TEORIA JOCURILOR

Rodica Brˆanzei
Contents
PREFAT¸
˘
A 5
LISTA FIGURILOR 8
1 INTRODUCERE 9
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13
2 JOCURI NECOOPERATIVE 15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash . . . . . . . . . . . . 16
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte pe subjoc 29
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte . . . . . . . 44
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3 JOCURI COOPERATIVE 57
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice ¸si sˆamburele 61
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative . . . . . . . . . 78
ANEXA A. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2 81
ANEXA B. Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3 85
BIBLIOGRAFIE 87
3
PREFAT¸
˘
A
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si ana-
liza situat ¸iilor decizionale interactive care implic˘a conflict de interese indi-
viduale sau de grup. Primele lucr˘ari dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale
lui Borel (1921) ¸si von Neumann (1928), dar bazele teoriei matematice a
jocurilor au fost puse prin monografia avˆand ca autori pe von Neumann ¸si
Morgenstern (1944). Dup˘a o perioad˘a mai put ¸in fructuoas˘a, teoria jocurilor
a cunoscut ¸si cunoa¸ste o perioad˘a de ˆınflorire ¸si recunoa¸stere pe plan mon-
dial. Exist˘a un mare num˘ ar de cercet˘atori ¸si cadre didactice ˆın domeniul
teoriei jocurilor, iar num˘ arul student ¸ilor ˆın programe de masterat ¸si doc-
torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸si alte
domenii este ˆın cre¸stere. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory
Society”) ˆı¸si l˘arge¸ste num˘ arul de membri ¸si a avut deja dou˘a congrese mon-
diale la: Bilbao (Spania), 2000; Marsilia (Frant ¸a), 2005.
ˆ
In 2005 a fost inau-
gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferint ¸e anuale la nivel european
SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ a tradit ¸ia conferint ¸elor
anuale dedicate teoriei jocurilor ˆın Italia ¸si Spania ˆıncepˆ and din 1983 (Ber-
gamo (Italia)); SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia).
ˆ
In luna
iulie a fiec˘arui an, la Stony Brook (Statele Unite) se t ¸ine a¸sa-numitul ”Game
Theory Festival” unde se ˆıntˆalnesc cercet˘atori ¸si student ¸i din lumea ˆıntreag˘ a.
Numeroase workshop-uri, conferint ¸e ¸si seminarii dedicate unor ramuri par-
ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual, bianual, trimestrial sau lunar ˆın
diferite centre universitare sau de cercetare ¸stiint ¸ific˘a. Numeroase manifes-
t˘ari ¸stiint ¸ifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸si cu spe-
cific economic sau de informatic˘a includ o sect ¸ie pentru teoria jocurilor.
Exist˘a un num˘ ar mare de jurnale internat ¸ionale care public˘a articole de teoria
jocurilor ¸si aplicat ¸ii ale sale, dintre care ment ¸ion˘am aici: International Jour-
nal of Game Theory, Games and Economic Behavior, European Journal of
Operational Research, Mathematics of Operations Research, Mathematical
Methods of Operations Research, International Game Theory Review, TOP.
5
Recunoa¸sterea important ¸ei teoriei jocurilor este materializat˘a de asemenea
prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contribut ¸ii ˆın
domeniul teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi ¸si Selten (1994), Vickrey (1996),
Aumann ¸si Schelling (2005).
ˆ
In ultimii ani, teoria jocurilor se bucur˘a de o
atent ¸ie crescˆand˘ a ˆın informatica teoretic˘a ¸si aplicat˘a pe plan mondial. La
Facultatea de Informatic˘a a Universit˘at ¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸si,
student ¸ii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in-
troducere ˆın domeniul teoriei jocurilor ¸si al interact ¸iunii dintre aceasta ¸si
informatic˘a. Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru
student ¸ii sect ¸iei
ˆ
Inv˘at ¸˘ amˆ ant la Distant ¸˘ a, care a fost solicitat autoarei pe 8
iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆar¸situl lunii august 2006.
Am organizat materialul ˆın trei capitole: Introducere, Jocuri necoope-
rative ¸si Jocuri cooperative. Am muncit din greu s˘a fac acest curs ”self-
contained” ¸si posibil de citit pentru student ¸i f˘ar˘ a vreo cunoa¸stere prealabil˘a
a teoriei jocurilor. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘a folosirea mode-
lelor matematice de joc ¸si calcularea solut ¸iilor jocurilor necooperative ¸si coo-
perative corespunzˆand unor situat ¸ii practice variate. Selectarea rezultatelor
(leme, propozit ¸ii, teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘acut pe baza ideii
de a furniza student ¸ilor fundamentele teoriei jocurilor f˘ar˘a a solicita un efort
matematic deosebit. Student ¸ii interesat ¸i ˆın demonstrat ¸iile rezultatelor din
capitolele 2 ¸si 3 le pot g˘asi ˆın Anexa A ¸si, respectiv, Anexa B. Capitolul 2 a
necesitat ˆıncorporarea ˆın text a unor figuri care au fost desenate manual de
autoare ¸si scanate pentru a crea fi¸siere cu extensia eps de inserat ˆın text ˆın
locul cel mai potrivit posibil. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui
material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific, ceea ce
justific˘a diferent ¸a de stil ˆın reprezentarea grafic˘a.
ˆ
In prezentarea materialului
am folosit termenul de ”juc˘ator” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice
participant, indiferent de sex.
Acest suport de curs a fost preg˘atit ˆın timpul concediului meu de odihn˘a
ˆın Olanda ¸si, datorit˘a faptului c˘a a fost scris ˆın limba romˆan˘a, nu a fost citit
de nimeni altcineva, a¸sa c˘a toate gre¸selile r˘amase ˆın text sunt desigur ale
mele.
A¸s vrea s˘a mult ¸umesc celor care au contribuit ˆıntr-un fel sau altul la
preg˘atirea acestui suport de curs.
Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸si Ruud Hendrickx
pentru scanarea figurilor ¸si crearea fi¸sierelor eps la Universitatea din Tilburg
(Olanda). Un rol important pentru preg˘atirea acestui suport de curs l-a avut
Stef Tijs care mi-a pus la dispozit ¸ie biblioteca sa ¸si a fost o gazd˘a ideal˘a, de¸si
6
de la bun ˆınceput a considerat c˘a e imposibil ca cineva s˘a scrie un curs de
teoria jocurilor pentru student ¸i ˆıntr-un interval a¸sa de scurt. Mult ¸umesc
din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸si care a muncit din greu ˆın
weekend-urile lunii august ¸si ¸si-a folosit talentul s˘a fac˘a din fi¸sierele word,
pdf ¸si eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs. A¸s vrea de
asemenea s˘a mult ¸umesc mamei mele, Elena V˘at˘amanu, care a f˘acut fat ¸˘ a
c˘aldurii tropicale din iulie-august ˆın Ia¸si f˘ar˘a ajutorul meu ¸si a considerat c˘a
scrierea acestui curs pentru student ¸i e activitatea cea mai potrivit˘a pentru
concediul meu de odihn˘a ˆın str˘ain˘ atate. Mult ¸umesc fratelui meu, Valentin
V˘at˘amanu, pentru c˘a a oferit suport mamei mele suplinind prezent ¸a mea
ˆın Ia¸si ˆın aceast˘a var˘a fierbinte. Dedic acest suport de curs pentru teoria
jocurilor fiicelor mele Oana, Dana ¸si Roxana Brˆanzei pe care le port ˆın suflet
¸si gˆand cu dragoste nem˘arginit˘a oriunde ¸si oricˆand.
31 august 2006 Rodica Brˆanzei
Prefat ¸˘a la edit ¸ia a doua
Prezenta edit ¸ie p˘astreaz˘ a structura ¸si cont ¸inutul de baz˘a ale edit ¸iei prece-
dente dar cont ¸ine variante ˆımbun˘at˘ at ¸ite ale figurilor 2.6 (b), 2.10 (b), 2.11
(a), 2.13, 2.14 (a) ¸si (b), 2.15, 2.21 ¸si 2.22; gre¸selile de tip˘arire existente ˆın
edit ¸ia precedent˘a sunt acum corectate ¸si redactarea textului este pe alocuri
ˆımbun˘ at˘at ¸it˘a.
10 septembrie 2007 Rodica Brˆanzei
7
LISTA FIGURILOR
• Figura 2.1 Jocul ”Avantaj competitiv” p. 17
• Figura 2.2 Exemple de jocuri matriceale p. 18
• Figura 2.3 Jocul canalelor TV p. 19
• Figura 2.4 Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a p. 19
• Figura 2.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri” p. 22
• Figura 2.6 Diagrame cu s˘aget ¸i p. 23
• Figura 2.7 Un joc de alegere a rutei p. 24
• Figura 2.8 Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate p. 26
• Figura 2.9 Un joc cu ”imperfect recall” p. 30
• Figura 2.10 Subjocurile unor jocuri ˆın form˘a extensiv˘a p. 31
• Figura 2.11 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ ari ale ¸sansei p. 33
• Figura 2.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc p. 35
• Figura 2.13 Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului p. 36
• Figura 2.14 Jocuri de piat ¸˘a ˆın form˘a extensiv˘a p. 39
• Figura 2.15 Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a p. 39
• Figura 2.16 Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 40
• Figura 2.17 Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum” p. 41
• Figura 2.18 Forma extensiv˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 42
• Figura 2.19 Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins p. 43
• Figura 2.20 Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi p. 44
• Figura 2.21 Jocul ”B˘at˘alia sexelor” p. 50
• Figura 2.22 Jocul investit ¸iei p. 54
1 INTRODUCERE
Jocurile de societate (table, jocuri de c˘art ¸i, ¸sah), jocurile sportive (fotbal,
baschet, tenis) ¸si jocurile de divertisment (incluzˆand jocurile video) sunt
practicate ˆın lumea ˆıntreag˘ a. Elementele comune acestor jocuri sunt:
• Juc˘atorii (participant ¸ii la joc): persoane, ¸sansa (norocul), natura, com-
putere, echipe, firme, agent ¸i, t ¸˘ ari, etc.
• Regulile: specific˘a posibilit˘at ¸ile de comunicare ˆıntre juc˘atori, rezul-
tatele acordurilor asupra juc˘arii jocului, informat ¸ia disponibil˘a diferit ¸i-
lor juc˘atori ¸si ceea ce este ”common knowledge”.
• Posibilit˘at ¸ile strategice ale juc˘atorilor: act ¸iuni, decizii, strategii ce pot
fi folosite de c˘atre fiecare juc˘ator.
• Rezultatele posibile: pl˘at ¸i psihologice (fericire, satisfact ¸ie, prestigiu),
pl˘at ¸i numerice sau de alt˘a natur˘a (utilit˘at ¸i).
• Preferint ¸ele juc˘atorilor asupra rezultatelor posibile.
Teoria jocurilor este ¸stiint ¸a care studiaz˘a jocuri ˆıntr-un sens mult mai larg
decˆat jocurile ment ¸ionate mai sus: un joc este orice situat ¸ie strategic˘a guver-
nat˘a de reguli, cu un rezultat bine definit, caracterizat prin interdependent ¸a
strategic˘a a juc˘atorilor, care au relat ¸ii de preferint ¸˘a asupra rezultatelor posi-
bile. Negocierile economice ¸si politice, afacerile ¸si multe alte domenii fur-
nizeaz˘a numeroase exemple de jocuri. Teoria jocurilor este o ramur˘ a a
matematicii. Ea folose¸ste rezultate ¸si metode din alte ramuri ale mate-
maticii cum sunt: algebra, geometria, analiza matematic˘a, probabilit˘at ¸i ¸si
statistic˘a, matematici discrete, ecuat ¸ii, fundamentele matematicii. Teoria
jocurilor interact ¸ioneaz˘a cu multe alte ¸stiint ¸e ¸si domenii fundamentale ale
viet ¸ii: ¸stiint ¸e economice, management, administrarea afacerilor, drept, psi-
hologie social˘a, ¸stiint ¸e politice, biologie, sociologie, informatic˘a, cercet˘ari
9
operat ¸ionale. Interact ¸iunea ˆıntre teoria jocurilor ¸si informatic˘a se refer˘a la
ramuri variate ale informaticii, cum sunt: proiectarea ¸si analiza algoritmilor,
inteligent ¸a artificial˘a, logic˘a ¸si decidabilitate, teoria complexit˘at ¸ii, calcul pa-
ralel ¸si distribuit, baze de date, ret ¸ele de calculatoare, internet.
Teoria jocurilor este o teorie matematic˘a care se ocup˘a cu modelarea ¸si
analiza situat ¸iilor de interact ¸iune ce implic˘a conflict de interese individuale
sau de grup. Borel (1921), John von Neumann (1928) ¸si John von Neumann
¸si Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o
teorie a model˘arii ¸si a solut ¸iilor. Exist˘a multe clasific˘ari ale modelelor teore-
tice de joc. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘atorilor distingem
ˆıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸si
teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup). Ambele tipuri
de modele, jocuri necooperative ¸si cooperative, se bazeaz˘a pe presupuneri va-
riate privind: rat ¸ionalitatea juc˘atorilor (juc˘atori perfect rat ¸ionali sau juc˘atori
cu rat ¸ionalitate limitat˘a); ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘atori;
informat ¸ia (simetric˘a sau asimetric˘a) asupra situat ¸iei analizate disponibil˘a
juc˘atorilor.
1.1 Forme de reprezentare a jocurilor
Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘a,
forma normal˘a (sau strategic˘a) ¸si forma coalit ¸ional˘ a.
Forma extensiv˘a a unui joc este un arbore ale c˘arui noduri reprezint˘ a
pozit ¸iile posibile ale jocului ¸si ale c˘arui arce (ramuri) reprezint˘ a mut˘arile posi-
bile pentru participant ¸ii la joc. Jocul se desf˘a¸soar˘ a ca o alternare de mut˘ ari
ale participant ¸ilor la joc (juc˘atorii), motiv pentru care un joc ˆın form˘a exten-
siv˘a este numit un joc dinamic. Fiecare nod neterminal are ata¸sat˘ a eticheta
(de identificare a) juc˘atorului care trebuie s˘a ia o decizie (s˘a fac˘a o mutare)
ˆın acea pozit ¸ie a jocului. Adesea etichetele nodurilor sunt 1, 2, ..., n. Nodurile
terminale cont ¸in vectorul pl˘at ¸ilor juc˘atorilor dac˘a jocul se termin˘a ˆın acea
pozit ¸ie. Fiecare arc are ata¸sat˘a eticheta unei act ¸iuni. Reprezentareaˆın form˘a
extensiv˘a a unui joc ilustreaz˘a desf˘a¸surarea ˆın timp a jocului. Unele mut˘ari
pot fi aleatoare (mut˘ ari ale ¸sansei sau naturii); pentru asemenea mut˘ ari exist˘a
distribut ¸ii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru
arcele ce ies din nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei. Nodurile de decizie ale juc˘atorilor
10
din arborele jocului sunt partit ¸ionate ˆın mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie pentru un juc˘ator const˘a din acele pozit ¸ii de joc ˆın care juc˘atorul
s-ar putea afla atunci cˆand este rˆandul s˘au s˘a fac˘a o mutare.
ˆ
In reprezentarea
ˆın forma extensiv˘a a jocului, mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor care
cont ¸in mai mult decˆat un nod de decizie sunt marcate grafic, spre exemplu
cu contur de tipul − − −. Evident, pentru o anumit˘a mult ¸ime de informat ¸ie,
num˘ arul deciziilor posibile pentru acel juc˘ator trebuie s˘a fie acela¸si pentru
toate nodurile apart ¸inˆand acelei mult ¸imi. Dac˘a toate mult ¸imile de informat ¸ie
a tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod, aceasta ˆınseamn˘a c˘a orice
juc˘ator cunoa¸ste perfect situat ¸ia ˆın care se afl˘a atunci cˆand trebuie s˘a aleag˘a
o act ¸iune, motiv pentru care jocul se nume¸ste joc cu informat ¸ie perfect˘a.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste ˆıntreaga istorie de
desf˘a¸surare a jocului pˆan˘ a ˆın momentul cˆand trebuie s˘a fac˘a o mutare. S¸ahul
este un joc cu informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a cel put ¸in un juc˘ator nu cunoa¸ste
toat˘a istoria de desf˘a¸surare a jocului, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie
imperfect˘a. Jocurile de c˘art ¸i (bridge, poker) sunt jocuri cu informat ¸ie imper-
fect˘a. Presupunerea de rat ¸ionalitate a participant ¸ilor la joc implic˘a luarea
deciziilor personale astfel ˆıncˆat plata individual˘a s˘a fie maximizat˘a sau cos-
tul individual s˘a fie minimizat. Dac˘a jocul nu are mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile
juc˘atorilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informat ¸ie
complet˘a ¸si perfect˘a. Dac˘a exist˘a mut˘ ari ale ¸sansei ¸si pl˘at ¸ile din nodurile ter-
minale ale arborelui sunt cunoscute de tot ¸i juc˘atorii, atunci pl˘at ¸ile de primit
de c˘atre juc˘atori depind de distribut ¸ia de probabilitate a oric˘arei mut˘ ari
aleatoare.
ˆ
In acest caz se accept˘a presupunerea c˘a juc˘atorii act ¸ioneaz˘ a astfel
ˆıncˆ at s˘a-¸si maximizeze plata a¸steptat˘ a (medie). Plata a¸steptat˘a de un juc˘ator
este o medie ponderat˘a prin distribut ¸ia de probabilitate corespunz˘atoare a
pl˘at ¸ilor din nodurile terminale. Spre exemplu, ˆıntr-un joc cu aruncarea unei
monede, dac˘a un juc˘ator obt ¸ine plata 2 ˆın caz de ”pajur˘a” ¸si plata 6 ˆın caz
de ”cap”, plata ”a¸steptat˘a” de juc˘ator este 1/2 2 + 1/2 6 = 4. O strategie
a unui juc˘ator este un plan complet de act ¸iune de-a lungul arborelui jocului,
adic˘a o list˘a ordonat˘a a mut˘arilor juc˘atorului (cˆate una pentru fiecare din
mult ¸imile sale de informat ¸ie) de-a lungul arborelui jocului, de la nodul init ¸ial
c˘atre nodurile terminale. Analiza unui joc ˆın forma extensiv˘a are ca scop de-
terminarea strategiilor optimale ale juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare.
11
Conceptul de solut ¸ie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆıntr-un
joc ˆın forma extensiv˘a este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten,
1975).
Forma normal˘a a unui joc listeaz˘a pentru fiecare juc˘ator strategiile (pure)
disponibile ¸si pl˘at ¸ile de obt ¸inut pentru fiecare combinat ¸ie de strategii (pure),
cˆate una pentru fiecare juc˘ator (profil strategic). Se presupune c˘a juc˘atorii
ˆı¸si aleg strategiile simultan ¸si independent, motiv pentru care un joc ˆın form˘a
normal˘a este numit un joc static. Totu¸si, jucarea repetat˘a de un num˘ ar finit
sau infinit de ori a unui joc ˆın form˘a normal˘a este un joc dinamic. Analiza
unui joc ˆın form˘a normal˘a are ca scop determinarea strategiilor optimale ale
juc˘atorilor ¸si a pl˘at ¸ilor corespunz˘atoare. Conceptul de solut ¸ie fundamental
pentru forma normal˘a a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash, 1950a).
Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau imper-
fect˘a) ¸si f˘ar˘ a mut˘ari ale ¸sansei genereaz˘a o form˘a normal˘a unic definit˘a a
jocului, ˆın care pl˘at ¸ile juc˘atorilor sunt cele din nodurile terminale ale arbore-
lui jocului. Forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie complet˘a ¸si mut˘ari ale
¸sansei genereaz˘a de asemenea o form˘a normal˘a unic˘a, dar pl˘at ¸ile juc˘atorilor
ˆın forma normal˘a a jocului sunt pl˘at ¸ile a¸steptate (medii) din jocul ˆın forma
extensiv˘a. Forma normal˘a a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆın form˘a
extensiv˘a. Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆın form˘a ex-
tensiv˘a este un echilibru Nash al jocului corespunz˘ator ˆın form˘a normal˘a.
ˆ
In schimb, numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆın form˘a normal˘a
este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘a extensiv˘a generat˘a
de forma normal˘a a jocului. Forma normal˘a ¸si forma extensiv˘a sunt un bun
candidat pentru reprezentarea unei situat ¸ii cu conflict de interese individuale
atunci cˆand nu sunt permise acorduri preliminare ˆıntre juc˘atori, de¸si comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a.
Dac˘a acordurile preliminare (¸si eventual pl˘at ¸ile laterale) sunt permise atunci
forma coalit ¸ional˘ a a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei
situat ¸ii decizionale interactive ca un joc.
Forma coalit ¸ional˘a a unui joc, cunoscut˘a ¸si sub numele de forma funct ¸iei
caracteristice, este o descriere foarte general˘a a unei situat ¸ii, care specific˘a
doar suma (maxim˘a) ce poate fi obt ¸inut˘a (pe cont propriu) de fiecare grup
de juc˘atori (coalit ¸ie), incluzˆand coalit ¸iile formate dintr-un singur juc˘ator ¸si
marea coalit ¸ie (grupul format din tot ¸i participant ¸ii la joc). Analiza formei
coalit ¸ionale a unui joc are ca scop determinarea coalit ¸iei care se va forma
12
¸si a modului ˆın care valoarea acelei coalit ¸ii va fi distribuit˘a ˆıntre membrii
s˘ai. Adesea, se presupune c˘a marea coalit ¸ie se formeaz˘a ¸si problema de
rezolvat este ca juc˘atorii s˘a cad˘a de acord asupra modului de alocare a valorii
obt ¸inute de marea coalit ¸ie ˆıntre membrii s˘ai. O regul˘a de alocare corespunde
unui anumit concept de solut ¸ie din teoria jocurilor cooperative. Exist˘a mai
multe concepte de solut ¸ie a c˘aror atractivitate este prezentat˘a ˆın termeni
de propriet˘at ¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘a). Sˆamburele, valoarea
Shapley, τ-valoarea ¸si nucleolul sunt concepte de solut ¸ie fundamentale pentru
jocuri cooperative ˆın forma coalit ¸ional˘ a. Forma coalit ¸ional˘a a unui joc se
poate construi pornind de la forma normal˘a a jocului sau direct, pe baza
analizei situat ¸iei interactive ˆın studiu.
1.2 Modelarea situat ¸iilor decizionale interactive
ca jocuri
Teoria jocurilor a ap˘arut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea
lu˘arii deciziilor ˆın situat ¸ii conflictuale. Multe situat ¸ii practice sau din alte
¸stiint ¸e pot fi analizate ¸si solut ¸ionate folosind modelele existente de joc ¸si
conceptele de solut ¸ie disponibile sau introducˆand noi modele de joc ¸si/sau
noi concepte de solut ¸ie. Folosirea teoriei jocurilor ˆın aplicat ¸ii presupune dou˘a
etape: o etap˘a de modelare ¸si o etap˘a de (analiz˘a ¸si) rezolvare a modelului de
joc ales. Solut ¸ia obt ¸inut˘ a este oferit˘a ca variant˘ a optimal˘a, din punctul de
vedere al teoriei jocurilor, pentru rezolvarea problemei studiate.
Modelarea unei situat ¸ii cu conflict de interese const˘a ˆın construirea unui
model formal de joc, ˆın sensul teoriei jocurilor, pornind de la o descriere nefor-
mal˘a a situat ¸iei, adesea narativ˘a. Pentru a alege cel mai potrivit model teo-
retic de joc, modelatorul va trebui s˘a analizeze situat ¸ia respectiv˘a din punctul
de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese
individuale sau de grup) ¸si al regulilor privind comunicarea ¸si informat ¸ia
disponibil˘a diferitelor p˘art ¸i implicate ¸si capacitatea lor de rat ¸ionare. Decizia
modelatorului prive¸ste de asemenea forma cea mai adecvat˘ a de reprezentare
a jocului. Modelele necooperative ¸si cooperative de joc sunt complementare,
oferind modelatorului o palet˘a larg˘a de posibilit˘at ¸i. Un criteriu fundamen-
tal pentru alegerea tipului modelului de joc, necooperativ sau cooperativ, ˆıl
constituie tipul comunic˘arii ¸si al acordurilor de comportare strategic˘a per-
mise (sau interzise) participant ¸ilor la joc. Dac˘a acorduri ferme ale juc˘atorilor
13
(”binding agreements”) ˆınainte de ˆınceperea jocului nu sunt permise, atunci
modelul folosit va apart ¸ine ˆın principiu teoriei necooperative a jocurilor.
ˆ
In
acest caz, modelatorul va trebui s˘a aleag˘a ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma nor-
mal˘a (strategic˘a) pentru a descrie formal situat ¸ia studiat˘a. Forma extensiv˘a
prezint˘ a avantajul unei model˘ari mai u¸soare ¸si al unei analize mai simple, dar
rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘a ¸si uneori imposibil˘a. Forma
normal˘a are avantajul unei rezolv˘ari mai simple; ea este folosit˘a mult pentru
rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane. Dac˘a participant ¸ii la joc au posibilit˘at ¸i
largi de comunicare (incluzˆand deseori ¸si posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i late-
rale), atunci un model din teoria cooperativ˘a a jocurilor va fi preferabil. Mai
departe, modelatorul are ˆınc˘a de decis asupra tipului de model de joc coo-
perativ folosit ¸si va alege forma cea mai adecvat˘a de reprezentare a situat ¸iei
analizate. Forma coalit ¸ional˘ a este folosit˘a adesea.
ˆ
Incheiem introducerea ˆın teoria jocurilor cu o motivat ¸ie pentru studiul
acestei teorii. Cunoa¸sterea modelelor teoriei jocurilor ¸si a conceptelor de
solut ¸ie specifice diferitelor modele furnizeaz˘a suport pentru ˆımbun˘ at˘at ¸irea
lu˘arii deciziilor strategice ˆın viat ¸a de zi cu zi, ˆın profesie ¸si ˆın afaceri. Des-
crierea unui num˘ ar relativ mare de situat ¸ii conflictuale variate, modelarea
lor ca jocuri ¸si rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solut ¸ii pentru
situat ¸ia conflictual˘a supus˘a studiului) creaz˘a abilit˘at ¸i de aplicare a teoriei
jocurilor ˆın practic˘a. Cunoa¸sterea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆımbu-
n˘at˘at ¸i performant ¸a ˆın jocuri de societate, jocuri de divertisment ¸si jocuri de
noroc, ridicˆand astfel calitatea viet ¸ii ˆın timpul liber.
ˆ
In plus, teoria jocurilor
¸si interact ¸iunea sa cu alte discipline, ˆın particular cu informatica, constitue
un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸si doctorat la multe
universit˘ ati din lumea ˆıntreag˘ a, oferind un domeniu interesant pentru conti-
nuarea studiilor. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘a
de premiile Nobel pentru Economie obt ¸inute pentru contribut ¸ii ˆın domeniul
teoriei jocurilor: Nash, Harsanyi, Selten (1994), Vickrey (1996), Aumann ¸si
Schelling (2005).
14
2 JOCURI NECOOPERATIVE
ˆ
In teoria jocurilor exist˘a dou˘a modele de baz˘a de jocuri necooperative,
jocuri ˆın form˘a normal˘a (sau strategic˘a) ¸si jocuri ˆın form˘a extensiv˘a. Un
joc ˆın form˘a normal˘a este o descriere static˘a ¸si concis˘a a unei situatii con-
flictuale ˆın care juc˘atorii ˆı¸si aleg simultan ¸si independent strategiile lor (pure
sau mixte) ¸si primesc pl˘at ¸i determinate de acele strategii. Conceptul de
solut ¸ie fundamental pentru jocurile ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este acela
de echilibru Nash. Jocurile ˆın form˘a normal˘a (cu informat ¸ie complet˘a) ¸si
conceptul de echilibru Nash (ˆın strategii pure) sunt introduse ˆın paragraful
2.1. Acest paragraf trateaz˘a de asemenea dou˘a clase speciale de jocuri strate-
gice, jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, care au ˆıntotdeauna echilibre Nash
(ˆın strategii pure); ele joac˘a un rol important ˆın interact ¸iunea dintre teoria
jocurilor ¸si informatic˘a. Un joc ˆın form˘a extensiv˘a este o descriere dinamic˘a
detaliat˘a a unei situat ¸ii conflictuale, specificˆand cine ¸si cˆand face o ”mu-
tare” (adic˘a ia o decizie sau act ¸iune) ˆın joc ¸si care sunt opt ¸iunile disponibile
fiec˘arui juc˘ator de fiecare dat˘a cˆand are dreptul la o ”mutare”. Concep-
tul de solut ¸ie fundamental pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a (cu informat ¸ie
complet˘a) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. Jocurile ˆın form˘a
extensiv˘a cu informat ¸ie complet˘a ¸si conceptul de echilibru Nash perfect pe
subjoc sunt introduse ˆın paragraful 2.2. Paragraful 2.3 trateaz˘a legatura
ˆıntre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a ¸si relat ¸ia dintre conceptele corespun-
z˘atoare de echilibru Nash. Extensia mixt˘a a unui joc ˆın forma normal˘a ¸si
conceptul de echilibru Nash ˆın strategii mixte sunt introduse ˆın paragraful
2.4, care trateaz˘a de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸si bimatriceale
(ˆın strategii mixte). Capitolul se ˆıncheie cu o vedere de ansamblu asupra
jocurilor necooperative analizˆand rolul informat ¸iei ˆın modelele teoriei ne-
cooperative a jocurilor (informat ¸ie complet˘a versus informat ¸ie incomplet˘a,
informat ¸ie perfect˘a versus informat ¸ie imperfect˘a, informat ¸ie simetric˘a versus
informat ¸ie asimetric˘a).
15
2.1 Jocuri ˆın form˘a normal˘a ¸si echilibre Nash
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un model al unei
situat ¸ii ˆın care sunt implicat ¸i n participant ¸i cu interese proprii conflictuale,
juc˘atorii, ale c˘aror act ¸iuni posibile sunt cunoscute de c˘atre tot ¸i juc˘atorii.
Fiecare juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune (o dat˘a ¸si pentru totdeauna ˆın
situat ¸ia dat˘a) ¸si toate deciziile juc˘atorilor sunt f˘acute simultan (adic˘a atunci
cˆand un juc˘ator alege planul s˘au de act ¸iune, el nu este informat asupra planu-
lui de act ¸iune a nici unui alt juc˘ator). Juc˘atorii aleg simultan ¸si independent
act ¸iunile lor ¸si apoi primesc pl˘at ¸i care depind de combinat ¸ia strategiilor alese.
Presupunem c˘a pl˘at ¸ile sunt deterministe ¸si cunoscute de tot ¸i juc˘atorii. Un
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a const˘a din trei elemente.
ˆ
Intˆai, o mult ¸ime
N = ¦1, 2, ..., n¦ a juc˘atorilor. Apoi, fiecare juc˘ator i ∈ N are o mult ¸ime
de act ¸iuni (strategii pure) X
i
disponibile pentru el ¸si o funct ¸ie de plat˘a (sau
utilitate) K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, care descrie pl˘at ¸ile juc˘atorului i rezultate din
toate alegerile posibile de strategii de c˘atre juc˘atori (cˆate una pentru fiecare
juc˘ator), adic˘a pentru fiecare profil strategic x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
).
Un joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) este un triplet
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde N este mult ¸imea juc˘atorilor ¸si, pentru fiecare
i ∈ N, X
i
este mult ¸imea act ¸iunilor sau strategiilor pure ale juc˘atorului i,
iar K
i
:

