆ unit˘¸i at a ımp˘ ¸ ın at valorice ˆ ıntregi) a acestei sume.18. 2 5. 1 2. propune o a a a a a schem˘ de ˆ artire a celor 6 unit˘¸i valorice iar cel˘lalt juc˘tor. juc˘torul 1. 1 Figure 2. ˆ vederea atingerii unui acord.14: Jocuri de piata ˆ form˘ extensiv˘ ¸˘ ın a a L A I R 0. juc˘torul a ımp˘ ¸ at a a a 2. Alterna¸ a a a a a tivele rezonabile (¸i realizabile) pentru juc˘torul 1 sunt schemele de divizare s a 39 .(a) (b) Figure 2. 0 5.15: Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ Exemplul 2. juc˘torii In a urmeaz˘ o procedur˘ strict˘: unul dintre juc˘tori.

a2 . Situatia descris˘ poate fi modea at ¸ a lat˘ u¸or ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie (complet˘ ¸i) perfect˘.5-1. a s ın a a ¸ as a reprezentat ˆ Figura 2. In a ¸ fiec˘rui juc˘tor de-a lungul arborelui jocului). a3 )).16 (a) este reprezentat ˆ Figura 2.(a1 . Dac˘ juc˘torul 2 accept˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1.16 (a). (a) (b) Figure 2. juc˘torul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘ pentru el a a ˆ termeni de strategii ale juc˘torilor (planuri complete de actiune ale (5-1). echilibrul perfect pe subjoc a a este profilul strategic (5-1. unde alternativele disponibile juc˘torului 2 – ın a a(ccept˘) ¸i r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere a s a juc˘torului 1 se refer˘. 4-2 ¸i 3-3. oferta este anulat˘ (adic˘ a a a a a a a ambii juc˘tori primesc 0 unit˘¸i valorice). dar dac˘ at ımp˘ ¸ a juc˘torul 2 refuz˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1.16: Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 40 . ın a ¸ Este natural (sub presupunerea de rationalitate perfect˘) ca juc˘torul 2 s˘ ac¸ a a a cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘torului 1 fiindc˘ ˆ caz contrar a a ın acest juc˘tor va primi 0 unit˘¸i valorice ˆ loc de 1. a at ın at Bazat pe aceasta. Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic a a din Figura 2.16 (b) cu ajutorul s˘getilor. s a a a a a a cele 6 unit˘¸i valorice sunt ˆ artite conform propunerii respective. 2 sau 3 unit˘¸i valorice.

Presupunem. a2 . dup˘ care ¸ ¸˘ a firma 1. 0 4. (a1 .16 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2. coloana 1) a bimatricei. 3 0. (a1 . 3 0. 1∗ 5. r3 ). 1∗ 5. decide dac˘ va lupta cu a a a firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ costisitoare) ˆ scopul a ın distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘rii pe piata a firmei 2. 0 3. 3-3. 3 0. a a a a a 5. a3 ). ˆ ordinea 5-1. observˆnd alternativa de comportare adoptat˘ de firma 1 ca r˘spuns la a a a intrarea sa pe piat˘. 0 0. va trebui s˘ decid˘ modul s˘u de comportare strategic˘ ¸a a a a a ˆ continuare: ori s˘ intre ˆ lupt˘ cu firma 1 ca s˘-¸i consolideze pozitia pe ın a ın a as ¸ piata.16 (b) pentru jocul ˆ ın form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 7 echilibre Nash care sunt marcate ın a a cu ∗ ˆ Figura 2. 0 3. observˆnd alternativa aleas˘ de firma 2. r2 . r3 ). ˆ ordinea: (a1 . r3 ). (a1 . 3 0. (r1 . 1∗ 0. r2 . a3 ) ¸i s (r1 . ¸˘ s a ¸ 41 . 3 0. 0 0. 0 0. a2 . 0 0. ¸i ale c˘rui a ın s a coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘torului 2.17 (b). 1 5. 0 4. a2 . 2 4. 0 3. 1∗ 5. pur ¸i simplu. a ın (a1 . (Un joc de piat˘ extins) Consider˘m o versiune mai ampl˘ ¸a a a a unui joc de piat˘ de tipul celui descris ˆ Exemplul 2. 0 3. 0 0. 0 0. 2 0. 0 (b) Figure 2. 4-2. Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash ın (5-1. 3∗ 0. 0 0. 1 5. a2 .17. 3 0. 2 4. r2 . 2 0. Acest echilibru Nash ın coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2. Firma a ¸˘ 2. 2∗ 4. ori. 0 0.Formei extensive din Figura 2. 1 5. r2 . 1 0.17. 0 0.17: Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a Exemplul 2. 2∗ 0. 0 3. 0 4. (r1 . s˘ se acomodeze situatiei existente. 0 0. a2 . a3 ). adic˘ (linia 1. 0 3. c˘ ˆ ai firma 2 decide dac˘ intr˘ s ın a ıntˆ a a pe piata de jocuri video (strategia I) sau renunta (strategia R). este ”credibil” fiind a unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate al jocului. a3 )). 0 (a) 5. (r1 . ca ¸a ın ¸i ˆ prima versiune a Exemplului 2. 2 4. 3 0. 2 0. 0 4.19. a3 ). 0 3. 0 3. r3 ).17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘rui linii corespund a ın a la strategiile pure ale juc˘torului 1.

a a as pentru juc˘torul 2. folosite ˆ cadrul a ¸ ın inductiei ˆ ¸ ınapoi. El poate fi determinat cu u¸urint˘ folosind metoda inductiei a ¸ s ¸a ¸ ˆ ınapoi. situatia particular˘ ˆ desf˘¸urarea jocului.19 este modelat˘ ca un ¸ ın a joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2.10 (a) marcheaz˘ subjocurile jocului initial.18 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2.19 (a) ca un joc bimatriceal.18 (a). Alternativele L (lupt˘) ¸i A (se ın a a ın a s acomodeaz˘) sunt indexate pentru a face clar juc˘torul la care se refer˘ ¸i. Figura 2.18 (b) cu ajuın torul s˘getilor.18: Forma extensiv˘ u unui joc de piata extins a ¸˘ Formei extensive din Figura 2. Un echilibru a ¸ a ın as perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆ Figura 2.O situatie de tipul celei descrise ˆ Exemplul 2. Juc˘torul 1 are dou˘ a ın a a 42 . (a) (b) Figure 2.

X). 4∗ 2. 0 (b) Figure 2. 4 9. L2 .18 (b) pentru jocul ˆ form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. 0 2. 4∗ 9. ın a a a a a 2.20. 3 5. 2 4. ˆ aceast˘ ordine. (I. 0 9. (I. (I. Acest ın echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A. Exemplul 2. coloana 2) a bimatricei. 4 2. 43 .12. X) este perfect pe subjoc. (R. (R. Y ). A3 ). adic˘ (linia 2. 0 9. X). A3 ). 0 9. L3 ). 0 9. A3 ). 0 9. 2∗ 2. Acest echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obtinul folosind forma extensiv˘ ¸ a (vezi Figura 2. 0 2. este un echilibru a Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate. L3 ). Y ). L2 . A3 ). A3 )). (R. a ¸˘ a ın a Juc˘torul 2 are 8 strategii pure. 3 5. Consider˘m jocul ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. 1 9. (DA. ¸ ¸ s Concludem ca numai echilibrul Nash (U A. 3 5. (R. 0 (a) 2. A2 .10 (b) ¸i a ın a a s Figura 2. Y ) ¸i (B. L3 ).19 (b). corespunzˆnd. L3 ). Dintre acestea numai profilul strategic ın (A1 . 0 9.19: Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a ˆ Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale ˆ cadrul inductiei ˆ ın ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe subjoc. L2 . L2 . 1 4. Considerˆnd s a restrictia acestor echilibre Nash la subjoc obtinem (A. A2 . Jocul complet are trei echilibre Nash: (U A. 0 9. Forma sa normal˘ ¸i cea a subjocului s˘u sunt reprezentate ˆ as a ın Figura 2. Y ) ¸i (DB. A2 . 0 9. 0 9. 2 4. 1 9. (I. L2 . 2 2.20. 0 9. 0 9. 3 5. A2 . liniilor bimatricii. Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 3 echilibre Nash ın a a marcate cu ∗ ˆ Figura 2. 1 4.strategii pure: L1 – s˘ lupte ˆ a ımpotriva firmei 2 – ¸i A1 – s˘ se acomodeze s a intr˘rii pe piata a firmei 2. (A. ce corespund coloanelor bimatricei ˆ ora ın dinea: (I.12). 0 9. X).

ˆ ıntr-un joc finit.. 4 2. 4 1. 0 2. ¸i functiile cel a s s ¸ mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) ale fiec˘rui juc˘tor la toate strategiile a ın a a pure ale celuilalt juc˘tor. 6 2. Problemele s ¸ ın fundamentale abordate au fost existenta ¸i calcularea echilibrelor Nash pure ¸ s pentru jocuri matriceale ¸i bimatriceale.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte as ın ˆ paragraful 2. Totu¸i multe jocuri matriceale obtinute prin moa s ¸ delarea de situatii practice nu au punct ¸a ˆ strategii pure. 1 2. au ¸ s fost introduse ¸i unele exemple rezolvate. 1 2. Identificarea jocurilor matriceale s care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆ principal pe c˘utarea punctelor ¸a (ˆ ın a s ın strategii pure) folosind matricea initial˘ a jocului sau cea obtinut˘ prin eli¸ a ¸ a minarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate. 4 2. O strategie pur˘ poate fi considerat˘ ca un caz degenerat de a a a 44 . Pentru asemenea ın jocuri e dificil s˘ se recomande juc˘torilor strategii optimale (din punctul a a de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆ situatia de joc analizat˘. 6 A B X Y 3.. . 0 (b) Figure 2. cum sunt jocurile de tip potential ¸i congestie. Este ın a ˆ aˆ ıns˘ ıntotdeauna posibil. 6 2. {Xi }i∈N . Clase de jocuri necooperative s care au echilibre Nash pure.. adic˘ un vector cu componente nenegative a c˘ror sum˘ este a a a egal˘ cu 1. ¸i cele mai multe ¸ s ın s jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆ strategii pure. 6 (a) Y 1. 4 2. Determinarea echilibrelor a s Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘cut folosind diagrame cu s˘geti. a a a O strategie mixt˘ pentru juc˘torul i ˆ jocul N. Am v˘zut c˘ nu toate jocurile mas a a triceale ¸i bimatriceale au echilibre Nash pure.20: Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2. a ¸ a ¸ adic˘ o strategie mixt˘ optimal˘..UA UB DA DB X 3. a a ¸ metoda elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate. {Ki }i∈N este a a ın |X | 1 ¸ o distributie de probabilitate σi = (σi . σi i ) pe multimea Xi a strategi¸ ilor sale pure.1 am introdus forma normal˘ pentru jocuri necooperative de n In a persoane (n ≥ 2) ¸i notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure. s˘ se recomande fiec˘rui juc˘tor a a a o (schem˘ rational˘ de) randomizare pe multimea strategiilor sale (pure).

j=1 qj = 1 .21.. q) := i=1 j=1 m n pi aij qj = pT Aq.. adic˘ ¸ a ∗ Ki (σ ∗ ) = max K(σi . iar multimea strategiilor mixte ale juc˘torului 2 este ¸ a n ∆n := q ∈ IRn | q ≥ 0. σn ) ∈ Σ. numit ¸i echilibru Nash mixt. {Ki }i∈N este jocul N. Un echilibru Nash ˆ strategii s at s a ın ∗ ∗ mixte. ¸ σi i∈N Existenta echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru jocuri finite a fost ¸ ın demonstrat˘ de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer. L cu K(p... Extensia mixt˘ a jocului a a a a N..strategie mixt˘ care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸i probaa s bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘torului respectiv. (Nash) Orice joc strategic finit are cel putin un echilibru ¸ Nash ˆ strategii mixte. Not˘m a a cu Σi multimea strategiilor mixte σi ale juc˘torului i. q) := −K(p.. Dac˘ σ = (σ1 . ∆ . {Xi }i∈N . 45 . Atunci Σ = ¸ a Σi desemneaz˘ multimea (convex˘ a) tuturor combinatiilor de strategii mixte ale a ¸ a ¸ juc˘torilor. Fie A = ın s (a(i. i=1 m pi = 1 . atunci Ki (σ) este plata a¸teptat˘ de a a s a juc˘torul i cˆnd juc˘torii aleg profilul strategic σ.. K.. Multimea strategiilor ¸ mixte pentru juc˘torul 1 este a m ∆ = m p ∈ IR | p ≥ 0. q).n un joc matriceal (de tip m×n). este o combinatie σ ∗ = (σ1 . .. ın ˆ cele ce urmeaz˘ ne concentr˘m atentia asupra calcul˘rii echilibrelor In a a ¸ a Nash (ˆ strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸i bimatriceale. a Teorema 2....j=1. L(p. j))i=1.. σn ) de s ¸ ∗ strategii mixte astfel ˆ at strategia σi a fiec˘rui juc˘tor i maximizeaz˘ plata ıncˆ a a a a¸teptat˘ de acest juc˘tor dac˘ strategiile celorlalti juc˘tori (notate cu σ−i ) s a a a ¸ a sunt mentinute fixe. Extensia mixt˘ a lui A este jocul infinit a m n ∆ .m.. . {Ki }i∈N care folose¸te strates giile mixte ¸i pl˘¸ile a¸teptate ale juc˘torilor. {Σi }i∈N . σ−i ) pentru toti i ∈ N.

sunt strategii optimale ¸ a ale jocului initial. adic˘ jocuri de tip 2 × 2. Spunem ¸ a c˘ o strategie pur˘ a unui juc˘tor este dominat˘ stochastic dac˘ exist˘ o a a a a a a combinatie liniar˘ a altor strategii pure ale acelui juc˘tor care o domin˘... Aceast˘ metod˘ general˘ de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘ a a a a ˆ acest curs.. 2 × n sau m × 2. ı q∈∆ i∈{1. unde ej este vectorul j din baza standard ¯ i ˆn IRn . Valoarea inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ pentru jocul A satisas a fac relatiile: ¸ (i) v(A) = sup p∈∆m j∈{1. pe care o introducem aici.. aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ strategiile optimale (dac˘ exist˘) trebuie a a a a s˘ fie strategii mixte.m} Teorema 2. Strategiile optimale ale jocului mic. ˆ care fiecare juc˘tor folose¸te ambele strategii pure a ın a s 46 . Strategiile dominate a s sunt determinate prin relatia de dominare introdus˘ ˆ paragraful 2. Dac˘ ın s ın a exist˘ un punct ¸a. Dac˘ nu exist˘ punct ¸a (ˆ a a a s ın strategii pure).22.. ¸ a a a Rezolvarea jocului initial poate fi astfel redus˘ uneori la rezolvarea unui joc ¸ a matriceal de tipul 2 × 2..n} min pT Aej . completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸i/sau coloanele s ignorate (pe baza relatiei de dominare (stochastic˘)). Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘tori. (ii) v (A) = infn max eT Aq. (Minmax. c˘ut˘m a a a ˆ ai un punct ¸a (ˆ strategii pure) verificˆnd dac˘ valoarea inferioar˘ a ıntˆ s ın a a a jocului coincide cu valoarea superioar˘ a jocului.Lema 2. ˆ cele ce urmeaz˘ prezent˘m metode pentru a rezolva jocuri ın In a a matriceale mici. adic˘ dac˘ exist˘ un element a a a a al matricei care este cel mai mic ˆ linia sa ¸i cel mai mare ˆ coloana sa. m × 2. Fie A un joc matriceal de tip 2×2. 2 × n ¸i m × 2. John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal v(A) = v (A). 2 × n. ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate. ¸i jocuri simetrice. ¯ Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i valoarea unui joc matriceal pot a s fi determinate ˆ ıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare. a s s Multe jocuri matriceale obtinute prin modelarea unei situatii pur competitive ¸ ¸ sunt ori de tip 2×2. care sunt deci strategii pure. ¸ Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2.23... atunci el determin˘ strategiile optimale (linia ¸i coloana a s a s corespunz˘toare).1 ¸i/sau ¸ a ın s prin relatia de dominare stochastic˘.

vezi dac˘ exist˘ coloane dominate (stochasa a s a a tic) ¸i ¸terge-le. este uneori posibil ca jocuri matriceale de s ¸ tip m × n. Pentru a le determina form˘m matricea at a ∗ adjunct˘ A (interschimbˆnd elementele de pe diagonala principal˘ ¸i luˆnd a a as a opusul celorlalte dou˘ elemente). ˆ orice joc de s In tipul 2 × n sau m × 2 exist˘ ˆ a ıntotdeauna ori un punct ¸a (ˆ strategii pure) s ın ori o submatrice de tipul 2 × 2 care d˘ solutia jocului. 2 × n sau m × 2. constˆnd a a a a din urm˘torii patru pa¸i: a s 1. ¸ 4. Daca nu exist˘ puncte ¸a . Din liniile r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ linii ¸i rezolv˘ a ¸ a a s a toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile coloanelor nefolosite ˆ acest joc de tip 2 × 2. Vectorii JA∗ ¸i A∗ J T . Strategiile optimale pentru a acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. Caut˘ un punct ¸a. Dac˘ nu exist˘ puncte ¸a. Strategiile optimale pentru acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. vezi dac˘ exist˘ linii dominate (stochastic) a s a a ¸i ¸terge-le. cu m. completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 × 2. Valoarea ıncˆ a a jocului se determin˘ folosind formula v=(a11 a22 −a21 a12 )/(a11 +a22 −a21 −a12 ). a prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate (stochastic). Ia jocul care are cea mai mare valoare. n ≥ 3. a ¸ 4. constanta multiplicativ˘ este aleas˘ astfel ¸ s a a ˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘ fie egal˘ cu 1. O procedur˘ general˘ a ¸ a a pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 × n const˘ din urm˘torii patru a a pa¸i: s 1. unde J = (1. at A¸a cum am mentionat deja. iar strategiile optimale vor a s fi proportionale cu JA∗ ¸i A∗ J T . s s 3.cu probabilit˘¸i (strict) pozitive. Din coloanele r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ coloane ¸i a ¸ a a s rezolv˘ toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. a Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸i m×2. s s 3. a s 2. 1). a s corespund atunci sum˘rii liniilor ¸i coloanelor. ceea ce permite reducerea jocului s 47 . at ın Pentru jocuri matriceale de tip m×2 exist˘ o procedur˘ similar˘. s˘ fie reduse la jocuri de tip 2 × 2. Caut˘ un punct ¸a. Un a s caz special este cˆnd matricea jocului initial este simetric˘ ¸i exist˘ simetrie a ¸ as a complet˘ ˆ a ıntre strategiile de acela¸i tip. Ia jocul care are cea mai mic˘ valoare. a s 2.