j∈N
X
j
−→ IR, este funct ¸ia de plat˘a (sau funct ¸ia de utilitate) a
juc˘atorului i.
Un element din

j∈N
X
j
este un profil strategic; el se mai nume¸ste rezultat
(posibil) al jocului. Uneori not˘am un profil strategic (x
1
, ..., x
i
, ..., x
n
) cu
(x
i
, x
−i
), unde x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
.
Un joc ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) e un joc finit dac˘a N este o mult ¸ime finit˘a
¸si mult ¸imile X
1
, ..., X
n
sunt mult ¸imi finite. Un joc finit de dou˘a persoane va
fi desemnat ˆın cele ce urmeaz˘a prin ¸X, Y, K, L) . Un asemenea joc este de
obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘arui linii sunt ˆınsot ¸ite de etichetele
strategiilor juc˘atorului 1 ¸si ale c˘arui coloane sunt ˆınsot ¸ite de etichetele strate-
giilor juc˘atorului 2, iar la intersect ¸ia fiec˘arei linii cu o coloan˘a se g˘ase¸ste
o pereche de numere, reprezentˆ and plata juc˘atorului 1 urmat˘a de plata
juc˘atorului 2 pentru combinat ¸ia de strategii (pure) corespunz˘atoare liniei
16
¸si coloanei respective. Dac˘a ˆıntr-un joc finit cu doi juc˘atori etichet˘ am strate-
giile fiec˘arui juc˘ator astfel ˆıncˆat X = ¦1, .., m¦ ¸si Y = ¦1, .., n¦, atunci jocul
este descris printr-o (bi)matrice (K(i, j), L(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
, unde K(i, j)
¸si L(i, j) reprezint˘ a, respectiv, plata obt ¸inut˘ a de juc˘atorul 1 ¸si de juc˘atorul
2 ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul 1 alege strategia i ¸si juc˘atorul 2 alege strategia
j. Un joc strategic finit de dou˘a persoane se nume¸ste un joc bimatriceal.
Etichete explicite pot fi ata¸sate liniilor ¸si coloanelor bimatricii ˆın cazul unui
joc bimatriceal. Exemplul 2.1 modeleaz˘a o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a
legat˘a de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal, reprezentat ˆın Figura 2.1.
Exemplul 2.1. (Avantaj competitiv) Dou˘a companii cu acela¸si tip de acti-
vitate trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent dac˘a s˘a introduc˘a o tehnolo-
gie nou˘a (strategia I) sau nu (strategia N). Dac˘a ambele companii introduc
tehnologia nou˘a sau ambele decid s˘a nu o introduc˘a, profitul curent al fiec˘arei
companii nu este afectat. Dac˘a ˆıns˘a o companie decide s˘a introduc˘a noua
tehnologie, iar cealalt˘a companie nu o introduce, atunci profitul companiei
care adopt˘a noua tehnologie va cre¸ste cu a unit˘at ¸i valorice (spre exemplu
miliarde de lei), ˆın timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆınregistra
o sc˘adere de a unit˘at ¸i valorice.
I N
I 0, 0 a, −a
N −a, a 0, 0
Figure 2.1: Jocul ”Avantaj competitiv”
Cˆand cel put ¸in unul dintre juc˘atori are infinit de multe strategii posibile, jocul
nu este finit. Exemplul 2.2 modeleaz˘a o situat ¸ie strategic˘a de parteneriat ˆın
afaceri ca un joc infinit de dou˘a persoane.
Exemplul 2.2. (Parteneriat ˆın afaceri) Doi prieteni doresc s˘a-¸si deschid˘ a
ˆımpreun˘ a o afacere ¸si trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui de efort investit ˆın aceast˘a afacere. Presupunem c˘a nivelul de efort poate
fiˆın intervalul [0, 4], iar profitul obt ¸inut de fiecare dintre ei depinde de nivelul
de efort investit de ambii prin funct ¸iile de plat˘a K : [0, 4][0, 4] −→ IR ¸si
L : [0, 4][0, 4] −→ IR, definite prin:
K(x, y) = 2(x + y + cxy) −x
2
, L(x, y) = 2(x + y + cxy) −y
2
,
17
unde c ∈
_
0,
1
4
_
este o constant˘a care m˘asoar˘a complementaritatea muncii
celor doi parteneri de afaceri. Un echilibru Nash corespunzˆand maximiz˘arii
funct ¸iilor de plat˘a individuale este x

= y

= 1/(1 − c). Acesta se obt ¸ine
rezolvˆand ˆın raport cu x ¸si y sistemul format din ecuat ¸iile ∂K(x, y)/∂x = 0,
∂L(x, y)/∂y = 0. Totu¸si, dac˘a ambii juc˘atori urm˘aresc maximizarea functiei
de plat˘a totale, K + L, echilibrul Nash este ´ x = ´ y = 2/(1 −2c) < 1/(1 −c).
Astfel, ˆın cazul ˆın care cei doi parteneri de afaceri au un t ¸el comun, un nivel
mai mic de efort e necesar din partea fiec˘aruia. Echilibrul Nash (x

, y

) este
ilustrat ˆın Figura 2.5.
Un joc finit ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a nul˘a dac˘a

i∈N
K
i
=0.
Un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a satisface L = −K ¸si, de aceea,
poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice, [K(i, j)]
i=1,...,m;j=1,...,n
,
cont ¸inˆ and doar pl˘at ¸ile pentru juc˘atorul 1 (primite de la juc˘atorul 2). Un
astfel de joc se nume¸ste joc matriceal. Un joc cu sum˘a nul˘ a pentru dou˘a
persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv,
ˆıntrucˆ at cooperarea dintre juc˘atori este exclus˘a. Jocul din Figura 2.1 este un
joc pur competitiv; ˆın Figura 2.2 (a) g˘asit ¸i descrierea sa (mai simpl˘a) ca un
joc matriceal. S¸ahul este un joc finit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a: cˆand
juc˘atorul 1 cˆastig˘ a, el obt ¸ine plata 1 iar juc˘atorul 2 obt ¸ine plata −1; cˆand
juc˘atorul 2 cˆastig˘a, acesta obt ¸ine plata 1, iar juc˘atorul 1 obt ¸ine plata −1; ˆın
caz de remiz˘a ambii juc˘atori obt ¸in plata 0.
0 a
−a 0
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
6 2 1
4 3 5
0 1 6
(a) (b) (c)
Figure 2.2: Exemple de jocuri matriceale
Un joc strategic ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un joc cu sum˘a constant˘a dac˘a

i∈N
K
i
= C, unde C este o constant˘ a. Orice joc cu sum˘a constant˘a poate fi
transformat ˆıntr-un joc cu suma nul˘a, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Exemplul 2.3 ¸si
Figura 2.3.
18
Exemplul 2.3. (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆın
transmisiuni sportive ¸si un canal de televiziune specializat ˆın telenovele sper˘a
s˘a-¸si l˘argeasc˘ a audient ¸a la telespectori dac˘a ambele vor transmite atˆat sport
cˆat ¸si telenovele. Sondajele efectuate permit evaluareaˆın procente a audient ¸ei
celor dou˘a canale ˆın rˆandurile telespectatorilor, conform cu Figura 2.3 (a),
ˆın care situat ¸ia descris˘a este modelat˘a ca un joc cu sum˘a constant˘ a. Figura
2.3 (b) cont ¸ine jocul cu sum˘a nul˘a echivalent jocului cu sum˘a constant˘a.
T S
T 55%, 45% 52%, 48%
S 50%, 50% 45%, 55%
T S
T 10%, −10% 4%, −4%
S 0%, 0% −10%, 10%
(a) (b)
Figure 2.3: Jocul canalelor TV
Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆıns˘ a cu suma nul˘a sau con-
stant˘ a; acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘a variabil˘a. Figura
2.4 cont ¸ine exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a care vor fi utilizate ulterior.
3, 1 0, 0
0, 0 1, 3
5, 5 0, 10
10, 0 1, 1
2, 2 0, 0
0, 0 1, 2
(a) (b) (c)
Figure 2.4: Exemple de jocuri cu sum˘a variabil˘a
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile
de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a.
ˆ
Intrucˆ at ˆıntr-un astfel de joc ambii
juc˘atori pot cˆa¸stiga sau ambii juc˘atori pot pierde, ˆın acela¸si timp, depinzˆand
de act ¸iunile luate de cei doi juc˘atori, un joc bimatriceal ¸X, Y, K, L) poate fi
reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale, K ¸si L, ambii juc˘atori urm˘arind
acela¸si scop (maximizarea cˆa¸stigului propriu sau minimizarea costului pro-
priu).
Conceptul de solut ¸ie de baz˘a pentru jocuri ˆın form˘a strategic˘a este cel
de echilibru Nash (Nash, 1950a). Un echilibru Nash este un profil strategic
care este stabil ˆın sensul c˘a nici-un juc˘ator nu-¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata
deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii.
19
Elementele mult ¸imilor X
i
se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de
strategii mixte, care sunt distribut ¸ii de probabilitate pe mult ¸imea strategiilor
pure ale unui juc˘ator. Acest paragraf se refer˘a ˆın exclusivitate la echilibre
Nash ˆın strategii pure, numite ¸si echilibre Nash pure. Echilibrele Nash ˆın
strategii mixte, numite ¸si echilibre Nash mixte, sunt definite folosind extensia
mixt˘a a unui joc ˆın form˘a normal˘a; ele vor fi studiate ˆın paragraful 2.4.
Profilul strategic ´ x = (´ x
1
, ..., ´ x
n
) este un echilibru Nash (pur) al jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) dac˘a pentru tot ¸i i ∈ N ¸si tot ¸i x
i
∈ X
i
avem
K
i
(x
i
, ´ x
−i
) ≤ K
i
(´ x
i
, ´ x
−i
).
Exemplul 2.4. Consider˘am jocul ˆın form˘a normal˘a reprezentat ˆın Figura
2.1, unde a > 0. Combinat ¸ia de strategii (I, N) nu este un echilibru Nash,
deoarece juc˘atorul 2 ˆı¸si poate ˆımbun˘at˘ at ¸i plata (de la −a la 0) prin deviere
unilateral˘a, alegˆand strategia I. Combinat ¸ia de strategii (I, I) este un echili-
bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘a oricare dintre juc˘atori obt ¸ine plata
−a care e mai mic˘a decˆat 0.
Un joc care are cel put ¸in un echilibru Nash se nume¸ste un joc determi-
nat. Dac˘a un joc matriceal ¸X, Y, K, −K) este un joc determinat atunci
spunem c˘a jocul are ”punct ¸sa”; plata juc˘atorului 1 ˆıntr-un echilibru Nash
se nume¸ste valoarea jocului ¸si se noteaz˘a cu v (¸X, Y, K, −K)) , sau v(K).
ˆ
In
cazul existent ¸ei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal, fiecare
echilibru Nash are aceea¸si valoare ¸si echilibrele Nash sunt interschimbabile.
Teorema 2.5. Fie ¸X, Y, K, −K) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a ¸si
fie (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) echilibre Nash ale jocului. Atunci:
(i) (Proprietatea de interschimbare) (x
1
, y
2
) ¸si (x
2
, y
1
) sunt de asemenea
echilibre Nash;
(ii) (Proprietatea pl˘at ¸ilor egale) K(x
i
, y
j
)=K(x
1
, y
1
) pentru tot ¸i i,j ∈¦1, 2¦.
ˆ
Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal, fiecare juc˘ator ˆı¸si maxi-
mizeaz˘a utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘alalt juc˘ator. O strategie
x ∈ X pentru care exist˘a y ∈ Y astfel c˘a (x, y) este un echilibru Nash se
numeste strategie optimal˘a pentru juc˘atorul 1. Analog se define¸ste o strate-
gie optimal˘a pentru juc˘atorul 2. O pereche de strategii optimale corespunde
ˆıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului. Dac˘a un joc are un singur echili-
bru Nash, el se nume¸ste un joc strict determinat.
ˆ
Intr-un joc matriceal (strict)
determinat, cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a strategiei celuilalt juc˘ator nu-l
20
determin˘a pe juc˘ator s˘a-¸si schimbe planurile proprii.
ˆ
In cazul multiplicit˘at ¸ii
echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat, pl˘at ¸ile juc˘atorilor pot
fi diferite pentru echilibre Nash distincte. Din acest motiv, un juc˘ator poate
prefera un echilibru Nash iar cel˘alalt juc˘ator poate prefera un alt echilibru
Nash, caz ˆın care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Chiar ¸si ˆın
cazul unui echilibru Nash unic, acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘ac˘ator.
ˆ
In orice joc de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘a putem determina valoarea
inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a a jocului definite prin
v(X, Y, K, −K) := sup
x∈X
inf
y∈Y
K(x, y);
¯ v(X, Y, K, −K) := inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y).
Are loc relat ¸ia v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K) pentru orice joc
¸X, Y, K, −K).
Valoarea inferioar˘a ¸si superioar˘a pentru un joc de dou˘a persoane cu sum˘a
nul˘ a pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘atorilor, ˆıntrucˆat reprezint˘ a
suma minim˘a pe care juc˘atorul 1 ¸si-o poate garanta ˆın jocul respectiv ¸si, res-
pectiv, suma maxim˘a pe care juc˘atorul 2 ar putea-o pierde ˆın jocul respectiv,
indiferent de act ¸iunea aleas˘a de adversarul s˘au (sub presupunerea c˘a acesta
este rat ¸ional ¸si inteligent). Dac˘a valoarea superioar˘a ¸si valoarea inferioar˘a a
unui joc matriceal au aceea¸si valoare, atunci jocul are punct ¸sa. Un punct
¸sa are cea mai mic˘a valoare ˆın linie (astfel ˆıncˆat juc˘atorul 2 nu poate cˆa¸stiga
prin schimbarea coloanei) ¸si cea mai mare valoare ˆın coloan˘a (deci juc˘atorul
1 nu poate cˆa¸stiga prin schimbarea liniei). Dac˘a un joc are punct ¸sa, ambii
juc˘atori ar trebui s˘a aleag˘a strategii care duc la acest punct. Jocul din
Figura 2.2. (c) este strict determinat: punctul ¸sa este 3 ¸si echilibrul Nash al
jocului este profilul strategic (linia 2, coloana 2). Pentru jocuri determinate
de dou˘a persoane, determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face
pe baza consider˘arii multifunct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor.
Multifunct ¸ia cel mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) a unui juc˘ator asociaz˘a
la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘ator, mult ¸imea strategiilor
pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘aspuns) pentru acel juc˘ator ˆın
acea situat ¸ie. Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘a din
strategii pure care sunt cel mai bun r˘aspuns la cel mai bun r˘aspuns. O metod˘a
analitic˘a pentru determinarea funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns pentru jocuri
infinite de dou˘a persoane este prezentat˘a dup˘a Teorema 2.12. Din punct de
vedere grafic, echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de
21
intersect ¸ie ale graficelor funct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns. Figura 2.5 ilustreaz˘a
aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆın afaceri” din Exemplul 2.2.
Figure 2.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆın afaceri”
O diagram˘a cu s˘aget ¸i poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor
Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘a persoane. Pentru fiecare juc˘ator se
consider˘a pe rˆand toate strategiile celuilalt juc˘ator. Pentru o strategie fixat˘a
a partenerului de joc se traseaz˘a s˘aget ¸i ˆın sensul strategiilor ce sunt mai avan-
tajoase juc˘atorului respectiv din punctul de vedere al pl˘at ¸ilor (sau costurilor)
generate. S˘aget ¸ile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2.6 unde (a) si
(b) reprezint˘a jocuri de tip cost, iar (c) ¸si (d) reprezint˘a jocuri de tip cˆa¸stig).
Dac˘a nu exist˘a s˘aget ¸i care converg, atunci jocul respectiv nu are echilibre
Nash (pure); el va avea ˆıns˘ a echilibre Nash ˆın strategii mixte (vezi para-
graful 2.4). Fiecare pereche de s˘aget ¸i convergente indic˘a un echilibru Nash.
Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple; acestea
au aceea¸si valoare. Jocurile cu sum˘a variabil˘a au ˆın mod obi¸snuit puncte
de echilibru Nash multiple; acestea pot avea valori foarte diferite. Figura
2.6 ilustreaz˘a existent ¸a sau nu a unui echilibru Nash, respectiv unicitatea
sau multiplicitatea echilibrelor Nash, marcˆand cu simbolul ∗ toate echilibrele
Nash existente.
22
−→

8, 9 8, 7
11, 12 7, 6


−→
(a)
←−

−10, 4 −5, 0
2, −10 −5, 5

−→
(b)
−→

50, 50 80, 100

100, 80

60, 60

←−
(c)
−→

130 180

180

160

←−
(d)
Figure 2.6: Diagrame cu s˘aget ¸i
Exemplul 2.6. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘a companii de transporturi
trebuie s˘a aleag˘a ruta cea mai put ¸in costisitoare luˆand ˆın considerat ¸ie efectul
aglomerat ¸iei pe sectoarele de drum folosite ˆın comun. Presupunem c˘a o
companie trebuie s˘a fac˘a transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸si
poate face aceasta via B sau via D, iar cealalt˘a companie trebuie s˘a fac˘a
transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸si poate face aceasta via
A sau via C. Costurile aferente sectoarelor de drum AB, BC, AD ¸si CD,
pentru fiecare utilizator, sunt mai mari ˆın caz de folosint ¸˘ a ˆın comun; ambele
costuri posibile sunt precizate ˆın Figura 2.7 (a). Spre exemplu, sectorul de
drum AB implic˘a un cost de 2 unit˘at ¸i valorice dac˘a are un singur utilizator,
¸si un cost de 5 unit˘at ¸i valorice pe utilizator, ˆın cazul ˆın care ambele companii
folosesc acest sector de drum. Aceast˘a situat ¸ie de alegere a rutei poate fi
modelat˘a ca un joc bimatriceal unde juc˘atorul 1 are dou˘a strategii, R
1
¸si
R
2
, corespunzˆand rutelor A−B −C ¸si A−D−C, iar juc˘atorul 2 are dou˘a
strategii, R

1
¸si R

2
, corespunzˆand rutelor B−A−D ¸si B−C −D. Costurile
aferente sunt indicate ˆın Figura 2.7 (b).
Jocul din Exemplul 2.6 este generat de un model de congestie introdus
de Rosenthal (1973).
Un model de congestie poate fi descris ca ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) unde
• N este mult ¸imea juc˘atorilor implicat ¸i (c˘al˘atori, ¸soferi, produc˘atori).
• M este mult ¸imea facilit˘at ¸ilor implicate ˆın folosint ¸a comun˘a (sect ¸iuni de
drum, utilaje, etc.)
23
• X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i, o submult ¸ime nevid˘a a
lui M.
• c
j
: ¦1, 2, ..., n¦ −→ IR este funct ¸ia de cost pentru facilitatea j, unde
c
j
(k) ˆınseamn˘ a costurile facilit˘at ¸ii j, pentru fiecare utilizator al ei, ˆın
cazul ˆın care exist˘a exact k utilizatori.
1 2
AB 2 5
BC 3 6
AD 4 10
DC 1 3
(a)
R

1
R

2
R
1
8, 9 8, 7
R
2
11, 12 7, 6

(b)
−→

14 12
17 11


−→
(c)
Figure 2.7: Un joc de alegere a rutei
Situat ¸iile corespunz˘atoare unui model de congestie pot fi modelate ca
jocuri (de tip) congestie. Un joc de tip congestie este un joc ˆın form˘a strate-
gic˘a ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
), unde pentru fiecare i ∈ N, K
i
(x) :

j∈N
X
j
−→ IR
este definit˘a prin K
i
(x) = −

j∈x
i
c
j
(n
j
(x)), unde n
j
(x) = [¦i ∈ N[j ∈ x
i
¦[ este
num˘ arul de utilizatori ai facilit˘at ¸ii j dac˘a juc˘atorii aleg strategiile conform cu
profilul strategic x.
ˆ
Intr-un joc congestie de tip cost, tot ¸i juc˘atorii urm˘aresc
minimizarea costului individual total. Echilibrele Nash ale unui joc con-
gestie recomand˘a juc˘atorilor evitarea congestiei (aglomerat ¸iei). Jocurile (de
tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸si au multe aplicat ¸ii ˆın infor-
matic˘a. Ele formeaz˘a o subclas˘a interesant˘a a jocurilor potent ¸ial introduse
de c˘atre Monderer ¸si Shapley (1996) pe baza not ¸iunii de funct ¸ie potent ¸ial
(exact). O funct ¸ie potent ¸ial (exact) m˘asoar˘a diferent ¸a pl˘at ¸ilor fiec˘arui juc˘ator
ˆın caz de deviere unilateral˘a.
ˆ
In Figura 2.7 (c) este dat˘a o funct ¸ie potent ¸ial
(exact) pentru jocul de alegere a rutei.
Exemplul 2.7. (Un joc al document˘ arii) Student ¸ii din doi semiani de studii
trebuie s˘a se preg˘ateasc˘ a pentru un examen folosind un suport de curs tip˘arit
existent la biblioteca facult˘at ¸ii ¸si un laborator cu calculatoare. Dac˘a tot ¸i
24
student ¸ii ˆınvat ¸˘ a la bibliotec˘a, ori tot ¸i la laborator, aglomerat ¸ia creat˘a dimi-
nueaz˘ a eficient ¸a document˘arii lor. Jocul din Figura 2.6 (c) poate fi considerat
ca un joc al document˘ arii.
Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic de n persoane ¸si fie
P :

i∈N
X
i
−→ IR o funct ¸ie cu valori reale definit˘a pe mult ¸imea profilurilor
strategice. Funct ¸ia P este un potent ¸ial exact pentru G dac˘a pentru orice
i ∈ N, pentru orice x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
¸si pentru orice x
i
, y
i
∈ X
i
, are loc
K
i
(x
i
, x
−i
) −K
i
(y
i
, x
−i
) = P(x
i
, x
−i
) −P(y
i
, x
−i
).
O funct ¸ie P potent ¸ial exact pentru G induce un joc potent ¸ial G
P
=
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, P, ..., P) . Figura 2.6 (d) cont ¸ine un joc potent ¸ial pentru ”Jocul
document˘ arii” din Figura 2.6 (c).
Teorema 2.8. Fie G = ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc finit de n persoane ¸si
fie P un potent ¸ial exact pentru G. Atunci
(i) Jocurile G ¸si G
P
au aceea¸si mult ¸ime de echilibre Nash;
(ii) G are cel put ¸in un echilibru Nash.
Propozit ¸ia 2.9. (Rosenthal) Fie ¸N, M, (X
i
)
i∈N
, (c
j
)
j∈M
) un model de con-
gestie ¸si fie G jocul de tip congestie corespunz˘ator. Atunci G este un joc
potent ¸ial exact. O funct ¸ie potent ¸ial pentru G este dat˘a de P :

i∈N
X
i
−→ IR,
definit˘a pentru orice x = (x
i
)
i∈N
prin
P(x) = −

j∈

i∈N
x
i

=1,...,n
j
(x)
c
j
().
ˆ
Intrucˆat multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple, ˆın teo-
ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ari) ale not ¸iunii
de echilibru Nash, care impun condit ¸ii suplimentare asupra echilibrelor Nash.
Not ¸iunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆın strategii ne-
dominate) ¸si cea de echilibru Nash puternic prezint˘ a un interes particular.
Spunem c˘a o strategie ´ x
i
a juc˘atorului i domin˘a strategia x
i
a aceluia¸si juc˘ator
dac˘a prima nu este niciodat˘a mai nefavorabil˘a juc˘atorului i decˆat cea de-a
25
doua ¸si uneori e mai avantajoas˘a, adic˘a pentru toate profilurile strategice
x
−i
∈ X
−i
=

j∈N\{i}
X
j
ale celorlalt ¸i juc˘atori are loc
(∗) K
i
(´ x
i
, x
−i
) ≥ K
i
(x
i
, x
−i
)
cu cel put ¸in o inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un x
−i
∈ X
−i
. O strategie
care nu este dominat˘a de c˘atre nici-o alt˘a strategie se nume¸ste strategie ne-
dominat˘a. Un profil strategic x = (x
i
)
i∈N
este un echilibru Nash nedominat
dac˘a el este un echilibru Nash ˆın strategii nedominate, adic˘a este un echili-
bru Nash ˆın care x
i
este o strategie nedominat˘a pentru fiecare i ∈ N. Un
echilibru Nash ˆın strategii nedominate poate fi g˘asit prin eliminarea iterativ˘a
a strategiilor dominate, a¸sa cum ilustr˘am ˆın Figura 2.8.
2 2 1 4
0 2 5 3
4 2 3 2
−→
2 2 1
0 2 5
4 2 3
−→
0 2 5
4 2 3
−→
0 2
4 2
−→ 4 2 −→ 2
Figure 2.8: Eliminarea iterativ˘a a strategiilor dominate
Un caz special apare ˆın situat ¸ia ˆın care un juc˘ator are o strategie care ˆıi
d˘a o plat˘a la fel de bun˘a cu plata pe care o poate obt ¸ine utilizˆand oricare din
celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalt ¸i juc˘atori.
O strategie ´ x
i
∈ X
i
se nume¸ste o strategie slab dominant˘a dac˘a relat ¸ia (∗)
are loc pentru orice x
i
∈ X
i
¸si pentru orice x
−i
∈ X
−i
. Un juc˘ator poate
avea mai multe strategii slab dominante. Asemenea strategii ar trebui s˘a
ofere juc˘atorului aceea¸si plat˘a pentru orice profil strategic fixat al celorlalt ¸i
juc˘atori. Dac˘a o strategie slab dominant˘a ´ x
i
∈ X
i
este astfel ˆıncˆat pentru
fiecare x
i
∈ X
i
exist˘a un profil strategic x
−i
astfel ˆıncˆat (∗) are loc cu ine-
galitate strict˘a, atunci strategia ´ x
i
∈ X
i
domin˘a toate celelalte strategii ale
juc˘atorului ¸si se nume¸ste strategie dominant˘a. Un juc˘ator poate avea cel
mult o strategie dominant˘ a.
Exemplul 2.10.
ˆ
In jocul de tip ”ultimatum” descris ˆın Exemplul 2.18 ¸si
reprezentat ˆın form˘a normal˘a ˆın Figura 2.17 (a), juc˘atorul 2 are o singur˘a
strategie dominant˘ a: (a
1
, a
2
, a
3
). Toate celelate strategii ale juc˘atorului 2 sunt
dominate. Spre exemplu, strategia (r
1
, a
2
, r
3
) este dominat˘a de (r
1
, a
2
, a
3
)
deoarece aceasta d˘a juc˘atorului 2 aceea¸si plat˘a dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste
26
strategia 5-1 sau 4-2, dar dac˘a juc˘atorul 1 folose¸ste strategia 3-3, strategia
(r
1
, a
2
, a
3
) d˘a juc˘atorului 2 o plat˘a mai mare decˆat strategia (r
1
, a
2
, r
3
).
Un echilibru Nash care satisface condit ¸ia c˘a este stabil ˆımpotriva tuturor
deviat ¸iilor de c˘atre coalit ¸ii de juc˘atori se nume¸ste un echilibru Nash puternic.
Un echilibru Nash x