Strategia optimal˘ r este o necunoscut˘ cu r1 +r2 +. B) de tip a m × n este dat˘ prin (∆m . a Jocurile bimatriceale f˘r˘ echilibre Nash ˆ strategii pure (¸i de asemenea aa ın s cele cu echilibre Nash ˆ strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘ ın a a jocului bimatriceal.. a a Vom determina componentele lui r folosind... . q) = a s T m n p Bq.j=1. B) un joc bimatriceal de tip m × n. am obtinut o strategie ¸ s ¸ a ¸ optimal˘. Dac˘ s a ¸ ¸ a ri ≥ 0 pentru toti i ¸i inecuatia a n-a e verificat˘. B). Not˘m a ¸ a a cu N E(A. Un joc matriceal simetric este descris printr-o matrice p˘tratic˘ A = (aij )i. n.. q) = pT Aq ¸i L(p..24. ın adic˘ existenta echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a acestui joc. K. B) multimea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a lui (A.. ˆ ¸ Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘tori au acelea¸i a s strategii (mixte) optimale ¸i valoarea jocului este egal˘ cu zero..... Suportul strategiei mixte p a juc˘torului 1 este C(p) := s a {i ∈ {1. s r∈{1. .. pentru a a toti i.m} mixte ale juc˘torului 1 la q este B1 (q) := {p ∈ ∆m | pT Aq = a Analog se definesc C(q). . Multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın pure ale juc˘torului 1 la strategia mixt˘ q este P B1 (q) := {i ∈ {1. ¸ a Fie p ∈ ∆m ¸i q ∈ ∆n . Teorema 2.. m} | pi > 0}. a a a a adic˘ o matrice ale c˘rei elemente satisfac egalitatea aij = −aji . atunci i=1 ri aij ≥ 0 pentru toti j ¸i unele inegalit˘¸i sunt egalit˘¸i ¸ s at at (altfel v > 0). Pentru rezolvarea jocurilor de tip 2×2. r Teorema 2. P B2 (p) ¸i B2 (p). Profilul strategic (p∗ . 2×n ¸i m×2 sunt de asemenea s disponibile metode grafice. Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice. unde K(p... q ∗ ) este un echilibru Nash al extensiei mixte a lui (A. p ∈ ∆m ¸i s q ∈ ∆n . as a s 48 .. Fie (A.n strˆmb-simetric˘. m} | a a eT Aq = max eT Aq}... ∆n .21 asigur˘ existenta ¸ s ¸ a ¸ echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A.. a ¸ a n − 1 ecuatii obtinute alegˆnd n − 1 inegalit˘¸i ¸i considerˆndu-le ca egalit˘¸i ¸ ¸ a at s a at ¸i rezolvˆnd sistemul liniar de n ecuatii cu n necunoscute obtinut. Rezolvarea s a jocurilor simetrice se bazeaz˘ pe ideea c˘ dac˘ r este o strategie optimal˘ ˆ a a a a ın n jocul A. B) dac˘ ¸i numai dac˘ C(p∗ ) ⊆ P B1 (q ∗ ) ¸i C(q ∗ ) ⊆ P B2 (p∗ ). Extensia mixt˘ a unui joc bimatriceal (A.initial astfel ˆ at (cel putin) unul dintre juc˘tori s˘ aib˘ doar dou˘ strategii ¸ ıncˆ ¸ a a a a pure. iar multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın i r r∈{1.. B). pentru toti p ∈ ∆ ¸i toti q ∈ ∆ . j = 1... ˆ ımpreun˘ cu ecuatia precedent˘..m} max eT Aq}.+rn = 1. L)..

Fie G = a a a X. y) ∈ X × Y | x ∈ B1 (y)} a ın ¸i G2 := {(x.2 ) poate fi determinat folosind urm˘toarea procedur˘: a a 1.2 ¸i L(i. De¸ ¸ terminarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte ale jocului se poate face prin ın reprezentarea grafic˘. Exemplific˘m aceast˘ metod˘ grafic˘ folosind un joc denumit im1 propriu ”B˘t˘lia sexelor”. Fie B1 : Y →X. Y. j)i=1. j=1. s a a a ın folosind metoda prezentat˘ pentru jocuri matriceale de tip 2 × 2.2. x) ∈ Y × X. (B˘t˘lia sexelor) Un cuplu trebuie s˘ decid˘ dac˘ vor merge aa a a a ˆ ımpreun˘ la un meci de box sau la un spectacol de oper˘.2.2 . y ∗ ) ∈ G∗ ∩ G2 . Fie G1 := {(x. a at a 2. y) pentru toti (y. Sotul prefer˘ meciul a a ¸ a 49 . sea s parˆnd pl˘¸ile celor doi juc˘tori. x) → (x. q ) este o strategie mixt˘ optimal˘ a jocului bimatriceal de a a tip 2 × 2. a a a a Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. a (multi)functiilor ”cel a ın s ¸ mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. Pea ∗ ∗ rechea (p . y ) ∈ N E(G) ←→ x ∈ B1 (y ). y ∗ ) ∈ N E(G) ←→ (x∗ . j=1. (x∗ .2 . j=1. iar G1 este imaginea graficului G1 ⊂ Y × X a lui B1 sub ¸ aplicatia Y × X → X × Y cu (y. res¸ a a s ∗ pectiv.2.2. y ∗ ) ∈ 1 a a a a G∗ ∩ G2 . y ) ∈ G2 ←→ (x∗ . j)i=1. Aceast˘ metod˘ grafic˘ se bazeaz˘ pe fapa a a a a a ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ tul c˘ (x . aa Exemplul 2. Acest˘ metod˘ geat s a a ˆ cele neral˘ de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ aici. y ∈ B2 (x ) ←→ (x . L un joc de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘.25. In a a ce urmeaz˘ prezent˘m o metod˘ algebric˘ pentru determinarea echilibrelor a a a a Nash ˆ strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 2×2 ¸i o metod˘ ın s a grafic˘ pentru rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. j)i=1. Deci. Aceast˘ metod˘ este aplicabil˘ de asemenea ˆ jocuri mai largi ce pot fi a a a ın reduse la tipul 2 × 2 prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate a s (stochastic). y) ∈ X × Y | y ∈ B2 (x)}. a 1 ∗ ∗ (x .Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i pl˘¸ile juc˘torilor corespunz˘a s at a a toare acestor strategii pot fi ˆ ıntotdeauna determinate folosind legatura dintre teoria complementarit˘¸ii liniare ¸i jocuri bimatriceale. Observ˘m c˘ G2 este graficul s a a ∗ multifunctiei B2 . Se determin˘ strategia mixt˘ optimal˘ p∗ a juc˘torului 1 ˆ jocul maa a a a ın triceal L ¸i strategia mixt˘ optimal˘ q ∗ a juc˘torului 2 ˆ jocul K. ˆ acela¸i sistem de coordonate. j)i=1. K. y ) ∈ G∗ . L(i. Se formeaz˘ jocurile matriceale K(i. Rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. a a a B2 : X → Y multifunctiile cel mai bun r˘spuns pentru juc˘torul 1 ¸i. Un echilibru Nash pentru un joc bimatriceal (K(i. j=1. juc˘torul 2 ˆ jocul G.

21 (b).21: Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 50 . Modelarea unei situatii ın ¸ a a ¸ de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘ din Figura a 2. ın as Echilibrele Nash ale jocului. Functiile de plat˘ ale juc˘torilor sunt: a a ¸ a a K1 (x. (3/4. 1 0. 1 − x) strategia mixt˘ a juc˘torului 1 ¸i cu (y.0). y) = 3xy + (1 − x)(1 − y) = (4y − 1)x − y + 1. y) este maxim ˆ raport cu y pentru x fixat}. 3 (b) Figure 2.21(a) cu linie plin˘ ¸i. Graficele corespunz˘toare multifunctiilor cel mai bun r˘spuns. 0 Oper˘ 0. y) este maxim ˆ raport cu x pentru y fixat}.de box. sunt de asemenea vis zualizate ˆ Figura 2. respectiv. 1/4) ¸i (1. K2 (x. (0. y) | K2 (x. y) = xy + 3(1 − x)(1 − y) = (4x − 3)y − 3x + 3.21(a) ca puncte de intersectie ale celor dou˘ grafice. ın sunt reprezentate ˆ Figura 2. cu linie − − −. 0 a 1. ˆ timp ce sotia prefer˘ spectacolul de oper˘. Not˘m cu (x. unde a ¸ a 1 s ın G∗ = {(x. G∗ ¸i G2 . y) | K1 (x. 1 − y) a a a s strategia mixt˘ a juc˘torului 2.1). ın ¸ a Meci Oper˘ a Meci 3. 1 G2 = {(x.

Mai departe.4 sunt de aceea ın a a ın s numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”.2. ˆ paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆ form˘ a a In ın a strategic˘ (normal˘) ¸i ˆ form˘ extensiv˘ ˆ care pl˘¸ile corespunz˘toare jua a s ın a a ın at a c˘torilor sunt deterministe ¸i ”common knowledge”. adic˘ ¸ s a a a ¸ a urmeaz˘ scopuri exogene bine-definite ¸i rationeaz˘ strategic. Jocurile cu informatie complet˘ nu afi¸eaz˘ asimetrii ¸ a ¸ a s a informationale. teoria necooperativ˘ a jocurilor dis¸ a a tinge ˆ ıntre dou˘ tipuri de modele: jocuri cu informatie complet˘ ¸i jocuri cu a ¸ as informatie incomplet˘. Un joc are informatie perfect˘ dac˘ fiecare a a a ¸ a a juc˘tor ˆ acel joc are informatie perfect˘. Ea folose¸te presupunerea c˘ juc˘torii se comport˘ rational. care sunt numite jocuri dinamice. am v˘zut c˘ ˆ a a ıntr-un joc ˆ form˘ extensiv˘ juc˘torii ın a a a pot avea informatie perfect˘ ¸i/sau imperfect˘. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric a al informatiei de care dispun juc˘torii.5 Informatie ¸i jocuri necooperative ¸ s Teoria jocurilor necooperative ˆ ıncearc˘ s˘ prezic˘ rezultatul ˆ situatii de dea a a ın ¸ cizie interactiv˘. ¸ a ¸ a O situatie ˆ care un juc˘tor ¸tie ceva ce un alt juc˘tor nu ¸tie. a a a ı¸ a s Jocurile ˆ form˘ normal˘ studiate ˆ paragrafele 2. de fiecare dat˘ a a s ıntˆ a a a cˆnd o decizie trebuie f˘cut˘. atunci jocul este un joc cu informatie imperfect˘. considerˆnd o singur˘ jucare a jocului ¸i prea a a s supunˆnd c˘ juc˘torii ˆsi aleg alternativa strategic˘ simultan ¸i independent. Informatia imperfect˘ ¸i asimetriile informationale au ¸ ¸ a s ¸ implicatii pentru comportarea strategic˘ a juc˘torilor ¸i pl˘¸ile a¸teptate ¸ a a s at s de juc˘tori. Un juc˘tor are informatie ¸ a s a a ¸ perfect˘ cˆnd el ¸tie exact tot ce s-a ˆ amplat pˆn˘ atunci. Informatia privat˘ privind elemente intangibile ˆ situatii stratea ¸ a ın ¸ 51 . adic˘ iau ˆ a s ¸ a a ın consideratie atˆt cunoa¸terea lor cˆt ¸i posibilit˘¸ile de comportare rational˘ ¸ a s a s at ¸ a ale celorlalti juc˘tori. Forma normal˘ (strategic˘) analizeaz˘ o situatie conflictual˘ a a a ¸ a folosind o descriere concis˘. adic˘ ˆ situatii ˆ care rezultatul este determinat de c˘tre a a ın ¸ ın a actiunile tuturor juc˘torilor ¸i nici-un juc˘tor nu are control complet asupra ¸ a s a situatiei. se nume¸te ¸ ın a s a s s asimetrie de informatie. Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ ¸ a ¸ a a ıntr-un joc necooperativ face o mare diferenta privind ceea ce juc˘torii pot s˘ fac˘ sau ar trebui ¸˘ a a a s˘ fac˘. cu exceptia posibil˘ a informatiei asimetrice privind actiunile ¸ ¸ a ¸ ¸ juc˘torilor. Dac˘ exist˘ juc˘tori care nu au a ın ¸ a a a a informatie perfect˘. Forma extensiv˘ a unui a s a joc are un caracter dinamic ˆ ıntrucˆt ilustreaz˘ desf˘¸urarea secvential˘ ˆ a a as ¸ a ın timp a jocului.1 ¸i 2. ˆ comparatie cu jocurile ın ˆ form˘ extensiv˘. Asimetriile de informatie se ˆ alnesc frecvent ˆ ¸ ¸ ıntˆ ın situatiile practice. Jucarea repetat˘ a ın a a a unui joc static (”one-shot”) de un num˘r finit sau infinit de ori are ˆ a un a ıns˘ caracter dinamic ¸i face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele s specifice.

{Ai }i∈N . ın ¸ a Am studiat a¸adar urm˘toarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice s a cu informatie complet˘. Tehnici ın folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informatie complet˘ sunt: ¸ a eliminarea iterativ˘ a strategiilor (strict) dominate (stochastic). {pi }i∈N . {Ki }i∈N . {Ti }i∈N .1-2. metode pentru tipuri a s at particulare de jocuri (de tip 2×2. Mos a ¸ a a delele studiate ˆ paragrafele 2. 2×n. Selectarea ¸ a deciziilor optimale de c˘tre juc˘tori se bazeaz˘ pe principiul c˘ a cˆ¸tiga mai a a a a as multi bani (sau a pierde mai putini bani) este ˆ ¸ ¸ ıntotdeauna mai bine. ¸ ¸ a • Ti este multimea tipurilor posibile pentru juc˘torul i. ˆ cazul In unui joc de tip cost . {Xi }i∈N . ¸ a • pi este distributia de probabilitate existent˘ pe multimea Ti a tipurilor ¸ a juc˘torului i. utilizarea a functiilor celui mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure sau mixte). jocuri dinamice cu informatie complet˘ ¸i perfect˘. Expresia informatie incomplet˘ se refer˘ la jocuri care au mut˘ri ale a ¸ a a a ¸ansei (naturii) care genereaz˘ informatie asimetric˘ pentru juc˘tori. ˆ toate aceste mo¸ a a In dele de jocuri necooperative se presupune c˘ juc˘torii au capacit˘¸i ideale a a at de rationare ¸i comportare strategic˘ ¸i c˘ pl˘¸ile posibil de obtinut de c˘tre ¸ s a s a at ¸ a juc˘tori sunt deterministe ¸i common knowledge. ori pl˘¸ile a¸teptate de juc˘tori (cˆnd ¸ansa joac˘ un rol) at s a a s a care pot fi calculate de toti juc˘torii pe baza descrierii jocului. este o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘. s Modelul de joc static cu informatie incomplet˘. Predictii privind comportarea optimal˘ a ju¸ a c˘torilor se pot obtine folosind notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure a ¸ ¸ ın (echilibru Nash pur) sau ˆ strategii mixte (echilibru Nash mixt). numit joc strategic de ¸ a tip Bayes (”static Bayesian game”). ¸ a ¸ as a jocuri dinamice cu informatie complet˘ dar imperfect˘. {ui }i∈N . selectarea strategiei optimale se bazeaz˘ pe principiul a c˘ a pl˘ti un cost mai mic e mai bine decˆt a pl˘ti un cost mai mare. a a a a Reamintim c˘ jocurile statice cu informatie complet˘ sunt modele de a ¸ a forma N. 52 . ˆ care N este multimea juc˘torilor ın ¸ a ¸i pentru fiecare i ∈ N : s • Ai este multimea actiunilor posibile ale juc˘torului i.gice poate fi modelat˘ prin ˆ a ıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite adeseori mut˘ri ale naturii) ˆ specificarea unui joc cu informatie incoma ın ¸ plet˘.4 sunt jocuri cu informatie complet˘. Un joc static Bayesian este un model de forma ¸ a N. a • ui este functia de utilitate a juc˘torului i (analoag˘ functiei de plat˘ ¸ a a ¸ a Ki ). teoria pro¸ a ın gram˘rii liniare ¸i cea a complementarit˘¸ii liniare. fiind ori indicate explicit ˆ a s ın descrierea jocului. m×2 ¸i simetrice).