= (x

i
)
i∈N
al jocului ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este un
echilibru Nash puternic dac˘a pentru toate coalit ¸iile S ⊂ N nu exist˘a nici-un
x
S
= (x
i
)
i∈S
∈ X
S
=

i∈S
X
i
astfel ˆıncˆ at K
i
(x
S
, x

(N ¸ S)) ≥ K
i
(x

) pentru
tot ¸i i ∈ N, cu inegalitate strict˘a pentru cel put ¸in un juc˘ator i ∈ S.
Exemplul 2.11. Pentru jocul din Exemplul 2.19, dintre cele trei echili-
bre Nash marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b), dou˘a sunt echilibre Nash pu-
ternice: (A
1
, (I, L
2
, A
3
)) ¸si (A
1
, (I, A
2
, A
3
)). Echilibrul Nash (L
1
, (I, L
2
, L
3
))
nu este puternic deoarece coalit ¸ia ¦1, 2¦ poate cre¸ste plata juc˘atorului 1 de
la 2 la 3, ment ¸inˆ and plata 2 pentru juc˘atorul 2, prin folosirea strategiei
x
S
= (A
1
, (I, A
2
, L
3
)).
Exist˘a totu¸si multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru
Nash (ˆın strategii pure).
ˆ
Intr-o asemenea situat ¸ie (¸si de asemenea cˆand jocul
are echilibre Nashˆın strategii pure), se poate considera extensia mixt˘a a jocu-
lui. Aceasta este construit˘a pe baza randomiz˘arii pe mult ¸imea strategiilor
pure, a¸sa-numitele strategii mixte. Extensia mixt˘a a unui joc necooperativ
ˆın form˘a normal˘a ¸si determinarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru
jocuri matriceale ¸si bimatriceale sunt tratate ˆın paragraful 2.4.
Consider˘am acum jocuri de dou˘a persoane cu (infinit de) multe strategii
¸si trat˘am determinarea echilibrelor lor Nash. Fie x
1
o strategie a juc˘atorului
1, x
2
o strategie a juc˘atorului 2, K
1
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a
juc˘atorului 1, ¸si K
2
: X
1
X
2
−→ IR, funct ¸ia de plat˘a a juc˘atorului 2. Dac˘a
x
1
¸si x
2
pot lua, spre exemplu, 100 de valori diferite, utilizarea unei bimatrice
de dimensiune 100100 devine cel put ¸in anevoioas˘ a. Dac˘a x
1
¸si x
2
iau valori
ˆıntr-un interval, spre exemplu [0,1], situat ¸ia conflictual˘a este imposibil s˘a
fie reprezentat˘ a printr-o (bi)matrice.
ˆ
Intr-un asemenea caz, dac˘a funct ¸iile
de plat˘a ale juc˘atorilor sunt diferent ¸iabile, pentru determinarea echilibrelor
Nash se poate folosi analiza matematic˘a.
Teorema 2.12. Fie ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) un joc strategic cu N mult ¸ime
finit˘a. Dac˘a pentru fiecare i ∈ N mult ¸imea strategiilor X
i
este un interval
m˘arginit ¸si funct ¸ia de plat˘a K
i
este de clas˘a C
2
¸si strict concav˘a ˆın x
i
, atunci
exist˘a un echilibru Nash x

al jocului.
27
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, prezent˘ am o metod˘a analitic˘a pentru determinarea
echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘a persoane. Not˘am cu f
1
: X
2
−→ X
1
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 1, unde f
1
(x
2
) este cel mai bun
r˘aspuns a juc˘atorului 1 la x
2
, unde x
2
este o strategie arbitrar˘a fixat˘a a
juc˘atorului 2. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
1
(x
1
, x
2
)/∂x
1
= 0 ¸si furnizeaz˘a
valoarea lui x
1
care maximizeaz˘a K
1
(x
1
, x
2
) pentru orice x
2
fixat. Not˘am cu
f
2
: X
1
−→ X
2
funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2, unde f
2
(x
1
) este
cel mai bun r˘aspuns a juc˘atorului 2 la x
1
, unde x
1
este o strategie arbitrar˘a
fixat˘a a juc˘atorului 1. Aceast˘a funct ¸ie se obt ¸ine din ∂K
2
(x
1
, x
2
)/∂x
2
= 0 ¸si
furnizeaz˘a valoarea lui x
2
care maximizeaz˘a K
2
(x
1
, x
2
) pentru orice x
1
fixat.
Funct ¸ia f definit˘a prin f = (f
1
, f
2
) se nume¸ste funct ¸ia cel mai bun r˘aspuns a
jocului. Aceast˘a funct ¸ie este continu˘ a ¸si asociaz˘a fiec˘arei perechi de strategii
(x
1
, x
2
) plata (f
1
(x
2
), f
2
(x
1
)). Un echilibru Nash al jocului, x

= (x

1
, x

2
), sa-
tisface simultan x

1
= f
1
(x

2
) ¸si x

2
= f
2
(x

1
). Din punct de vedere grafic, echili-
brele Nash ale jocului se afl˘a la intersect ¸ia funct ¸iilor ”cel mai bun r˘aspuns”
a celor doi juc˘atori.
Exemplul 2.13. (Jocul publicit˘at ¸ii) Dou˘a firme concurente pe piat ¸a de
bunuri de consum trebuie s˘a decid˘a simultan ¸si independent asupra nivelu-
lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆın vederea maximiz˘arii profi-
tului individual). Presupunem c˘a ambele firme au un plafon bugetar pen-
tru publicitate de 1000 e ¸si c˘a profitul lor individual depinde de cheltu-
ielile cu publicitatea x
1
¸si x
2
prin funct ¸iile de plat˘a K
1
: X
1
X
2
−→ IR ¸si
K
2
: X
1
X
2
−→ IR, definite prin: K
1
(x
1
, x
2
) = 1000x
1
−x
2
1
−x
2
2
, K
2
(x
1
, x
2
) =
1000x
2
−x
1
x
2
−x
2
2
. Aceast˘a situat ¸ie de decizie interactiv˘a poate fi modelat˘a
ca un joc infinit de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a ¸[0, 1000], [0, 1000], K
1
, K
2
).
Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin
calcularea echilibrelor Nash ale jocului. Acestea se obt ¸in rezolvˆand sistemul
liniar 1000−2x
1
= 0, 1000−x
1
−2x
2
= 0. Echilibrul Nash al jocului conside-
rat este x

= (500, 250), generˆand profitul K
1
(500, 250) = 187.500 e pentru
juc˘atorul 1 ¸si K
2
(500, 250) = 62.500 e pentru juc˘atorul 2.
Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor
necooperative ˆın form˘a strategic˘a.
ˆ
Incheiem acest paragraf ˆıncercˆ and s˘a
furniz˘am un r˘aspuns laˆıntrebarea: Este un echilibru Nash o solut ¸ie a jocului?
O condit ¸ie suficient˘a este asigurat˘a de strategii nedominate ˆın profilul strate-
gic corespunzˆand unui echilibru Nash. Presupunem c˘a (s, t) este un echilibru
Nash ¸si c˘a o alt˘a strategie s

domin˘a s pentru juc˘atorul 1 ¸si o strategie t

domin˘a t pentru juc˘atorul 2. Atunci (s, t) nu este o solut ¸ie a jocului.
28
2.2 Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a ¸si echilibre Nash perfecte
pe subjoc
Forma extensiv˘a a unui joc este o pereche ¸N, T) , unde N = ¦1, 2, ..., n¦
este mult ¸imea (finit˘a a) juc˘atorilor ¸si T este arborele jocului, oferind posibi-
litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situat ¸ii de interact ¸iune strate-
gic˘a. Un arbore este un graf orientat cu un nod special, numit r˘ad˘acin˘ a,
o mult ¸ime de noduri terminale ¸si una de noduri neterminale ¸si un drum
unic de la r˘ad˘acin˘ a la fiecare din nodurile grafului.
ˆ
In arborele unui joc (ˆın
form˘a extensiv˘a) orice drum pornind de la r˘ad˘ acin˘ a la un nod terminal in-
dic˘a un mod ˆın care ”istoria” jocului poate evolua. Nodurile neterminale ale
arborelui jocului (incluzˆand r˘ad˘ acina), numite noduri de decizie, corespund
persoanelor ce iau decizii (juc˘atorii). Nodurile terminale indic˘a rezultatele
(pl˘at ¸ile) posibile ale juc˘atorilor dac˘a jocul se sfˆar¸se¸ste ˆın acel nod termi-
nal. Arcele corespund ”mut˘arilor” (act ¸iunilor, strategiilor, deciziilor) juc˘a-
torilor care mut˘ a consecutiv (secvent ¸ial ˆın timp). Reprezentarea corect˘a a
unei situat ¸ii conflictuale ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a implic˘a ˆıncorporarea
corect˘a a tuturor regulilor jocului. Aceasta implic˘a necesitatea identific˘arii
pentru fiecare juc˘ator a a¸sa-numitelor mult ¸imi de informat ¸ie. O mult ¸ime de
informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine toate nodurile de decizie ce apart ¸in acelui
juc˘ator cˆand acelui juc˘ator ˆıi vine rˆandul la mutare. Mult ¸imile de informat ¸ie
care cont ¸in cel put ¸in dou˘a noduri de decizie se marcheaz˘ a grafic ˆın arborele
jocului, de obicei folosind un contur de forma − − −. Dac˘a o mult ¸ime
de informat ¸ie a unui juc˘ator const˘a dintr-un singur nod de decizie, atunci
acel juc˘ator ¸stie precis care e pozit ¸ia sa ˆın arborele jocului, adic˘a juc˘atorul
cunoa¸ste toat˘a istoria desf˘a¸sur˘arii jocului pˆan˘a ˆın acel moment. Dac˘a toate
mult ¸imile de informat ¸ie ale tuturor juc˘atorilor constau dintr-un singur nod,
jocul este un joc (dinamic) cu informat ¸ie perfect˘a. Jocul de ¸sah este un
joc cu informat ¸ie perfect˘a. De obicei, mult ¸imile de informat ¸ie cu un singur
nod de decizie nu se marcheaz˘a distinct ˆın reprezentarea arbore a jocului.
Dac˘a o mult ¸ime de informat ¸ie a unui juc˘ator cont ¸ine mai mult decˆat un
nod de decizie, aceasta ˆınseamn˘ a c˘a ˆın momentul ˆın care juc˘atorul trebuie
s˘a ia o decizie, el ¸stie doar c˘a se poate afla ˆın oricare din nodurile mult ¸imii
sale de informat ¸ie; ˆın acest caz, alegerea strategiei sale se face ˆın condit ¸ii
de informat ¸ie imperfect˘a. Un joc ˆın care cel put ¸in un juc˘ator are cel put ¸in
o mult ¸ime de informat ¸ie ce cont ¸ine cel put ¸in dou˘a noduri de decizie este
un joc (dinamic) cu informat ¸ie imperfect˘a. Jocul de bridge este un joc cu
informat ¸ie imperfect˘a. Arborele unui joc ˆın form˘a extensiv˘a este un arbore
etichetat care satisface urm˘atoarele reguli:
29
1. Orice nod este un succesor al nodului init ¸ial (r˘ad˘ acin˘ a).
2. Orice nod cu except ¸ia nodului init ¸ial are exact un predecesor imediat.
Nodul init ¸ial nu are predecesori.
3. Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸si nod au etichete (de
act ¸iuni) diferite.
4. Fiecare mult ¸ime de informat ¸ie cont ¸ine noduri de decizie ale unui singur
juc˘ator.
5. Toate nodurile ˆıntr-o anumit˘ a mult ¸ime de informat ¸ie trebuie s˘a aib˘a
acela¸si num˘ ar de succesori imediat ¸i ¸si aceea¸si mult ¸ime de etichete pen-
tru ramurile corespunz˘atoare.
ˆ
In paragraful urm˘ator, trei variante ale unei situat ¸ii de piat ¸˘ a sunt modelate
ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘a a unui joc.
ˆ
In forma exten-
siv˘a din Figura 2.14 (a), fiecare juc˘ator are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
cont ¸inˆ and un singur nod.
ˆ
In forma extensiv˘a din Figura 2.14 (b), mult ¸imea
de informat ¸ie a juc˘atorului 1 cont ¸ine dou˘a noduri de decizie ¸si mult ¸imea de
informat ¸ie a juc˘atorului 2 cont ¸ine un singur nod de decizie.
ˆ
In forma ex-
tensiv˘a din Figura 2.18 (a), juc˘atorul 1 are o singur˘a mult ¸ime de informat ¸ie
constˆand dintr-un singur nod de decizie, iar juc˘atorul 2 are trei mult ¸imi de
informat ¸ie cu cˆate un singur nod de decizie. Paragraful urm˘ator cont ¸ine
de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆın Exemplul 2.18 ¸si
modelat ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.16 (a).
Figure 2.9: Un joc cu ”imperfect recall”
30
ˆ
In modelarea unei situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a, se presupune de
obicei ”perfect recall”, adic˘a capacitatea perfect˘a a fiec˘arui juc˘ator de a-¸si
aminti mut˘arile sale anterioare. Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri
cu ”perfect recall”.Teoria jocurilor studiaz˘a de asemenea jocuri cu ”imperfect
recall”. Un asemenea joc este ilustrat ˆın Figura 2.9. Jocurile cu imperfect
recall au aplicat ¸ii in informatic˘a.
(a)
(b)
Figure 2.10: Subjocurile unor jocuri ˆın forma extensiv˘a
31
Dat un joc ˆın form˘a extensiv˘a, un nod x al arborelui se spune c˘a init ¸iaz˘ a
un subjoc dac˘a nici x ¸si nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆıntr-o mult ¸ime
de informat ¸ie care cont ¸ine ¸si noduri care nu sunt succesori ai lui x. Un subjoc
este un arbore definit de x ¸si succesorii s˘ai.
ˆ
Intr-un joc cu informat ¸ie perfect˘a
orice nod init ¸iaz˘a un subjoc.
ˆ
In Figura 2.10 evident ¸iem toate subjocurile unui
joc cu informat ¸ie perfect˘a ¸si ale unui joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
Exist˘a numeroase situat ¸ii practice ˆın care ¸sansa joac˘a un rol. Spre exem-
plu, ˆın fotbal ¸sansa decide care echip˘a ˆıncepe jocul. S¸ansa poate interveni
la ˆınceperea jocului sau/¸si la anumite momente ˆın cursul desf˘a¸sur˘arii jocu-
lui.
ˆ
In astfel de situat ¸ii, ¸sansa este considerat˘a ea ˆıns˘ a¸si ca un juc˘ator, caz
ˆın care spunem c˘a avem un joc cu mut˘ari ale ¸sansei.
ˆ
In forma extensiv˘a a
unui asemenea joc, nodurile apart ¸inˆ and ¸sansei sunt etichetate corespunz˘ator
(de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri
indic˘a mut˘arile ¸sansei prin distribut ¸ii de probabilitate ale evenimentelor posi-
bile. Figura 2.11 cont ¸ine dou˘a forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ari ale
¸sansei: Figura 2.11 (a) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie per-
fect˘a, iar Figura 2.11 (b) cont ¸ine forma extensiv˘a a unui joc cu informat ¸ie
imperfect˘a.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor ˆın form˘a extensiv˘a este acela de
echilibru Nash perfect pe subjoc. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este
un profil strategic secvent ¸ial rat ¸ional, ˆın sensul c˘aˆıncorporeaz˘a rat ¸ionalitatea
secvent ¸ial˘a a juc˘atorilor prin evaluarea individual˘a a subjocurilor. Rat ¸iona-
litatea secvent ¸ial˘a implic˘a faptul c˘a o strategie optimal˘a pentru un juc˘ator
ar trebui s˘a maximizeze plata sa condit ¸ionat de oricare din mult ¸imile sale de
informat ¸ie. Presupunerea obi¸snuit˘ a pentru jocuri ˆın form˘a extensiv˘a este c˘a
rat ¸ionalitatea secvent ¸ial˘ a este ”common knowledge”. Ideea care st˘a la baza
determin˘arii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘a fiecare juc˘ator,
ˆınainte de a-¸si alege o strategie (adic˘a un plan complet de act ¸iune de-a lungul
arborelui jocului), ˆıncearc˘ a s˘a anticipeze alegerile de alternative ale celorlalt ¸i
juc˘atori ˆın urma fiec˘arei decizii posibile pentru el. Procedˆand astfel, un
juc˘ator ˆıncearc˘ a s˘a determine (ghiceasc˘a) care nod final va fi atins ca urmare
a select˘arii de c˘atre el a oric˘areia dintre alternativele disponibile. Apoi,
juc˘atorul folose¸ste aceast˘a informat ¸ie pentru a lua decizia optim˘a. Astfel,
fiecare juc˘ator va studia reprezentarea jocului ¸si va considera ce vor face
ceilalt ¸i juc˘atori (rat ¸ionali ¸si inteligent ¸i) ˆın viitor ca r˘aspuns la mutarea saˆıntr-
o mult ¸ime de informat ¸ie particular˘a. Folosirea acestei abord˘ari pentru jocul
ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.16 (a) conduce la determinarea echilibrului
Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.16 (b).
32
(a)
(b)
Figure 2.11: Jocuri ˆın form˘a extensiv˘a cu mut˘ari ale ¸sansei
Metoda de baz˘a pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc
este induct ¸ia ˆınapoi (”backward induction”). Induct ¸ia ˆınapoi este un proces
de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘atre
r˘ad˘acina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸si determinarea
solut ¸iilor optimale ale juc˘atorilor la nivel de subjoc. Determinarea solut ¸iilor
optimaleˆın cadrul fiec˘arui subjoc (¸si a jocului init ¸ial) se realizeaz˘a astfel: pen-
tru fiecare dintre mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor, date fiind nodurile
terminale ce pot fi atinse, se renunt ¸˘a la act ¸iunile dominate ale juc˘atorului
respectiv. O strategie a unui juc˘ator ˆıntr-un (sub)joc ˆın form˘a extensiv˘a este
un plan complet de act ¸iune al juc˘atorului de-a lungul arborelui (sub)jocului.
Strategiile posibile ale unui juc˘ator trebuie s˘a aib˘a cˆate o singur˘a compo-
nent˘ a pentru fiecare din mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorului respectiv ˆın
arborele jocului, considerˆand o ordine fixat˘a de parcurgere a arborelui jocului
(de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘ad˘acin˘ a spre nodurile terminale, ¸si ˆın
cadrul fiec˘arui nivel de la stˆanga la dreapta). Fiecare component˘a a strate-
giei unui juc˘ator poate primi ca valoare oricare dintre etichetele act ¸iunilor
posibile pentru juc˘atorul respectiv din mult ¸imea de informat ¸ie corespunz˘a-
toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘atorului 2 sunt I ¸si Rˆın
33
jocul ˆın forma extensiv˘a din Figura 2.14 (a).
ˆ
In jocul ˆın form˘a extensiv˘a din
Figura 2.18 (a) strategiile juc˘atorului 2 sunt 3-uple ˆın care prima component˘a
corespunde primei mult ¸imi de informat ¸ie a acestui juc˘ator (r˘ad˘acina arbore-
lui), a doua component˘a corespunde mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2
situat˘a la stˆanga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ a corespun-
de mult ¸imii de informat ¸ie a juc˘atorului 2 situat˘a la dreapta pe nivelul 2 al
arborelui. Prima component˘a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦I, R¦, a doua
component˘ a poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
2
, A
2
¦, iar a treia component˘a
poate lua valori ˆın mult ¸imea ¦L
3
, A
3
¦. Juc˘atorul 2 are, prin urmare, 8 strate-
gii posibile ˆın jocul din Figura 2.18 (a): (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
),
(I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
), (R, A
2
, L
3
) ¸si (R, A
2
, A
3
).
Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘a el specific˘a
un echilibru Nashˆın orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strate-
gic este rat ¸ional secvent ¸ial. Dac˘a nu exist˘a egalitate de pl˘at ¸i, adic˘a dou˘a sau
mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸si plat˘a pentru vreunul dintre
juc˘atori, atunci induct ¸ia ˆınapoi identific˘ a un singur echilibru Nash perfect
pe subjoc.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, exemplific˘am determinarea echilibrulor Nash
perfecte pe subjoc prin metoda induct ¸iei ˆınapoi pentru jocurile din Figura
2.10.
Exemplul 2.14. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘acute sunt acelea ˆın care juc˘atorul 2
trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a lupte sau s˘a se acomodeze, dup˘a ce a observat de-
cizia luat˘a de juc˘atorul 1.
ˆ
In subjocul 1, juc˘atorul 2 va prefera act ¸iunea L
2
care-i asigur˘a plata 2 (fiindc˘a 2 > 1), iar ˆın subjocul 2, juc˘atorul 2 va prefera
act ¸iunea A
3
care-i asigur˘a plata 4 (fiindc˘a 4 > 3). Acum, analiz˘am subjocul
3 care ˆıncepe cu decizia juc˘atorului 1 (L
1
sau A
1
) ˆın situat ¸ia ˆın care juc˘atorul
2 a selectat act ¸iunea I. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege L
1
, atunci am v˘azut c˘a
juc˘atorul 2 alege L
2
, implicˆand plata 2 pentru juc˘atorul 1; dac˘a juc˘atorul
1 ar alege A
1
, am v˘azut c˘a juc˘atorul 2 alege A
3
, implicˆand plata 5 pentru
juc˘atorul 1. Act ¸iunea optimal˘a pentru juc˘atorul 1 ˆın subjocul 3 este a¸sadar
A
1
(fiindc˘a 5 > 2). Acum analiz˘am jocul complet pentru a stabili care e
act ¸iunea optimal˘a a juc˘atorului 2 la ˆınceputul jocului. Dac˘a juc˘atorul 2 ar
alege R, atunci el ar obt ¸ine plata 0; dac˘a el ar alege I, am v˘azut din analiza
anterioar˘ a a subjocului 3 c˘a juc˘atorul 1 alege A
1
, urmat˘a de act ¸iunea A
3
a
juc˘atorului 2, implicˆand plata 4 pentru juc˘atorul 2 (care este mai mare decˆat
0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A
1
, L
2
, A
3
), este reprezentat
prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.18 (b).
34
Exemplul 2.15. Analiz˘am jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda induct ¸iei
ˆınapoi, ˆıncepˆ and cu subjocul care ˆıncepe ˆın situatia ˆın care juc˘atorul 1 a ales
anterior act ¸iunea U. Fiindc˘a juc˘atorul 2 nu ¸stie dac˘a juc˘atorul 1 alege A sau
B, el va prefera (pentru mult ¸imea de informat ¸ie ˆın care se afl˘a) act ¸iunea X
care-i asigur˘a o plat˘a mai bun˘a (1 > 0) sau cel put ¸in la fel de bun˘a (4 = 4) ca
strategia Y . Juc˘atorul 1 va prefera act ¸iunea A care-i asigur˘a plata 3 (fiindc˘a
3 > 1). Acum r˘amˆane de analizat jocul complet. Dac˘a juc˘atorul 1 ar alege
D, el ar primi plata 2; dac˘a, ˆın schimb, el ar alege U, tocmai am v˘azut c˘a
ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘atre juc˘atorul 2, rezultˆand
plata 3 pentru juc˘atorul 1, care e mai mare decˆat 2. Prin urmare, ˆın r˘ad˘ acina
arborelui jocului juc˘atorul 1 va alege U. Echilibrul Nash perfect pe subjoc
al jocului analizat, (UA, X), este reprezentat prin s˘aget ¸i ˆın Figura 2.12.
Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc
Determinarea prin metoda induct ¸iei ˆınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe
subjoc pentru jocurile (ˆın form˘a extensiv˘a) finite cu informat ¸ie perfect˘a sau
imperfect˘a se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘a (corespunz˘a-
toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸si pentru jocul init ¸ial.
Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al
jocului ˆın form˘a extensiv˘a dac˘a restrict ¸ia sa la fiecare subjoc este un echilibru
Nash al acelui subjoc. Aceast˘a metod˘a este ilustrat˘a ˆın Exemplul 2.20.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a trat˘am reprezentarea ˆın form˘a extensiv˘a a jocurilor
(cu sau f˘ar˘a mut˘ ari ale ¸sansei) ˆın care juc˘atorii au (infinit de) multe strategii.
35
Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o mult ¸ime infinit˘a
de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘a a jocului
parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘a ˆın Figura 2.13.
Figure 2.13: Forma extensiv˘a a jocului parteneriatului
ˆ
In aplicarea metodei induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrelor
Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘a pornirea cu
acele subjocuri (care sunt spre sfˆarsitul jocului original) pentru care exist˘a
sperant ¸a s˘a aib˘a un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸ste induct ¸ia ˆınapoi
ˆıncorporˆand aceste rezultate de echilibru ˆın subjocuri mai ample. Desigur,
determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind
metoda analitic˘a bazat˘a pe funct ¸iile cel mai bun r˘aspuns ale juc˘atorilor (vezi
de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘am aceasta pentru un joc de piat ¸˘ a
cu infinit de multe strategii.
Exemplul 2.16. Consider˘am o piat ¸˘a cu dou˘a firme concurente, firma 1 ¸si
firma 2, care trebuie s˘a-¸si aleag˘a simultan ¸si independent nivelul (optim) al
product ¸iei, q
1
¸si, respectiv, q
2
, dup˘a ce firma 1 a selectat nivelul (optim al)
publicit˘at ¸ii. Presupunem c˘a pret ¸ul piet ¸ei este p = a − q
1
− q
2
, unde a este
nivelul publicit˘at ¸ii ales de firma 1 (¸si observat de firma 2). Presupunem de
asemenea c˘a cele dou˘a firme produc la cost zero ¸si costul publicit˘at ¸ii firmei 1
este 2a
3
/81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q
1
−q
2
)q
1
−2a
3
/81, iar profitul
firmei 2 este (a −q
1
−q
2
)q
2
. Observ˘am c˘a BR
1
(q
2
) = (a −q
2
)/2, BR
2
(q
1
) =
(a − q
1
)/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q

1
(a) = q

2
(a) = a/3,
implicˆand p

(a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi funct ¸ia z
1
definit˘a
prin z
1
(a) = a
2
−2a
3
/81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘a nivelul
optim a

= 3 al publicit˘at ¸ii. Nivelul optim al product ¸iei ambelor firme este,
prin urmare, q

1
= q

2
= 1.
36
2.3 Forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
Situat ¸ii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor.
ˆ
In orice aplicat ¸ie a teoriei jocurilor trebuie s˘a transpunem descrierea nefor-
mal˘a (adesea narativ˘a) a problemei ˆıntr-un model teoretic din teoria jocurilor
alegˆand forma cea mai potrivit˘a pentru a reprezenta jocul ¸si apoi s˘a-l re-
zolv˘am. Situat ¸iile practice ˆın care conflictul existent este ˆın principal gene-
rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘a)
ale juc˘atorilor nu sunt permise (de¸si comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de
ˆınceperea jocului nu este ˆıntotdeauna interzis˘ a) pot fi adesea modelate cu
u¸surint˘a folosind un model din teoria necooperativ˘a a jocurilor. O decizie
important˘ a care trebuie f˘acut˘ a este aceea a select˘arii formei celei mai potri-
vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘a este o descriere dinamic˘a ¸si
detaliat˘a a jocului. Ea prezint˘a avantajul unei analize naturale a situat ¸iei
modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘a este o descriere static˘a ¸si
concis˘a. Ea se bazeaz˘a pe presupunerea c˘a juc˘atorii iau decizii simultan ¸si
independent ¸si prezint˘a un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘arii jocu-
lui. Adesea, descrierea neformal˘a a unei situat ¸ii conflictuale este mai u¸sor
tradus˘a ˆın forma extensiv˘a a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nor-
male ˆın rezolvarea jocului, forma extensiv˘a obt ¸inut˘ a poate fi apoi translatat˘a
ˆın forma normal˘a corespunz˘atoare, pe baza determin˘arii strategiilor juc˘a-
torilor ˆın arborele jocului. Oric˘arui joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆıi corespunde o
form˘a normal˘a unic˘a. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸si joc
ˆın form˘a normal˘a. Ilustr˘am relat ¸ia dintre forma extensiv˘a ¸si forma normal˘a
prin urm˘atorul exemplu care modeleaz˘a, ˆın dou˘a variante privind regulile
jocului, comportarea pe piat ¸a de jocuri video a dou˘a firme de software.
Exemplul 2.17. Consider˘am urm˘atoarea situat ¸ie decizional˘a interactiv˘ a pe
piat ¸a de jocuri video. Presupunem c˘a pe piat ¸˘a se afl˘a o firm˘a specializat˘a ˆın
jocuri video, juc˘atorul 1, care realizeaz˘a un profit curent de 5 unit˘at ¸i valo-
rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘a firm˘a de software, firma 2, care
realizeaz˘a un profit curent de o unitate valoric˘ a din alte tipuri de activit˘at ¸i,
intent ¸ioneaz˘a s˘a intre pe piat ¸a de jocuri video. Ea trebuie s˘a decid˘a dac˘a intr˘a
sau nu pe piat ¸˘a ¸stiind c˘a firma 1 va react ¸iona, ori ostil (ˆıncercˆand s˘a distrug˘a
firma 2) ori acceptˆand situat ¸ia de concurent ¸˘a creat˘a prin intrarea firmei 2.
Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc necooperativ de dou˘a persoane,
unde firma 1 are dou˘a alternative (ˆın caz de intrare pe piat ¸˘ a a firmei 2):
A – corespunzˆand acomod˘arii sale cu prezent ¸a pe piat ¸˘a a firmei 2 – ¸si L –
37
corespunzˆand luptei cu firma 2, spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a
costisitoare –, iar firma 2 are dou˘a strategii: I – corespunzˆand deciziei de
a intra pe piat ¸˘a – ¸si R – corespunzˆand deciziei de renunt ¸are la intent ¸ia de
intrare pe piat ¸˘ a.
ˆ
In ceea ce prive¸ste pl˘at ¸ile juc˘atorilor, ˆın cazul ˆın care firma 2
decide s˘a nu intre pe piat ¸˘ a, ambele firme realizeaz˘a profitul lor curent. Dac˘a
firma 2 decide s˘a intre pe piat ¸˘ a ¸si firma 1 se acomodeaz˘a situat ¸iei, profitul
firmei 2 va cre¸ste, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice, ˆın timp ce profitul
firmei 1 va sc˘adea, spre exemplu la 2 unit˘at ¸i valorice. Dac˘a ˆıns˘ a firma 2 intr˘ a
pe piat˘a ¸si firma 1 lupt˘a pentru ˆınl˘ aturarea firmei 2, piat ¸a de jocuri video
va avea de suferit asigurˆand ambelor firme profit zero. Modelarea acestei
situat ¸ii ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a necesit˘a informat ¸ii suplimentare privind
desf˘a¸surarea temporal˘a a jocului ¸si regulile privind informat ¸ia disponibil˘a ju-
c˘atorilor. Presupunem c˘a firma 2 trebuie s˘a decid˘a ˆıntˆ ai dac˘a intr˘a sau nu
pe piat ¸˘a ¸si consider˘am urm˘atoarele dou˘a variante privind informat ¸ia de care
dispune firma 1 atunci cˆand decide tipul s˘au de comportare fat ¸˘a de firma 2
pe piat ¸a de jocuri video:
(a) Firma 1 observ˘a intrarea pe piat ¸˘ a a firmei 2 ¸si apoi decide comportarea
sa. Aceast˘a variant˘a este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie
(complet˘a ¸si) perfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (a);
(b) Firma 1 trebuie s˘a decid˘a comportarea sa pe piat ¸a video (ˆın caz de
intrare a firmei 2) f˘ar˘ a a ¸sti decizia luat˘a de firma 2. Aceast˘a variant˘ a
este modelat˘a ca un joc necooperativ cu informat ¸ie (complet˘a dar)
imperfect˘a, al c˘arui arbore este descris ˆın Figura 2.14 (b).
Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piat ¸a de jocuri video
le corespunde un acela¸si joc ˆın form˘a normal˘a, reprezentat ˆın Figura 2.15.
Scopul acestui paragraf este s˘a studieze leg˘atura ˆıntre forma extensiv˘a ¸si
forma normal˘a a unui joc necooperativ ¸si ˆıntre conceptele de solut ¸ie speci-
fice fiec˘arei forme. Modul ˆın care forma extensiv˘a a unui joc genereaz˘a o
form˘a normal˘a unic˘a este ilustrat cu ajutorul a dou˘a situat ¸ii de interact ¸iune
strategic˘a prezentate ˆın Exemplul 2.18 ¸si Exemplul 2.19.
38
(a)
(b)
Figure 2.14: Jocuri de piat ¸˘ a ˆın form˘a extensiv˘a
I R
L 0, 0 5, 1
A 2, 2 5, 1
Figure 2.15: Forma normal˘a corespunz˘atoare jocurilor de piat ¸˘ a
Exemplul 2.18. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘atori pot primi o sum˘a de
6 unit˘at ¸i valorice dac˘a ei cad de acord asupra modului deˆımp˘ art ¸ire (ˆın unit˘at ¸i
valorice ˆıntregi) a acestei sume.
ˆ
In vederea atingerii unui acord, juc˘atorii
urmeaz˘a o procedur˘a strict˘a: unul dintre juc˘atori, juc˘atorul 1, propune o
schem˘ a de ˆımp˘ art ¸ire a celor 6 unit˘at ¸i valorice iar cel˘alalt juc˘ator, juc˘atorul
2, react ¸ioneaz˘a la propunerea f˘acut˘ a acceptˆand-o sau refuzˆand-o. Alterna-
tivele rezonabile (¸si realizabile) pentru juc˘atorul 1 sunt schemele de divizare
39
5-1, 4-2 ¸si 3-3. Dac˘a juc˘atorul 2 accept˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1,
cele 6 unit˘at ¸i valorice sunt ˆımp˘ art ¸ite conform propunerii respective, dar dac˘a
juc˘atorul 2 refuz˘a propunerea f˘acut˘a de juc˘atorul 1, oferta este anulat˘ a (adic˘a
ambii juc˘atori primesc 0 unit˘at ¸i valorice). Situat ¸ia descris˘a poate fi mode-
lat˘a u¸sor ca un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie (complet˘a ¸si) perfect˘a,
reprezentat ˆın Figura 2.16 (a), unde alternativele disponibile juc˘atorului 2 –
a(ccept˘a) ¸si r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere
a juc˘atorului 1 se refer˘a. Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic
din Figura 2.16 (a) este reprezentat ˆın Figura 2.16 (b) cu ajutorul s˘aget ¸ilor.
Este natural (sub presupunerea de rat ¸ionalitate perfect˘a) ca juc˘atorul 2 s˘a ac-
cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘atorului 1 fiindc˘a ˆın caz contrar
acest juc˘ator va primi 0 unit˘at ¸i valorice ˆın loc de 1, 2 sau 3 unit˘at ¸i valorice.
Bazat pe aceasta, juc˘atorul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘a pentru el
(5-1).
ˆ
In termeni de strategii ale juc˘atorilor (planuri complete de act ¸iune ale
fiec˘arui juc˘ator de-a lungul arborelui jocului), echilibrul perfect pe subjoc
este profilul strategic (5-1,(a
1
, a
2
, a
3
)).
(a)
(b)
Figure 2.16: Forma extensiv˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
40
Formei extensive din Figura 2.16 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘arui linii corespund
la strategiile pure ale juc˘atorului 1, ˆın ordinea 5-1, 4-2, 3-3, ¸si ale c˘arui
coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘atorului 2, ˆın ordinea: (a
1
, a
2
, a
3
),
(a
1
, a
2
, r
3
), (a
1
, r
2
, a
3
), (a
1
, r
2
, r
3
), (r
1
, a
2
, a
3
), (r
1
, a
2
, r
3
), (r
1
, r
2
, a
3
) ¸si
(r
1
, r
2
, r
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 7 echilibre Nash care sunt marcate
cu ∗ ˆın Figura 2.17 (b). Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash
(5-1, (a
1
, a
2
, a
3
)), adic˘a (linia 1, coloana 1) a bimatricei, este ”credibil” fiind
unicul echilibru Nashˆın strategii nedominate al jocului. Acest echilibru Nash
coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.16 (b) pentru jocul ˆın
form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
5, 1 5, 1 5, 1 5, 1 0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2 4, 2 0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0
(a)
5, 1

5, 1

5, 1

5, 1

0, 0 0, 0 0, 0 0, 0
4, 2 4, 2 0, 0 0, 0 4, 2

4, 2

0, 0 0, 0
3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3 0, 0 3, 3

0, 0
(b)
Figure 2.17: Forma normal˘a a unui joc de tip ”ultimatum”
Exemplul 2.19. (Un joc de piat ¸˘a extins) Consider˘am o versiune mai ampl˘a
a unui joc de piat ¸˘a de tipul celui descris ˆın Exemplul 2.17. Presupunem, ca
¸si ˆın prima versiune a Exemplului 2.17, c˘a ˆıntˆai firma 2 decide dac˘a intr˘a
pe piat ¸a de jocuri video (strategia I) sau renunt ¸˘ a (strategia R), dup˘a care
firma 1, observˆand alternativa aleas˘a de firma 2, decide dac˘a va lupta cu
firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘a costisitoare) ˆın scopul
distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2. Firma
2, observˆand alternativa de comportare adoptat˘a de firma 1 ca r˘aspuns la
intrarea sa pe piat ¸˘a, va trebui s˘a decid˘a modul s˘au de comportare strategic˘a
ˆın continuare: ori s˘a intre ˆın lupt˘a cu firma 1 ca s˘a-¸si consolideze pozit ¸ia pe
piat ¸˘ a, ori, pur ¸si simplu, s˘a se acomodeze situat ¸iei existente.
41
O situat ¸ie de tipul celei descrise ˆın Exemplul 2.19 este modelat˘a ca un
joc ˆın form˘a extensiv˘a ˆın Figura 2.18 (a). Alternativele L (lupt˘a) ¸si A (se
acomodeaz˘a) sunt indexate pentru a face clar juc˘atorul la care se refer˘a ¸si,
pentru juc˘atorul 2, situat ¸ia particular˘a ˆın desf˘a¸surarea jocului. Un echilibru
perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆın Figura 2.18 (b) cu aju-
torul s˘aget ¸ilor. El poate fi determinat cu u¸surint ¸˘a folosind metoda induct ¸iei
ˆınapoi. Figura 2.10 (a) marcheaz˘ a subjocurile jocului init ¸ial, folositeˆın cadrul
induct ¸iei ˆınapoi.
(a)
(b)
Figure 2.18: Forma extensiv˘a u unui joc de piat ¸˘ a extins
Formei extensive din Figura 2.18 (a) ˆıi corespunde o form˘a normal˘a unic˘a
reprezentat˘ a ˆın Figura 2.19 (a) ca un joc bimatriceal. Juc˘atorul 1 are dou˘a
42
strategii pure: L
1
– s˘a lupte ˆımpotriva firmei 2 – ¸si A
1
– s˘a se acomodeze
intr˘ arii pe piat ¸˘ a a firmei 2, corespunzˆand, ˆın aceast˘a ordine, liniilor bimatricii.
Juc˘atorul 2 are 8 strategii pure, ce corespund coloanelor bimatricei ˆın or-
dinea: (I, L
2
, L
3
), (I, L
2
, A
3
), (I, A
2
, L
3
), (I, A
2
, A
3
), (R, L
2
, L
3
), (R, L
2
, A
3
),
(R, A
2
, L
3
), (R, A
2
, A
3
). Acest joc ˆın form˘a normal˘a are 3 echilibre Nash
marcate cu ∗ ˆın Figura 2.19 (b). Dintre acestea numai profilul strategic
(A
1
, (I, L
2
, A
3
)), adic˘a (linia 2, coloana 2) a bimatricei, este un echilibru
Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆın strategii nedominate. Acest
echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2.18 (b)
pentru jocul ˆın form˘a extensiv˘a care a generat aceast˘a form˘a normal˘a.
2, 2 2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4 2, 3 5, 4 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(a)
2, 2

2, 2 4, 1 4, 1 9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
2, 3 5, 4

2, 3 5, 4

9, 0 9, 0 9, 0 9, 0
(b)
Figure 2.19: Forma normal˘a a unui joc de piat ¸˘a extins
ˆ
Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale
ˆın cadrul induct ¸iei ˆınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe
subjoc.
Exemplul 2.20. Consider˘am jocul ˆın form˘a extensiv˘a din Figura 2.10 (b) ¸si
Figura 2.12. Forma sa normal˘a ¸si cea a subjocului s˘au sunt reprezentate ˆın
Figura 2.20. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A, X). Jocul
complet are trei echilibre Nash: (UA, X), (DA, Y ) ¸si (DB, Y ). Considerˆand
restrict ¸ia acestor echilibre Nash la subjoc obt ¸inem (A, X), (A, Y ) ¸si (B, Y ).
Concludem ca numai echilibrul Nash (UA, X) este perfect pe subjoc. Acest
echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obt ¸inul folosind forma extensiv˘a
(vezi Figura 2.12).
43
X Y
UA 3, 4 1, 4
UB 2, 1 2, 0
DA 2, 6 2, 6
DB 2, 6 2, 6
(a)
X Y
A 3, 4 1, 4
B 2, 1 2, 0
(b)
Figure 2.20: Forme normale folosite ˆın induct ¸ia ˆınapoi
2.4 Extensia mixt˘a ¸si echilibre Nash ˆın strategii mixte
ˆ
In paragraful 2.1 am introdus forma normal˘a pentru jocuri necooperative de n
persoane (n ≥ 2) ¸si not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure. Problemele
fundamentale abordate au fost existent ¸a ¸si calcularea echilibrelor Nash pure
pentru jocuri matriceale ¸si bimatriceale. Am v˘azut c˘a nu toate jocurile ma-
triceale ¸si bimatriceale au echilibre Nash pure. Clase de jocuri necooperative
care au echilibre Nash pure, cum sunt jocurile de tip potent ¸ial ¸si congestie, au
fost introduse ¸si unele exemple rezolvate. Identificarea jocurilor matriceale
care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆın principal pe c˘autarea punctelor ¸sa (ˆın
strategii pure) folosind matricea init ¸ial˘ a a jocului sau cea obt ¸inut˘a prin eli-
minarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate. Determinarea echilibrelor
Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘acut folosind diagrame cu s˘aget ¸i,
metoda elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate, ¸si funct ¸iile cel
mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure) ale fiec˘arui juc˘ator la toate strategiile
pure ale celuilalt juc˘ator. Totu¸si multe jocuri matriceale obt ¸inute prin mo-
delarea de situat ¸ii practice nu au punct ¸sa ˆın strategii pure, ¸si cele mai multe
jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆın strategii pure. Pentru asemenea
jocuri e dificil s˘a se recomande juc˘atorilor strategii optimale (din punctul
de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆın situatia de joc analizat˘a. Este
ˆıns˘ a ˆıntotdeauna posibil, ˆıntr-un joc finit, s˘a se recomande fiec˘arui juc˘ator
o (schem˘ a rat ¸ional˘a de) randomizare pe mult ¸imea strategiilor sale (pure),
adic˘a o strategie mixt˘a optimal˘a.
O strategie mixt˘a pentru juc˘atorul i ˆın jocul ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este
o distribut ¸ie de probabilitate σ
i
= (σ
1
i
, ...., σ
|X
i
|
i
) pe mult ¸imea X
i
a strategi-
ilor sale pure, adic˘a un vector cu componente nenegative a c˘aror sum˘a este
egal˘a cu 1. O strategie pur˘a poate fi considerat˘a ca un caz degenerat de
44
strategie mixt˘a care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸si proba-
bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘atorului respectiv. Not˘am
cu Σ
i
mult ¸imea strategiilor mixte σ
i
ale juc˘atorului i. Atunci Σ =

i∈N
Σ
i
de-
semneaz˘a mult ¸imea (convex˘a a) tuturor combinat ¸iilor de strategii mixte ale
juc˘atorilor. Dac˘a σ = (σ
1
, ..., σ
n
) ∈ Σ, atunci K
i
(σ) este plata a¸steptat˘a de
juc˘atorul i cˆand juc˘atorii aleg profilul strategic σ. Extensia mixt˘a a jocului
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) este jocul ¸N, ¦Σ
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) care folose¸ste strate-
giile mixte ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate ale juc˘atorilor. Un echilibru Nash ˆın strategii
mixte, numit ¸si echilibru Nash mixt, este o combinat ¸ie σ

= (σ

1
, ..., σ

n
) de
strategii mixte astfel ˆıncˆ at strategia σ

i
a fiec˘arui juc˘ator i maximizeaz˘a plata
a¸steptat˘ a de acest juc˘ator dac˘a strategiile celorlalt ¸i juc˘atori (notate cu σ
−i
)
sunt ment ¸inute fixe, adic˘a
K
i


) = max
σ
i
K(σ
i
, σ

−i
) pentru tot ¸i i ∈ N.
Existent ¸a echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru jocuri finite a fost
demonstrat˘a de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer.
Teorema 2.21. (Nash) Orice joc strategic finit are cel put ¸in un echilibru
Nash ˆın strategii mixte.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a ne concentr˘ am atent ¸ia asupra calcul˘arii echilibrelor
Nash (ˆın strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸si bimatriceale. Fie A =
(a(i, j))
i=1,...,m;j=1,...,n
un joc matriceal (de tip mn). Mult ¸imea strategiilor
mixte pentru juc˘atorul 1 este

m
=
_
p ∈ IR
m
[ p ≥ 0,
m

i=1
p
i
= 1
_
,
iar mult ¸imea strategiilor mixte ale juc˘atorului 2 este

n
:=
_
q ∈ IR
n
[ q ≥ 0,
n

j=1
q
j
= 1
_
.
Extensia mixt˘a a lui A este jocul infinit
¸∆
m
, ∆
n
, K, L) cu K(p, q) :=
m

i=1
n

j=1
p
i
a
ij
q
j
= p
T
Aq; L(p, q) := −K(p, q).
45
Lema 2.22. Valoarea inferioar˘a ¸si valoarea superioar˘a pentru jocul A satis-
fac relat ¸iile:
(i) v(A) = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
;
(ii) ¯ v(A) = inf
q∈∆
n
max
i∈{1,...,m}
e
T
i
Aq, unde e
j
este vectorul j din baza standard
ˆın IR
n
.
Teorema 2.23. (Minmax, John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal
v(A) = ¯ v(A).
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si valoarea unui joc matriceal pot
fi determinate ˆıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare.
Aceast˘a metod˘a general˘a de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘a
ˆın acest curs.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a prezent˘am metode pentru a rezolva jocuri
matriceale mici, adic˘a jocuri de tip 2 2, 2 n ¸si m2, ¸si jocuri simetrice.
Multe jocuri matriceale obt ¸inute prin modelarea unei situat ¸ii pur competitive
sunt ori de tip 22, 2 n, m2, ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza
elimin˘arii iterative a liniilor ¸si coloanelor dominate. Strategiile dominate
sunt determinate prin relat ¸ia de dominare introdus˘a ˆın paragraful 2.1 ¸si/sau
prin relat ¸ia de dominare stochastic˘a, pe care o introducem aici. Spunem
c˘a o strategie pur˘a a unui juc˘ator este dominat˘a stochastic dac˘a exist˘a o
combinat ¸ie liniar˘a a altor strategii pure ale acelui juc˘ator care o domin˘a.
Rezolvarea jocului init ¸ial poate fi astfel redus˘a uneori la rezolvarea unui joc
matriceal de tipul 2 2, 2 n sau m 2. Strategiile optimale ale jocului
mic, completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸si/sau coloanele
ignorate (pe baza relat ¸iei de dominare (stochastic˘ a)), sunt strategii optimale
ale jocului init ¸ial.
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2. Fie A un joc matriceal de
tip 22. Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘atori, c˘aut˘am
ˆıntˆ ai un punct ¸sa (ˆın strategii pure) verificˆ and dac˘a valoarea inferioar˘a a
jocului coincide cu valoarea superioar˘a a jocului, adic˘a dac˘a exist˘a un element
al matricei care este cel mai mic ˆın linia sa ¸si cel mai mare ˆın coloana sa. Dac˘a
exist˘a un punct ¸sa, atunci el determin˘a strategiile optimale (linia ¸si coloana
corespunz˘atoare), care sunt deci strategii pure. Dac˘a nu exist˘a punct ¸sa (ˆın
strategii pure), aceasta ˆınseamn˘ a c˘a strategiile optimale (dac˘a exist˘a) trebuie
s˘a fie strategii mixte, ˆın care fiecare juc˘ator folose¸ste ambele strategii pure
46
cu probabilit˘at ¸i (strict) pozitive. Pentru a le determina form˘am matricea
adjunct˘a A

(interschimbˆand elementele de pe diagonala principal˘a ¸si luˆand
opusul celorlalte dou˘a elemente). Vectorii JA

¸si A

J
T
, unde J = (1, 1),
corespund atunci sum˘arii liniilor ¸si coloanelor, iar strategiile optimale vor
fi proport ¸ionale cu JA

¸si A

J
T
; constanta multiplicativ˘ a este aleas˘a astfel
ˆıncˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘a fie egal˘a cu 1. Valoarea
jocului se determin˘a folosind formula v=(a
11
a
22
−a
21
a
12
)/(a
11
+a
22
−a
21
−a
12
).
Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸si m×2.
ˆ
In orice joc de
tipul 2 n sau m2 exist˘a ˆıntotdeauna ori un punct ¸sa (ˆın strategii pure)
ori o submatrice de tipul 2 2 care d˘a solut ¸ia jocului. O procedur˘a general˘a
pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 n const˘a din urm˘atorii patru
pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Dac˘a nu exist˘a puncte ¸sa, vezi dac˘a exist˘a coloane dominate (stochas-
tic) ¸si ¸sterge-le.
3. Din coloanele r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a coloane ¸si
rezolv˘a toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mic˘a valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile coloanelor nefolosite ˆın acest joc de tip 2 2.
Pentru jocuri matriceale de tip m2 exist˘a o procedur˘a similar˘a, constˆand
din urm˘atorii patru pa¸si:
1. Caut˘a un punct ¸sa.
2. Daca nu exist˘a puncte ¸sa , vezi dac˘a exist˘a linii dominate (stochastic)
¸si ¸sterge-le.
3. Din liniile r˘amase ia toate combinat ¸iile de cˆate dou˘a linii ¸si rezolv˘a
toate jocurile de tip 2 2 obt ¸inute.
4. Ia jocul care are cea mai mare valoare. Strategiile optimale pentru
acest joc sunt strategii optimale ale jocului init ¸ial, completˆand cu 0
probabilit˘at ¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 2.
A¸sa cum am ment ¸ionat deja, este uneori posibil ca jocuri matriceale de
tip mn, cu m, n ≥ 3, s˘a fie reduse la jocuri de tip 2 2, 2 n sau m2,
prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate (stochastic). Un
caz special este cˆand matricea jocului init ¸ial este simetric˘a ¸si exist˘a simetrie
complet˘a ˆıntre strategiile de acela¸si tip, ceea ce permite reducerea jocului
47
init ¸ial astfel ˆıncˆ at (cel put ¸in) unul dintre juc˘atori s˘a aib˘a doar dou˘a strategii
pure. Pentru rezolvarea jocurilor de tip 22, 2n ¸si m2 sunt de asemenea
disponibile metode grafice.
Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice. Un joc matriceal simetric
este descris printr-o matrice p˘atratic˘a A = (a
ij
)
i,j=1,...,n
strˆamb-simetric˘ a,
adic˘a o matrice ale c˘arei elemente satisfac egalitatea a
ij
= −a
ji
, pentru
tot ¸i i, j = 1, ..., n.
ˆ
Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘atori au acelea¸si
strategii (mixte) optimale ¸si valoarea jocului este egal˘a cu zero. Rezolvarea
jocurilor simetrice se bazeaz˘a pe ideea c˘a dac˘a r este o strategie optimal˘a ˆın
jocul A, atunci
n

i=1
r
i
a
ij
≥ 0 pentru tot ¸i j ¸si unele inegalit˘at ¸i sunt egalit˘at ¸i
(altfel v > 0). Strategia optimal˘a r este o necunoscut˘a cu r
1
+r
2
+... +r
n
= 1.
Vom determina componentele lui r folosind, ˆımpreun˘ a cu ecuat ¸ia precedent˘ a,
n−1 ecuat ¸ii obt ¸inute alegˆand n−1 inegalit˘at ¸i ¸si considerˆandu-le ca egalit˘at ¸i
¸si rezolvˆand sistemul liniar de n ecuat ¸ii cu n necunoscute obt ¸inut. Dac˘a
r
i
≥ 0 pentru tot ¸i i ¸si inecuat ¸ia a n-a e verificat˘a, am obt ¸inut o strategie
optimal˘a.
Jocurile bimatriceale f˘ar˘ a echilibre Nash ˆın strategii pure (¸si de asemenea
cele cu echilibre Nashˆın strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘a
a jocului bimatriceal. Extensia mixt˘a a unui joc bimatriceal (A, B) de tip
m n este dat˘a prin (∆
m
, ∆
n
, K, L), unde K(p, q) = p
T
Aq ¸si L(p, q) =
p
T
Bq, pentru tot ¸i p ∈ ∆
m
¸si tot ¸i q ∈ ∆
n
. Teorema 2.21 asigur˘a existent ¸a
echilibrelor Nash ˆın strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A, B),
adic˘a existent ¸a echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a acestui joc. Not˘am
cu NE(A, B) mult ¸imea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘a a lui (A, B).
Fie p ∈ ∆
m
¸si q ∈ ∆
n
. Suportul strategiei mixte p a juc˘atorului 1 este C(p) :=
¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [ p
i
> 0¦. Mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
pure ale juc˘atorului 1 la strategia mixt˘a q este PB
1
(q) := ¦i ∈ ¦1, ..., m¦ [
e
T
i
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦, iar mult ¸imea celor mai bune r˘aspunsuri ˆın strategii
mixte ale juc˘atorului 1 la q este B
1
(q) := ¦p ∈ ∆
m
[ p
T
Aq = max
r∈{1,...,m}
e
T
r
Aq¦.
Analog se definesc C(q), PB
2
(p) ¸si B
2
(p).
Teorema 2.24. Fie (A, B) un joc bimatriceal de tip m n, p ∈ ∆
m
¸si
q ∈ ∆
n
. Profilul strategic (p

, q

) este un echilibru Nash al extensiei mixte a
lui (A, B) dac˘a ¸si numai dac˘a C(p

) ⊆ PB
1
(q

) ¸si C(q

) ⊆ PB
2
(p

).
48
Strategiile mixte optimale ale juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile juc˘atorilor corespunz˘a-
toare acestor strategii pot fiˆıntotdeauna determinate folosind legatura dintre
teoria complementarit˘at ¸ii liniare ¸si jocuri bimatriceale. Acest˘a metod˘a ge-
neral˘a de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ a aici.
ˆ
In cele
ce urmeaz˘a prezent˘am o metod˘a algebric˘a pentru determinarea echilibrelor
Nash ˆın strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 22 ¸si o metod˘a
grafic˘a pentru rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a.
Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. Un echilibru Nash pen-
tru un joc bimatriceal (K(i, j)
i=1,2; j=1,2
, L(i, j)
i=1,2; j=1,2
) poate fi determinat
folosind urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se formeaz˘a jocurile matriceale K(i, j)
i=1,2; j=1,2
¸si L(i, j)
i=1,2; j=1,2
, se-
parˆand pl˘at ¸ile celor doi juc˘atori.
2. Se determin˘a strategia mixt˘a optimal˘a p

a juc˘atorului 1 ˆın jocul ma-
triceal L ¸si strategia mixt˘a optimal˘a q

a juc˘atorului 2 ˆın jocul K,
folosind metoda prezentat˘a pentru jocuri matriceale de tip 2 2. Pe-
rechea (p