a Exemplul 2. ¸ a Predictii privind comportarea optimal˘ a juc˘torilor pot fi obtinute folosind ¸ a a ¸ conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc. {Xi }i∈N . a Recunoa¸tem dac˘ un joc ˆ form˘ extensiv˘ este cu informatie perfect˘ s a ın a a ¸ a sau imperfect˘ privind la multimile de informatie ale juc˘torilor (delimitate a ¸ ¸ a ˆ grafic prin − − −).22(b)) ce modeleaz˘ o aceea¸i situatie strategic˘.22 ilustreaz˘ deosebirea dintre forma extensiv˘ a unui joc a a cu informatie complet˘ (Figura 2. Intrucˆt arborele jocului ˆ form˘ extensiv˘ contine a ın a a ¸ toat˘ informatia necesar˘ pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘toa ¸ a a rilor. Strategiile corespunzˆnd acestor decizii le not˘m ın a a cu E (pentru cazul cˆnd juc˘torul 1 e egoist) ¸i A (pentru cazul cˆnd el e a a s a altruist).Conceptul de solutie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes ¸ (”Bayesian Nash equilibrium”).26. unde Xi este multimea strategiilor juc˘torului i (planuri ¸ a complete de actiune ale juc˘torului i de-a lungul arborelui T al jocului). a a a Presupunem c˘ motocicleta e proprietatea juc˘torului 1. de forma ¸ a N. Figura 2. descris˘ ˆ Exema s ¸ a a ın plul 2. pentru dou˘ ipostaze diferite. ¸ Reamintim c˘ jocurile dinamice cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau a ¸ a s a imperfect˘) sunt modele de forma N. modelul de joc dinamic cu informatie complet˘ poate fi considerat ¸ a ca o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘. unde T este arborele jocului. ¸ s s s a juc˘torul 1 are posibilitatea s˘ decid˘ dac˘. (Jocul investitiei) Doi prieteni trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ ¸ a a a a investeasc˘ sau nu efort ˆ repararea unui motociclete stricate ce apartine a ın ¸ unuia dintre ei.22(a)) ¸i a unuia cu informatie incomplet˘ ¸ a s ¸ a (Figura 2. Astfel. dup˘ repararea motocicletei. o extensie a notiunii de echilibru Nash. valabile ambilor juc˘tori. o va a a a a a folosi singur sau ˆ comun. Unul a a ın poate repara partea mecanic˘ a motocicletei.26. care selecteaz˘ dintre echilia brele Nash ale jocului (ˆ form˘ normal˘) corespunz˘tor doar pe cele care ın a a a sunt ”credibile”. Am v˘zut c˘ echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi dea a terminate folosind metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pe baza formei extensive a jocului sau pe baza formelor normale ale jocului initial ¸i ale tuturor subjocurilor ¸ s sale. T . iar cel˘lalt partea ei electric˘. 53 . dat fiind c˘ dup˘ aceea ar putea-o folosi ˆ comun. pe lˆng˘ a a a a actiunile posibile I (investe¸te) ¸i N (nu investe¸te). T. Modelul de joc dinamic (ˆ form˘ extensiv˘) cu informatie incomplet˘ ın a a ¸ a este o extensie a modelului de joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie comın a a ¸ plet˘ care se bazeaz˘ pe considerarea multimilor de informatie ale juc˘torilor a a ¸ ¸ a ˆ ıncorporˆnd elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ bea lief”).

a s a a Pl˘¸i posibile pentru acest joc cu informatie complet˘ sunt date ˆ Figura at ¸ a ın 2. (a) (b) Figure 2. ambii juc˘tori ¸tiu c˘ juc˘torul 1 poate fi egoist sau altruist.22: Jocul investitiei ¸ 54 .Evident.22 (a).

¸ Adesea. adic˘ fiecare juc˘tor ¸ s ınt a a 55 . Ca urmare. Ei pot fi: a ın ¸ • Incerti cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆ ¸ ın care actioneaz˘. participantii ˆ ¸ ıntr-o situatie de interactiune strategic˘ trebuie s˘ ¸ ¸ a a fac˘ decizii ˆ conditii de incertitudine. In a jocului sunt cunoscute perfect de c˘tre toti juc˘torii ¸i c˘ abilitatea juc˘toa ¸ a s a a rilor de a analiza jocul este ideal˘. ¸ a • Imperfect informati asupra evenimentelor ce pot ap˘rea ˆ joc.22 (b). ¸i pentru fiecare i ∈ N. ¸ a ın • Incerti cu privire la actiunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘tori. fiecare individ a a cunoscˆndu-¸i propriul tip. Un echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie a notiunii de echilibru Nash de tip Bayes.22 (a) este reprezentat ¸ a ˆ Figura 2. Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. ın Un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie incomplet˘ este un tiplet de ın a a ¸ a forma N. {Xi }i∈N . T . unde N este multimea juc˘torilor. Jocul dinamic cu informatie incomplet˘ corespunz˘tor a a ¸ a a jocului dinamic cu informatie complet˘ din Figura 2. ˆ mod obi¸nuit. ˆ a ın s ınclinati s˘ pun˘ intere¸ a a sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸i care s e tipul fiec˘rui individ particular depinde de fapt de natur˘. ¸ ¸ a • Incerti cu privire la modul de rationare a celorlalti juc˘tori. o modelare mai realist˘ a situatiei ca a s a ¸ un joc se face considerˆnd natura ca un juc˘tor cu dou˘ strategii: O (pentru a a a tip obi¸nuit) cu probabilitate mai mare. Jocul obtinut este a ¸ unul cu informatie incomplet˘. Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. spre exemplu 3/4. T este ansamblul ¸ a multimilor de informatie (continˆnd informatia de tip ”belief”) ale juc˘tori¸ ¸ a ¸ a lor. ¸i C (pentru tip s s cooperant) cu probabilitate mai mic˘. fiindc˘ natura genereaz˘ informatie asimetri¸ a a a ¸ c˘ pentru juc˘tori.Situatia analizat˘ poate fi descris˘ mai precis luˆnd ˆ consideratie faptul ¸ a a a ın ¸ c˘ majoritatea indivizilor sunt. ¸ ¸ ¸ a Principiile de rationalitate ¸i cunoa¸terea de c˘tre juc˘tori a posibilit˘¸ilor ¸ s s a a at de rationare ale juc˘torilor joac˘ un rol fundamental ˆ teoria necooperativ˘ ¸ a a ın a ˆ teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘ regulile a jocurilor. s ¸ a Conceptul de solutie specific jocurilor dinamice cu informatie incomplet˘ ¸ ¸ a este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”). spre exemplu 1/4. Este common knowledge c˘ toti juc˘torii a a ¸ a sunt rationali ¸i ˆ ¸eleg perfect jocul care este jucat.

a.cunoa¸te jocul. ceea ce asigur˘ ˆ a¸area instantanee a jocului a a ınv˘t ¸i selectarea ˆ timp real a strategiei optimale. fiecare juc˘tor ¸tie c˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te jocul. ˆ modelele de joc studiate se presupune c˘ posibilit˘¸ile de rationare ale In a at ¸ juc˘torilor sunt nelimitate.d. Jocurile cu rationalitate a ¸ limitat˘ (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei a jocurilor. ¸. Nu numai cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a unui parametru a s a a exogen.m. ˆ cele mai multe situatii s ın In ¸ practice o asemenea presupunere nu este realist˘. s a s a a s s Optimalitatea comport˘rii juc˘torilor se bazeaz˘ pe cunoa¸terea pe care o a a a s au juc˘torii. 56 . ci ¸i cunoa¸terea sa despre cunoa¸terea celorlalti juc˘tori joac˘ un s s s ¸ a a rol.

3. numite ¸i jocuri ˆ forma functiei caracteris¸ a at s ın ¸ tice. ˆ s a a ıntr-un joc strategic cu utilit˘¸i transferabile este vaat loarea sa maxim˘ ˆ jocul de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ unde adversarul a ın a a a lui S este N \ S (ansamblul juc˘torilor care nu sunt membri ai coalitiei S) ¸i a ¸ s strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘tori.. In a a a ful 3. Fora mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆ aceste modele sunt forma strateın gic˘ ¸i forma coalitional˘.. . at a at ın Valoarea fiec˘rei coalitii S ⊆ N .5 consider˘m functia caracteristic˘ (coalitional˘) a unui joc cooperativ a ¸ a ¸ a ca o notiune primar˘. ˆ paragrafele a s In 3.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆ form˘ ın a coalitional˘ cu pl˘¸i laterale. 2.3 JOCURI COOPERATIVE Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘ a jocurilor. fapt care ˆ ˆ ıi ımpiedic˘ pe juc˘tori s˘ nu-l respecte. n} este multimea finit˘ a ¸ ¸ a ¸i nevid˘ a juc˘torilor. Un acord (sau contract) este ferm dac˘ nerespectarea lui conduce la penaliz˘ri a a ˆ paragramonetare. iar notiunea de coalitie (grup de juc˘tori) joac˘ a s ¸ a ¸ ¸ a a un rol central.1 introducem jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ ¸i ar˘t˘m c˘ orice ın a as aa a joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) poate fi jucat ”cooperativ” ın a a a dac˘ acordurile ferme ˆ a ıntre juc˘tori sunt permise. ˆ ¸ a ıntrucˆt ˆ multe situatii de interactiune strategic˘ a ın ¸ ¸ a unde cooperarea ˆ ıntre juc˘tori este posibil˘ ¸i benefic˘ (adic˘ conduce la a a s a a sporirea cˆ¸tigurilor sau diminuarea costurilor) functia caracteristic˘ poate as ¸ a fi construit˘ direct. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘tre John a von Neumann ¸i Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘ a s a jocurilor cu utilit˘¸i transferabile (adic˘ utilit˘¸i care sunt liniare ˆ bani). Un joc ˆ form˘ strategic˘ sau ˆ form˘ coalitional˘ este ın a a ın a ¸ a cooperativ dac˘ juc˘torii pot face acorduri ferme (”binding agreements”) a a privind alegerea strategiilor sau distributia pl˘¸ilor.. din descrierea neformal˘ a situatiei. S ¸i N \ S. chiar dac˘ aceste acor¸ at a duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. f˘r˘ nici o referire la a a ¸ aa un joc strategic. unde N ={1.2 introduce notiuni de baz˘ ˆ teoria jocurilor ¸ a ın 57 . Paragraful 3. ˆ a Intr-un joc cooperativ ˆ ın form˘ strategic˘ juc˘torii ˆsi coreleaz˘ strategiile pure sau folosesc strategii a a a ı¸ a corelate. Paragrafele 3.2 .2-3.

un profil strategic corespunz˘tor s s a ın a unui echilibru Nash pur ˆ jucarea necooperativ˘ a unui joc ar putea s˘ nu ın a a ofere cea mai avantajoas˘ alternativ˘ de plat˘ tuturor juc˘torilor. fiecare dintre ei putˆnd folosi una din dou˘ strategii: a a a R – recunoa¸te crima f˘cut˘ – ¸i N – nu o recunoa¸te. ¸i anume: valoarea Shapley (Shapley. coloana 1) ˆ Figura ın 58 . Sunt mentionate unele clase ın ¸ ¸ de jocuri cooperative cu restrictii de comunicare ˆ ¸ ıntre juc˘tori ¸i jocuri cu a s ˆ asimetrii informationale. nucleolul (Schmeidler.3¸ ın 3.1. Chiar dac˘ comunicarea ˆ a ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu e interzis˘.4 (b). a¸a cum am v˘zut ˆ paragraful 2. ˆ situatia cˆnd acordurile ferme ˆ ın a a ın ¸ a ıntre juc˘tori a sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆ atura acest inconvenient. In a a ıntre juc˘tori ¸i al informatiei disponibile juc˘torilor ˆ cadrul teoriei jocurilor a s ¸ a ın cooperative ˆ forma functiei caracteristice. 1969) ¸i s s ˆ paragraful 3. Jocul ınl˘ ”Dilema prizonierilor”.6 analiz˘m rolul comunic˘rii ˆ AL-valoarea (Tijs. Incheiem capitolul cu o privire global˘ asupra mo¸ a delelor teoriei jocurilor cooperative ˆ form˘ coalitional˘. 1981). 2005). ın a ¸ a 3. este un exemplu clasic ın pentru evidentierea diferentelor dintre jucarea necooperativ˘ ¸i cooperativ˘ ¸ ¸ as a ˆ jocul ”Dilema prizonierilor”. care joac˘ ˆ cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al a ın notiunii de echilibru Nash ˆ teoria jocurilor necooperative. chiar ¸i a a a a s ˆ situatia ˆ care jocul are un echilibru Nash unic. ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆ a ıntre juc˘tori privind a alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘¸ilor. Pl˘¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2. Jucarea cooperativ˘ a ın ¸ ın a unui joc ˆ form˘ strategic˘. Rezolvarea jocurilor necooat perative s-a f˘cut folosind notiunea de echilibru Nash ¸i variante ale sale. σ-valoarea ¸i τ -valoarea (Tijs. Jucarea necooperativ˘ s a a s s a a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic). acordurile ferme (contractele) ¸i pl˘¸ile laterale sunt interzise prin regulile s at jocului. incluzˆnd notiunea de sˆmbure ın ¸ a ¸ a (Gillies. reprezentat ˆ Figura 2.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ ın a ˆ capitolul 2 am studiat ¸i rezolvat jocuri necooperative. ˆ care comuniIn s ın carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului (”pre-play communication”). doi suspecti de crim˘ ˆ a unui joc.5 sunt dedicate conceptelor de solutie de tip ”single-valued” cu rol predo¸ minant ˆ teoria jocurilor cooperative. ın s 1953). a ¸ s Totu¸i.4 (b) sunt ¸ at anii de ˆ ınchisoare ce ˆ a¸teapt˘ pe cei doi detinuti pentru diferitele situatii de ıi s a ¸ ¸ ¸ comportare strategic˘. 1953). (linia 1. In ¸ a ınchi¸i s pentru un conflict minor ¸i pu¸i ˆ celule separate sunt interogati (sepas s ın ¸ rat) f˘cˆndu-li-se promisiunea de gratiere ˆ caz de recunoa¸tere a crimei ¸i a a ¸ ın s s denuntare a complicelui. Paragrafele 3.cooperative ˆ forma functiei caracteristice.

a ˆ jucarea cooperativ˘ a unui joc (de tip cˆ¸tig) ˆ form˘ strategic˘ se In a as ın a a caut˘ o solutie optimal˘. Se determin˘ valoarea ν a jocului A − B. la schema de divizare 3-3. ¸i o distributie echitabil˘ pentru toti juc˘torii a acestei pl˘¸i a a s ¸ a ¸ a at maxime. Consider˘m acum a jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2. Totu¸i. Jucarea cooperativ˘ a acesa a s a tui joc va conduce. aceasta reprezint˘ avantajul a a relativ pe care juc˘torul 1 ˆ are asupra juc˘torului 2. urmˆnd urm˘toarea procedur˘: a a a 1. se ˆ a ımparte plata total˘ maxim˘ P astfel ˆ at juc˘torul a a ıncˆ a 1 prime¸te ν unit˘¸i valorice mai mult decˆt juc˘torul 2 (adic˘ se s at a a a p˘streaz˘ avantajul relativ ν al juc˘torului 1). s ambii juc˘tori ar putea obtine ”pl˘¸i” mai bune. B1 ) cu ν1 =3 ¸i P1 =5 care corespunde a s unui profil strategic care asigur˘ juc˘torului 1 plata 4 ¸i juc˘torului 2 plata a a s a 59 .18. ca a a a ¸ a valoarea maxim˘ a elementelor matricei A + B. juc˘torul 2 este de fapt fortat s˘ accepte oricare dintre propunerile a ¸ a juc˘torului 1 fiindc˘ altfel nu prime¸te nimic. at a a atunci (pentru a p˘stra cooperarea ¸i plata P ) acel juc˘tor ar trebui s˘ a s a a fac˘ o plat˘ lateral˘ (oferind celuilalt juc˘tor parte din plata sa) astfel a a a a ˆ at s˘ se obtin˘ o ˆ artire a pl˘¸ii P care p˘streaz˘ avantajul relativ ıncˆ a ¸ a ımp˘ ¸ at a a al juc˘torului 1. a ıl a 2. dac˘ ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2. O asemenea distributie ar trebui s˘ ia ˆ consideratie pozitiile de ¸ a ın ¸ ¸ negociere ale juc˘torilor (care sunt diferite de abilit˘¸ile lor de negociere) a at ¸i/sau posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i laterale ˆ s a at ıntre juc˘tori.1. ˆ jucarea necooperativ˘ a acesIn a tui joc.4 (b). Ilustr˘m aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆnd a a dou˘ jocuri bimatriceale: jocul (A1 . coloana a 2) din Figura 2. ˆ a Intr-un joc bimatriceal (A. o solutie optimal˘ ¸i o distributie echitabil˘ as ¸ as ¸ a a pl˘¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘tre un arbitru impartial ¸i at a ¸ s onest. anume cˆte un singur an de a ¸ at a ˆ ınchisoare. B) (de tip cˆ¸tig). prin corelarea strategiilor lor pure. a Exemplul 3. Se determin˘ plata total˘ maxim˘ posibil de obtinut. care asigur˘ juc˘torilor pl˘¸i egale cu cˆte 5 ani de ˆ a a at a ınchisoare. notat˘ cu P .2. Dac˘ profilul stratea a a a gic care corespunde pl˘¸ii totale maxime P d˘ prea mult unui juc˘tor. Dac˘ e posibil. prin acordul juc˘torilor asupra diviziunii celor 6 unit˘¸i a at valorice. care este echitabil˘ (”fair”) pentru ambii a juc˘tori.4 (b). a 3. adic˘ un profil strategic care asigur˘ o plat˘ toa ¸ a a a a tal˘ maxim˘.