, q

) este o strategie mixt˘a optimal˘a a jocului bimatriceal de
tip 2 2.
Aceast˘a metod˘a este aplicabil˘a de asemenea ˆın jocuri mai largi ce pot fi
reduse la tipul 22 prin eliminarea iterativ˘a a liniilor ¸si coloanelor dominate
(stochastic).
Rezolvarea jocurilor de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘a. Fie G =
¸X, Y, K, L) un joc de dou˘a persoane cu sum˘a variabil˘ a. Fie B
1
: Y →X,
B
2
: X → Y multifunct ¸iile cel mai bun r˘aspuns pentru juc˘atorul 1 ¸si, res-
pectiv, juc˘atorul 2 ˆın jocul G. Fie G

1
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ x ∈ B
1
(y)¦
¸si G
2
:= ¦(x, y) ∈ X Y [ y ∈ B
2
(x)¦. Observ˘am c˘a G
2
este graficul
multifunct ¸iei B
2
, iar G

1
este imaginea graficului G
1
⊂ Y X a lui B
1
sub
aplicat ¸ia Y X → X Y cu (y, x) → (x, y) pentru tot ¸i (y, x) ∈ Y X. De-
terminarea echilibrelor Nash ˆın strategii mixte ale jocului se poate face prin
reprezentarea grafic˘a, ˆın acela¸si sistem de coordonate, a (multi)funct ¸iilor ”cel
mai bun r˘aspuns” ale juc˘atorilor. Aceast˘a metod˘a grafic˘a se bazeaz˘a pe fap-
tul c˘a (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ x

∈ B
1
(y

), y

∈ B
2
(x

) ←→ (x

, y

) ∈ G

1
,
(x

, y

) ∈ G
2
←→ (x

, y

) ∈ G

1
∩ G
2
. Deci, (x

, y

) ∈ NE(G) ←→ (x

, y

) ∈
G

1
∩ G
2
. Exemplific˘am aceast˘a metod˘a grafic˘a folosind un joc denumit im-
propriu ”B˘at˘ alia sexelor”.
Exemplul 2.25. (B˘at˘alia sexelor) Un cuplu trebuie s˘a decid˘a dac˘a vor merge
ˆımpreun˘ a la un meci de box sau la un spectacol de oper˘a. Sot ¸ul prefer˘a meciul
49
de box, ˆın timp ce sot ¸ia prefer˘a spectacolul de oper˘a. Modelarea unei situat ¸ii
de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘a din Figura
2.21 (b). Not˘am cu (x, 1 −x) strategia mixt˘a a juc˘atorului 1 ¸si cu (y, 1 −y)
strategia mixt˘a a juc˘atorului 2. Funct ¸iile de plat˘a ale juc˘atorilor sunt:
K
1
(x, y) = 3xy + (1 −x)(1 −y) = (4y −1)x −y + 1,
K
2
(x, y) = xy + 3(1 −x)(1 −y) = (4x −3)y −3x + 3.
Graficele corespunz˘atoare multifunct ¸iilor cel mai bun r˘aspuns, G

1
¸si G
2
, unde
G

1
= ¦(x, y) [ K
1
(x, y) este maxim ˆın raport cu x pentru y fixat¦,
G
2
= ¦(x, y) [ K
2
(x, y) este maxim ˆın raport cu y pentru x fixat¦,
sunt reprezentate ˆın Figura 2.21(a) cu linie plin˘a ¸si, respectiv, cu linie − − −.
Echilibrele Nash ale jocului, (0,0), (3/4, 1/4) ¸si (1,1), sunt de asemenea vi-
zualizate ˆın Figura 2.21(a) ca puncte de intersect ¸ie ale celor dou˘a grafice.
Meci Oper˘a
Meci 3, 1 0, 0
Oper˘a 0, 0 1, 3
(b)
Figure 2.21: Jocul ”B˘at˘alia sexelor”
50
2.5 Informat ¸ie ¸si jocuri necooperative
Teoria jocurilor necooperative ˆıncearc˘a s˘a prezic˘a rezultatul ˆın situat ¸ii de de-
cizie interactiv˘ a, adic˘a ˆın situat ¸ii ˆın care rezultatul este determinat de c˘atre
act ¸iunile tuturor juc˘atorilor ¸si nici-un juc˘ator nu are control complet asupra
situat ¸iei. Ea folose¸ste presupunerea c˘a juc˘atorii se comport˘a rat ¸ional, adic˘a
urmeaz˘a scopuri exogene bine-definite ¸si rat ¸ioneaz˘ a strategic, adic˘a iau ˆın
considerat ¸ie atˆat cunoa¸sterea lor cˆat ¸si posibilit˘at ¸ile de comportare rat ¸ional˘ a
ale celorlalt ¸i juc˘atori. Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆıntr-un joc necoope-
rativ face o mare diferent ¸˘ a privind ceea ce juc˘atorii pot s˘a fac˘a sau ar trebui
s˘a fac˘a.
ˆ
In paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆın form˘a
strategic˘a (normal˘a) ¸si ˆın form˘a extensiv˘a ˆın care pl˘at ¸ile corespunz˘atoare ju-
c˘atorilor sunt deterministe ¸si ”common knowledge”. Forma extensiv˘a a unui
joc are un caracter dinamic ˆıntrucˆ at ilustreaz˘a desf˘a¸surarea secvent ¸ial˘ a ˆın
timp a jocului. Forma normal˘a (strategic˘a) analizeaz˘a o situat ¸ie conflictual˘a
folosind o descriere concis˘a, considerˆand o singur˘a jucare a jocului ¸si pre-
supunˆand c˘a juc˘atorii ˆı¸si aleg alternativa strategic˘a simultan ¸si independent.
Jocurile ˆın form˘a normal˘a studiate ˆın paragrafele 2.1 ¸si 2.4 sunt de aceea
numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”, ˆın comparatie cu jocurile
ˆın form˘a extensiv˘a, care sunt numite jocuri dinamice. Jucarea repetat˘a a
unui joc static (”one-shot”) de un num˘ar finit sau infinit de ori are ˆıns˘ a un
caracter dinamic ¸si face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele
specifice. Mai departe, am v˘azut c˘a ˆıntr-un joc ˆın form˘a extensiv˘a juc˘atorii
pot avea informat ¸ie perfect˘a ¸si/sau imperfect˘a. Un juc˘ator are informat ¸ie
perfect˘a cˆand el ¸stie exact tot ce s-a ˆıntˆ amplat pˆan˘a atunci, de fiecare dat˘a
cˆand o decizie trebuie f˘acut˘a. Un joc are informat ¸ie perfect˘a dac˘a fiecare
juc˘ator ˆın acel joc are informat ¸ie perfect˘a. Dac˘a exist˘a juc˘atori care nu au
informat ¸ie perfect˘a, atunci jocul este un joc cu informat ¸ie imperfect˘a.
O situat ¸ie ˆın care un juc˘ator ¸stie ceva ce un alt juc˘ator nu ¸stie, se nume¸ste
asimetrie de informat ¸ie. Asimetriile de informat ¸ie se ˆıntˆalnesc frecvent ˆın
situat ¸iile practice. Informat ¸ia imperfect˘a ¸si asimetriile informat ¸ionale au
implicat ¸ii pentru comportarea strategic˘a a juc˘atorilor ¸si pl˘at ¸ile a¸steptate
de juc˘atori. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric
al informat ¸iei de care dispun juc˘atorii, teoria necooperativ˘a a jocurilor dis-
tinge ˆıntre dou˘a tipuri de modele: jocuri cu informat ¸ie complet˘a ¸si jocuri cu
informat ¸ie incomplet˘a. Jocurile cu informat ¸ie complet˘a nu afi¸seaz˘ a asimetrii
informat ¸ionale, cu except ¸ia posibil˘a a informat ¸iei asimetrice privind act ¸iunile
juc˘atorilor. Informat ¸ia privat˘a privind elemente intangibile ˆın situat ¸ii strate-
51
gice poate fi modelat˘a prin ˆıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite
adeseori mut˘ ari ale naturii) ˆın specificarea unui joc cu informat ¸ie incom-
plet˘a. Expresia informat ¸ie incomplet˘a se refer˘a la jocuri care au mut˘ ari ale
¸sansei (naturii) care genereaz˘a informat ¸ie asimetric˘a pentru juc˘atori. Mo-
delele studiate ˆın paragrafele 2.1-2.4 sunt jocuri cu informat ¸ie complet˘a.
Am studiat a¸sadar urm˘atoarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice
cu informat ¸ie complet˘a; jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a ¸si perfect˘a;
jocuri dinamice cu informat ¸ie complet˘a dar imperfect˘a.
ˆ
In toate aceste mo-
dele de jocuri necooperative se presupune c˘a juc˘atorii au capacit˘at ¸i ideale
de rat ¸ionare ¸si comportare strategic˘a ¸si c˘a pl˘at ¸ile posibil de obt ¸inut de c˘atre
juc˘atori sunt deterministe ¸si common knowledge, fiind ori indicate explicit ˆın
descrierea jocului, ori pl˘at ¸ile a¸steptate de juc˘atori (cˆand ¸sansa joac˘a un rol)
care pot fi calculate de tot ¸i juc˘atorii pe baza descrierii jocului. Selectarea
deciziilor optimale de c˘atre juc˘atori se bazeaz˘a pe principiul c˘a a cˆa¸stiga mai
mult ¸i bani (sau a pierde mai put ¸ini bani) este ˆıntotdeauna mai bine.
ˆ
In cazul
unui joc de tip cost , selectarea strategiei optimale se bazeaz˘a pe principiul
c˘a a pl˘ati un cost mai mic e mai bine decˆat a pl˘ati un cost mai mare.
Reamintim c˘a jocurile statice cu informat ¸ie complet˘a sunt modele de
forma ¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) . Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a ju-
c˘atorilor se pot obt ¸ine folosind not ¸iunea de echilibru Nash ˆın strategii pure
(echilibru Nash pur) sau ˆın strategii mixte (echilibru Nash mixt). Tehnici
folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informat ¸ie complet˘a sunt:
eliminarea iterativ˘a a strategiilor (strict) dominate (stochastic), utilizarea
funct ¸iilor celui mai bun r˘aspuns (ˆın strategii pure sau mixte), teoria pro-
gram˘arii liniare ¸si cea a complementarit˘ at ¸ii liniare, metode pentru tipuri
particulare de jocuri (de tip 22, 2n, m2 ¸si simetrice).
Modelul de joc static cu informat ¸ie incomplet˘a, numit joc strategic de
tip Bayes (”static Bayesian game”), este o extensie a modelului de joc static
cu informat ¸ie complet˘a. Un joc static Bayesian este un model de forma
¸N, ¦A
i
¦
i∈N
, ¦T
i
¦
i∈N
, ¦p
i
¦
i∈N
, ¦u
i
¦
i∈N
), ˆın care N este mult ¸imea juc˘atorilor
¸si pentru fiecare i ∈ N:
• A
i
este mult ¸imea act ¸iunilor posibile ale juc˘atorului i.
• T
i
este mult ¸imea tipurilor posibile pentru juc˘atorul i.
• p
i
este distribut ¸ia de probabilitate existent˘ a pe multimea T
i
a tipurilor
juc˘atorului i.
• u
i
este funct ¸ia de utilitate a juc˘atorului i (analoag˘a funct ¸iei de plat˘a
K
i
).
52
Conceptul de solut ¸ie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes
(”Bayesian Nash equilibrium”), o extensie a not ¸iunii de echilibru Nash.
Reamintim c˘a jocurile dinamice cu informat ¸ie complet˘a (¸si perfect˘a sau
imperfect˘a) sunt modele de forma ¸N, T), unde T este arborele jocului.
Recunoa¸stem dac˘a un joc ˆın form˘a extensiv˘a este cu informat ¸ie perfect˘a
sau imperfect˘a privind la mult ¸imile de informat ¸ie ale juc˘atorilor (delimitate
grafic prin − − −).
ˆ
Intrucˆat arborele jocului ˆın form˘a extensiv˘a cont ¸ine
toat˘a informat ¸ia necesar˘a pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘ato-
rilor, modelul de joc dinamic cu informat ¸ie complet˘a poate fi considerat
ca o extensie a modelului de joc static cu informat ¸ie complet˘a, de forma
¸N, T, ¦X
i
¦
i∈N
), unde X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i (planuri
complete de act ¸iune ale juc˘atorului i de-a lungul arborelui T al jocului).
Predict ¸ii privind comportarea optimal˘a a juc˘atorilor pot fi obt ¸inute folosind
conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc, care selecteaz˘a dintre echili-
brele Nash ale jocului (ˆın form˘a normal˘a) corespunz˘ator doar pe cele care
sunt ”credibile”. Am v˘azut c˘a echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi de-
terminate folosind metoda induct ¸iei ˆınapoi pe baza formei extensive a jocului
sau pe baza formelor normale ale jocului init ¸ial ¸si ale tuturor subjocurilor
sale.
Modelul de joc dinamic (ˆın form˘a extensiv˘a) cu informat ¸ie incomplet˘a
este o extensie a modelului de joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie com-
plet˘a care se bazeaz˘a pe considerarea mult ¸imilor de informat ¸ie ale juc˘atorilor
ˆıncorporˆand elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ be-
lief”). Figura 2.22 ilustreaz˘a deosebirea dintre forma extensiv˘a a unui joc
cu informat ¸ie complet˘a (Figura 2.22(a)) ¸si a unuia cu informat ¸ie incomplet˘a
(Figura 2.22(b)) ce modeleaz˘a o aceea¸si situat ¸ie strategic˘a, descris˘a ˆın Exem-
plul 2.26, pentru dou˘a ipostaze diferite.
Exemplul 2.26. (Jocul investit ¸iei) Doi prieteni trebuie s˘a decid˘a dac˘a s˘a
investeasc˘a sau nu efort ˆın repararea unui motociclete stricate ce apart ¸ine
unuia dintre ei, dat fiind c˘a dup˘a aceea ar putea-o folosi ˆın comun. Unul
poate repara partea mecanic˘a a motocicletei, iar cel˘alalt partea ei electric˘a.
Presupunem c˘a motocicleta e proprietatea juc˘atorului 1. Astfel, pe lˆang˘ a
act ¸iunile posibile I (investe¸ste) ¸si N (nu investe¸ste), valabile ambilor juc˘atori,
juc˘atorul 1 are posibilitatea s˘a decid˘a dac˘a, dup˘a repararea motocicletei, o va
folosi singur sau ˆın comun. Strategiile corespunzˆand acestor decizii le not˘am
cu E (pentru cazul cˆand juc˘atorul 1 e egoist) ¸si A (pentru cazul cˆand el e
altruist).
53
Evident, ambii juc˘atori ¸stiu c˘a juc˘atorul 1 poate fi egoist sau altruist.
Pl˘at ¸i posibile pentru acest joc cu informat ¸ie complet˘a sunt date ˆın Figura
2.22 (a).
(a)
(b)
Figure 2.22: Jocul investit ¸iei
54
Situat ¸ia analizat˘a poate fi descris˘a mai precis luˆand ˆın considerat ¸ie faptul
c˘a majoritatea indivizilor sunt, ˆın mod obi¸snuit, ˆınclinat ¸i s˘a pun˘a intere-
sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸si care
e tipul fiec˘arui individ particular depinde de fapt de natur˘a, fiecare individ
cunoscˆandu-¸si propriul tip. Ca urmare, o modelare mai realist˘a a situat ¸iei ca
un joc se face considerˆand natura ca un juc˘ator cu dou˘a strategii: O (pentru
tip obi¸snuit) cu probabilitate mai mare, spre exemplu 3/4, ¸si C (pentru tip
cooperant) cu probabilitate mai mic˘a, spre exemplu 1/4. Jocul obt ¸inut este
unul cu informat ¸ie incomplet˘a, fiindc˘a natura genereaz˘a informat ¸ie asimetri-
c˘a pentru juc˘atori. Jocul dinamic cu informat ¸ie incomplet˘a corespunz˘ator
jocului dinamic cu informat ¸ie complet˘a din Figura 2.22 (a) este reprezentat
ˆın Figura 2.22 (b).
Un joc ˆın form˘a extensiv˘a cu informat ¸ie incomplet˘a este un tiplet de
forma
_
N,
¯
T, ¦X
i
¦
i∈N
_
, unde N este mult ¸imea juc˘atorilor,
¯
T este ansamblul
mult ¸imilor de informat ¸ie (continˆand informat ¸ia de tip ”belief”) ale juc˘atori-
lor, ¸si pentru fiecare i ∈ N, X
i
este mult ¸imea strategiilor juc˘atorului i.
Conceptul de solut ¸ie specific jocurilor dinamice cu informat ¸ie incomplet˘a
este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”).
Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. Un
echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie
a not ¸iunii de echilibru Nash de tip Bayes.
Adesea, participant ¸ii ˆıntr-o situat ¸ie de interact ¸iune strategic˘a trebuie s˘a
fac˘a decizii ˆın condit ¸ii de incertitudine. Ei pot fi:
• Incert ¸i cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆın
care act ¸ioneaz˘ a.
• Imperfect informat ¸i asupra evenimentelor ce pot ap˘area ˆın joc.
• Incert ¸i cu privire la act ¸iunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘atori.
• Incert ¸i cu privire la modul de rat ¸ionare a celorlalt ¸i juc˘atori.
Principiile de rat ¸ionalitate ¸si cunoa¸sterea de c˘atre juc˘atori a posibilit˘at ¸ilor
de rat ¸ionare ale juc˘atorilor joac˘a un rol fundamental ˆın teoria necooperativ˘a
a jocurilor.
ˆ
In teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘a regulile
jocului sunt cunoscute perfect de c˘atre tot ¸i juc˘atorii ¸si c˘a abilitatea juc˘ato-
rilor de a analiza jocul este ideal˘a. Este common knowledge c˘a tot ¸i juc˘atorii
sunt rat ¸ionali ¸si ˆınt ¸eleg perfect jocul care este jucat, adic˘a fiecare juc˘ator
55
cunoa¸ste jocul, fiecare juc˘ator ¸stie c˘a fiecare juc˘ator cunoa¸ste jocul, ¸s.a.m.d.
Optimalitatea comport˘arii juc˘atorilor se bazeaz˘a pe cunoa¸sterea pe care o
au juc˘atorii. Nu numai cunoa¸sterea de c˘atre un juc˘ator a unui parametru
exogen, ci ¸si cunoa¸sterea sa despre cunoa¸sterea celorlalt ¸i juc˘atori joac˘a un
rol.
ˆ
In modelele de joc studiate se presupune c˘a posibilit˘at ¸ile de rat ¸ionare ale
juc˘atorilor sunt nelimitate, ceea ce asigur˘a ˆınv˘ at ¸area instantanee a jocului
¸si selectarea ˆın timp real a strategiei optimale.
ˆ
In cele mai multe situat ¸ii
practice o asemenea presupunere nu este realist˘a. Jocurile cu rat ¸ionalitate
limitat˘a (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei
jocurilor.
56
3 JOCURI COOPERATIVE
Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘a a jocurilor. For-
mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆın aceste modele sunt forma strate-
gic˘a ¸si forma coalit ¸ional˘ a, iar not ¸iunea de coalit ¸ie (grup de juc˘atori) joac˘a
un rol central. Un joc ˆın form˘a strategic˘a sau ˆın form˘a coalit ¸ional˘a este
cooperativ dac˘a juc˘atorii pot face acorduri ferme (”binding agreements”)
privind alegerea strategiilor sau distribut ¸ia pl˘at ¸ilor, chiar dac˘a aceste acor-
duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. Un
acord (sau contract) este ferm dac˘a nerespectarea lui conduce la penaliz˘ari
monetare, fapt care ˆıi ˆımpiedic˘a pe juc˘atori s˘a nu-l respecte.
ˆ
In paragra-
ful 3.1 introducem jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a ¸si ar˘at˘ am c˘a orice
joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) poate fi jucat ”cooperativ”
dac˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt permise.
ˆ
Intr-un joc cooperativ ˆın
form˘a strategic˘a juc˘atorii ˆı¸si coreleaz˘a strategiile pure sau folosesc strategii
corelate. Paragrafele 3.2 - 3.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆın form˘a
coalit ¸ional˘ a cu pl˘at ¸i laterale, numite ¸si jocuri ˆın forma funct ¸iei caracteris-
tice. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘atre John
von Neumann ¸si Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘a a
jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile (adic˘a utilit˘at ¸i care sunt liniare ˆın bani).
Valoarea fiec˘arei coalit ¸ii S ⊆ N, unde N=¦1, 2, ..., n¦ este mult ¸imea finit˘a
¸si nevid˘a a juc˘atorilor, ˆıntr-un joc strategic cu utilit˘at ¸i transferabile este va-
loarea sa maxim˘a ˆın jocul de dou˘a persoane cu sum˘a nul˘ a unde adversarul
lui S este N ¸ S (ansamblul juc˘atorilor care nu sunt membri ai coalit ¸iei S) ¸si
strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘atori, S ¸si N ¸ S.
ˆ
In paragrafele
3.2-3.5 consider˘am funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a) a unui joc cooperativ
ca o not ¸iune primar˘a, ˆıntrucˆ at ˆın multe situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a
unde cooperarea ˆıntre juc˘atori este posibil˘a ¸si benefic˘a (adic˘a conduce la
sporirea cˆa¸stigurilor sau diminuarea costurilor) funct ¸ia caracteristic˘a poate
fi construit˘a direct, din descrierea neformal˘a a situat ¸iei, f˘ar˘a nici o referire la
un joc strategic. Paragraful 3.2 introduce not ¸iuni de baz˘a ˆın teoria jocurilor
57
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice, incluzˆand not ¸iunea de sˆambure
(Gillies, 1953), care joac˘a ˆın cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al
not ¸iunii de echilibru Nash ˆın teoria jocurilor necooperative. Paragrafele 3.3-
3.5 sunt dedicate conceptelor de solut ¸ie de tip ”single-valued” cu rol predo-
minant ˆın teoria jocurilor cooperative, ¸si anume: valoarea Shapley (Shapley,
1953), σ-valoarea ¸si τ-valoarea (Tijs, 1981), nucleolul (Schmeidler, 1969) ¸si
AL-valoarea (Tijs, 2005).
ˆ
In paragraful 3.6 analiz˘am rolul comunic˘ arii ˆıntre
juc˘atori ¸si al informat ¸iei disponibile juc˘atorilor ˆın cadrul teoriei jocurilor
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice. Sunt ment ¸ionate unele clase
de jocuri cooperative cu restrict ¸ii de comunicare ˆıntre juc˘atori ¸si jocuri cu
asimetrii informat ¸ionale.
ˆ
Incheiem capitolul cu o privire global˘a asupra mo-
delelor teoriei jocurilor cooperative ˆın form˘a coalit ¸ional˘a.
3.1 Jocuri cooperative ˆın forma strategic˘a
ˆ
In capitolul 2 am studiat ¸si rezolvat jocuri necooperative, ˆın care comuni-
carea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului (”pre-play communication”),
acordurile ferme (contractele) ¸si pl˘at ¸ile laterale sunt interzise prin regulile
jocului. Chiar dac˘a comunicarea ˆıntre juc˘atori ˆınainte de ˆınceperea jocului
nu e interzis˘a, ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆıntre juc˘atori privind
alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘at ¸ilor. Rezolvarea jocurilor necoo-
perative s-a f˘acut folosind not ¸iunea de echilibru Nash ¸si variante ale sale.
Totu¸si, a¸sa cum am v˘azut ˆın paragraful 2.1, un profil strategic corespunz˘ator
unui echilibru Nash pur ˆın jucarea necooperativ˘a a unui joc ar putea s˘a nu
ofere cea mai avantajoas˘a alternativ˘a de plat˘a tuturor juc˘atorilor, chiar ¸si
ˆın situat ¸ia ˆın care jocul are un echilibru Nash unic. Jucarea cooperativ˘a a
unui joc ˆın form˘a strategic˘a, ˆın situat ¸ia cˆand acordurile ferme ˆıntre juc˘atori
sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆınl˘ atura acest inconvenient. Jocul
”Dilema prizonierilor”, reprezentat ˆın Figura 2.4 (b), este un exemplu clasic
pentru evident ¸ierea diferent ¸elor dintre jucarea necooperativ˘a ¸si cooperativ˘a
a unui joc.
ˆ
In jocul ”Dilema prizonierilor”, doi suspect ¸i de crim˘a ˆınchi¸si
pentru un conflict minor ¸si pu¸si ˆın celule separate sunt interogat ¸i (sepa-
rat) f˘acˆandu-li-se promisiunea de grat ¸iere ˆın caz de recunoa¸stere a crimei ¸si
denunt ¸are a complicelui. Pl˘at ¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2.4 (b) sunt
anii de ˆınchisoare ce ˆıi a¸steapt˘ a pe cei doi det ¸inut ¸i pentru diferitele situat ¸ii de
comportare strategic˘a, fiecare dintre ei putˆand folosi una din dou˘a strategii:
R – recunoa¸ste crima f˘acut˘ a – ¸si N – nu o recunoa¸ste. Jucarea necooperativ˘a
a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic), (linia 1, coloana 1) ˆın Figura
58
2.4 (b), care asigur˘a juc˘atorilor pl˘at ¸i egale cu cˆate 5 ani de ˆınchisoare. Totu¸si,
ambii juc˘atori ar putea obt ¸ine ”pl˘at ¸i” mai bune, anume cˆate un singur an de
ˆınchisoare, dac˘a ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2, coloana
2) din Figura 2.4 (b), prin corelarea strategiilor lor pure. Consider˘am acum
jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2.18.
ˆ
In jucarea necooperativ˘a a aces-
tui joc, juc˘atorul 2 este de fapt fort ¸at s˘a accepte oricare dintre propunerile
juc˘atorului 1 fiindc˘a altfel nu prime¸ste nimic. Jucarea cooperativ˘a a aces-
tui joc va conduce, prin acordul juc˘atorilor asupra diviziunii celor 6 unit˘at ¸i
valorice, la schema de divizare 3-3, care este echitabil˘ a (”fair”) pentru ambii
juc˘atori.
ˆ
In jucarea cooperativ˘a a unui joc (de tip cˆa¸stig) ˆın form˘a strategic˘a se
caut˘a o solut ¸ie optimal˘a, adic˘a un profil strategic care asigur˘a o plat˘a to-
tal˘a maxim˘a, ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a pentru tot ¸i juc˘atorii a acestei pl˘at ¸i
maxime. O asemenea distribut ¸ie ar trebui s˘a ia ˆın considerat ¸ie pozit ¸iile de
negociere ale juc˘atorilor (care sunt diferite de abilit˘at ¸ile lor de negociere)
¸si/sau posibilitatea efectu˘arii de pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori.
ˆ
Intr-un joc bi-
matriceal (A, B) (de tip cˆa¸stig), o solut ¸ie optimal˘a ¸si o distribut ¸ie echitabil˘ a
a pl˘at ¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘atre un arbitru impart ¸ial ¸si
onest, urmˆand urm˘atoarea procedur˘a:
1. Se determin˘a valoarea ν a jocului A −B; aceasta reprezint˘a avantajul
relativ pe care juc˘atorul 1 ˆıl are asupra juc˘atorului 2.
2. Se determin˘a plata total˘a maxim˘a posibil de obt ¸inut, notat˘a cu P, ca
valoarea maxim˘a a elementelor matricei A + B.
3. Dac˘a e posibil, se ˆımparte plata total˘a maxim˘a P astfel ˆıncˆat juc˘atorul
1 prime¸ste ν unit˘at ¸i valorice mai mult decˆat juc˘atorul 2 (adic˘a se
p˘astreaz˘ a avantajul relativ ν al juc˘atorului 1). Dac˘a profilul strate-
gic care corespunde pl˘at ¸ii totale maxime P d˘a prea mult unui juc˘ator,
atunci (pentru a p˘astra cooperarea ¸si plata P) acel juc˘ator ar trebui s˘a
fac˘a o plat˘a lateral˘a (oferind celuilalt juc˘ator parte din plata sa) astfel
ˆıncˆ at s˘a se obt ¸in˘a o ˆımp˘ art ¸ire a pl˘at ¸ii P care p˘astreaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1.
Exemplul 3.1. Ilustr˘am aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆand
dou˘a jocuri bimatriceale: jocul (A
1
, B
1
) cu ν
1
=3 ¸si P
1
=5 care corespunde
unui profil strategic care asigur˘a juc˘atorului 1 plata 4 ¸si juc˘atorului 2 plata
59
1, ¸si jocul (A
2
, B
2
) cu ν
2
=1 ¸si P
2
=5 care corespunde unui profil strategic care
d˘a juc˘atorului 1 plata 1 ¸si juc˘atorului 2 plata 4. Observ˘am c˘a pentru jocul
(A
1
, B
1
) distribut ¸ia (4,1) corespunz˘atoare profilului strategic optimal este
rezonabil˘a pentru ambii juc˘atori fiindc˘a ea ˆıncorporeaz˘a avantajul relativ
al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de juc˘atorul 2.
ˆ
In cazul jocului (A
2
, B
2
), juc˘atorul
2 trebuie s˘a fac˘a o plat˘a lateral˘a de 2 unit˘at ¸i valorice c˘atre juc˘atorul 1,
pentru a respecta avantajul relativ al juc˘atorului 1 fat ¸˘ a de el. Astfel, jucarea
cooperativ˘a a jocului bimatriceal (A
2
, B
2
) conduce ˆın final la plata 3 pentru
juc˘atorul 1 ¸si plata 2 pentru juc˘atorul 2.
Evident, procedura descris˘a mai sus poate fi aplicat˘a de asemenea unui joc
bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii, unde, ˆın acest
caz, elementul minim al matricii A + B va fi selectat. Pentru jocul ”Dilema
prizonierilor”, ν=0, P=2 ¸si distribut ¸ia pl˘at ¸ilor pentru profilul strategic care
asigur˘a plata total˘a 2 este (1,1). Aceast˘a distribut ¸ie e echitabil˘ a pentru ambii
juc˘atori. Evident, ˆın jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘atorii nu pot face pl˘at ¸i
laterale.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, introducem not ¸iunea de joc cooperativˆın form˘a strate-
gic˘a ¸si ata¸s˘ am fiec˘arui joc necooperativ ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a) jocul
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a corespunz˘ator.
Un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a este un triplet
¸N, (Σ(S))
∅ =S⊆N
, ¦u
i
¦
i∈N
) ,
unde: N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor; pentru fiecare submul-
t ¸ime nevid˘a S de juc˘atori, Σ(S) este mult ¸imea nevid˘a a strategiilor lui S,
cu proprietatea Σ(S ∪ T)⊇Σ(S)Σ(T) pentru tot ¸i S, T astfel ˆıncˆat ∅ ,= S,
T⊆N, S∩T = ∅; pentru fiecare i ∈ N, u
i
: Σ(N) −→ IR este funct ¸ia de plat˘a
a juc˘atorului i.
Orice joc necooperativ finit ˆın form˘a normal˘a (strategic˘a),
¸N, ¦X
i
¦
i∈N
, ¦K
i
¦
i∈N
) ,
genereaz˘a un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin considerarea strategiilor
corelate. Fie S o submult ¸ime nevid˘a de juc˘atori (coalit ¸ie). O strategie core-
lat˘a pentru S este o distribut ¸ie de probabilitate pe X
S
=

i∈S
X
i
. Not˘am cu
Σ(S) mult ¸imea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸si cu σ
S
o strategie core-
lat˘a arbitrar˘a ˆın Σ(S). Presupunem c˘a acordurile ferme ˆıntre juc˘atori sunt
60
permise ¸si orice strategie corelat˘a σ
S
pentru S ,= ∅ cu [S[=2 este sprijinit˘a
printr-un acord ferm ˆıntre membrii lui S. Pentru fiecare i ∈ N, consider˘am
funct ¸ia de plat˘a u
i
: Σ(N) −→ IR, definit˘a prin
u
i

N
)=

x∈X
N
σ
N
(x)K
i
(x) pentru tot ¸i σ
N
∈ Σ(N) ¸si tot ¸i i ∈ N.
Astfel, situat ¸ii de interact ¸iune strategic˘a ˆın care juc˘atorilor li se interzicea
ˆıncheierea acordurilor ferme, modelate ˆın capitolul 2 ca jocuri necooperative,
pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆın form˘a strategic˘a dac˘a restrict ¸iile
init ¸iale privind comunicarea ¸si cooperarea ˆıntre juc˘atori sunt ridicate. Un
caz particular de joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a, obt ¸inut pornind de la
un joc necooperativ ˆın form˘a strategic˘a prin admiterea acordurilor ferme
ˆıntre juc˘atori, este cel ˆın care pentru fiecare coalit ¸ie nevid˘a S consider˘am
Σ(S)=X
S
, ceea ce corespunde corel˘arii strategiilor pure ale juc˘atorilor. Ju-
carea cooperativ˘a a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc
cooperativ ˆın form˘a strategic˘a ˆın care profilurile strategice pure sunt alese
prin acordul juc˘atorilor.
3.2 Jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice
¸si sˆamburele
Situat ¸ii practice ˆın care p˘art ¸ile implicate pot s˘a-¸si sporeasc˘a cˆa¸stigurile sau
s˘a-¸si reduc˘a costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri
cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice (cu pl˘at ¸i laterale) de tip cˆa¸stig
sau de tip cost.
Un joc cooperativ de tip cˆa¸stig este o pereche ¸N, v), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor, adesea de forma N=¦1, 2, ..., n¦, iar v : 2
N
−→ IR
este funct ¸ia caracteristic˘a (coalit ¸ional˘a), cu v(∅)=0, unde pentru fiecare coali-
t ¸ie (grup de juc˘atori) S ∈ 2
N
¸¦∅¦, v(S) reprezint˘a cˆa¸stigul pe care S ˆıl poate
obt ¸ine prin cooperarea membrilor s˘ai (f˘ar˘a ajutorul nici-unui alt juc˘ator din
afara lui S).
Exemplul 3.2. Trei prieteni, etichetat ¸i ˆın continuare cu 1, 2, 3, posesori
de materii prime de tip A ¸si B ˆın cantit˘at ¸ile A
1
= 0, A
2
= 1, A
3
= 5,
B
1
= 3, B
2
= 1, B
3
= 9, pl˘anuiesc s˘a deschid˘a ˆımpreun˘a o ˆıntreprindere
mic˘a pentru a fabrica un produs care necesit˘a pe unitate o unitate din ma-
teria prim˘a A ¸si dou˘a unit˘at ¸i din materia prim˘a B ¸si se poate vinde cu 50
61
lei pe unitate. Cooperarea micilor ˆıntreprinz˘atori poate genera cˆa¸stiguri, dar
ei vor intra ˆın aceast˘a afacere numai dac˘a vor c˘adea de acord asupra modu-
lui de distribuire a cˆa¸stigului total. Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi
folositoare. Situat ¸ia descris˘a poate fi modelat˘a ca un joc a c˘arui funct ¸ie ca-
racteristic˘a este v(∅) = v(¦1¦) = v(¦2¦) = 0, v(¦3¦) = 200, v(¦1, 2¦) = 50,
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 250, v(¦1, 2, 3¦) = 300. Un concept de solut ¸ie din teo-
ria cooperativ˘a a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distribut ¸ie
a celor 300 unit˘at ¸i valoriceˆıntre cei trei ˆıntreprinz˘ atori (vezi Exemplul 3.19).
Un joc cooperativ de tip cost este o pereche ¸N, c), unde N este mult ¸imea
finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si c : 2
N
−→ IR este funct ¸ia coalit ¸ional˘ a (carac-
teristic˘a) cu c(∅)=0, unde pentru fiecare coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅¦, c(S) reprezint˘a
costul pe care S trebuie s˘a-l pl˘ateasc˘a dac˘a membrii ei coopereaz˘a. Exem-
plul 3.3 modeleaz˘a ca un joc cooperativ de tip cost o situat ¸ie privind insta-
larea unor sisteme de alarm˘a ˆın apartamente. Orice joc cooperativ de tip
cost genereaz˘a un joc cooperativ de tip cˆa¸stig, unde pentru fiecare coalit ¸ie
S ∈ 2
N
¸¦∅¦, cˆa¸stigul v(S) obt ¸inut prin cooperare reprezint˘ a economiile rea-
lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘arii membrilor s˘ai ¸si
v(∅)=0, adic˘a :
(3.1) v(S) :=

i∈S
c(¦i¦) −c(S), pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Exemplul 3.3. Trei familii care locuiesc ˆın acela¸si bloc de locuint ¸e vor s˘a-¸si
instaleze sisteme de alarm˘a cu aceea¸si firm˘a. Firma le face o ofert˘a cu cos-
turi pentru contracte individuale, costuri pentru contracte pentru cˆate dou˘a
familii ¸si costul pentru un contract colectiv. Cele trei familii trebuie s˘a decid˘a
dac˘a coopereaz˘a sau nu ˆın vederea reducerii costurilor ¸si, ˆın situat ¸ia ˆın care
decid s˘a coopereze, trebuie s˘a cad˘a de acord asupra ˆımp˘art ¸irii costului total.
Teoria cooperativ˘a a jocurilor poate fi util˘a pentru rezolvarea acestei proble-
me prin modelarea situat ¸iei ca un joc cooperativ de tip cost ¸si folosirea unui
concept de solut ¸ie considerat rezonabil de c˘atre toate cele trei familii. Pentru
situat ¸ia descris˘a, N=¦1, 2, 3¦, iar oferta firmei genereaz˘a funct ¸ia coalit ¸iona-
l˘a c, cu c(¦1¦)=100, c(¦2¦)=90, c(¦3¦)=80, c(¦1, 2¦)=130, c(¦1, 3¦)=110,
c(¦2, 3¦)=110 ¸si c(¦1, 2, 3¦)=140. Evident, c(∅)=0. Economiile realizate de
cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆa¸stig cores-
punz˘ator (obt ¸inut folosind formula (3.1)): v(∅)=v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=60, v(¦1, 3¦)=70, v(¦2, 3¦)=60 ¸si v(¦1, 2, 3¦)=130.
62
ˆ
Intr-un joc cooperativ de tip cˆa¸stig juc˘atorii urm˘aresc maximizarea cˆa¸s-
tigurilor, iar ˆıntr-un joc de tip cost ei urm˘aresc minimizarea costurilor (sau,
echivalent, maximizarea economiilor ˆın jocul de tip cˆa¸stig asociat jocului de
tip cost).
ˆ
In cele de urmeaz˘a, prin ¸N, v) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cˆa¸stig
¸si prin ¸N, c) vom subˆınt ¸elege un joc de tip cost.
O reprezentare geometric˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei carac-
teristice identific˘ a un joc ¸N, v) sau ¸N, c) cu [N[=n, cu un vector (punct)
ˆın IR
2
n
−1
, ale c˘arui componente sunt valorile funct ¸iei caracteristice pentru
o ordine fixat˘a a celor 2
n
− 1 coalit ¸ii nevide de juc˘atori.
ˆ
In mod normal,
un joc este identificat cu funct ¸ia sa caracteristic˘a (coalit ¸ional˘ a). Mult ¸imea
G
N
a funct ¸iilor coalit ¸ionale v cu mult ¸imea juc˘atorilor N formeaz˘a, ˆın raport
cu adunarea ¸si ˆınmult ¸irea cu un scalar a funct ¸iilor coalit ¸ionale, un spat ¸iu
liniar (2
n
− 1)–dimensional. O baz˘a interesant˘ a a acestui spat ¸iu liniar este
mult ¸imea jocurilor unanime u
T
, T ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, care sunt definite prin
(3.2) u
T
(S)=
_
1 dac˘a T⊆S,
0 altfel.
Interpretarea unui joc unanim u
T
este c˘a un cˆa¸stig (sau o economie la costuri)
de o unitate valoric˘a poate fi obt ¸inut dac˘a ¸si numai dac˘a tot ¸i juc˘atorii din
coalit ¸ia T sunt implicat ¸i ˆın cooperare. Orice joc v ∈ G
N
poate fi exprimat
ca o combinat ¸ie liniar˘a de jocuri unanime de forma
(3.3) v=

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
, cu c
T
=

S:S⊆T
(−1)
|T|−|S|
v(S).
Exemplul 3.4. Jocul v din Exemplul 3.3 se poate scrie sub forma
v = 60u
{1,2}
+ 70u
{1,3}
+ 60u
2,3
−60u
{1,2,3}
.
Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste simplu dac˘a v(S) ∈ ¦0, 1¦ pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦, v(∅)=0 ¸si
v(N)=1.
Exemplul 3.5. Consider˘am urm˘atoarele situat ¸ii de votare: votare prin
majoritate simpl˘a (jum˘atate plus 1) ¸si votare cu majoritate minim˘a fixat˘a ¸si
un grup cu putere veto. Primul tip de votare este folosit frecvent, inclusiv
pentru trecerea legilor ˆın parlament. Presupunˆand c˘a parlamentul const˘a din
100 membri, pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel put ¸in 51
de voturi ˆın favoarea legii supuse votului. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a
63
prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a
[S[ ≥ 51 ¸si v(S)=0, altfel. Al doilea de tip de votare e folosit ˆın Consiliul
Nat ¸iunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri, etichetat ¸i
aici cu 1, 2, 3, 4, 5, au putere veto ¸si unde pentru a vota o lege sunt necesare
cel put ¸in 9 voturi pro incluzˆand voturile pro ale tuturor membrilor cu putere
veto. Aceast˘a situat ¸ie poate fi modelat˘a prin jocul simplu v definit pentru
fiecare S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v(S)=1 dac˘a [S[ ≥ 9 ¸si ¦1, 2, 3, 4, 5¦⊆S ¸si v(S)=0,
altfel.
Un joc v ∈ G
N
este 0-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru tot ¸i i ∈ N. Un joc
v ∈ G
N
este (0,1)-normalizat dac˘a v(¦i¦)=0 pentru fiecare i ∈ N ¸si v(N)=1.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste monoton dac˘a v(S) ≤ v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S⊆T. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste nenegativ dac˘a pentru orice S ∈ 2
N
avem v(S) ≥ 0. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste aditiv dac˘a v(S ∪T)=v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Un joc aditiv este determinat de c˘atre
vectorul a=(v(¦1¦), .., v(¦n¦)) ∈ IR
n
ˆıntrucˆ at v(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
.
Jocurile aditive formeaz˘a un subspat ¸iu liniar n-dimensional al spat ¸iului liniar
G
N
. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste neesent ¸ial dac˘a el este un joc aditiv. Un
joc v ∈ G
N
se nume¸ste N-esent ¸ial dac˘a v(N) >

i∈N
v(¦i¦). Cele mai multe
jocuri cooperative de tip cˆa¸stig care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt
jocuri superaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste superaditiv dac˘a v(S ∪ T) ≥
v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩ T = ∅. Cele mai multe jocuri
cooperative de tip cost care apar prin modelarea situat ¸iilor reale sunt jocuri
subaditive. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste subaditiv dac˘a v(S ∪T) ≤ v(S) +v(T)
pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
cu S ∩T = ∅. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste convex (Sha-
pley, 1971) dac˘a v(S ∪ T) + v(S ∩ T) ≥ v(S) + v(T) pentru tot ¸i S, T ∈ 2
N
.
Evident, orice joc convex este un joc superaditiv. Un joc care se exprim˘a
ca o combinat ¸ie liniar˘a cu coeficient ¸i pozitivi de jocuri unanime, conform cu
formula (3.3), este un joc convex. O coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ se zice c˘a are
putere veto dac˘a v(T)=0 pentru tot ¸i T astfel c˘a S ,⊆ T. Un joc se nume¸ste
joc veto dac˘a exist˘a o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ cu putere veto. Jocul de votare
corespunzˆand Consiliului Nat ¸iunilor Unite, din Exemplul 3.5, este un joc veto
(coalit ¸ia ¦1, 2, 3, 4, 5¦ are putere veto).
ˆ
In jocul v ∈ G
N
, pentru fiecare S ∈ 2
N
¸si pentru fiecare i ∈ S, contribut ¸ia
marginal˘a a lui i la S este M
i
(S, v) := v(S)−v(S¸¦i¦).
ˆ
In particular, pen-
tru fiecare i ∈ N, contribut ¸ia marginal˘a a lui i la N este M
i
(N, v) :=
64
v(N)−v(N¸¦i¦). Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste un joc big boss cu n ca big
boss (Muto et al., 1988) dac˘a: (i) v este un joc veto unde coalit ¸ia ¦n¦ are
putere veto; (ii) v este un joc monoton; (iii) v are proprietatea uniunii, adic˘a
v(N) −v(S) ≥

i∈N\S
M
i
(N, v) pentru fiecare S cu n ∈ S.
Jocurile convexe ¸si jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate.
Definit ¸ia jocurilor balansate se bazeaz˘a pe not ¸iunea de aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘ a). O aplicat ¸ie λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
se nume¸ste aplicat ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
=e
N
, unde e
S
este vectorul caracteristic al
lui S, cu (e
S
)
i
=1 dac˘a i ∈ S ¸si (e
S
)
i
=0 altfel. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste
balansat (echilibrat) dac˘a pentru orice aplicat ¸ie balansat˘a λ : 2
N
¸¦∅¦ −→ IR
+
avem

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N). Important ¸a acestei not ¸iuni urmeaz˘a din Teo-
rema 3.8 care a fost demonstrat˘a independent de Bondareva (1963) ¸si Sha-
pley (1967). O colect ¸ie B de coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ este o colect ¸ie balansat˘a
(echilibrat˘a) dac˘a exist˘a o aplicat ¸ie balansat˘a λ astfel ˆıncˆ at B=¦S ∈ 2
N
¸¦∅¦ [
λ(S) > 0¦. O colect ¸ie balansat˘a se nume¸ste colect ¸ie balansat˘a minimal˘a dac˘a
nu cont ¸ine o alt˘a colect ¸ie balansat˘a. O colect ¸ie B=¦S
1
, S
2
, ..., S
k
¦ de coalit ¸ii
nevide este balansat˘a (echilibrat˘ a) dac˘a exist˘a α
S
1
, ..., α
S
k
∈ IR, α
S
j
> 0,
j=1, ..., k, astfel ˆıncˆ at pentru tot ¸i i ∈ N,

j|i∈S
j
α
S
j
=1, unde coeficient ¸ii α
S
j
sunt ponderi asociate la fiecare coalit ¸ie S
j
(aceste ponderi sunt unic deter-
minate pentru colect ¸ii balansate minimale).
Mult ¸imea G
N
a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partit ¸ionat˘a
ˆın clase echivalent ¸˘a ˆın raport cu o relat ¸ie de echivalent ¸˘ a strategic˘a, numit˘ a
S-echivalent ¸˘a, dou˘a jocuri v, w ∈ G
N
ˆın aceea¸si clas˘a de echivalent ¸˘ a fiind
”ˆın esent ¸˘a” acela¸si joc. Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘a
exist˘a k > 0 ¸si un joc aditiv a ∈ G
N
astfel c˘a w(S)=kv(S) + a(S), unde
a(S)=

i∈S
a
i
pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦. Putem considera c˘a w se obt ¸ine
din v prin urm˘atoarele transform˘ari: (i) unitatea valoric˘ a este schimbat˘ a,
unde rata de schimb este k; ˆın jocul w fiecare juc˘ator prime¸ste ori un bonus
(dac˘a a
i
> 0) ori o penalizare (dac˘a a
i
< 0) ˆınainte ca suma k v(N) s˘a
fie distribuit˘a ˆıntre juc˘atori. Pentru cele mai multe concepte de solut ¸ie este
suficient s˘a ne ocup˘am de un singur joc ˆıntr-o anumit˘a clas˘a de echivalent ¸˘a
65
strategic˘a. Fiecare joc v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un joc w ∈ G
N
care
este 0-normalizat, unde w(S)=v(S) −

i∈S
v(¦i¦) pentru orice S ∈ 2
N
.
ˆ
Intr-o
clas˘a de echivalent ¸˘a se consider˘a adesea jocul (0,1)-normalizat corespunz˘ator
acelei clase. Fiecare joc N-esent ¸ial v ∈ G
N
este strategic echivalent cu un
joc w ∈ G
N
care este (0,1)-normalizat. Se poate verifica u¸sor c˘a pentru
k=1/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)) ¸si a
i
=−v(¦i¦)/(v(N)−

i∈N
v(¦i¦)), pentru tot ¸i i ∈ N,
jocul w definit prin w(S)=k v(S) +a(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦, este (0,1)-
normalizat.
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea de invariant ¸˘a cu privire
la echivalent ¸a strategic˘a (S-echivalent ¸˘a) dac˘a pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
, toate
jocurile aditive a ∈ G
N
¸si tot ¸i k > 0, avem
w=k v + a implic˘a f(k v + a)=k f(v) + a.
O sarcin˘a fundamental˘ a a teoriei jocurilor cooperative este s˘a fac˘a lumin˘a
asupra structurii diferitelor clase de jocuri, considerate ca subclase ale spa-
t ¸iului liniar G
N
. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi
v˘azute ca ni¸ste conuri poliedrale, fiind intersect ¸ii finite de semispat ¸ii ˆınchise.
Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor
superaditive, convexe, balansate, big boss.
Problema esent ¸ial˘ a ˆın teoria jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei ca-
racteristice este cum s˘a se distribuie v(N) ˆıntre juc˘atori dac˘a marea coalit ¸ie
N se formeaz˘a. Aceast˘a problem˘a este rezolvat˘ a folosind concepte de solut ¸ie
din teoria cooperativ˘a a jocurilor. Un concept de solut ¸ie este o aplicat ¸ie care
asociaz˘a fiec˘arui joc dintr-o anumit˘ a clas˘a de jocuri unul sau mai mult ¸i vectori
de plat˘a x=(x
1
, ..., x
n
) ∈ IR
n
. Conceptele de solut ¸ie care asociaz˘a fiec˘arui joc
v ∈ G
N
un singur vector plat˘a se numesc de tip ”single-valued” sau ”one-
point”.
ˆ
In paragrafele 3.3 - 3.5 vom prezenta urm˘atoarele solut ¸ii de acest
tip: valoarea Shapley, σ-valoarea, τ-valoarea, nucleolul ¸si AL-valoarea. Ele
fac select ¸ii din mult ¸imi particulare de vectori de plat˘a, si anume: mult ¸imea
preimputat ¸iilor, mult ¸imea imputat ¸iilor ¸si sˆamburele jocului.
Mult ¸imea preimputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
PI(v) :=
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)
_
.
Mult ¸imea PI(v) este un hiperplan ˆın IR
n
.
66
Mult ¸imea imputat ¸iilor unui joc v ∈ G
N
este
I(v) =
_
x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N) ¸si x
i
≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N
_
.
Teorema 3.6. Mult ¸imea I(v) este nevid˘a dac˘a ¸si numai dac˘a jocul v este
N-esent ¸ial.
Mult ¸imea I(v) este un simplex cu punctele extremef
1
(v), ..., f
n
(v), unde
pentru fiecare i ∈ N, f
i
(v)=(f
i
1
, ..., f
i
j
, ..., f
i
n
) cu
f
i
j
=
_
¸
_
¸
_
v(¦i¦) dac˘a i ,= j
v(N) −

k∈N\{i}
v(¦k¦) dac˘a i=j.
Teorema 3.7 Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial. Atunci
(i) I(v) este o mult ¸ime infinit˘a.
(ii) I(v) este ˆınf˘a¸sur˘atoarea convex˘a a punctelor f
1
(v), ..., f
n
(v).
Not˘am cu I
N
=¦v ∈ G
N
[ I(v) ,= ∅¦. I
N
este un con ˆın mult ¸imea G
N
¸si CIS : I
N
−→ IR
n
este un concept de solut ¸ie de tip single-valued definit
pentru fiecare v ∈ I
N
prin CIS(v) := 1/n
n

i=1
f
i
(v). Din punct de vedere
geometric, CIS(v) este baricentrul lui I(v).
Conceptul de solut ¸ie dominant ˆın teoria cooperativ˘a a jocurilor este sˆam-
burele (Gillies, 1953).
Sˆamburele unui joc v ∈ G
N
este
C(v) := ¦x ∈ I(v) [

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Dac˘a ˆıntr-un joc este propus un element al sˆamburelui, nici-un subgrup de
juc˘atori nu poate obt ¸ine mai mult prin separarea sa de restul juc˘atorilor.
Sˆamburele unui joc c ∈ G
N
este
C(c) := ¦x ∈ IR
N
[

i∈S
x
i
≤ c(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ ¸si

i∈N
x
i
=c(N)¦.
67
Sˆamburele unui joc se determin˘a prin rezolvarea unui sistem de inecuat ¸ii
liniare. Sˆamburele unui joc poate fi mult ¸imea vid˘a, poate consta dintr-un
singur element (spre exemplu, jocul cost din Exemplul 3.3 are sˆamburele
C(c)=¦(30, 30, 80)¦) sau poate cont ¸ine o infinitate de elemente. Sˆamburele
unui joc cooperativ de n persoane este o mult ¸ime poliedral˘a ˆın IR
n
.
Teorema 3.8 Fie v ∈ G
N
. Urm˘atoarele afirmat ¸ii sunt echivalente:
(i) C(v) ,= ∅.
(ii) Jocul v este balansat.
Faptul c˘a sˆamburele C(v) al unui joc v ∈ G
N
este solut ¸ia m˘arginit˘ a
a unui sistem de inecuat ¸ii liniare ˆınseamn˘ a c˘a sˆamburele unui joc este un
politop, adic˘aˆınf˘ a¸sur˘atoarea convex˘a a unei mult ¸imi finite de vectori x ∈ IR
n
.
Sˆamburele unui joc convex ¸si a unui joc big boss sunt politopi speciali cu
o structur˘a geometric˘a frumoas˘a. Forma sˆamburelui unui joc convex este
descris˘a de c˘atre Shapley (1971). Forma sˆamburelui unui joc big boss este
descris˘a de Muto, Potters ¸si Tijs (1989). Sˆamburele unui joc big boss cu n
ca big boss este
C(v)=¦x ∈ I(v) [ 0 ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru fiecare i ∈ N¸¦n¦¦.
Sˆamburele C este un concept de solut ¸ie care satisface proprietatea de S-
echivalent ¸˘ a. Un joc (balansat) v ∈ G
N
cu C(v)=I(v) se nume¸ste joc (balan-
sat) simplex. Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste exact dac˘a pentru fiecare S ∈ 2
N
¸¦∅¦
exist˘a un x ∈ C(v) cu

i∈S
x
i
=v(S). Jocurile convexe sunt jocuri exacte.
Exactificarea unui joc v ∈ G
N
este jocul v
E
cu v
E
(∅)=0, definit pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ prin v
E
(S)=min
_

i∈S
x
i
[ x ∈ C(v)
_
.
3.3 Valoarea Shapley ¸si AL-valoarea
Valoarea Shapley (Shapley, 1953) asociaz˘a cu fiecare v ∈ G
N
o preimputat ¸ie
pe baza vectorilor contribut ¸iilor marginale m
σ
(v) ai jocului, unde
σ = (σ(1), ..., σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘atorilor. Not˘am cu
Π(N) mult ¸imea tuturor permut˘arilor σ : N −→ N ale lui N. Mult ¸imea
P
σ
(i) := ¦r ∈ N [ σ
−1
(r) < σ
−1
(i)¦ const˘a din tot ¸i predecesorii lui i cu
68
privire la permutarea σ. Pentru v ∈ G
N
¸si σ ∈ Π(N) vectorul contribut ¸iilor
marginale m
σ
(v) are coordonate de forma m
σ
i
(v) := v(P
σ
(i)∪¦i¦)−v(P
σ
(i))
pentru orice i ∈ N. Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ G
N
este media
aritmetic˘a a vectorilor contribut ¸iilor marginale ai jocului, adic˘a
(3.4) Φ(v) := 1/n!