ν=0. a s a Evident. t a a ¸ a cu proprietatea Σ(S ∪ T )⊇Σ(S)×Σ(T ) pentru toti S. B1 ) distributia (4. elementul minim al matricii A + B va fi selectat. {ui }i∈N . {Xi }i∈N . a Orice joc necooperativ finit ˆ form˘ normal˘ (strategic˘). (Σ(S))∅=S⊆N . ın a a a N. pentru fiecare submul¸ as a a ¸ime nevid˘ S de juc˘tori. ˆ cazul jocului (A2 . unde: N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. procedura descris˘ mai sus poate fi aplicat˘ de asemenea unui joc a a bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii. O strategie core¸ a a ¸ lat˘ pentru S este o distributie de probabilitate pe XS = a ¸ Xi . Presupunem c˘ acordurile ferme ˆ a a ın a ıntre juc˘tori sunt a 60 i∈S . ˆ jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘torii nu pot face pl˘¸i a ın a at laterale. ui : Σ(N ) −→ IR este functia de plat˘ ¸ a a juc˘torului i. {Ki }i∈N .1. B2 ) conduce ˆ final la plata 3 pentru a ın juc˘torul 1 ¸i plata 2 pentru juc˘torul 2. B2 ) cu ν2 =1 ¸i P2 =5 care corespunde unui profil strategic care s s d˘ juc˘torului 1 plata 1 ¸i juc˘torului 2 plata 4. Observ˘m c˘ pentru jocul a a s a a a (A1 . Astfel. Aceast˘ distributie e echitabil˘ pentru ambii a a a ¸ a juc˘tori. jucarea a ¸˘ cooperativ˘ a jocului bimatriceal (A2 . Evident. introducem notiunea de joc cooperativ ˆ form˘ strateIn a ¸ ın a gic˘ ¸i ata¸am fiec˘rui joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) jocul as s˘ a ın a a a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ corespunz˘tor. ın a a a Un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ este un triplet ın a a N. Fie S o submultime nevid˘ de juc˘tori (coalitie). Not˘m cu a Σ(S) multimea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸i cu σS o strategie core¸ s lat˘ arbitrar˘ ˆ Σ(S).1) corespunz˘toare profilului strategic optimal este ¸ a rezonabil˘ pentru ambii juc˘tori fiindc˘ ea ˆ a a a ıncorporeaz˘ avantajul relativ a al juc˘torului 1 fata de juc˘torul 2. ¸ ıncˆ T ⊆N.1). a a a a at a a pentru a respecta avantajul relativ al juc˘torului 1 fata de el. ˆ acest ın caz. P =2 ¸i distributia pl˘¸ilor pentru profilul strategic care s ¸ at asigur˘ plata total˘ 2 este (1. juc˘torul a ¸˘ a In a 2 trebuie s˘ fac˘ o plat˘ lateral˘ de 2 unit˘¸i valorice c˘tre juc˘torul 1. T astfel ˆ at ∅ = S. ˆ cele ce urmeaz˘. S ∩ T = ∅. pentru fiecare i ∈ N. ¸i jocul (A2 . Pentru jocul ”Dilema prizonierilor”. Σ(S) este multimea nevid˘ a strategiilor lui S. unde. genereaz˘ un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin considerarea strategiilor a ın a a corelate. B2 ).

2. ¸ s ¸ Astfel. v . modelate ˆ capitolul 2 ca jocuri necooperative. ın pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ dac˘ restrictiile ın a a a ¸ initiale privind comunicarea ¸i cooperarea ˆ ¸ s ıntre juc˘tori sunt ridicate. cu v(∅)=0. iar v : 2 −→ IR as a a este functia caracteristic˘ (coalitional˘). ceea ce corespunde corel˘rii strategiilor pure ale juc˘torilor. B3 = 9. pl˘nuiesc s˘ deschid˘ ˆ a a a ımpreun˘ o ˆ a ıntreprindere mic˘ pentru a fabrica un produs care necesit˘ pe unitate o unitate din maa a teria prim˘ A ¸i dou˘ unit˘¸i din materia prim˘ B ¸i se poate vinde cu 50 a s a at a s 61 . B2 = 1. consider˘m a functia de plat˘ ui : Σ(N ) −→ IR. este cel ˆ care pentru fiecare coalitie nevid˘ S consider˘m a ın ¸ a a Σ(S)=XS . unde N este multimea as ¸ N finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. v(S) reprezint˘ cˆ¸tigul pe care S ˆ poate t a a as ıl obtine prin cooperarea membrilor s˘i (f˘r˘ ajutorul nici-unui alt juc˘tor din ¸ a aa a afara lui S). obtinut pornind de la ın a a ¸ un joc necooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin admiterea acordurilor ferme ın a a ˆ ıntre juc˘tori. 3. Pentru fiecare i ∈ N .2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ın ¸ ¸i sˆmburele s a Situatii practice ˆ care p˘rtile implicate pot s˘-¸i sporeasc˘ cˆ¸tigurile sau ¸ ın a¸ as a as s˘-¸i reduc˘ costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri as a cooperative ˆ forma functiei caracteristice (cu pl˘¸i laterale) de tip cˆ¸tig ın ¸ at as sau de tip cost. posesori ¸ ın de materii prime de tip A ¸i B ˆ cantit˘¸ile A1 = 0. definit˘ prin ¸ a a ui (σN )= x∈XN σN (x)Ki (x) pentru toti σN ∈ Σ(N ) ¸i toti i ∈ N. A3 = 5. Jua a carea cooperativ˘ a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ ˆ care profilurile strategice pure sunt alese ın a a ın prin acordul juc˘torilor. 2. n}. Exemplul 3. etichetati ˆ continuare cu 1. Un a caz particular de joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘. adesea de forma N ={1.. 2. s ın at B1 = 3. a 3.permise ¸i orice strategie corelat˘ σS pentru S = ∅ cu |S|=2 este sprijinit˘ s a a printr-un acord ferm ˆ ıntre membrii lui S. unde pentru fiecare coali¸ a ¸ a N ¸ie (grup de juc˘tori) S ∈ 2 \{∅}. situatii de interactiune strategic˘ ˆ care juc˘torilor li se interzicea ¸ ¸ a ın a ˆ ıncheierea acordurilor ferme.. A2 = 1. Trei prieteni.. . Un joc cooperativ de tip cˆ¸tig este o pereche N.

2})=130. 2. c(S) reprezint˘ a ¸ a costul pe care S trebuie s˘-l pl˘teasc˘ dac˘ membrii ei coopereaz˘. unde N este multimea ¸ finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i c : 2N −→ IR este functia coalitional˘ (caracas a a s ¸ ¸ a teristic˘) cu c(∅)=0. a c({2. a ¸ v({1. Economiile realizate de s cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆ¸tig coresas punz˘tor (obtinut folosind formula (3.1) v(S) := i∈S c({i}) − c(S). adic˘ : a (3. v({1. c({1. Evident. 3})=70. c(∅)=0.1)): v(∅)=v({1})=v({2})=v({3})=0. 3}) = 250. 3})=110 ¸i c({1. 2}) = 50. Cele trei familii trebuie s˘ decid˘ s a a dac˘ coopereaz˘ sau nu ˆ vederea reducerii costurilor ¸i. Cooperarea micilor ˆ ıntreprinz˘tori poate genera cˆ¸tiguri. c({1. 3}) = 300. c({2})=90. s 62 . Pentru ¸ a situatia descris˘. cˆ¸tigul v(S) obtinut prin cooperare reprezint˘ economiile reaas ¸ a lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘rii membrilor s˘i ¸i a a s v(∅)=0. 3})=130. Firma le face o ofert˘ cu cosa s a a turi pentru contracte individuale. v({2. a Un joc cooperativ de tip cost este o pereche N. Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc a c˘rui functie ca¸ a a a ¸ racteristic˘ este v(∅) = v({1}) = v({2}) = 0. 3})=110. unde pentru fiecare coalitie S ∈ 2N \{∅}. Orice joc cooperativ de tip a ın cost genereaz˘ un joc cooperativ de tip cˆ¸tig. 2})=60. cu c({1})=100. c .3 modeleaz˘ ca un joc cooperativ de tip cost o situatie privind instaa ¸ larea unor sisteme de alarm˘ ˆ apartamente. dar a as ei vor intra ˆ aceast˘ afacere numai dac˘ vor c˘dea de acord asupra moduın a a a lui de distribuire a cˆ¸tigului total. trebuie s˘ cad˘ de acord asupra ˆ artirii costului total. 2. iar oferta firmei genereaz˘ functia coalitiona¸ a a ¸ ¸ l˘ c. N ={1. Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi as a folositoare. v({3}) = 200. pentru toti S ∈ 2N . v({1. unde pentru fiecare coalitie a as ¸ S ∈ 2N \{∅}. ¸ Exemplul 3. ˆ situatia ˆ care a a ın s ın ¸ ın decid s˘ coopereze. a v({1. c({3})=80.3. 3})=60 ¸i v({1.19). a a a ımp˘ ¸ Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi util˘ pentru rezolvarea acestei problea a me prin modelarea situatiei ca un joc cooperativ de tip cost ¸i folosirea unui ¸ s concept de solutie considerat rezonabil de c˘tre toate cele trei familii. 3}. 2. Trei familii care locuiesc ˆ acela¸i bloc de locuinte vor s˘-¸i ın s ¸ as instaleze sisteme de alarm˘ cu aceea¸i firm˘. Un concept de solutie din teo¸ ria cooperativ˘ a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distributie a ¸ a celor 300 unit˘¸i valorice ˆ at ıntre cei trei ˆ ıntreprinz˘tori (vezi Exemplul 3. v({1. costuri pentru contracte pentru cˆte dou˘ a a familii ¸i costul pentru un contract colectiv. 3}) = v({2.lei pe unitate. Exema a a a a plul 3. 3})=140. 2.

3} + 60u2. cu cT = S:S⊆T (−1)|T |−|S| v(S).2) uT (S)= 1 dac˘ T ⊆S. Multimea ¸ a ¸ a ¸ N G a functiilor coalitionale v cu multimea juc˘torilor N formeaz˘. Consider˘m urm˘toarele situatii de votare: votare prin a a ¸ majoritate simpl˘ (jum˘tate plus 1) ¸i votare cu majoritate minim˘ fixat˘ ¸i a a s a as un grup cu putere veto.3} . c cu |N |=n. inclusiv pentru trecerea legilor ˆ parlament.3 se poate scrie sub forma v = 60u{1. a 0 altfel. v(∅)=0 ¸i s a ¸ s v(N )=1.3) v= cT uT .3 − 60u{1.4. v sau N. prin N. Interpretarea unui joc unanim uT este c˘ un cˆ¸tig (sau o economie la costuri) a as de o unitate valoric˘ poate fi obtinut dac˘ ¸i numai dac˘ toti juc˘torii din a ¸ as a ¸ a N coalitia T sunt implicati ˆ cooperare. care sunt definite prin ¸ (3. In a ınt as ¸i prin N. Exemplul 3. Orice joc v ∈ G poate fi exprimat ¸ ¸ ın ca o combinatie liniar˘ de jocuri unanime de forma ¸ a (3. T ∈2N \{∅} Exemplul 3. Un joc v ∈ GN se nume¸te simplu dac˘ v(S) ∈ {0. pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel putin 51 ¸ de voturi ˆ favoarea legii supuse votului. T ∈ 2N \ {∅}.2. Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ ın a ¸ a 63 . Primul tip de votare este folosit frecvent.2} + 70u{1.5. c vom subˆ ¸elege un joc de tip cost. maximizarea economiilor ˆ jocul de tip cˆ¸tig asociat jocului de ın as ˆ cele de urmeaz˘. O baz˘ interesant˘ a acestui spatiu liniar este a a ¸ multimea jocurilor unanime uT . a ¸ a In un joc este identificat cu functia sa caracteristic˘ (coalitional˘). cu un vector (punct) a n ˆ IR2 −1 . Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple. Presupunˆnd c˘ parlamentul const˘ din ın a a a 100 membri. un spatiu ¸ ¸ ¸ ¸ liniar (2n − 1)–dimensional. v vom subˆ ¸elege un joc de tip cˆ¸tig tip cost). ˆ mod normal. s ınt O reprezentare geometric˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caraca ın ¸ teristice identific˘ un joc N. iar ˆ ıntr-un joc de tip cost ei urm˘resc minimizarea costurilor (sau. 1} pentru toti S ∈ 2N \ {∅}. a echivalent.ˆ Intr-un joc cooperativ de tip cˆ¸tig juc˘torii urm˘resc maximizarea cˆ¸as a a as tigurilor. Jocul v din Exemplul 3. ˆ raport ¸ ¸ ¸ a a ın cu adunarea ¸i ˆ s ınmultirea cu un scalar a functiilor coalitionale. ale c˘rui componente sunt valorile functiei caracteristice pentru ın a ¸ n o ordine fixat˘ a celor 2 − 1 coalitii nevide de juc˘tori.

4. Un joc care se exprim˘ a ca o combinatie liniar˘ cu coeficienti pozitivi de jocuri unanime. contributia marginal˘ a lui i la N este Mi (N. Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ prin jocul simplu v definit pentru a ¸ a N fiecare S ∈ 2 \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ |S| ≥ 9 ¸i {1. pentru fiecare S ∈ 2N ¸i pentru fiecare i ∈ S. O coalitie S ∈ 2N \ {∅} se zice c˘ are ¸ a putere veto dac˘ v(T )=0 pentru toti T astfel c˘ S ⊆ T. Un joc v ∈ GN se nume¸te aditiv dac˘ v(S ∪ T )=v(S) + v(T ) s a pentru toti S. 4. Un joc se nume¸te a ¸ a s N joc veto dac˘ exist˘ o coalitie S ∈ 2 \ {∅} cu putere veto. a s s altfel. Un joc v ∈ G se nume¸te neesential dac˘ el este un joc aditiv.prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ a |S| ≥ 51 ¸i v(S)=0. Un joc v ∈ G se nume¸te superaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≥ s a v(S) + v(T ) pentru toti S. 3. este un joc veto a ¸ (coalitia {1. Un s ¸ a N joc v ∈ G se nume¸te N -esential dac˘ v(N ) > s ¸ a v({i}). Cele mai multe jocuri cooperative de tip cˆ¸tig care apar prin modelarea situatiilor reale sunt as ¸ N jocuri superaditive.5. contributia In s ¸ marginal˘ a lui i la S este Mi (S. Un joc v ∈ GN se nume¸te convex (Sha¸ s pley. etichetati ¸ ¸ aici cu 1. au putere veto ¸i unde pentru a vota o lege sunt necesare s cel putin 9 voturi pro incluzˆnd voturile pro ale tuturor membrilor cu putere ¸ a veto. 5} are putere veto). T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. este un joc convex. v) := v(S)−v(S\{i}).3). 5}⊆S ¸i v(S)=0. 3. Un joc v ∈ G se nume¸te nenegativ dac˘ pentru orice S ∈ 2N s a avem v(S) ≥ 0. 2. T ∈ 2N s a ¸ N cu S⊆T. . 2. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. 5. 1971) dac˘ v(S ∪ T ) + v(S ∩ T ) ≥ v(S) + v(T ) pentru toti S..1)-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru fiecare i ∈ N ¸i v(N )=1. a s N Un joc v ∈ G se nume¸te monoton dac˘ v(S) ≤ v(T ) pentru toti S. din Exemplul 3. T ∈ 2N . conform cu ¸ a ¸ formula (3. 4. ˆ particular.. pena In tru fiecare i ∈ N . Un joc v ∈ GN este 0-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru toti i ∈ N. altfel. v({n})) ∈ IR ˆ ıntrucˆt v(S)= ai pentru toti S ∈ 2N . 2. 3. a ¸ Evident. Un joc aditiv este determinat de c˘tre ¸ a n vectorul a=(v({1}). T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. Un joc v ∈ GN se nume¸te subaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≤ v(S) + v(T ) s a pentru toti S. orice joc convex este un joc superaditiv. Cele mai multe jocuri ¸ cooperative de tip cost care apar prin modelarea situatiilor reale sunt jocuri ¸ subaditive. v) := ¸ a 64 i∈N i∈S . Un joc a ¸ v ∈ GN este (0. ¸ ˆ jocul v ∈ GN . Al doilea de tip de votare e folosit ˆ Consiliul s ın Natiunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri. Jocul de votare a a ¸ corespunzˆnd Consiliului Natiunilor Unite. a ¸ Jocurile aditive formeaz˘ un subspatiu liniar n-dimensional al spatiului liniar a ¸ ¸ N N G .