σ∈Π(N)
m
σ
(v).
Exemplul 3.9. Consider˘am jocul cooperativ cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0,
v(¦1, 2¦)=4, v(¦1, 3¦)=7, v(¦2, 3¦)=15, v(¦1, 2, 3¦)=20. Vectorii contribu-
t ¸iilor marginale sunt m
(1,2,3)
= (0, 4, 16), m
(1,3,2)
= (0, 13, 7), m
(2,1,3)
=
(4, 0, 16), m
(2,3,1)
= (5, 0, 15), m
(3,1,2)
= (7, 13, 0), m
(3,2,1)
= (5, 15, 0). Prin
formula (3.4) obt ¸inem Φ(v) = 1/3!(21, 45, 54) = (7/2, 15/2, 9).
Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘a persoane este
Φ(v)=(v(¦1¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2, v(¦2¦)+(v(N)−v(¦1¦)−v(¦2¦))/2);
aceasta este numit˘a solut ¸ia standard a unui joc cooperativ de dou˘a persoane.
Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v(¦1¦), ..., v(¦n¦)). Pen-
tru jocul unanim pe T, u
T
, valoarea Shapley este Φ(u
T
) = 1/[T[ e
T
.
Valoarea Shapley satisface urm˘atoarele propriet˘at ¸i care o fac un con-
cept de solut ¸ie interesant pentru teoria cooperativ˘a a jocurilor: eficient ¸a, S-
echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, aditivitatea, sime-
tria (tratament egal al juc˘atorilor simetrici).
Valoarea Shapley este singura solut ¸ie care satisface propriet˘at ¸ile : eficient ¸˘a,
anonimitate, proprietatea juc˘atorului fictiv ¸si aditivitate (caracterizare axio-
matic˘a).
Spunem c˘a f : G
N
−→ IR
n
satisface proprietatea:
• eficient ¸˘a dac˘a

i∈N
f
i
(v) = v(N) pentru fiecare v ∈ G
N
.
• anonimitate dac˘a f(v
σ
) = σ

(f(v)) pentru orice σ ∈ Π(N), unde σ

:
IR
n
−→ IR
n
este definit˘a prin (σ

(x))
σ(k)
:= x
k
pentru tot ¸i x ∈ IR
n
¸si
k ∈ N, iar v
σ
este jocul cu v
σ
(σ(U)) := v(U) pentru tot ¸i U ∈ 2
N
.
• proprietatea juc˘atorului fictiv dac˘a f
i
(v) = v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si pentru tot ¸i juc˘atorii fictivi i, i.e. juc˘atori i ∈ N astfel c˘a v(S∪¦i¦) =
v(S) + v(¦i¦) pentru tot ¸i S ∈ 2
N\{i}
.
• aditivitate dac˘a f(v + w) = f(v) + f(w) pentru tot ¸i v, w ∈ G
N
.
69
• simetrie (tratament egal al juc˘atorilor simetrici) dac˘a f
i
(v) = f
j
(v)
pentru tot ¸i i, j ∈ N astfel ˆıncˆ at v(S ∪ ¦i¦) = v(S ∪ ¦j¦) pentru tot ¸i
S ∈ 2
N\{i,j}
.
• rat ¸ionalitate individual˘a dac˘a f
i
(v) ≥ v(¦i¦) pentru tot ¸i v ∈ G
N
¸si
i ∈ N.
Valoarea Shapley nu satisface ˆın general proprietatea de rat ¸ionalitate indi-
vidual˘a. Exist˘a multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu
este un element al sˆamburelui.
Exemplul 3.10.
ˆ
In jocul v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦)=0, v(¦1, 2¦)=10, v(¦1, 3¦)
= 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12, Φ(v)=(5, 4, 3) / ∈ C(v) deoarece inegali-
tatea x
1
+ x
2
≥ v(¦1, 2¦) nu este satisf˘acut˘ a (5 + 4 < 10).
Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆamburelui
jocului ¸si ocup˘a o pozit ¸ie central˘a ˆın cadrul acestuia: ea coincide cu ”bari-
centrul” sˆamburelui. Folosind propriet˘at ¸ile caracteristice ale valorii Shapley
ˆımpreun˘ a cu formula (3.3) ¸si expresia valorii Shapley a unui joc unanim,
obt ¸inem o alt˘a formulare a valorii Shapley, care are mare aplicabilitate prac-
tic˘a
(3.5) Φ(v) =

T∈2
N
\{∅}
c
T
[T[
e
T
pentru tot ¸i v ∈ G
N
cu v =

T∈2
N
\{∅}
c
T
u
T
.
Exemplul 3.11. Determin˘am valoarea Shapley a jocului v din Exemplul
3.4. folosind formula (3.5): Φ
1
(v) = 60 1/2 + 70 1/2 + 0 − 60 1/3 = 45;
Φ
2
(v) = 40, Φ
3
(v) = 45. Deci Φ(v) = (45, 40, 45).
Alte formul˘ ari ale valorii Shapley existente ˆın literatura teoriei jocurilor
cooperative, cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘a, pe divi-
dende ¸si pe extensia multiliniar˘ a a unui joc cooperativ, nu sunt prezentate
ˆın acest curs.
AL-valoarea (Tijs, 2005) este un concept de solut ¸ie definit pe mult ¸imea
jocurilor balansate (adic˘a jocuri v ∈ G
N
cu C(v) ,= ∅). Ca ¸si ˆın definit ¸ia
valorii Shapley, se face o medie aritmetic˘a a n! vectori care corespund celor
n! permut˘ ari posibile ale celor n juc˘atori ˆıntr-un joc cooperativ de n per-
soane. Dar, spre deosebire de valoarea Shapley, unde ace¸sti vectori sunt vec-
torii contribut ¸iilor marginale, vectorii utilizat ¸i de AL-valoarea jocului sunt
elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii
lexicografice.
ˆ
In IR
n
ordinea lexicografic˘a ≥
L
este definit˘a dup˘a cum urmeaz˘a.
Pentru fiecare x, y ∈ IR
n
:
70
• x >
L
y dac˘a exist˘a r ∈ ¦1, .., n¦ astfel ca x
k
= y
k
pentru k < r ¸si
x
r
> y
r
;
• x ≥
L
y dac˘a x = y sau x >
L
y.
Spre exemplu, x = (8, 5, 11, 0) >
L
(8, 5, 10, 100) = y.
Ordinea lexicografic˘a este o relat ¸ie de ordine liniar˘a pe IR
n
. Pentru o
mult ¸ime compact˘a C ⊆ IR
n
exist˘a un maxim lexicografic unic ˆ x ∈ C (cu
proprietatea ˆ x ≥
L
x pentru tot ¸i x ∈ C), notat cu L(C). Dac˘a C este un
politop, atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat
rezolvˆand o problem˘a de optimizare.
Fie v ∈ G
N
un joc balansat ¸si σ = (σ(1), ..., σ(n)) ∈ Π(N). Maximul lexi-
cografic al sˆamburelui C(v) al lui v ˆın raport cu σ, notat cu L
σ
(v), este unicul
element al lui C(v) cu propriet˘at ¸ile: (L
σ
(v))
σ(1)
= max¦x
σ(1)
[ x ∈ C(v)¦,
(L
σ
(v))
σ(2)
= max¦x
σ(2)
[ x ∈ C(v) cu x
σ(1)
= (L
σ
(v))
σ(1)
¦, ..., (L
σ
(v))
σ(n)
=
max¦x
σ(n)
[ x ∈ C(v) cu (x
σ(1)
, x
σ(2)
, ..., x
σ(n−1)
)=((L
σ
(v))
σ(1)
, (L
σ
(v))
σ(2)
, ...,
(L
σ
(v))
σ(n−1)
)¦. Observ˘am c˘a L
σ
(v) este un punct extrem al lui C(v) pentru
fiecare σ ∈ Π(N). AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘a a tuturor
L
σ
(v), adic˘a media lexicografic˘a a jocului (”average lexicographic value”).
Pentru orice joc balansat v ∈ G
N
, AL-valoarea AL(v) a jocului v este
(3.6) AL(v) = 1/n!

σ∈Π(N)
L
σ
(v).
Exemplul 3.12. Pentru jocul v cu v(¦1¦)=v(¦2¦)=v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦)=
v(¦1, 3¦) = v(¦2, 3¦) = 1, v(¦1, 2, 3¦) = 3 avemL
(1,2,3)
(v) = (2, 1, 0), L
(1,3,2)
(v)
= (2, 0, 10), ..., L
(3,2,1)
(v) = (0, 1, 2). Deci, AL(v) = 1/3!(L
(1,2,3)
(v)+L
(1,3,2)
(v)
+ ... + L
(3,2,1)
(v)) = (1, 1, 1).
Pentru un joc (balansat) de dou˘a persoane AL-valoarea jocului coincide
cu solut ¸ia standard a jocului (deci ¸si cu valoarea Shapley a jocului). Pentru
orice joc convex v, AL-valoarea ¸si valoarea Shapley coincid, adic˘a AL(v) =
Φ(v). Pentru orice joc balansat de trei persoane, pentru orice joc (balansat)
simplex ¸si pentru orice joc big boss (cu n ca big boss), AL(v) = Φ(v
E
), unde
v
E
este exactificarea lui v (proprietatea de invariant ¸˘a cu privire la exactifi-
care).
AL-valoarea satisface o gam˘a larg˘a de propriet˘at ¸i: eficient ¸˘ a, rat ¸ionalitate
individual˘a, S-echivalent ¸˘ a, simetrie, proprietatea juc˘atorului fictiv, invariant ¸˘a
cu privire la exactificare, aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde
sˆamburele este o corespondent ¸˘a aditiv˘a.
71
3.4 σ-valoarea ¸si τ-valoarea
Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector pla-
t˘a eficient care este un cel mai bun compromis ˆıntre doi vectori plat˘a cores-
punzˆand la situat ¸ii extreme: situat ¸ia ”ideal˘a” (de fapt ”utopic˘a”) ¸si situat ¸ia
”catastrofal˘a”(cea mai rea posibil˘a). Pentru ambele valori, σ-valoarea ¸si τ-va-
loarea, vectorul ideal al pl˘at ¸ilor este vectorul contribut ¸iilor marginale ale ju-
c˘atorilor la marea coalit ¸ie, adic˘a vectorul M(N, v) = (M
1
(N, v), ..., M
n
(N, v)).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al
valorilor individuale ale juc˘atorilor, adic˘a i(v) = (v¦1¦), v(¦2¦), ..., v(¦n¦)).
Pentru τ-valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘a este a¸sa-numitul
vector al dreptului minim, ce va definit ˆın cele ce urmeaz˘a pe baza vectoru-
lui contribut ¸iilor marginale ale juc˘atorilor la marea coalit ¸ie. Pentru fiecare
S ∈ 2
N
¸¦∅¦ ¸si pentru fiecare i ∈ N, restul R(S, i) disponibil pentru juc˘atorul
i dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a ¸si tot ¸i ceilalt ¸i juc˘atori j ∈ S primesc plata ideal˘a,
M
j
(N, v), este
R(S, i) := v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v).
Juc˘atorul i ar putea pretinde de la marea coalit ¸ie N, cel mai mare dintre
toate resturile disponibile pentru el ˆın coalit ¸iile ˆın care el este un membru,
adic˘a dreptul minim al juc˘atorului i ˆın jocul v este
m
i
(v) := max
S:i∈S
R(S, i).
Cel mai nefavorabil vector plat˘a pentru τ-valoarea jocului este a¸sadar vec-
torul m(v) ale c˘arui coordonate sunt m
i
(v) pentru tot ¸i i ∈ N.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste semibalansat dac˘a
• i(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
v(¦i¦) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu SB
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt semibalansate. Pentru
un joc v ∈ SB
N
, σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.7) σ(v) := αi(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
σ
i
(v) = v(N).
72
Exemplul 3.13. Consider˘am o situat ¸ie cu un vˆanz˘ator al unui tablou ¸si
doi cump˘ar˘atori potent ¸iali, unul oferind 100 e ¸si cel˘alalt 200 e. Model˘am
aceast˘a situat ¸ie ca un joc de trei persoane, unde juc˘atorul 1 este vˆanz˘ atorul,
juc˘atorul 2 este cump˘atorul care ofer˘a 100 e ¸si juc˘atorul 3 este cump˘ar˘ atorul
care ofer˘a 200 e. Funct ¸ia caracteristic˘a a jocului este v(¦1¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
100, v(¦1, 3¦) = 200, v(¦1, 2, 3¦) = 200, v(S) = 0 ˆın rest. Verific˘am dac˘a
jocul este semibalansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am σ-valoarea jocului folosind
formula (3.7). Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0, 0, 0), iar vec-
torul ideal este M(N, v) = (200, 0, 100). Jocul este semibalansat deoarece
(0, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 0 ≤ 200 ≤ 300. Prin formula (3.7) obt ¸inem σ(v) =
α(0, 0, 0) + (1 −α)(200, 0, 100), unde α este determinat din condit ¸ia σ
1
(v) +
σ
2
(v) + σ
3
(v) = 200. Obt ¸inem α = 1/3, deci σ(v) = (400/3, 0, 200/3).
Din punct de vedere geometric, σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat
v este unicul punct de intersect ¸ie al segmentului [i(v), M(v)] cu hiperplanul
E(v) = ¦x ∈ IR
n
[

i∈N
x
i
= v(N)¦ al vectorilor de plat˘a eficient ¸i pentru v.
Un joc v ∈ G
N
se nume¸ste quasi-balansat dac˘a
• m(v) ≤ M(N, v) ¸si

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Not˘am cu Q
N
mult ¸imea jocurilor v ∈ G
N
care sunt quasi-balansate. Pentru
un joc v ∈ Q
N
, τ-valoarea τ(v) a jocului este definit˘a prin
(3.8) τ(v) := αm(v) + (1 −α)M(N, v),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin

i∈N
τ
i
(v) = v(N).
Exemplul 3.14. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.13. Verific˘ am dac˘a
jocul este quasi-balansat ¸si, dac˘a este, calcul˘am τ-valoarea sa folosind formula
(3.8). Calcul˘am vectorul dreptului minim m(v) = (100, 0, 0). Jocul este
quasi-balansat deoarece (100, 0, 0) ≤ (200, 0, 100) ¸si 100 ≤ 200 ≤ 300. Prin
formula (3.8) obt ¸inem τ(v) ≤ (150, 0, 50) ,= σ(v).
Pentru orice joc convex v, τ(v) = σ(v). Din punct de vedere geometric,
τ-valoarea τ(v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersect ¸ie al
segmentului [m(v), M(v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘a eficient ¸i
pentru v.
73
Propriet˘at ¸i satisf˘acute de τ-valoare sunt: eficient ¸a, rat ¸ionalitatea indivi-
dual˘a, S-echivalent ¸a, proprietatea juc˘atorului fictiv, anonimitatea, proprie-
tatea dreptului minim, proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a.
O aplicat ¸ie f : Q
N
−→ IR
n
are
• proprietatea dreptului minim dac˘a f(v) = m(v) + f(v − m(v)) pentru
orice v ∈ Q
N
.
• proprietatea de proport ¸ionalitate restrictiv˘a dac˘a f(v) este un multiplu
al lui M(v) ˆın cazul cˆand m(v) = 0.
τ-valoarea este unica regul˘a de alocare pe Q
N
care satisface propriet˘at ¸ile:
eficient ¸˘ a, proport ¸ionalitate restrictiv˘a ¸si proprietatea dreptului minim
(caracterizare axiomatic˘a (Tijs, 1987)).
ˆ
In general, τ-valoarea nu este un element al sˆamburelui jocului.
Un joc ¸N, c) este quasi-balansat dac˘a

i∈N
M
i
(N, c) ≤ c(N) ≤

i∈N
m
i
(c);
• M
i
(N, c) ≤ m
i
(c) pentru fiecare i ∈ N,
unde, pentru fiecare i ∈ N, M
i
(N, c) = c(N)−c(N¸¦i¦), m
i
(c) = min
S:Si
(c(S)−

j∈S\{i}
M
j
(N, c)); vectorul m(c) este vectorul contribut ¸iilor maximale.
Propozit ¸ia 3.15. Dac˘a v ∈ G
N
este un joc balansat, atunci v ∈ SB
N
¸si
v ∈ Q
N
.
Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ-valoarea jocului este
τ(v) =
_
1
2
M
1
(N, v),
1
2
M
2
(N, v), ...,
1
2
M
n−1
(N, v), v(N) −
1
2
n−1

i=1
M
i
(N, v)
_
¸si
τ(v) = AL(v).
Pentru un joc big boss convex, τ(v) = Φ(v).
Pentru un joc quasi-balansat c, τ-valoarea τ(c) este definit˘a prin
τ(v) = αm(c) + (1 −α)M(N, c),
unde α ∈ [0, 1] este unic determinat prin condit ¸ia de eficient ¸˘ a.
74
3.5 Nucleolul
Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echi-
tabil˘a a coalit ¸iilor ˆın distribuirea valorii marii coalit ¸ii ˆıntre juc˘atori. Pentru
fiecare joc v ∈ G
N
cu I(v) ,= ∅, orice vector x = (x
1
, x
2
, ..., x
n
) ∈ I(v)
reprezint˘ a un mod posibil de distribuire a lui v(N) dar acceptul de cooperare
ˆın cadrul marii coalit ¸ii depinde de acordul tuturor coalit ¸iilor asupra unei
anumite distribut ¸ii x ∈ I(v), pe baza posibilit˘at ¸ilor v(S) ale coalit ¸iilor S ∈
2
N
¸¦∅, N¦. Evaluarea unei distribut ¸ii x de c˘atre o coalit ¸ie S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦
ˆın jocul v se face ˆın mod natural calculˆand diferent ¸a ˆıntre ceea ce coalit ¸ia
S poate obt ¸ine pe cont propriu, adic˘a v(S), ¸si ceea ce coalit ¸ia S ar primi
conform cu distribut ¸ia x dac˘a ea ar coopera ˆın cadrul marii coalit ¸ii, adic˘a
x(S) =

i∈S
x
i
. Diferent ¸a v(S) − x(S) a fost numit˘ a de Schmeidler excesul
coalit ¸iei S cu privire la imputat ¸ia x ˆın jocul v, notat cu e(S, x; v). Pentru
fiecare joc cooperativ v ∈ G
N
, fiecare x ∈ I(v) ¸si orice S ∈ 2
N
¸¦∅, N¦,
excesul coalit ¸iei S cu privire la x ˆın jocul v este
(3.9) e(S, x; v) := v(S) −x(S).
Consider˘am situat ¸ia cˆand o anumit˘ a distribut ¸ie x este propus˘a juc˘atorilor.
Fiecare coalit ¸ie S∈2
N
¸¦∅, N¦ va evalua e(S, x; v). Evident, dac˘a e(S, x; v)>0,
coalit ¸ia S are o nemult ¸umire direct˘a fat ¸˘ a de x ¸si poate s˘a refuze cooperarea
ˆın marea coalit ¸ie. Dac˘a e(S, x; v) ≤ 0, coalit ¸ia S va compara excesul s˘au
cu cel al celorlalte coalit ¸ii, pentru a decide dac˘a accept˘a imputat ¸ia x sau
o refuz˘a. Not˘am vectorul exceselor, pentru o ordine fixat˘a a coalit ¸iilor, cu
e(x; v) ≤ (e(S, x; v))
S∈2
N
\{∅,N}
¸si not˘am cu θ(x; v) vectorul obt ¸inut din e(x; v)
prin rearanjarea componentelor sale e(S, x; v) ˆın ordine descresc˘atoare.
Exemplul 3.16. Consider˘am jocul v(¦1¦ = v(¦2¦) = v(¦3¦) = 0, v(¦1, 2¦) =
v(¦1, 3¦) = 8, v(¦2, 3¦) = 6, v(¦1, 2, 3¦) = 12. Pentru imputat ¸ia x = (5, 3, 4)
avem x(¦1¦) = 5, x(¦2¦) = 3, x(¦3¦) = 4, x(¦1, 2¦) = 8, x(¦1, 3¦) = 9,
x(¦2, 3¦) = 7. Excesele coalit ¸iilor sunt: e(¦1¦, x; v) = −5, e(¦2¦, x; v) = −3,
e(¦3¦, x; v)= − 4, e(¦1, 2¦, x; v)=0, e(¦1, 3¦, x; v)= − 1, e(¦2, 3¦, x; v) = −1.
Pentru ordinea coalit ¸iilor ¦1¦, ¦2¦, ¦3¦, ¦1, 2¦, ¦1, 3¦, ¦2, 3¦, vectorul exce-
selor este e(x; v) = (−5, −3, −4, 0, −1, −1). Rearanjˆand componentele lui
e(x; v) ˆın ordine descresc˘atoare obt ¸inem θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5).
Vectorul θ(x; v) permite evaluarea rapid˘a a efectului global al imputat ¸iei
x asupra (nemult ¸umirii) ansamblului coalit ¸iilor ˆın jocul v. Dac˘a juc˘atorii
75
au de ales o imputat ¸ie din dou˘a imputat ¸ii propuse, x ¸si y, ei vor prefera
acea imputat ¸ie care minimizeaz˘a nemult ¸umirea maxim˘a a coalit ¸iilor. Aceast˘a
select ¸ie se poate obt ¸ine prin compararea lexicografic˘a a vectorilor θ(x; v) ¸si
θ(y; v).
Exemplul 3.17. Consider˘am jocul v ¸si imputat ¸ia x din Exemplul 3.16.
Presupunem c˘a juc˘atorii au de ales ˆıntre imputat ¸ia x ¸si imputat ¸ia y =
(6, 4, 2). Un calcul similar ce cel f˘acut pentru θ(x; v) conduce la θ(y; v) =
(0, 0, −2, −2, −4, −6). Comparˆand lexicografic
θ(x; v) = (0, −1, −1, −3, −4, −5) ¸si
θ(y; v) = (0, 0, −2, −2, −4, −6)
obt ¸inem x ≤
L
y. Prin urmare, imputat ¸ia x va fi preferat˘a imputat ¸iei y, fiindc˘a
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la x este mai mic˘a decˆat
nemult ¸umirea cea mai mare a coalit ¸iilor cu privire la y.
ˆ
In termeni de exces,
excesul maxim ˆın raport cu x este mai mic decˆat excesul maxim ˆın raport
cu y.
Nucleolul asociaz˘a fiec˘arui joc v ∈ G
N
, cu I(v) ,= ∅, mult ¸imea η(v) a
imputat ¸iilor x