unde coeficientii αSj ¸ j=1.. s Definitia jocurilor balansate se bazeaz˘ pe notiunea de aplicatie balansat˘ ¸ a ¸ ¸ a (echilibrat˘). ıncˆ ¸ j|i∈Sj sunt ponderi asociate la fiecare coalitie Sj (aceste ponderi sunt unic deter¸ minate pentru colectii balansate minimale). v) pentru fiecare S cu n ∈ S. S2 . Un joc v ∈ GN se nume¸te un joc big boss cu n ca big s boss (Muto et al. O colectie B de coalitii S ∈ 2 \ {∅} este o colectie balansat˘ ¸ ¸ ¸ a N (echilibrat˘) dac˘ exist˘ o aplicatie balansat˘ λ astfel ˆ at B={S ∈ 2 \{∅} | a a a ¸ a ıncˆ λ(S) > 0}. αSj > 0. Jocurile convexe ¸i jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate. .. (ii) v este un joc monoton. Sk } de coalitii ¸ a ¸ a ¸ ¸ nevide este balansat˘ (echilibrat˘) dac˘ exist˘ αS1 . Un joc v ∈ GN se nume¸te a s s balansat (echilibrat) dac˘ pentru orice aplicatie balansat˘ λ : 2N \{∅} −→ IR+ a ¸ a λ(S)v(S) ≤ v(N ). w ∈ GN ˆ aceea¸i clas˘ de echivalenta fiind ¸a a ın s a ¸˘ ”ˆ esent˘” acela¸i joc. O colectie balansat˘ se nume¸te colectie balansat˘ minimal˘ dac˘ ¸ a s ¸ a a a nu contine o alt˘ colectie balansat˘. O colectie B={S1 . numit˘ ın ¸a ın ¸ ¸˘ a a S-echivalent˘... dou˘ jocuri v. (iii) v are proprietatea uniunii.. unde eS este vectorul caracteristic al S∈2N \{∅} lui S.8 care a fost demonstrat˘ independent de Bondareva (1963) ¸i Shaa s N pley (1967). . αSk ∈ IR. O aplicatie λ : 2N \{∅} −→ IR+ se nume¸te aplicatie balansat˘ a ¸ s ¸ a (echilibrat˘) dac˘ a a λ(S)eS =eN . Pentru cele mai multe concepte de solutie este a ¸ suficient s˘ ne ocup˘m de un singur joc ˆ a a ıntr-o anumit˘ clas˘ de echivalent˘ a a ¸a 65 i∈S .. ˆ jocul w fiecare juc˘tor prime¸te ori un bonus ın a s (dac˘ ai > 0) ori o penalizare (dac˘ ai < 0) ˆ a a ınainte ca suma k · v(N ) s˘ a fie distribuit˘ ˆ a ıntre juc˘tori.. a a a a unde rata de schimb este k.. adic˘ a v(N ) − v(S) ≥ i∈N \S Mi (N.v(N )−v(N \{i}). Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘ ın ¸a s a N exist˘ k > 0 ¸i un joc aditiv a ∈ G astfel c˘ w(S)=kv(S) + a(S). ¸ Multimea GN a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partitionat˘ ¸ ¸ a ˆ clase echivalent˘ ˆ raport cu o relatie de echivalenta strategic˘.. Importanta acestei notiuni urmeaz˘ din Teo¸ ¸ a avem S∈2N \{∅} S rema 3. a a a a αSj =1. Putem considera c˘ w se obtine ¸ a ¸ din v prin urm˘toarele transform˘ri: (i) unitatea valoric˘ este schimbat˘. 1988) dac˘: (i) v este un joc veto unde coalitia {n} are a ¸ putere veto. .. cu (e )i =1 dac˘ i ∈ S ¸i (eS )i =0 altfel. unde a s a N a(S)= ai pentru toti S ∈ 2 \ {∅}. astfel ˆ at pentru toti i ∈ N. k.

3 .1)¸ normalizat.. Un concept de solutie este o aplicatie care a ¸ ¸ asociaz˘ fiec˘rui joc dintr-o anumit˘ clas˘ de jocuri unul sau mai multi vectori a a a a ¸ n de plat˘ x=(x1 . Fiecare joc v ∈ GN este strategic echivalent cu un joc w ∈ GN care a v({i}) pentru orice S ∈ 2N . avem s ¸ w=k · v + a implic˘ f (k · v + a)=k · f (v) + a. . Se poate verifica u¸or c˘ pentru s a k=1/(v(N )− v({i})) ¸i ai =−v({i})/(v(N )− v({i})). si anume: multimea ¸ ¸ a ¸ preimputatiilor. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi t v˘zute ca ni¸te conuri poliedrale. τ -valoarea.1)-normalizat. este (0. Ele s fac selectii din multimi particulare de vectori de plat˘.1)-normalizat corespunz˘tor a ¸a a a N acelei clase. ˆ paragrafele 3. s ¸ jocul w definit prin w(S)=k · v(S) + a(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}.strategic˘. Multimea P I(v) este un hiperplan ˆ IRn . big boss. ˆ Intr-o este 0-normalizat.. Problema esential˘ ˆ teoria jocurilor cooperative ˆ forma functiei ca¸ a ın ın ¸ racteristice este cum s˘ se distribuie v(N ) ˆ a ıntre juc˘tori dac˘ marea coalitie a a ¸ N se formeaz˘. Aceast˘ problem˘ este rezolvat˘ folosind concepte de solutie a a a a ¸ din teoria cooperativ˘ a jocurilor. xn ) ∈ IR . toate ¸ a ¸a a ¸ jocurile aditive a ∈ GN ¸i toti k > 0. ¸ ¸ ¸ s a Multimea preimputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ P I(v) := x ∈ IRn | i∈N i∈N i∈N i∈S xi = v(N ) . balansate. Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea de invariant˘ cu privire a ¸a la echivalenta strategic˘ (S-echivalent˘) dac˘ pentru toti v. multimea imputatiilor ¸i sˆmburele jocului.5 vom prezenta urm˘toarele solutii de acest In a ¸ tip: valoarea Shapley. a O sarcin˘ fundamental˘ a teoriei jocurilor cooperative este s˘ fac˘ lumin˘ a a a a a asupra structurii diferitelor clase de jocuri. fiind intersectii finite de semispatii ˆ a s ¸ ¸ ınchise. ¸ ın 66 . Conceptele de solutie care asociaz˘ fiec˘rui joc a ¸ a a v ∈ GN un singur vector plat˘ se numesc de tip ”single-valued” sau ”onea point”.. Fiecare joc N -esential v ∈ G este strategic echivalent cu un ¸ N joc w ∈ G care este (0. pentru toti i ∈ N. Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor superaditive. unde w(S)=v(S) − clas˘ de echivalent˘ se consider˘ adesea jocul (0. convexe. σ-valoarea. w ∈ GN .3. considerate ca subclase ale spa¸iului liniar GN . nucleolul ¸i AL-valoarea.

. ¸ Multimea I(v) este un simplex cu punctele extremef 1 (v). fn ) cu  dac˘ i = j a  v({i})  i fj = v(N ) − v({k}) dac˘ i=j.. Multimea I(v) este nevid˘ dac˘ ¸i numai dac˘ jocul v este ¸ a as a N-esential.. I N este un con ˆ multimea GN a ın ¸ ¸i CIS : I N −→ IRn este un concept de solutie de tip single-valued definit s ¸ n pentru fiecare v ∈ I N prin CIS(v) := 1/n i=1 f i (v).. f i (v)=(f1 .... a ¸ a Sˆmburele unui joc c ∈ GN este a C(c) := {x ∈ IRN | i∈S xi ≤ c(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅} ¸i ¸ s i∈N xi =c(N )}.... f n (v). 1953). Sˆmburele unui joc v ∈ GN este a C(v) := {x ∈ I(v) | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}. unde ¸ i i pentru fiecare i ∈ N. Din punct de vedere geometric.. a   k∈N \{i} Teorema 3. . Atunci ¸ (i) I(v) este o multime infinit˘. . . ¸ Dac˘ ˆ a ıntr-un joc este propus un element al sˆmburelui. fji .. 67 .6.7 Fie v ∈ GN un joc N-esential.. Teorema 3.Multimea imputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ I(v) = x ∈ IRn | i∈N xi = v(N ) ¸i xi ≥ v({i}) pentru toti i ∈ N s ¸ . ınf˘s a a Not˘m cu I N ={v ∈ GN | I(v) = ∅}. ¸ a (ii) I(v) este ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a punctelor f 1 (v). Conceptul de solutie dominant ˆ teoria cooperativ˘ a jocurilor este sˆm¸ ın a a burele (Gillies. nici-un subgrup de a juc˘tori nu poate obtine mai mult prin separarea sa de restul juc˘torilor. f n (v). CIS(v) este baricentrul lui I(v).

Sˆmburele unui joc poate fi multimea vid˘. Potters ¸i Tijs (1989). Forma sˆmburelui unui joc convex este a a a a descris˘ de c˘tre Shapley (1971). v) pentru fiecare i ∈ N \{n}}. Multimea ¸ a ¸ σ −1 −1 P (i) := {r ∈ N | σ (r) < σ (i)} const˘ din toti predecesorii lui i cu a ¸ 68 .3 are sˆmburele a C(c)={(30. 80)}) sau poate contine o infinitate de elemente. Faptul c˘ sˆmburele C(v) al unui joc v ∈ GN este solutia m˘rginit˘ a a ¸ a a a unui sistem de inecuatii liniare ˆ ¸ ınseamn˘ c˘ sˆmburele unui joc este un a a a politop.8 Fie v ∈ GN . Jocurile convexe sunt jocuri exacte. 1953) asociaz˘ cu fiecare v ∈ GN o preimputatie a ¸ σ pe baza vectorilor contributiilor marginale m (v) ai jocului. ¸ a ın Teorema 3. unde ¸ σ = (σ(1). a ınf˘s a a ¸ Sˆmburele unui joc convex ¸i a unui joc big boss sunt politopi speciali cu a s o structur˘ geometric˘ frumoas˘. definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v E (S)= min i∈S i∈S xi | x ∈ C(v) . Urm˘toarele afirmatii sunt echivalente: a ¸ (i) C(v) = ∅.. Sˆmburele ¸ a unui joc cooperativ de n persoane este o multime poliedral˘ ˆ IRn . Sˆmburele C este un concept de solutie care satisface proprietatea de Sa ¸ echivalenta.. jocul cost din Exemplul 3. Not˘m cu a a Π(N ) multimea tuturor permut˘rilor σ : N −→ N ale lui N . Sˆmburele unui joc big boss cu n a s a ca big boss este C(v)={x ∈ I(v) | 0 ≤ xi ≤ Mi (N. (ii) Jocul v este balansat. σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘torilor.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea s Valoarea Shapley (Shapley. 30. poate consta dintr-un a ¸ a singur element (spre exemplu. Forma sˆmburelui unui joc big boss este a a a descris˘ de Muto.. adic˘ ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a unei multimi finite de vectori x ∈ IRn . Exactificarea unui joc v ∈ GN este jocul v E cu v E (∅)=0.Sˆmburele unui joc se determin˘ prin rezolvarea unui sistem de inecuatii a a ¸ liniare. . Un joc v ∈ G se nume¸te exact dac˘ pentru fiecare S ∈ 2N \{∅} s a exist˘ un x ∈ C(v) cu a xi =v(S). 3. Un joc (balansat) v ∈ GN cu C(v)=I(v) se nume¸te joc (balan¸˘ s N sat) simplex.

adic˘ a ¸ a (3.2) = (7. a ¸ a Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v({1}). anonimitatea.3) = t (4. ¸ • proprietatea juc˘torului fictiv dac˘ fi (v) = v({i}) pentru toti v ∈ GN a a ¸ ¸i pentru toti juc˘torii fictivi i. m(3. . v({2})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2).1. 2})=4. v({n})).4) obtinem Φ(v) = 1/3!(21. 15.3. σ∈Π(N ) Exemplul 3. 7). i. v({1. Pentru jocul unanim pe T. 3})=15. Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ GN este media aritmetic˘ a vectorilor contributiilor marginale ai jocului. • aditivitate dac˘ f (v + w) = f (v) + f (w) pentru toti v. a ¸ 69 . ¸ Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘ persoane este a Φ(v)=(v({1})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2. iar v este jocul cu v (σ(U )) := v(U ) pentru toti U ∈ 2 . m(2. Consider˘m jocul cooperativ cu v({1})=v({2})=v({3})=0. sime¸ a tria (tratament egal al juc˘torilor simetrici). 15/2. • anonimitate dac˘ f (v σ ) = σ ∗ (f (v)) pentru orice σ ∈ Π(N ). valoarea Shapley este Φ(uT ) = 1/|T | eT .privire la permutarea σ. v({1. unde σ ∗ : a IRn −→ IRn este definit˘ prin (σ ∗ (x))σ(k) := xk pentru toti x ∈ IRn ¸i a ¸ s σ σ N k ∈ N. 54) = (7/2. m(1.2. v({2. a v({1. m(2. 15). 4. 13.2. 16). aceasta este numit˘ solutia standard a unui joc cooperativ de dou˘ persoane. Valoarea Shapley satisface urm˘toarele propriet˘¸i care o fac un cona at cept de solutie interesant pentru teoria cooperativ˘ a jocurilor: eficienta. a Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea: a • eficient˘ dac˘ ¸a a i∈N fi (v) = v(N ) pentru fiecare v ∈ GN . uT .2) = (0.. 0).3) = (0.1) = (5. w ∈ GN .3. 0). 2. 3})=7. 0. 0. Prin formula (3. 9)..e. 16). 13. a Valoarea Shapley este singura solutie care satisface propriet˘¸ile : eficient˘..1) = (5. proprietatea juc˘torului fictiv. proprietatea juc˘torului fictiv ¸i aditivitate (caracterizare axioa s matic˘). m(3. S¸ a ¸ echivalenta.9. aditivitatea.1. juc˘tori i ∈ N astfel c˘ v(S ∪ {i}) = s ¸ a a a N \{i} v(S) + v({i}) pentru toti S ∈ 2 ¸ . Vectorii contribu¸iilor marginale sunt m(1. ¸ at ¸a anonimitate. 3})=20.4) Φ(v) := 1/n! mσ (v). 45. Pentru v ∈ GN ¸i σ ∈ Π(N ) vectorul contributiilor s ¸ σ σ σ marginale m (v) are coordonate de forma mi (v) := v(P (i) ∪ {i}) − v(P σ (i)) pentru orice i ∈ N.

4. Valoarea Shapley nu satisface ˆ general proprietatea de rationalitate indiın ¸ vidual˘. v({1. v({2. Folosind propriet˘¸ile caracteristice ale valorii Shapley a at ˆ ımpreun˘ cu formula (3. v({1.• simetrie (tratament egal al juc˘torilor simetrici) dac˘ fi (v) = fj (v) a a pentru toti i. Determin˘m valoarea Shapley a jocului v din Exemplul a 3.10. Exist˘ multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu a a este un element al sˆmburelui. 2}) nu este satisf˘cut˘ (5 + 4 < 10). Φ3 (v) = 45. spre deosebire de valoarea Shapley.3) ¸i expresia valorii Shapley a unui joc unanim. 3}) = 12. se face o medie aritmetic˘ a n! vectori care corespund celor a n! permut˘ri posibile ale celor n juc˘tori ˆ a a ıntr-un joc cooperativ de n persoane. • rationalitate individual˘ dac˘ fi (v) ≥ v({i}) pentru toti v ∈ GN ¸i ¸ a a ¸ s i ∈ N.5): Φ1 (v) = 60 · 1/2 + 70 · 1/2 + 0 − 60 · 1/3 = 45. cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘. ˆ jocul v({1})=v({2})=v({3})=0.j} . Alte formul˘ri ale valorii Shapley existente ˆ literatura teoriei jocurilor a ın cooperative. Dar. a Exemplul 3. 2. y ∈ IRn : 70 . 2005) este un concept de solutie definit pe multimea ¸ ¸ N jocurilor balansate (adic˘ jocuri v ∈ G cu C(v) = ∅). 3}) In = 8. a s obtinem o alt˘ formulare a valorii Shapley. Ca ¸i ˆ definitia a s ın ¸ valorii Shapley. Deci Φ(v) = (45. 2})=10. In a a a a Pentru fiecare x. care are mare aplicabilitate prac¸ a tic˘ a cT T c T uT .5) Φ(v) = e pentru toti v ∈ GN cu v = ¸ |T | N N T ∈2 \{∅} T ∈2 \{∅} Exemplul 3. pe divia dende ¸i pe extensia multiliniar˘ a unui joc cooperativ. ˆ IRn ordinea lexicografic˘ ≥L este definit˘ dup˘ cum urmeaz˘.11. unde ace¸ti vectori sunt vecs torii contributiilor marginale. Φ2 (v) = 40. nu sunt prezentate s a ˆ acest curs. 45). vectorii utilizati de AL-valoarea jocului sunt ¸ ¸ elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii lexicografice. a a Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆmburelui a jocului ¸i ocup˘ o pozitie central˘ ˆ cadrul acestuia: ea coincide cu ”baris a ¸ a ın centrul” sˆmburelui. Φ(v)=(5. v({1. 3) ∈ C(v) deoarece inegali/ tatea x1 + x2 ≥ v({1. 4. ın AL-valoarea (Tijs. 3}) = 6. j ∈ N astfel ˆ at v(S ∪ {i}) = v(S ∪ {j}) pentru toti ¸ ıncˆ ¸ S ∈ 2N \{i. (3. folosind formula (3. 40.