= (x

1
, x

2
, ..., x

n
) astfel ˆıncˆ at
θ(x

; v) ≤
L
θ(x; v) pentru tot ¸i x ∈ I(v).
Teorema 3.18. (Schmeidler, 1969) Fie v ∈ G
N
un joc N-esent ¸ial (adic˘a
cu I(v) ,= ∅). Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘a ¸si cont ¸ine un singur
element.
Adeseori referim imputat ¸ia selectat˘a de nucleol ˆın jocul v ca η(v). Dac˘a
sˆamburele unui joc v este nevid, adic˘a C(v) ,= ∅, atunci nucleolul selecteaz˘a
un element al sˆamburelui jocului, adic˘a η(v) ∈ C(v), ˆıntrucˆat
C(v) = ¦x ∈ I(v) [ e(S, x; v) ≤ 0 pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦¦.
Faptul c˘a nucleolul unui joc este ˆın sˆamburele jocului ori de cˆate ori
sˆamburele jocului este nevid, este adesea folositor pentru calcularea nucleolu-
lui: dac˘a sˆamburele unui joc v const˘a dintr-un singur element, atunci η(v) =
C(v); dac˘a sˆamburele jocului este nevid ¸si elementele sale sunt funct ¸ii de un
parametru, atunci componentele imputat ¸iei selectate de nucleol sunt acelea¸si
76
funct ¸ii liniare de acel parametru ¸si valoarea parametrului corespunz˘atoare
nucleolului poate fi determinat˘a printr-o metod˘a grafic˘a ce va fi descris˘a mai
jos ¸si ilustrat˘a ˆın Exemplul 3.19. Determinarea nucleolului unui joc se poate
face ˆın general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare; aceast˘a
metod˘a general˘a nu va fi prezentat˘a ˆın acest curs. Relat ¸ia dintre nucleolul
unui joc ¸si sˆamburele jocului, cˆand sˆamburele este nevid, este de asemenea
util˘a pentru a r˘aspunde (negativ) la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie
este sau nu cea selectat˘a de nucleol.
Dou˘a propriet˘at ¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆın calcularea nucleolului
sau ˆın furnizarea r˘aspunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘a o anu-
mit˘a imputat ¸ie este sau nu cea selectat˘a de nucleol: proprietatea juc˘atorului
fictiv ¸si proprietatea juc˘atorilor simetrici (vezi Exemplul 3.19).
Ori de cˆate ori componentele unui vector de plat˘a candidat pentru a fi
imputat ¸ia selectat˘a de nucleol sunt funct ¸ii liniare de un parametru, deter-
minarea nucleolului poate fi f˘acut˘ a printr-o metod˘a grafic˘a simpl˘a:
• Se determin˘a intervalul pentru valorile parametrului din condit ¸ia ca
vectorul de plat˘a respectiv s˘a fie o imputat ¸ie.
• Se calculeaz˘a excesele tuturor coalit ¸iilor nevide, cu except ¸ia marii coalit ¸ii;
acestea sunt funct ¸ii liniare de parametrul respectiv.
• Se reprezint˘a grafic aceste funct ¸ii (excesele tuturor coalit ¸iilor) pentru
valorile parametrului ˆın intervalul determinat specific problemei.
• Se traseaz˘a graficul maximului acestor funct ¸ii ¸si se determin˘a valoarea
parametrului pentru care aceast˘a funct ¸ie ˆı¸si atinge minimul.
Exemplul 3.19. Consider˘am jocul v din Exemplul 3.2. Observ˘am c˘a
juc˘atorii 1 ¸si 2 sunt simetrici, ceea ce implic˘a η
1
(v) = η
2
(v). Evident, η
3
(v) =
v(N) − η
1
(v) − η
2
(v). Nucleolul jocului este de forma (x, x, 300 − 2x), cu
0 ≤ x ≤ 50, ˆıntrucˆ at acest vector trebuie s˘a fie o imputat ¸ie. Calcul˘am exce-
sele tuturor coalit ¸iilor cu privire la imputat ¸ia (x, x, 300 − 2x). Reprezent˘am
funct ¸iile de x obt ¸inute ˆın sistemul de coordonate xOy, pentru x ∈ [0, 50].
Tras˘am conturul funct ¸iei care este maximul funct ¸iilor exceselor ¸si vedem
care este valoarea lui x pentru care aceast˘a funct ¸ie are valoarea minim˘a.
Pentru jocul nostru, obt ¸inem x = 100/3. Nucleolul jocului este, prin urmare,
η(v) = (100/3, 100/3, 700/3).
Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘a util
pentru a r˘aspunde la ˆıntrebarea dac˘a o anumit˘ a imputat ¸ie este sau nu nu-
cleolul unui joc N-esent ¸ial. Consider˘am mult ¸imea exceselor coalit ¸iilor S ∈
77
2
N
¸¦∅, N, ¦1¦, ..., ¦n¦¦ cu privire la imputat ¸ia x ˆın ordine descresc˘atoare:
ε
1
, ε
2
, ..., ε
k(x)
.
Propozit ¸ia 3.20. (Criteriul lui Kolhberg, 1971) Fie v ∈ G
N
¸si x ∈ I(v)
astfel ca x
i
,= v(¦i¦) pentru tot ¸i i ∈ N. Imputat ¸ia x este nucleolul jocului v
dac˘a ¸si numai dac˘a pentru tot ¸i 1 ≤ j ≤ k(x)
j
_
t=1
B
t
este o colect ¸ie balansat˘a (echilibrat˘a),
unde B
i
este mult ¸imea de coalit ¸ii asociat˘a cu al i-lea exces ε
i
(ˆın ordinea
descresc˘atoare a acestor excese).
3.6 Comunicare ¸si informat ¸ie ˆın jocuri cooperative
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice se
presupune c˘a tot ¸i juc˘atorii sunt capabili (¸si li se permite) s˘a comunice ˆıntre
ei ¸si, prin urmare, toate coalit ¸iile (grupurile de juc˘atori) se pot forma. Toate
felurile de acorduri, incluzˆand acordurile ferme, ¸si de asemenea pl˘at ¸ile la-
terale sunt permise. Totu¸si, ˆın multe situat ¸ii practice, unii dintre juc˘atori
sunt incapabili s˘a comunice unul cu cel˘alalt ¸si, prin urmare, unele coalit ¸ii,
incluzˆand marea coalit ¸ie nu pot fi formate. Restrict ¸iile privind comunicarea
ˆıntre juc˘atorii conduc astfel la cooperare restrictiv˘a. Pentru a modela astfel
de situat ¸ii cu cooperare restrictiv˘a indus˘a de restrict ¸ii de comunicare, a fost
introdus un model specific de jocuri cooperative, a¸sa-numitele jocuri de co-
municare (Myerson, 1977, 1980; Owen, 1986). O situat ¸ie (cu restrict ¸ii de coo-
perare datorate posibilit˘at ¸ilor limitate) de comunicare este o situat ¸ie ˆın care
posibilit˘at ¸ile economice ale participant ¸ilor sunt descrise printr-un joc coope-
rativ ¸N, v) sau ¸N, c) ¸si posibilit˘at ¸ile de comunicare sunt descrise printr-o
pereche ¸N, A), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si A este
un graf neorientat, numit graful comunic˘arii. Jocurile de comunicare sunt
numite ¸si jocuri cu restrict ¸ii de tip graf (”graph-restricted games”). O clas˘a
mic˘a de jocuri de comunicare (dar interesant˘a atˆat din punct de vedere teo-
retic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group
games” (Brˆanzei, Fragnelli ¸si Tijs, 2002; Brˆanzei, Solymosi ¸si Tijs, 2005),
unde graful comunic˘ arii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizat ¸ionale
78
a juc˘atorilor. Adeseori comunicarea ˆıntre participant ¸i are loc prin ret ¸ele, sis-
teme de relat ¸ii bilaterale descentralizate. Ret ¸elele pot fi integrate ˆın jocuri
coalit ¸ionale pentru a forma a¸sa-numitele ”network-restricted games” (Slikker
¸si van den Nouweland, 2001).
Informat ¸ia disponibil˘a juc˘atorilor ˆın situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a
bazat˘a pe interese de grup joac˘a, de asemenea, un rol important ˆın teo-
ria jocurilor cooperative.
ˆ
In teoria clasic˘a a jocurilor cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice juc˘atorii au informat ¸ie simetric˘a ¸si pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt cunoscute cu certitudine de c˘atre tot ¸i juc˘atorii. Totu¸si, exist˘a multe
situat ¸ii practice cu asimetrii informat ¸ionale ¸si, ˆın unele situat ¸ii, informat ¸ia
pe care o det ¸in unii juc˘atori reprezint˘ a o resurs˘a cu rol important ˆın evaluarea
posibilit˘at ¸ilor economice ale coalit ¸iilor. Pentru a modela astfel de situat ¸ii au
fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracter-
istice, cum sunt: ”information market games” (Muto, Potters ¸si Tijs, 1989),
”information collecting games” (Brˆanzei, Tijs ¸si Timmer, 2001; Tijs, Timmer
¸si Brˆanzei, 2006), ”information sharing games” (Slikker, Norde ¸si Tijs, 2003).
Pentru a modela situat ¸ii de interact ¸iune decizional˘a ˆın care pl˘at ¸ile coalit ¸iilor
sunt incerte, au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆın
forma funct ¸iei caracteristice, cum sunt: ”games in stochastic characteristic
function form” (Charnes ¸si Granot, 1973; Granot, 1977), ”stochastic coope-
rative games” (Suijs, 1999; Suijs ¸si Borm, 1999), ”cooperative games with
random payoffs” (Timmer, Borm ¸si Tijs, 2000). Exist˘a un interes actual
crescˆand ˆın teoria jocurilor cooperative cu informat ¸ie incomplet˘a motivat
atˆat din punct de vedere teoretic cˆat ¸si al aplicat ¸iilor practice (Ichiishi ¸si
Yamazaki, 2006).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice stu-
diate ˆın paragrafele 3.2 - 3.5 ¸si discutate mai sus, se bazeaz˘a pe not ¸iunea
clasic˘a de coalit ¸ie, aceea de grup de juc˘atori, unde fiecare juc˘ator poate fi
sau nu membru al uneia sau mai multor coalit ¸ii. Situat ¸ii cu posibilit˘at ¸i de
cooperare mai relaxat˘a au condus la introducerea unor not ¸iuni mai sofisti-
cate de coalit ¸ie, cum sunt cea de coalit ¸ie multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, ¸si
modele corespunz˘atoare de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei caracteristice:
”multi-choice games” (Hsiao ¸si Raghavan, 1993a, 1993b; van den Nouweland
et al., 1995; Calvo ¸si Santos, 2000) ¸si ”fuzzy games” (Aubin,1974, 1981).
ˆ
Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘ator are un num˘ ar finit de nivele
de activitate privind cooperarea cu ceilalt ¸i juc˘atori ¸si plata fiec˘arei coalit ¸ii
multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘atorilor ˆın
cadrul acelei coalit ¸ii. Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca
79
un caz special al jocurilor multi-choice, unde fiecare juc˘ator are exact dou˘a
nivele de activitate, corespunzˆand la participare (complet˘a) ˆıntr-o coalit ¸ie sau
neparticipare.
ˆ
Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘ator are posibilitatea s˘a coopereze
la (infinit de) multe nivele, variind de la necooperare la cooperare total˘a ¸si
plata fiec˘arei coalit ¸ii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor)
juc˘atorilor ˆın cadrul acelei coalit ¸ii. Modele de jocuri cooperative ˆın forma
funct ¸iei caracteristice bazate pe not ¸iunea clasic˘a de coalit ¸ie (crisp), coalit ¸ie
multi-choice ¸si coalit ¸ie fuzzy, sunt prezentate ˆın monografia avˆand ca autori
pe Brˆanzei, Dimitrov ¸si Tijs (2005).
Toate modelele de jocuri cooperative ˆın forma funct ¸iei coalit ¸ionale discu-
tate pˆan˘a acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘at ¸i transferabile. Ele
se mai numesc TU-games (Transferable Utility games). Calificativul ”cu
utilit˘at ¸i transferabile” este menit s˘a fac˘a clar faptul c˘a ˆın astfel de jocuri
sunt permise pl˘at ¸i laterale ˆıntre juc˘atori ˆın sensul c˘a valoarea (plata, uti-
litatea) marii coalit ¸ii poate fi distribuit˘a ˆıntre juc˘atori ˆın (infinit de) multe
moduri, iar transform˘ari ale valorilor (pl˘at ¸ilor, utilit˘at ¸ilor) coalit ¸iilor datorate
schimb˘arii unit˘at ¸ii monetare sau acord˘arii de bonus sau amend˘a unor juc˘atori
nu afecteaz˘a ˆın mod esent ¸ial modelul de joc. Teoria jocurilor cooperative ˆın
form˘a coalit ¸ional˘a include, pe lˆang˘ a jocurile de tip TU, jocuri de tip NTU,
adic˘a jocuri cu utilitate netransferabil˘a (NTU-games). Un joc de tip NTU
este o pereche ¸N, V ), unde N este mult ¸imea finit˘a ¸si nevid˘a a juc˘atorilor ¸si
V este o aplicat ¸ie care asociaz˘a fiec˘arei coalit ¸ii S ∈ 2
N
¸ ¦∅¦ o submult ¸ime
V (S)⊆IR
S
, cu propriet˘at ¸i specifice pe care nu le definim aici, ce poate fi in-
terpretat˘a astfel: dac˘a coalit ¸ia S se formeaz˘a, atunci pot fi obt ¸inut ¸i vectorii
x ∈ V (S), care dau fiec˘arui juc˘ator i ∈ N plata (utilitatea) x
i
. Jocurile
cooperative cu utilit˘at ¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸si Peleg
(1960). Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice com-
petitive ¸si cooperative. Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la
un joc cooperativ ˆın form˘a strategic˘a sau direct, pe baza descrierii narative
a situat ¸iei de interact ¸iune decizional˘a analizat˘a.
Jocurile de negociere pentru dou˘a persoane (”bargaining games”) pot fi
considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. Un joc de negociere
de dou˘a persoane este o pereche ¸F, d), unde F⊆IR
2
¸si d = (d
1
, d
2
) ∈ IR
2
.
Elementele lui F, perechi de pl˘at ¸i (utilit˘at ¸i), se numesc rezultate admisibile,
pe care juc˘atorii le pot obt ¸ine prin cooperare (acord bilateral).
ˆ
In cazul ˆın
care cooperarea ˆıntre juc˘atori nu are loc, juc˘atorii obt ¸in perechea de pl˘at ¸i
(d
1
, d
2
), motiv pentru care d se nume¸ste rezultatul dezacordului. Modelul de
joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b).
80
ANEXA A
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 2
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.5. Observ˘am c˘a au loc relat ¸iile
K(x
1
, y
1
) = max
x∈X
K(x, y
1
) ≥ K(x
2
, y
1
) ≥ min
y∈Y
K(x
2
, y) = K(x
2
, y
2
), (A.1)
unde egalit˘at ¸ile au loc ˆıntrucˆ at (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) sunt echilibre Nash ale
jocului.
Schimbˆ and rolurile lui (x
1
, y
1
) ¸si (x
2
, y
2
) obt ¸inem, ˆın mod similar,
K(x
2
, y
2
) = max
x∈X
K(x, y
2
) ≥ K(x
1
, y
2
) ≥ min
y∈Y
K(x
1
, y) = K(x
1
, y
1
). (A.2)
Din (A.1) ¸si (A.2) rezult˘a c˘a K(x
1
, y
1
) = K(x
2
, y
2
) ¸si toate inegalit˘at ¸ile
ˆın (A.1) ¸si (A.2) sunt de fapt egalit˘at ¸i. Aceasta implic˘a
K(x
2
, y
1
) = max
x∈X
K(x
1
, y
1
); K(x
2
, y
1
) = min
y∈Y
K(x
2
, y).
Prin urmare, (x
2
, y
1
) este un echilibru Nash ¸si K(x
2
, y
1
) = K(x
1
, y
1
).
ˆ
In mod
similar, rezult˘a c˘a (x
1
, y
2
) este un echilibru Nash cu K(x
1
, y
2
) = K(x
1
, y
1
).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.8.
(i) urmeaz˘a din definit ¸ia unei funct ¸ii potent ¸ial exact pentru jocul G.
(ii) urmeaz˘a din (i) pe baza observat ¸iei c˘a x

este un echilibru Nash pentru
G
P
dac˘a
P(x

) = max
_
P(x) [ x ∈
n

i=1
X
i
_
.
81
Teorema de punct fix a lui Brouwer. Fie C o mult ¸ime nevid˘a convex˘a
¸si compact˘a a lui IR
k
¸si fie f : C −→ C o funct ¸ie continu˘a. Atunci exist˘a un
x

∈ C cu f(x

) = x

.
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.21. (Nash) Pentru i ∈ N ¸si x
i
∈ X
i
consider˘am
U
x
i
i
(σ) = max(0, K
i
(x
i
, σ
−i
)−K
i
(σ)) ¸si f : Σ −→ Σ definit˘a (pe componente)
prin
f
x
i
i
(σ) = (σ
x
i
i
+ U
x
i
i
(σ))/
_
_
1 +

x

i
∈X
i
U
x

i
i
(σ)
_
_
,
unde σ
x
i
i
desemneaz˘a probabilitatea pe care σ
i
o atribuie lui x
i
.
Observ˘am c˘a Σ este o mult ¸ime nevid˘a convex˘ a ¸si compact˘a, iar f este o
funct ¸ie continu˘a pe Σ. Prin teorema de punct fix a lui Brouwer, exist˘a un
punct fix σ

. Verificarea faptului c˘a σ

este un echilibru Nash al jocului nu
este dificil˘a.
Demonstrat ¸ia Lemei 2.22. (Tijs) Ar˘at˘ am doar c˘a
v(A) = max
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
.
Evident,
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≤ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.3)
ˆ
Intrucˆ at pentru fiecare p ∈ ∆
m
p
T
Aq =
n

j=1
q
j
p
T
Ae
j
≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
n

j=1
q
j
= min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
,
avem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq ≥ min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.4)
Din (A.3) ¸si (A.4) obt ¸inem
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. (A.5)
Consider˘am f : ∆
m
−→ IR, definit˘a prin f(p) = min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
. Aceast˘a
funct ¸ie este continu˘a, iar mult ¸imea ∆
m
este o mult ¸ime nevid˘a m˘arginit˘a ¸si
ˆınchis˘ a. Prin urmare, exist˘a max
p∈∆
m
f(p). Combinˆand aceasta cu (A.5) obt ¸inem
v(A) := sup
p∈∆
m
inf
q∈∆
n
p
T
Aq = sup
p∈∆
m
min
j∈{1,...,n}
p
T
Ae
j
= max
p∈∆
m
min
j
p
T
Ae
j
.
82
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.23. (Tijs)
ˆ
Intˆ ai observ˘am c˘a
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ K(x, y) pentru tot ¸i x ∈ X ¸si y ∈ Y
implic˘a
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ sup
x∈X
K(x, y) pentru tot ¸i y ∈ Y,
¸si atunci
sup
x∈X
inf
z∈Y
K(x, z) ≤ inf
y∈Y
sup
x∈X
K(x, y),
sau
v(X, Y, K, −K) ≤ ¯ v(X, Y, K, −K), i.e., v(A) ≤ ¯ v(A).
Demonstr˘am c˘a v(A) = ¯ v(A) prin induct ¸ie matematic˘a dup˘a m˘arimea s(A)
a lui A, unde s(A) := m+n. Evident, s(A) ≥ 0. Definim funct ¸ia ”gap” a lui
A prin g(A) := ¯ v(A) −v(A). Am ar˘atat anterior c˘a g(A) ≥ 0. Ar˘at˘ am acum
c˘a g(A) = 0, prin induct ¸ie dup˘a m˘arimea lui A.
• Pentru s(A) = 2, A este de forma [a], deci g(A) = ¯ v(A) − v(A) =
a −a = 0.
• Presupunem c˘a g(B) = 0 pentru tot ¸i B cu s(B) < r. Lu˘am A ∈ IR
m×n
cu m+n = r. Folosind Lema 2.22, putem g˘asi un p

∈ ∆
m
¸si un q

∈ ∆
n
astfel ˆıncˆat
(p

)
T
Ae
j
≥ v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦. (A.6)
e
T
i
Aq

≤ ¯ v(A) pentru tot ¸i i ∈ ¦1, ..., m¦. (A.7)
Consider˘am 3 cazuri:
1.
ˆ
In (A.6) ¸si (A.7) avem numai egalit˘at ¸i. Atunci (p

)
T
Aq

= v(A) =
¯ v(A), deci g(A) = 0.
2. Exist˘a un k ∈ ¦1, ..., n¦ astfel ˆıncˆ at (p

)
T
Ae
k
> v(A), ceea ce
implic˘a n > 1.
3. Exist˘a un ∈ ¦1, ..., m¦ astfel ˆıncˆ at e
T

Aq

< ¯ v(A), ceea ce implic˘a
m > 1.
ˆ
Intrucˆat cazurile 2 ¸si 3 sunt similare, vom demonstra numai pentru
cazul 2 c˘a g(A) = 0.
83
Fie A
−k
matricea care se obt ¸ine din A prin eliminarea coloanei k. Din
presupunerea inductiv˘a, g(A
−k
) = 0. Este u¸sor de ar˘atat c˘a
v(A
−k
) ≥ v(A)
_
¸si ¯ v(A
−k
) ≥ ¯ v(A)
_
.
ˆ
In cele ce urmeaz˘a, vom ar˘ata, prin metoda reducerii la absurd, c˘a
v(A
−k
) = v(A).
Presupunem c˘a v(A
−k
) > v(A). Acesta ˆınseamn˘a c˘a exist˘a ¯ p ∈ ∆
m
care
este maximin pentru A
−k
, deci ¯ pAe
j
> v(A) pentru tot ¸i j ∈ ¦1, ..., n¦¸¦k¦.
Pentru orice ε ∈ (0, 1) avem atunci
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A) pentru tot ¸i j ,= k.
Pentru ε arbitrar de mic vom avea
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
Ae
j
> v(A).
Dar atunci
v(A) ≥ min
j∈{1,...,n}
(ε¯ p + (1 −ε)p

)
T
A
e
j
> v(A),
ceea ce contrazice presupunerea f˘acut˘ a. Prin urmare v(A
−k
) = v(A).
Demonstrat ¸ia Teoremei 2.24.
(p

, q

) ∈ NE(A, B) ⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
p∈∆
m
p
T
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
q∈∆
n
p

Bq,
⇐⇒
⇐⇒
_
¸
_
¸
_
(p

)
T
Aq

= max
i{1,...,m}
e
T
i
Aq

,
(p

)
T
Bq

= max
j∈{1,...,n}
(p

)
T
Be
j
,
⇐⇒
⇐⇒
_
C(p

)⊂PB
1
(q

),
C(q

)⊂PB
2
(p

).
84
ANEXA B
Demonstrat ¸ii privind Capitolul 3
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.6.
(=⇒) Presupunem x ∈ I(v). Atunci v(N) =
n

i=1
x
i

n

i=1
v(¦i¦), unde egali-
tatea urmeaz˘a din proprietatea de eficient ¸˘ a ¸si inegalitatea urmeaz˘a din pro-
prietatea de rat ¸ionalitate individual˘a.
(⇐=) Presupunem v(N) ≥
n

i=1
v(¦i¦). Atunci
_
v(¦1¦), ..., v(¦n −1¦), v(N) −
n−1

i=1
v(¦i¦)
_
este o imputat ¸ie.
Teorema B.1. (caracterizarea punctelor extreme ale unei mult ¸imi poliedrale)
Fie A o matrice ˆın IR
n×p
, b ∈ IR
p
¸si fie P mult ¸imea poliedral˘a a solut ¸iilor
sistemului de inegalit˘at ¸i x
T
A ≥ b
T
. Pentru x ∈ IR
n
, fie tight(x) mult ¸imea
coloanelor ¦Ae
j
[ x
T
Ae
j
= b
j
¦ ale lui A, unde inegalit˘at ¸ile corespunz˘atoare
sunt egalit˘at ¸i pentru x ¸si unde pentru fiecare j ∈ N, e
j
este al j-lea vector al
bazei standard ˆın IR
n
. Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘a ¸si numai
dac˘a tight(x) este un sistem complet de vectori ˆın IR
n
.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.7.
(i)
ˆ
Intrucˆat v ∈ G
N
este un joc N-esent ¸ial, avem a = v(N) −

i∈N
x
i
> 0.
Pentru orice n-uplu b = (b
1
, ..., b
n
) de numere nenegative astfel c˘a

i∈N
b
i
= a, vectorul plat˘a x

= (x

1
, ..., x

n
) cu x

i
= v(¦i¦) + b
i
pen-
tru tot ¸i i ∈ N este o imputat ¸ie.
(ii) Aceasta urmeaz˘a din Teorema B.1 observˆand c˘a I(v) = ¦x ∈ IR
n
[
x
T
A ≥ b
T
¦, unde Aeste matricea n(n+2) cu coloanele e
1
, ..., e
n
, 1
n
, −1
n
85
¸si b = (v(¦1¦), ..., v(¦n¦), v(N), −v(N)), unde pentru fiecare i ∈ N, e
i
este al i-lea vector al bazei standard ˆın IR
n
¸si 1
n
este vectorul ˆın IR
n
cu
toate coodonatele egale cu 1.
Teorema B.2. (teorema dualit˘at ¸ii ˆın programarea liniar˘a) Fie A o matrice
n p, b ∈ IR
p
¸si c ∈ IR
n
. Atunci
min¦x
T
c [ x
T
A ≥ b
T
¦ = max¦b
T
y [ Ay = c, y ≥ 0¦
dac˘a ¦x ∈ IR
n
[ x
T
A ≥ b
T
¦ ,= ∅ ¸si ¦y ∈ IR
p
[ Ay = c, y ≥ 0¦ ,= ∅.
Demonstrat ¸ia Teoremei 3.8.
ˆ
Intˆai observ˘am c˘a C(v) ,= ∅ dac˘a ¸si numai
dac˘a
v(N) = min
_

i∈N
x
i
[

i∈S
x
i
≥ v(S) pentru tot ¸i S ∈ 2
N
¸¦∅¦
_
. (B.1)
Prin Teorema B.2, egalitatea (B.1) are loc dac˘a ¸si numai dac˘a
v(N) = max
_
_
_

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) [

S∈2
N
\{∅}
λ(S)e
S
= e
N
, λ ≥ 0
_
_
_
, (B.2)
(luˆand matricea A cu vectorii caracteristici e
S
drept coloane). Acum, (B.2)
are loc dac˘a ¸si numai dac˘a

S∈2
N
\{∅}
λ(S)v(S) ≤ v(N) are loc, unde λ este o
aplicat ¸ie balansat˘a. Prin urmare, (i) ¸si (ii) sunt echivalente.
Demonstrat ¸ia Propozit ¸iei 3.15. Fie x ∈ C(v). Pentru orice i ∈ N are loc
x
i
= x(N) −x(N¸¦i¦) = v(N) −x(N¸¦i¦) ≤ v(N) −v(N¸¦i¦) =
= M
i
(N, v).
(B.3)
Dac˘a i ∈ S, are loc
x
i
= x(S) −x(S¸¦i¦) ≥ v(S) −x(S¸¦i¦
(B.3)
≥ v(S) −

j∈S\{i}
M
j
(N, v)
=⇒ x
i
≥ m
i
(v).
(B.4)
Din (B.3) ¸si (B.4) obt ¸inem
m
i
(v) ≤ x
i
≤ M
i
(N, v) pentru tot ¸i i ∈ N. (B.5)
Observ˘am c˘a (B.5) ˆınseamn˘a m(v) ≤ x ≤ M(N, v) pe coordonate ¸si implic˘a

i∈N
m
i
(v) ≤ v(N) ≤

i∈N
M
i
(N, v).
Deci, am ar˘atat c˘a orice joc balansat este un joc quasi-balansat. Faptul
c˘a orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘a simi-
lar din (B.3) ¸si din proprietatea de rat ¸ionalitate individual˘a a elementelelor
sˆamburelui jocului.
86
BIBLIOGRAFIE
1. Aubin, J.P. (1974). Coeur et valeur des jeux flous `a paiements lat´eraux.
Comptes-Rendus de l’Acad´emie des Sciences Paris 279 A, 891-894.
2. Aubin, J.P. (1981). Cooperative fuzzy games. Mathematics of Operations
Research 6, 1-13.
3. Aumann, R.J. and B. Peleg (1960). Von Neumann-Morgenstern solutions
to cooperative games without side payments. Bulletin of the American Ma-
thematical Society 66, 173-179.
4. Bondareva, O.N. (1963). Some applications of linear programming methods
to the theory of cooperative games (in Russian). Problemi Kibernetiki 10,
119-139.
5. Borel, E. (1921). La th´eorie du jeu et les equations integrales `a noyau
sym´etrique. Comptes Rendus de l’Acad´emie des Sciences 173, 1304-1308.
6. Brˆanzei, R., D. Dimitrov and S. Tijs (2005). Models in Cooperative Game
Theory: Crisp, Fuzzy and Multi-Choice Games. Springer.
7. Brˆanzei, R., V. Fragnelli and S. Tijs (2002). Tree-connected peer group
situations and peer group games. Mathematical Methods of Operations
Research 55, 93-106.
8. Brˆanzei, R., T. Solymosi and S. Tijs (2005). Strongly essential coalitions and
the nucleolus of peer group games. International Journal of Game Theory
33, 447-460.
9. Brˆanzei, R., S. Tijs and J. Timmer (2001). Collecting information to improve
decision making. International Game Theory Review 3, 1-12.
10. Calvo, E. and J.C. Santos (2000). A value for multichoice games. Mathe-
matical Social Sciences 40, 341-354.
87
11. Charnes, A. and D. Granot (1973). Prior solutions: extensions of convex
nucleolus solutions to chance-constrained games. Proceedings of the Com-
puter Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University,
323-332.
12. Gardner, R. (1995). Games for Business and Economics. John Wiley &
Sons.
13. Gibbons, R. (1992). A primer in Game Theory. Harvester/Wheatsheaf.
14. Gillies, D.B. (1953). Some Theorems on n-person Games. Ph. D. Disserta-
tion, Princeton University Press.
15. Granot, D. (1977) Cooperative games in stochastic function form. Manage-
ment Science 23, 621-630.
16. Harsanyi, J.C. (1967/68). Games with incomplete information played by
’Bayesian’ players, Part I, II, and III. Management Science 14, 159-182,
320-334, and 486-502.
17. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993a). Monotonicity and dummy free
property for multi-choice cooperative games. International Journal of Game
Theory 21, 301-312.
18. Hsiao, C.-R. and TES Raghavan (1993b). Shapley value for multi-choice
cooperative games (I). Games and Economic Behavior 5, 240-256.
19. Kohlberg, E. (1971). On the nucleolus of a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 20, 62-66.
20. Ichiishi, T. and A. Yamazaki (2006). Cooperative Extensions of the Bayesian
Game. Series on Mathematical Economics and Game Theory, Vol. 3.
21. Monderer, D. and L. Shapley (1996). Potential games. Games and Economic
Behavior 14, 124-143.
22. Morris, P. (1994). Introduction to Game Theory. Springer-Verlag.
23. Muto, S., M. Nakayama, J. Potters and S. Tijs (1988). On big boss games.
Economic Studies Quarterly 39, 303-321.
24. Muto, S., J. Potters and S. Tijs (1989). Information market games. Inter-
national Journal of Game Theory 18, 209-226.
25. Myerson, R. (1977). Graphs and cooperation in games. Mathematics of
Operations Research 2, 225-229.
88
26. Myerson, R. (1980). Conference structures and fair allocation rules. Inter-
national Journal of Game Theory 9, 169-182.
27. Nash, J. (1950a). Equilibrium points in n-person games. Proceedings of the
National Academy of Sciences 36, 48-49.
28. Nash, J. (1950b). The bargaining problem. Econometrica 18, 155-162.
29. Nash, J.F. (1951). Non-cooperative games. Annals of Mathematics 54, 286-
295.
30. van den Nouweland, A., S. Tijs, J. Potters and J. Zarzuelo (1995). Cores and
related solution concepts for multi-choice games. Mathematical Methods of
Operations Research 41, 289-311.
31. von Neumann, J. (1928). Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. Mathema-
tische Annalen 100, 295-320.
32. von Neumann, J. and O. Morgenstern (1944). Theory of Games and Eco-
nomic Behavior. Princeton University Press.
33. Osborne, M. and A. Rubinstein (1994). A Course in Game Theory. MIT
Press.
34. Owen, G. (1986). Values of graph-restricted games. SIAM Journal on Al-
gebraic and Discrete Mathematics 7, 210-220.
35. Owen, G. (1999). Discrete Mathematics and Game Theory. Theory and
Decision Library: Series C, Kluwer Academic Publishers.
36. Peleg, B. and P. Sudh¨olter (2004). Introduction to the Theory of Coope-
rative Games. Theory and Decision Library: Series C, Kluwer Academic
Publishers.
37. Rafels, C. (Coordinaci´o) (1999). Jocs cooperatius i aplicacions econ`omiques.
Col-lecci´o UB.
38. Rosenthal, R.W. (1973). A class of games possessing pure-strategy Nash
Equilibria. International Journal of Game Theory 2, 65-67.
39. Schmeidler, D. (1969). The nucleolus on a characteristic function game.
SIAM Journal on Applied Mathematics 17, 1163-1170.
40. Selten, R. (1975). Reexamination of the perfectness concept for equilibrium
points in extensive games. International Journal of Game Theory 4, 25-55.
89
41. Shapley, L.(1953). A value for n-person games. In: Tucker, A. and H. Kuhn
(Eds.), Contributions to the Theory of Games II, pp. 307-317.
42. Shapley, L. (1971). Cores of convex games. International Journal of Game
Theory 1, 11-26.
43. Slikker, M., H. Norde and S. Tijs (2003). Information sharing games. Inter-
national Game Theory Review 5, 1-12.
44. Slikker, M. and A. van den Nouweland (2001). Social and Economic Net-
works in Cooperative Game Theory. Theory and Decision Library: Series
C, Kluwer Academic Publishers.
45. Suijs, J. (1999). Cooperative Decision-Making under Risk. Boston: Kluwer.
46. Suijs, J. and . Borm (1999). Stochastic cooperative games: superadditivity,
convexity and certain equivalents. Games and Economic Behavior 27, 331-
345.
47. Tijs, S.H. (1981). Bounds for the core of a game and the τ-value. In:
Moeschlin, O. and D. Pallaschke (Eds.), Game Theory and Mathematical
Economics, Amsterdam: North Holland, pp.123-132.
48. Tijs, S.H. (1987). An axiomatization of the τ-value. Mathematical Social
Sciences 13, 177-181.
49. Tijs, S. (2003). Introduction to Game Theory. Hindustan Book Agency.
50. Tijs, S. (2005). The first steps with Alexia, the lexicographic order. CentER
DP 2005-123, Tilburg University, Tilburg, The Netherlands.
51. Tijs, S., J. Timmer and R. Brˆanzei (2006). Compensations in information
collecting situations: A cooperative approach. Journal of Public Economic
Theory 8, 181-191.
52. Timmer, J., P. Borm and S. Tijs (2000). Convexity in stochastic cooperative
situations. International Game Theory Review 7, 25-42.
53. Watson, J. (2002). An Introduction to Game Theory. W.W. Norton &
Company.
90

Contents
PREFATA ¸˘ LISTA FIGURILOR 5 8

1 INTRODUCERE 9 1.1 Forme de reprezentare a jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ca jocuri . . . . . 13 ¸ 2 JOCURI NECOOPERATIVE 2.1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash . . . . . . . . . . . . ın a as 2.2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte pe subjoc ın a as 2.3 Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ . . . . . . . . . . . . . . . . as a 2.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte . . . . . . . as ın 2.5 Informatie ¸i jocuri necooperative . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ s 3 JOCURI COOPERATIVE 3.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ . . . . . . . . . . . . . . ın a 3.2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ¸i