. notat cu Lσ (v)..2. simetrie. . S-echivalenta. . adic˘ media lexicografic˘ a jocului (”average lexicographic value”). 5. este unicul a ın element al lui C(v) cu propriet˘¸ile: (Lσ (v))σ(1) = max{xσ(1) | x ∈ C(v)}.. (Lσ (v))σ(2) . Deci. σ∈Π(N ) Exemplul 3.. v({1. 3}) = v({2.. . x = (8. AL-valoarea ¸i valoarea Shapley coincid. aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde sˆmburele este o corespondent˘ aditiv˘. 2).. Observ˘m c˘ Lσ (v) este un punct extrem al lui C(v) pentru a a fiecare σ ∈ Π(N ). notat cu L(C). 0..2.• x >L y dac˘ exist˘ r ∈ {1.. Ordinea lexicografic˘ este o relatie de ordine liniar˘ pe IRn . 1. 11.1) (v) = (0. (Lσ (v))σ(n−1) )}. L(1. unde s E v este exactificarea lui v (proprietatea de invariant˘ cu privire la exactifi¸a care).. Maximul lexis cografic al sˆmburelui C(v) al lui v ˆ raport cu σ. rationalitate a a at ¸˘ ¸ individual˘. pentru orice joc (balansat) simplex ¸i pentru orice joc big boss (cu n ca big boss). AL-valoarea AL(v) a jocului v este (3.1) (v)) = (1..3) (v) = (2.3) (v)+L(1. AL(v) = Φ(v E ). AL-valoarea satisface o gam˘ larg˘ de propriet˘¸i: eficienta. 10.. 3}) = 3 avem L(1.3.. (Lσ (v))σ(n) = max{xσ(n) | x ∈ C(v) cu (xσ(1) . 3}) = 1. 1. 1. Pentru un joc (balansat) de dou˘ persoane AL-valoarea jocului coincide a cu solutia standard a jocului (deci ¸i cu valoarea Shapley a jocului). 5. 0) >L (8. atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat rezolvˆnd o problem˘ de optimizare. adic˘ AL(v) = s a Φ(v). 2})= v({1.. Dac˘ C este un ˆ ¸ a politop. a a Pentru orice joc balansat v ∈ GN .. 0).. AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘ a tuturor a σ L (v). a ¸a a 71 . L(3.. 2. xσ(n−1) )=((Lσ (v))σ(1) .3. • x ≥L y dac˘ x = y sau x >L y. n} astfel ca xk = yk pentru k < r ¸i a a s xr > y r .12.. + L(3. Pentru ¸ s orice joc convex v. a a N Fie v ∈ G un joc balansat ¸i σ = (σ(1)..2.2) (v) + . a Spre exemplu.2. AL(v) = 1/3!(L(1. Pentru jocul v cu v({1})=v({2})=v({3}) = 0. 10). Pentru o a ¸ a multime compact˘ C ⊆ IRn exist˘ un maxim lexicografic unic x ∈ C (cu ¸ a a ˆ proprietatea x ≥L x pentru toti x ∈ C). . 100) = y. proprietatea juc˘torului fictiv. invariant˘ a ¸˘ a ¸a cu privire la exactificare. σ(n)) ∈ Π(N ). xσ(2) . at (Lσ (v))σ(2) = max{xσ(2) | x ∈ C(v) cu xσ(1) = (Lσ (v))σ(1) }. . 1).2) (v) = (2.6) AL(v) = 1/n! Lσ (v)... Pentru orice joc balansat de trei persoane. v({1.

v({n})). i). restul R(S. Pentru a ¸ N un joc v ∈ SB . a a Pentru τ -valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘ este a¸a-numitul a s vector al dreptului minim. cel mai mare dintre a ¸ toate resturile disponibile pentru el ˆ coalitiile ˆ care el este un membru. vectorul ideal al pl˘¸ilor este vectorul contributiilor marginale ale juat ¸ c˘torilor la marea coalitie. v). . v). Pentru ambele valori. v({2}). Mn (N.. adic˘ i(v) = (v{1}).. σ-valoarea ¸i τ -vaa a s loarea. a ¸ as ¸ ¸ a a Mj (N. S:i∈S Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru τ -valoarea jocului este a¸adar veca s torul m(v) ale c˘rui coordonate sunt mi (v) pentru toti i ∈ N. v)). a ¸ N Un joc v ∈ G se nume¸te semibalansat dac˘ s a • i(v) ≤ M (N. v). R(S. a ¸ a Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al a valorilor individuale ale juc˘torilor.. σi (v) = v(N ). i) := v(S) − j∈S\{i} Juc˘torul i ar putea pretinde de la marea coalitie N .4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea s Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector plat˘ eficient care este un cel mai bun compromis ˆ a ıntre doi vectori plat˘ coresa punzˆnd la situatii extreme: situatia ”ideal˘” (de fapt ”utopic˘”) ¸i situatia a ¸ ¸ a a s ¸ ”catastrofal˘”(cea mai rea posibil˘). v) ¸i s • i∈N v({i}) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. v). 1] este unic determinat prin 72 . ce va definit ˆ cele ce urmeaz˘ pe baza vectoruın a lui contributiilor marginale ale juc˘torilor la marea coalitie. i∈N unde α ∈ [0.3.. v). ın ¸ ın adic˘ dreptul minim al juc˘torului i ˆ jocul v este a a ın mi (v) := max R(S. . adic˘ vectorul M (N. Pentru fiecare ¸ a ¸ S ∈ 2N \{∅} ¸i pentru fiecare i ∈ N.. v) = (M1 (N. i) disponibil pentru juc˘torul s a i dac˘ coalitia S se formeaz˘ ¸i toti ceilalti juc˘tori j ∈ S primesc plata ideal˘.. σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘ prin a (3.7) σ(v) := α i(v) + (1 − α)M (N. Not˘m cu SB N multimea jocurilor v ∈ GN care sunt semibalansate. este Mj (N.

100) ¸i 100 ≤ 200 ≤ 300. τi (v) = v(N ). 0. 0). 100) ¸i 0 ≤ 200 ≤ 300. v) = (200. 3}) = 200. Model˘m aa ¸ s a a aceast˘ situatie ca un joc de trei persoane. 50) = σ(v).8). τ -valoarea τ (v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersectie al ¸ segmentului [m(v). a ¸ a a a juc˘torul 2 este cump˘torul care ofer˘ 100 e ¸i juc˘torul 3 este cump˘r˘torul a a a s a aa care ofer˘ 200 e. calcul˘m τ -valoarea sa folosind formula s a a (3. 0. 2. 0).7) obtinem σ(v) = s ¸ α(0. Jocul este a quasi-balansat deoarece (100. ¸ Din punct de vedere geometric. 0. 0) ≤ (200. Verific˘m dac˘ ın a a jocul este semibalansat ¸i. σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat v este unicul punct de intersectie al segmentului [i(v).13. 100). τ -valoarea τ (v) a jocului este definit˘ prin a (3. unde α este determinat din conditia σ1 (v) + ¸ σ2 (v) + σ3 (v) = 200. v). 0. 0) + (1 − α)(200.8) τ (v) := αm(v) + (1 − α)M (N. Consider˘m o situatie cu un vˆnz˘tor al unui tablou ¸i a ¸ a a s doi cump˘r˘tori potentiali. deci σ(v) = (400/3.14. unde juc˘torul 1 este vˆnz˘torul. 0) ≤ (200. i∈N unde α ∈ [0.8) obtinem τ (v) ≤ (150. Verific˘m dac˘ a a a jocul este quasi-balansat ¸i. iar vectorul ideal este M (N. 2}) = a ¸ a 100. Calcul˘m vectorul dreptului minim m(v) = (100. v({1.13. 0. M (v)] cu hiperplanul ¸ n E(v) = {x ∈ IR | xi = v(N )} al vectorilor de plat˘ eficienti pentru v. Not˘m cu Q multimea jocurilor v ∈ GN care sunt quasi-balansate.Exemplul 3. v) ¸i s • i∈N N i∈N mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. Jocul este semibalansat deoarece (0. unul oferind 100 e ¸i cel˘lalt 200 e. Din punct de vedere geometric. v(S) = 0 ˆ rest. 73 . Prin formula (3. 100). 0. calcul˘m σ-valoarea jocului folosind s a a formula (3. 0. Obtinem α = 1/3. M (v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘ eficienti a ¸ pentru v. Consider˘m jocul v din Exemplul 3. 1] este unic determinat prin Exemplul 3. v). dac˘ este. Prin s formula (3.7). v({1. Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0. dac˘ este. 0. Functia caracteristic˘ a jocului este v({1}) = 0. 0. 0. 200/3). a ¸ Un joc v ∈ GN se nume¸te quasi-balansat dac˘ s a • m(v) ≤ M (N. Pentru a ¸ un joc v ∈ QN . τ (v) = σ(v). ¸ Pentru orice joc convex v. 0. v({1. 3}) = 200.

• Mi (N. anonimitatea. c). a ˆ general. Dac˘ v ∈ GN este un joc balansat.15. ¸ a n N O aplicatie f : Q −→ IR are ¸ • proprietatea dreptului minim dac˘ f (v) = m(v) + f (v − m(v)) pentru a N orice v ∈ Q . v(N ) − Mi (N.. pentru fiecare i ∈ N. Mi (N. rationalitatea indiviat a ¸ ¸ dual˘. c) ≤ c(N ) ≤ i∈N mi (c). S-echivalenta. proprietatea juc˘torului fictiv. In a Un joc N. c este quasi-balansat dac˘ a • i∈N Mi (N. mi (c) = min (c(S)− S:S i Mj (N. Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ -valoarea jocului este n−1 1 1 1 1 τ (v) = M1 (N. unde. v) ¸i s 2 2 2 2 i=1 τ (v) = AL(v). c) ≤ mi (c) pentru fiecare i ∈ N. M2 (N. τ -valoarea nu este un element al sˆmburelui jocului. 1] este unic determinat prin conditia de eficienta.. atunci v ∈ SB N ¸i ¸ a s N v∈Q . Mn−1 (N. c)). propriea ¸ a tatea dreptului minim. ¸ ¸˘ 74 . vectorul m(c) este vectorul contributiilor maximale. v). unde α ∈ [0. v). ¸ j∈S\{i} Propozitia 3. v).. 1987)). τ (v) = Φ(v). Pentru un joc quasi-balansat c. proprietatea de proportionalitate restrictiv˘. ın a τ -valoarea este unica regul˘ de alocare pe QN care satisface propriet˘¸ile: a at eficienta. τ -valoarea τ (c) este definit˘ prin a τ (v) = αm(c) + (1 − α)M (N. Pentru un joc big boss convex.Propriet˘¸i satisf˘cute de τ -valoare sunt: eficienta. proportionalitate restrictiv˘ ¸i proprietatea dreptului minim ¸˘ ¸ a s (caracterizare axiomatic˘ (Tijs. • proprietatea de proportionalitate restrictiv˘ dac˘ f (v) este un multiplu ¸ a a al lui M (v) ˆ cazul cˆnd m(v) = 0. c) = c(N )−c(N \{i}). .

v) := v(S) − x(S). ın a ¸ Vectorul θ(x. 3}) = 12. x. {2}. v({1. v)>0. v) = (0. v) ≤ 0. v). x. −5). v)= − 1. N } va evalua e(S. Diferenta v(S) − x(S) a fost numit˘ de Schmeidler excesul ¸ a coalitiei S cu privire la imputatia x ˆ jocul v.. x({2. pentru a decide dac˘ accept˘ imputatia x sau ¸ a a ¸ o refuz˘. e({2}. a ¸ a a ¸ a a N Fiecare coalitie S ∈ 2 \{∅. v). 2. 2}. Evident. {1. v) = −5. x({3}) = 4. v) = (−5. 0. pe baza posibilit˘¸ilor v(S) ale coalitiilor S ∈ ¸ at ¸ 2N \{∅. . x. adic˘ ¸ a ın ¸ a x(S) = xi . −3. e({2. 3}) = 7. adic˘ v(S). notat cu e(S. s excesul coalitiei S cu privire la x ˆ jocul v este ¸ ın (3. −4. x. x. {2. −4. 3}) = 6. v) vectorul obtinut din e(x. ¸ e({3}. Pentru ordinea coalitiilor {1}. {1. v) = −1. Excesele coalitiilor sunt: e({1}. Not˘m vectorul exceselor. x. 3}. xn ) ∈ I(v) reprezint˘ un mod posibil de distribuire a lui v(N ) dar acceptul de cooperare a ˆ cadrul marii coalitii depinde de acordul tuturor coalitiilor asupra unei ın ¸ ¸ anumite distributii x ∈ I(v). Dac˘ e(S. −1. v))S∈2N \{∅. coalitia S va compara excesul s˘u ın ¸ a ¸ a cu cel al celorlalte coalitii. x.. dac˘ e(S. 3}) = 9. v) s a ¸ prin rearanjarea componentelor sale e(S. v)= − 4.. ¸ a coalitia S are o nemultumire direct˘ fata de x ¸i poate s˘ refuze cooperarea ¸ ¸ a ¸˘ s a ˆ marea coalitie. −1. Consider˘m jocul v({1} = v({2}) = v({3}) = 0. pentru o ordine fixat˘ a coalitiilor. 2}) = 8. i∈S Consider˘m situatia cˆnd o anumit˘ distributie x este propus˘ juc˘torilor. −1.3. Dac˘ juc˘torii ¸ ¸ ın a a 75 . x. 4) ¸ avem x({1}) = 5. {3}. Rearanjˆnd componentele lui a e(x. ın a Exemplul 3. v) ˆ ordine descresc˘toare. 3. −3. x. x({1. N }. −1). vectorul exce¸ selor este e(x. v) permite evaluarea rapid˘ a efectului global al imputatiei a ¸ x asupra (nemultumirii) ansamblului coalitiilor ˆ jocul v. e({1. Pentru a N fiecare joc v ∈ G cu I(v) = ∅. x({2}) = 3. 2}) = a v({1. N } ¸ a ¸ ˆ jocul v se face ˆ mod natural calculˆnd diferenta ˆ ın ın a ¸ ıntre ceea ce coalitia ¸ S poate obtine pe cont propriu. v)=0. v({2. v) ˆ ordine descresc˘toare obtinem θ(x.16. x({1. 3}.N } ¸i not˘m cu θ(x. x. Pentru imputatia x = (5.9) e(S. Evaluarea unei distributii x de c˘tre o coalitie S ∈ 2N \{∅. v) ≤ (e(S. N }. orice vector x = (x1 . x. ¸i ceea ce coalitia S ar primi ¸ a s ¸ conform cu distributia x dac˘ ea ar coopera ˆ cadrul marii coalitii. v({1. v) = −3. x. 3}) = 8. x2 . 2}. 3}. 3}. Pentru ¸ ¸ ın N fiecare joc cooperativ v ∈ G . e({1.5 Nucleolul Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echitabil˘ a coalitiilor ˆ distribuirea valorii marii coalitii ˆ a ¸ ın ¸ ıntre juc˘tori. x. cu a a a ¸ e(x. fiecare x ∈ I(v) ¸i orice S ∈ 2N \{∅.

−1. x∗ ) astfel ˆ at ¸ ıncˆ 1 2 n θ(x∗ .. v) conduce la θ(y. fiindc˘ ¸ ¸ a ¸ a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la x este mai mic˘ decˆt ¸ ¸ a a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la y. . ei vor prefera ¸ a ¸ s acea imputatie care minimizeaz˘ nemultumirea maxim˘ a coalitiilor.. −4. adic˘ C(v) = ∅. ¸ Teorema 3. x ¸i y. Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘ ¸i contine un singur a s ¸ element. −2. −4. v) pentru toti x ∈ I(v). 0. −1. −3. −6). ¸ ¸ In excesul maxim ˆ raport cu x este mai mic decˆt excesul maxim ˆ raport ın a ın cu y.au de ales o imputatie din dou˘ imputatii propuse.. Un calcul similar ce cel f˘cut pentru θ(x. imputatia x va fi preferat˘ imputatiei y. v). atunci nucleolul selecteaz˘ a a un element al sˆmburelui jocului. −2. adic˘ η(v) ∈ C(v). v) = (0. Exemplul 3. v) ¸i ¸ ¸ a s θ(y. x∗ . Aceast˘ ¸ a ¸ a ¸ a selectie se poate obtine prin compararea lexicografic˘ a vectorilor θ(x. v) ≤ 0 pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}. x. multimea η(v) a a a ¸ imputatiilor x∗ = (x∗ .16. −6) obtinem x ≤L y. Dac˘ ¸ a ın a a sˆmburele unui joc v este nevid. Adeseori referim imputatia selectat˘ de nucleol ˆ jocul v ca η(v). Consider˘m jocul v ¸i imputatia x din Exemplul 3. Nucleolul asociaz˘ fiec˘rui joc v ∈ GN . ˆ termeni de exces. 0. −4.17. (Schmeidler. −2. dac˘ sˆmburele jocului este nevid ¸i elementele sale sunt functii de un a a s ¸ parametru. v) ≤L θ(x. atunci componentele imputatiei selectate de nucleol sunt acelea¸i ¸ s 76 . v) = a (0. −5) ¸i s θ(y. v) = (0. 2). ¸ Faptul c˘ nucleolul unui joc este ˆ sˆmburele jocului ori de cˆte ori a ın a a sˆmburele jocului este nevid. ˆ a a ıntrucˆt a C(v) = {x ∈ I(v) | e(S. 1969) Fie v ∈ GN un joc N-esential (adic˘ ¸ a cu I(v) = ∅). 4. atunci η(v) = a a a C(v). Prin urmare.18. Comparˆnd lexicografic a θ(x. a s ¸ Presupunem c˘ juc˘torii au de ales ˆ a a ıntre imputatia x ¸i imputatia y = ¸ s ¸ (6. cu I(v) = ∅. este adesea folositor pentru calcularea nucleolua lui: dac˘ sˆmburele unui joc v const˘ dintr-un singur element. −2.

pentru x ∈ [0. a ¸ ¸ ¸ acestea sunt functii liniare de parametrul respectiv. cu exceptia marii coalitii. 300 − 2x). 300 − 2x). η3 (v) = a s a v(N ) − η1 (v) − η2 (v). 700/3). ın • Se traseaz˘ graficul maximului acestor functii ¸i se determin˘ valoarea a ¸ s a parametrului pentru care aceast˘ functie ˆsi atinge minimul. Observ˘m c˘ a a a juc˘torii 1 ¸i 2 sunt simetrici. a Dou˘ propriet˘¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆ calcularea nucleolului a at ın sau ˆ furnizarea r˘spunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘ o anuın a a mit˘ imputatie este sau nu cea selectat˘ de nucleol: proprietatea juc˘torului a ¸ a a fictiv ¸i proprietatea juc˘torilor simetrici (vezi Exemplul 3. x. este de asemenea s a a a util˘ pentru a r˘spunde (negativ) la ˆ a a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie a a ¸ este sau nu cea selectat˘ de nucleol. 50]. ¸ ¸ ın Tras˘m conturul functiei care este maximul functiilor exceselor ¸i vedem a ¸ ¸ s care este valoarea lui x pentru care aceast˘ functie are valoarea minim˘. Consider˘m jocul v din Exemplul 3.2. Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘ util a pentru a r˘spunde la ˆ a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie este sau nu nua a ¸ cleolul unui joc N -esential. cˆnd sˆmburele este nevid. a ¸ a Pentru jocul nostru. s a Ori de cˆte ori componentele unui vector de plat˘ candidat pentru a fi a a imputatia selectat˘ de nucleol sunt functii liniare de un parametru.19.19). Determinarea nucleolului unui joc se poate s a ın face ˆ general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare. 100/3. Consider˘m multimea exceselor coalitiilor S ∈ ¸ a ¸ ¸ 77 . Nucleolul jocului este. ˆ ıntrucˆt acest vector trebuie s˘ fie o imputatie. Reprezent˘m ¸ ¸ a functiile de x obtinute ˆ sistemul de coordonate xOy. deter¸ a ¸ minarea nucleolului poate fi f˘cut˘ printr-o metod˘ grafic˘ simpl˘: a a a a a • Se determin˘ intervalul pentru valorile parametrului din conditia ca a ¸ vectorul de plat˘ respectiv s˘ fie o imputatie. Relatia dintre nucleolul a a a ın ¸ unui joc ¸i sˆmburele jocului. a ¸ ı¸ Exemplul 3. ¸ • Se reprezint˘ grafic aceste functii (excesele tuturor coalitiilor) pentru a ¸ ¸ valorile parametrului ˆ intervalul determinat specific problemei. ¸ η(v) = (100/3. Evident. a a ¸ • Se calculeaz˘ excesele tuturor coalitiilor nevide.functii liniare de acel parametru ¸i valoarea parametrului corespunz˘toare ¸ s a nucleolului poate fi determinat˘ printr-o metod˘ grafic˘ ce va fi descris˘ mai a a a a jos ¸i ilustrat˘ ˆ Exemplul 3. Nucleolul jocului este de forma (x. x.19. aceast˘ ın a metod˘ general˘ nu va fi prezentat˘ ˆ acest curs. cu 0 ≤ x ≤ 50. obtinem x = 100/3. ceea ce implic˘ η1 (v) = η2 (v). Calcul˘m excea a ¸ a sele tuturor coalitiilor cu privire la imputatia (x. prin urmare.

Brˆnzei. toate coalitiile (grupurile de juc˘tori) se pot forma. 2002. a s a s unde graful comunic˘rii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizationale a ¸ 78 . prin urmare.2N \{∅. Propozitia 3. ε2 . unii dintre juc˘tori s ın ¸ a sunt incapabili s˘ comunice unul cu cel˘lalt ¸i.20. {1}. N. Jocurile de comunicare sunt a numite ¸i jocuri cu restrictii de tip graf (”graph-restricted games”). . εk(x) . O clas˘ s ¸ a mic˘ de jocuri de comunicare (dar interesant˘ atˆt din punct de vedere teoa a a retic cˆt ¸i al aplicatiilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group a s ¸ games” (Brˆnzei.. v sau N. a¸a-numitele jocuri de cos municare (Myerson.. 2005). a 3.. Totu¸i. O situatie (cu restrictii de coo¸ ¸ perare datorate posibilit˘¸ilor limitate) de comunicare este o situatie ˆ care at ¸ ın posibilit˘¸ile economice ale participantilor sunt descrise printr-un joc coopeat ¸ rativ N. ˆ multe situatii practice. Pentru a modela astfel a a de situatii cu cooperare restrictiv˘ indus˘ de restrictii de comunicare. (Criteriul lui Kolhberg. ¸ a a t=1 unde B i este multimea de coalitii asociat˘ cu al i-lea exces εi (ˆ ordinea ¸ ¸ a ın descresc˘toare a acestor excese). 1977. c ¸i posibilit˘¸ile de comunicare sunt descrise printr-o s at pereche N. . 1986). numit graful comunic˘rii. Toate s ¸ a felurile de acorduri.6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative s ¸ ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caracteristice se In a ın ¸ presupune c˘ toti juc˘torii sunt capabili (¸i li se permite) s˘ comunice ˆ a ¸ a s a ıntre ei ¸i. a fost ¸ a a ¸ introdus un model specific de jocuri cooperative. a a s ¸ incluzˆnd marea coalitie nu pot fi formate. A .. {n}} cu privire la imputatia x ˆ ordine descresc˘toare: ¸ ın a ε1 . unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i A este ¸ as a a s un graf neorientat. ¸i de asemenea pl˘¸ile laa s at terale sunt permise. 1971) Fie v ∈ GN ¸i x ∈ I(v) ¸ s astfel ca xi = v({i}) pentru toti i ∈ N. Solymosi ¸i Tijs. unele coalitii. 1980. Imputatia x este nucleolul jocului v ¸ ¸ dac˘ ¸i numai dac˘ pentru toti 1 ≤ j ≤ k(x) as a ¸ j B t este o colectie balansat˘ (echilibrat˘). Restrictiile privind comunicarea a ¸ ¸ ˆ ıntre juc˘torii conduc astfel la cooperare restrictiv˘. prin urmare.. Fragnelli ¸i Tijs. Owen.. incluzˆnd acordurile ferme.

Timmer a s ¸i Brˆnzei. s ”information collecting games” (Brˆnzei. 1993a. aceea de grup de juc˘tori. Situatii cu posibilit˘¸i de ¸ ¸ at cooperare mai relaxat˘ au condus la introducerea unor notiuni mai sofistia ¸ cate de coalitie. Calvo ¸i Santos. Norde ¸i Tijs. Granot.1974. cum sunt: ”games in stochastic characteristic ¸ function form” (Charnes ¸i Granot. 1999. Suijs ¸i Borm. 1973. ”stochastic coopes rative games” (Suijs. ¸i ¸ ¸ s ¸ s modele corespunz˘toare de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice: a ın ¸ ”multi-choice games” (Hsiao ¸i Raghavan. Borm ¸i Tijs.3. 1989).5 ¸i discutate mai sus. s Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ situatii de interactiune decizional˘ ¸ a a ın ¸ ¸ a bazat˘ pe interese de grup joac˘. sis¸ ¸ teme de relatii bilaterale descentralizate. Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca ¸ 79 . ”information sharing games” (Slikker. exist˘ multe a ¸ a s a situatii practice cu asimetrii informationale ¸i. Totu¸i. 1993b. Adeseori comunicarea ˆ a ıntre participanti are loc prin retele. 2001). 2006). cum sunt: ”information market games” (Muto. Exist˘ un interes actual s a crescˆnd ˆ teoria jocurilor cooperative cu informatie incomplet˘ motivat a ın ¸ a atˆt din punct de vedere teoretic cˆt ¸i al aplicatiilor practice (Ichiishi ¸i a a s ¸ s Yamazaki. un rol important ˆ teoa a ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma ria jocurilor cooperative. s a s Pentru a modela situatii de interactiune decizional˘ ˆ care pl˘¸ile coalitiilor ¸ ¸ a ın at ¸ sunt incerte. In a ın functiei caracteristice juc˘torii au informatie simetric˘ ¸i pl˘¸ile coalitiilor ¸ a ¸ a s at ¸ sunt cunoscute cu certitudine de c˘tre toti juc˘torii.. Potters ¸i Tijs. 1999). 1977). cum sunt cea de coalitie multi-choice ¸i coalitie fuzzy. informatia ¸ ¸ s ın ¸ ¸ pe care o detin unii juc˘tori reprezint˘ o resurs˘ cu rol important ˆ evaluarea ¸ a a a ın posibilit˘¸ilor economice ale coalitiilor. ˆ unele situatii. Tijs ¸i Timmer. se bazeaz˘ pe notiunea ın s a ¸ clasic˘ de coalitie. 1995. s s ˆ Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘tor are un num˘r finit de nivele a a de activitate privind cooperarea cu ceilalti juc˘tori ¸i plata fiec˘rei coalitii ¸ a s a ¸ multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘torilor ˆ a ın cadrul acelei coalitii. 2001. van den Nouweland s et al. 2003). Retelele pot fi integrate ˆ jocuri ¸ ¸ ın coalitionale pentru a forma a¸a-numitele ”network-restricted games” (Slikker ¸ s ¸i van den Nouweland. 2000) ¸i ”fuzzy games” (Aubin.a juc˘torilor. Tijs. 2000). Pentru a modela astfel de situatii au at ¸ ¸ fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracterın ¸ istice. de asemenea. ”cooperative games with s random payoffs” (Timmer. au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆ ın forma functiei caracteristice.2 . 2006). 1981). unde fiecare juc˘tor poate fi a ¸ a a sau nu membru al uneia sau mai multor coalitii. Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice stuın ¸ diate ˆ paragrafele 3.

¸ ¸ a a Jocurile de negociere pentru dou˘ persoane (”bargaining games”) pot fi a considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. sunt prezentate ˆ monografia avˆnd ca autori s ¸ ın a pe Brˆnzei. unde F ⊆IR2 ¸i d = (d1 . Un joc de negociere de dou˘ persoane este o pereche F. coalitie ¸ ¸ a ¸ ¸ multi-choice ¸i coalitie fuzzy. unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i ¸ as a a s N V este o aplicatie care asociaz˘ fiec˘rei coalitii S ∈ 2 \ {∅} o submultime ¸ a a ¸ ¸ V (S)⊆IRS . Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la s un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ sau direct. a ¸ a a a adic˘ jocuri cu utilitate netransferabil˘ (NTU-games). care dau fiec˘rui juc˘tor i ∈ N plata (utilitatea) xi . Calificativul ”cu utilit˘¸i transferabile” este menit s˘ fac˘ clar faptul c˘ ˆ astfel de jocuri at a a a ın sunt permise pl˘¸i laterale ˆ at ıntre juc˘tori ˆ sensul c˘ valoarea (plata. d . at at pe care juc˘torii le pot obtine prin cooperare (acord bilateral). 80 . corespunzˆnd la participare (complet˘) ˆ a a ıntr-o coalitie sau ¸ neparticipare. ˆ cazul ˆ a ¸ In ın care cooperarea ˆ ıntre juc˘tori nu are loc. se numesc rezultate admisibile. unde fiecare juc˘tor are exact dou˘ a a nivele de activitate. Ele a a at se mai numesc TU-games (Transferable Utility games).un caz special al jocurilor multi-choice. Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice competitive ¸i cooperative. pe baza descrierii narative ın a a a situatiei de interactiune decizional˘ analizat˘. jocuri de tip NTU. a s Elementele lui F . Dimitrov ¸i Tijs (2005). Un joc de tip NTU a a este o pereche N. cu propriet˘¸i specifice pe care nu le definim aici. d2 ). pe lˆng˘ jocurile de tip TU. perechi de pl˘¸i (utilit˘¸i). a s Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei coalitionale discuın ¸ ¸ tate pˆn˘ acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘¸i transferabile. variind de la necooperare la cooperare total˘ ¸i as plata fiec˘rei coalitii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor) a ¸ juc˘torilor ˆ cadrul acelei coalitii. utia ın a litatea) marii coalitii poate fi distribuit˘ ˆ ¸ a ıntre juc˘tori ˆ (infinit de) multe a ın moduri. ce poate fi inat terpretat˘ astfel: dac˘ coalitia S se formeaz˘. Modelul de s joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b). ˆ Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘tor are posibilitatea s˘ coopereze a a la (infinit de) multe nivele. V . juc˘torii obtin perechea de pl˘¸i a a ¸ at (d1 . atunci pot fi obtinuti vectorii a a ¸ a ¸ ¸ x ∈ V (S). d2 ) ∈ IR2 . Teoria jocurilor cooperative ˆ a ın ¸ ın form˘ coalitional˘ include. Jocurile a a cooperative cu utilit˘¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸i Peleg at s (1960). Modele de jocuri cooperative ˆ forma a ın ¸ ın functiei caracteristice bazate pe notiunea clasic˘ de coalitie (crisp). motiv pentru care d se nume¸te rezultatul dezacordului. utilit˘¸ilor) coalitiilor datorate a at at ¸ schimb˘rii unit˘¸ii monetare sau acord˘rii de bonus sau amend˘ unor juc˘tori a at a a a nu afecteaz˘ ˆ mod esential modelul de joc. iar transform˘ri ale valorilor (pl˘¸ilor.

81 . Schimbˆnd rolurile lui (x1 . y1 ) ¸i (x2 .5. y2 ) = K(x1 . y1 ) = max K(x1 . (A. ˆ mod similar. y1 ) ¸i (x2 . y1 ) = K(x2 .8.2) rezult˘ c˘ K(x1 . y1 ) = K(x1 . y2 ) ¸i toate inegalit˘¸ile s a a s at ˆ (A. a ¸ ¸ ¸ (ii) urmeaz˘ din (i) pe baza observatiei c˘ x∗ este un echilibru Nash pentru a ¸ a P G dac˘ a n P (x ) = max P (x) | x ∈ i=1 ∗ Xi . y2 ) ≥ min K(x1 . (x2 . Observ˘m c˘ au loc relatiile ¸ a a ¸ K(x1 . y) = K(x2 . ¸ (i) urmeaz˘ din definitia unei functii potential exact pentru jocul G.1) ¸i (A. Aceasta implic˘ ın s at a K(x2 .1) x∈X y∈Y unde egalit˘¸ile au loc ˆ at ıntrucˆt (x1 . rezult˘ c˘ (x1 . y1 ) = max K(x. y1 ) ≥ K(x2 . y) = K(x1 .ANEXA A Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ Demonstratia Teoremei 2. y2 ) sunt echilibre Nash ale a s jocului.2) x∈X y∈Y Din (A. y1 ) este un echilibru Nash ¸i K(x2 .2) sunt de fapt egalit˘¸i. y1 ). y1 ). y2 ). y1 ). y2 ) este un echilibru Nash cu K(x1 . y1 ). a a Demonstratia Teoremei 2. ˆ mod s In similar. y). y1 ) ≥ min K(x2 . y2 ) ≥ K(x1 . x∈X y∈Y Prin urmare. y2 ) = max K(x. a s ¸ ın K(x2 . (A. K(x2 . y1 ) = min K(x2 .1) ¸i (A. y2 ) obtinem.

..n} (A. Combinˆnd aceasta cu (A...n} min pT Aej .. x unde desemneaz˘ probabilitatea pe care σi o atribuie lui xi ... Atunci exist˘ un s a s ¸ a a x∗ ∈ C cu f (x∗ ) = x∗ . q∈∆n inf pT Aq ≤ j∈{1. a Demonstratia Lemei 2. (Nash) Pentru i ∈ N ¸i xi ∈ Xi consider˘m ¸ s a xi Ui (σ) = max(0..4) Din (A. exist˘ max f (p).5) obtinem a a a ¸ m p∈∆ v(A) := sup n p∈∆m q∈∆ inf pT Aq = sup p∈∆m j∈{1. Prin urmare.. (A.. (A.n} min pT Aej = max min pT Aej .. iar f este o a a ¸ a as a functie continu˘ pe Σ.22..3) ¸i (A. avem q∈∆n inf pT Aq ≥ j∈{1. iar multimea ∆m este o multime nevid˘ m˘rginit˘ ¸i ¸ a ¸ ¸ a a as ˆ ınchis˘. (Tijs) Ar˘t˘m doar c˘ ¸ aa a v(A) = max m p∈∆ j∈{1... j∈{1. min pT Aej .21.4) obtinem s ¸ q∈∆n inf pT Aq = j∈{1........ definit˘ prin f (p) = a a functie este continu˘.n} min pT Aej . Prin teorema de punct fix a lui Brouwer. exist˘ un ¸ a a punct fix σ ∗ ..... Aceast˘ a Consider˘m f : ∆m −→ IR. Ki (xi . σ−i )−Ki (σ)) ¸i f : Σ −→ Σ definit˘ (pe componente) s a prin   x fixi (σ) = (σi i + Uixi (σ))/ 1 + xi ∈Xi x σi i Ui i (σ) .n} ˆ Intrucˆt pentru fiecare p ∈ ∆m a n n p Aq = j=1 T qj p Aej ≥ T j∈{1..3) Evident. a Observ˘m c˘ Σ este o multime nevid˘ convex˘ ¸i compact˘. Demonstratia Teoremei 2.Teorema de punct fix a lui Brouwer..n} min pT Aej . Fie C o multime nevid˘ convex˘ ¸ a a k ¸i compact˘ a lui IR ¸i fie f : C −→ C o functie continu˘.5) min pT Aej . Verificarea faptului c˘ σ ∗ este un echilibru Nash al jocului nu a este dificil˘.n} min p Aej j=1 T qj = j∈{1... m p∈∆ j 82 .n} min pT Aej ....

K. y∈Y x∈X sau v(X. z) ≤ inf sup K(x.. z) ≤ K(x. prin inductie dup˘ m˘rimea lui A. A este de forma [a]. Am ar˘tat anterior c˘ g(A) ≥ 0. . ¯ 2. K.. a 83 (A.7) avem numai egalit˘¸i. . ¯ ¯ Demonstr˘m c˘ v(A) = v (A) prin inductie matematic˘ dup˘ m˘rimea s(A) a a ¯ ¸ a a a a lui A. Definim functia ”gap” a lui ¸ A prin g(A) := v (A) − v(A). i. ¸ eT Aq ∗ ≤ v (A) pentru toti i ∈ {1. • Presupunem c˘ g(B) = 0 pentru toti B cu s(B) < r. y). deci g(A) = v (A) − v(A) = ¯ a − a = 0. (Tijs) ˆ ai observ˘m c˘ ¸ Intˆ a a z∈Y inf K(x. Y. vom demonstra numai pentru a s cazul 2 c˘ g(A) = 0.. Y. ceea ce implic˘ a ıncˆ ¯ a m > 1. .. Lu˘m A ∈ IRm×n a ¸ a cu m+n = r... Exist˘ un ∈ {1. Ar˘t˘m acum ¯ a a aa c˘ g(A) = 0.7) . ¯ ¸ i Consider˘m 3 cazuri: a 1. . v(A) ≤ v (A). −K). ˆ (A. n}. unde s(A) := m + n.6) ¸i (A. y) pentru toti x ∈ X ¸i y ∈ Y ¸ s implic˘ a x∈X z∈Y sup inf K(x. Exist˘ un k ∈ {1. z) ≤ sup K(x. s(A) ≥ 0. ¸ x∈X ¸i atunci s x∈X z∈Y sup inf K(x. y) pentru toti y ∈ Y. m} astfel ˆ at eT Aq ∗ < v (A). n} astfel ˆ at (p∗ )T Aek > v(A). −K) ≤ v (X.6) (A.. putem g˘si un p∗ ∈ ∆m ¸i un q ∗ ∈ ∆n a s astfel ˆ at ıncˆ (p∗ )T Aej ≥ v(A) pentru toti j ∈ {1. m}.. a 3....23.e. a ¸ a a • Pentru s(A) = 2.Demonstratia Teoremei 2. Folosind Lema 2.. Atunci (p∗ )T Aq ∗ = v(A) = In s at v (A). Evident.22. ˆ Intrucˆt cazurile 2 ¸i 3 sunt similare. ceea ce a ıncˆ implic˘ n > 1. deci g(A) = 0..

q ∗ ) ∈ N E(A... ¸   (p∗ )T Aq ∗ = max pT Aq ∗ .. prin metoda reducerii la absurd.. Prin urmare v(A−k ) = v(A). c˘ In a a a v(A−k ) = v(A). ¯ ¸ Pentru orice ε ∈ (0.. a a Demonstratia Teoremei 2. B) ⇐⇒ ⇐⇒  (p∗ )T Bq ∗ = max p∗ Bq. vom ar˘ta. p Dar atunci v(A) ≥ j∈{1... Este u¸or de ar˘tat c˘ a s a a v(A−k ) ≥ v(A) ¸i v (A−k ) ≥ v (A) .  i{1.n} max (p∗ )T Bej . ⇐⇒ ⇐⇒ C(p∗ )⊂P B1 (q ∗ ).m}  (p∗ )T Bq ∗ =  j∈{1.. 1) avem atunci (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A) pentru toti j = k. Acesta ˆ a ınseamn˘ c˘ exist˘ p ∈ ∆m care a a a ¯ este maximin pentru A−k .. p ceea ce contrazice presupunerea f˘cut˘.24. Din ¸ −k presupunerea inductiv˘..... Presupunem c˘ v(A−k ) > v(A).  n q∈∆ ⇐⇒  ∗ T ∗ T ∗  (p ) Aq = max ei Aq . g(A ) = 0.. 84 .Fie A−k matricea care se obtine din A prin eliminarea coloanei k. . n}\{k}..n} min (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A).  p∈∆m (p∗ . deci pAej > v(A) pentru toti j ∈ {1. C(q ∗ )⊂P B2 (p∗ ). s ¯ ¯ ˆ cele ce urmeaz˘. p ¸ Pentru ε arbitrar de mic vom avea (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A).

. ¸ Teorema B.. v(N ) − i=1 v({i}) este o imputatie.. Pentru orice n-uplu b = (b1 . Atunci n−1 v({1}). unde egali- tatea urmeaz˘ din proprietatea de eficienta ¸i inegalitatea urmeaz˘ din proa ¸˘ s a prietatea de rationalitate individual˘.6. vectorul plat˘ x = (x1 . −1n 85 i∈N .. Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘ ¸i numai ın as n dac˘ tight(x) este un sistem complet de vectori ˆ IR . e este al j-lea vector al at s bazei standard ˆ IRn . . a ın Demonstratia Teoremei 3. en . bn ) de numere nenegative astfel c˘ a bi = a.ANEXA B Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ Demonstratia Teoremei 3. ¸ a n (⇐=) Presupunem v(N ) ≥ i=1 v({i}).. avem a = v(N ) − a ¸ i∈N xi > 0. ¸ ¸ (ii) Aceasta urmeaz˘ din Teorema B.7. unde A este matricea n×(n+2) cu coloanele e1 . .1 observˆnd c˘ I(v) = {x ∈ IRn | a a a T T x A ≥ b }... xn ) cu xi = v({i}) + bi pena tru toti i ∈ N este o imputatie. Pentru x ∈ IRn .. 1n . ¸ (i) ˆ Intrucˆt v ∈ GN este un joc N -esential.1.. fie tight(x) multimea at ¸ coloanelor {Aej | xT Aej = bj } ale lui A. unde inegalit˘¸ile corespunz˘toare at a j sunt egalit˘¸i pentru x ¸i unde pentru fiecare j ∈ N.. b ∈ IR ¸i fie P multimea poliedral˘ a solutiilor ın s ¸ a ¸ sistemului de inegalit˘¸i xT A ≥ bT . ¸ (=⇒) Presupunem x ∈ I(v). v({n − 1}). Atunci v(N ) = i=1 n n xi ≥ i=1 v({i}). .. (caracterizarea punctelor extreme ale unei multimi poliedrale) ¸ n×p p Fie A o matrice ˆ IR ...

Fie x ∈ C(v)...2. Atunci s min{xT c | xT A ≥ bT } = max{bT y | Ay = c. ei s este al i-lea vector al bazei standard ˆ IRn ¸i 1n este vectorul ˆ IRn cu ın s ın toate coodonatele egale cu 1. (teorema dualit˘¸ii ˆ programarea liniar˘) Fie A o matrice at ın a p n n × p.4) obtinem s ¸ mi (v) ≤ xi ≤ Mi (N.2) (luˆnd matricea A cu vectorii caracteristici eS drept coloane). −v(N )). Faptul a a c˘ orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘ simia a lar din (B.4) (B. λ ≥ 0 . v). Teorema B.2) a λ(S)v(S) ≤ v(N ) are loc. ¸ mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N i∈N j∈S\{i} (B.15. Pentru orice i ∈ N are loc ¸ ¸ xi = x(N ) − x(N \{i}) = v(N ) − x(N \{i}) ≤ v(N ) − v(N \{i}) = (B.8. v) pe coordonate ¸i implic˘ a s a Mi (N. Dac˘ i ∈ S. ¸ (B. a s Demonstratia Teoremei 3.¸i b = (v({1}). ¸ a s Demonstratia Propozitiei 3.1) Prin Teorema B. (i) ¸i (ii) sunt echivalente. Prin urmare..5) Observ˘m c˘ (B. egalitatea (B. unde λ este o are loc dac˘ ¸i numai dac˘ as a S∈2N \{∅} aplicatie balansat˘. Acum.5) ˆ a a ınseamn˘ m(v) ≤ x ≤ M (N. y ≥ 0} = ∅.3) Mj (N. unde pentru fiecare i ∈ N.3) ¸i (B. a 86 . am ar˘tat c˘ orice joc balansat este un joc quasi-balansat. Din (B. v({n}). v) (B. v(N ).3) ¸i din proprietatea de rationalitate individual˘ a elementelelor s ¸ a sˆmburelui jocului.2. (B. v). . y ≥ 0} dac˘ {x ∈ IRn | xT A ≥ bT } = ∅ ¸i {y ∈ IRp | Ay = c. b ∈ IR ¸i c ∈ IR . ˆ ai observ˘m c˘ C(v) = ∅ dac˘ ¸i numai ¸ Intˆ a a as dac˘ a v(N ) = min i∈N xi | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \{∅} . v) pentru toti i ∈ N. are loc a xi = x(S) − x(S\{i}) ≥ v(S) − x(S\{i} ≥ v(S) − =⇒ xi ≥ mi (v). Deci.1) are loc dac˘ ¸i numai dac˘  as a    S N λ(S)e = e .3) = Mi (N. λ(S)v(S) | v(N ) = max   N N S∈2 \{∅} S∈2 \{∅} (B.

Cooperative fuzzy games.. 1-13. Some applications of linear programming methods to the theory of cooperative games (in Russian). a e Comptes-Rendus de l’Acad´mie des Sciences Paris 279 A. e e 6. Borel. V. 1-12.C. (1963). and B. La th´orie du jeu et les equations integrales ` noyau e a sym´trique.. Mathematics of Operations Research 6. and J. Santos (2000).. Von Neumann-Morgenstern solutions to cooperative games without side payments. Timmer (2001). 93-106. Comptes Rendus de l’Acad´mie des Sciences 173. Dimitrov and S. Tree-connected peer group a situations and peer group games.BIBLIOGRAFIE 1. Brˆnzei. Tijs (2005). (1974).. E. Tijs (2002). Models in Cooperative Game a Theory: Crisp. 8. J. 87 . R. Aubin. International Journal of Game Theory 33. R. Brˆnzei. Calvo. Fragnelli and S. Aubin. Peleg (1960). Solymosi and S. Fuzzy and Multi-Choice Games. S. E. 891-894. T. Problemi Kibernetiki 10. Aumann. D. Collecting information to improve a decision making. 1304-1308. 341-354. Mathematical Social Sciences 40. A value for multichoice games. Bulletin of the American Mathematical Society 66. Springer. 9. 5. R. R. Brˆnzei. Tijs and J.P. Brˆnzei. 7. e 2. International Game Theory Review 3. 173-179. Mathematical Methods of Operations Research 55. O.P. R. 10. J. Coeur et valeur des jeux flous ` paiements lat´raux. 447-460. Strongly essential coalitions and a the nucleolus of peer group games. Tijs (2005). Bondareva. (1981).N. 3. (1921). 119-139.J. 4.

11. 20. P. Muto. Part I. 124-143. On big boss games. 18.. Granot (1973). 88 .. Potters and S.B. A primer in Game Theory. Kohlberg. 14. Graphs and cooperation in games. Nakayama. 323-332. 301-312. J. Dissertation. Morris. E. 320-334. C. Prior solutions: extensions of convex nucleolus solutions to chance-constrained games. Ichiishi. Monotonicity and dummy free property for multi-choice cooperative games. and A. (1971). 16. Tijs (1989). Shapley (1996). Games with incomplete information played by ’Bayesian’ players. Games and Economic Behavior 14. 21. Yamazaki (2006). S.-R. Charnes. 3. 19. Potential games. Granot. Hsiao. Hsiao. Monderer. Management Science 23. Economic Studies Quarterly 39.C. International Journal of Game Theory 18. A. and TES Raghavan (1993a). Harvester/Wheatsheaf. Gibbons. R. 13. and L. Harsanyi. (1994). 12. (1977). R. and 486-502. Games and Economic Behavior 5. Some Theorems on n-person Games. and TES Raghavan (1993b). M. D. Princeton University Press. S. (1995). C. Proceedings of the Computer Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University. Games for Business and Economics. Series on Mathematical Economics and Game Theory. SIAM Journal on Applied Mathematics 20. John Wiley & Sons. 25. J. Gardner. (1977) Cooperative games in stochastic function form. Springer-Verlag. Mathematics of Operations Research 2. 209-226. Gillies. Muto. 17. 23. II. 225-229. Ph. Introduction to Game Theory. 15. D. Vol. Cooperative Extensions of the Bayesian Game. 159-182. D. R. 24. and III. International Journal of Game Theory 21. T. (1953). On the nucleolus of a characteristic function game. 62-66. 240-256. Shapley value for multi-choice cooperative games (I). 22. J. Myerson. and D. Management Science 14. D. 621-630. Tijs (1988). (1992).-R. (1967/68). Potters and S. 303-321. Information market games.

Kluwer Academic Publishers. 34. Nash. Mathematische Annalen 100. Econometrica 18. 28. o o Col-lecci´ UB. Morgenstern (1944). G. 286295. Schmeidler. C. van den Nouweland. 210-220.W. M. Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. Peleg. Rosenthal. Theory of Games and Economic Behavior. 40. (1980). von Neumann. A. 295-320. Potters and J. 155-162.. and P. Tijs. 65-67. Annals of Mathematics 54. Owen. Values of graph-restricted games. (1986). (1969). von Neumann. (Coordinaci´) (1999). G. S. J. (1973). Theory and Decision Library: Series C. (1951). 39. SIAM Journal on Applied Mathematics 17. (1950a). The bargaining problem. 25-55. D. (1950b). (1999). (1975). 289-311. Equilibrium points in n-person games. (1928).F. 48-49. Rubinstein (1994). Selten. J. 169-182.26. A class of games possessing pure-strategy Nash Equilibria. Discrete Mathematics and Game Theory. Jocs cooperatius i aplicacions econ`miques. Sudh¨lter (2004). Nash. o 38. J. Kluwer Academic Publishers. 35. 31. 36. J. Theory and Decision Library: Series C. Reexamination of the perfectness concept for equilibrium points in extensive games. International Journal of Game Theory 2. A Course in Game Theory. Cores and related solution concepts for multi-choice games. 33. The nucleolus on a characteristic function game. Myerson. International Journal of Game Theory 4. SIAM Journal on Algebraic and Discrete Mathematics 7. Osborne. 89 . and O. 32. and A. R. Owen. Nash. Non-cooperative games. International Journal of Game Theory 9. Proceedings of the National Academy of Sciences 36. R. R. Princeton University Press. 27. Mathematical Methods of Operations Research 41. 29. MIT Press. B. Introduction to the Theory of Coopeo rative Games. 1163-1170. 37. Rafels. J. 30. Conference structures and fair allocation rules. J. Zarzuelo (1995).

M. Social and Economic Networks in Cooperative Game Theory. International Journal of Game Theory 1. 307-317. S. 44. and . 181-191.W. 49.. Stochastic cooperative games: superadditivity. Amsterdam: North Holland.. 1-12. Information sharing games. Norton & Company. 90 . In: Tucker.. Timmer and R. An axiomatization of the τ -value.41. Tijs (2003). Tijs (2000). Pallaschke (Eds. Norde and S. CentER DP 2005-123. Theory and Decision Library: Series C. Borm and S. Convexity in stochastic cooperative situations. O. An Introduction to Game Theory.H. 25-42. Borm (1999). In: Moeschlin. (2005). Introduction to Game Theory. Kluwer Academic Publishers. P. van den Nouweland (2001). and D. 51. pp. Tijs. A value for n-person games. 45. Suijs.123-132. Compensations in information a collecting situations: A cooperative approach. J. Journal of Public Economic Theory 8. W. pp. M. Tijs. 50. convexity and certain equivalents. A. Brˆnzei (2006). L. Slikker. S. 47. 43. Tijs. (2002). Cooperative Decision-Making under Risk. 177-181. J. 331345. (1999). The first steps with Alexia. Timmer. Tilburg University. Boston: Kluwer. Tijs.H. 11-26. 42. International Game Theory Review 7. (1987). Cores of convex games. J. J. and A. S. the lexicographic order. Game Theory and Mathematical Economics. J. Suijs. and H. H.(1953). Contributions to the Theory of Games II. Slikker. S. S. Kuhn (Eds. (1971). Bounds for the core of a game and the τ -value. Watson. Shapley. L. 48. 53. Games and Economic Behavior 27.). (2003). Tijs. Tilburg. Mathematical Social Sciences 13. The Netherlands. 46. (1981). Shapley. International Game Theory Review 5.). 52. Hindustan Book Agency.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful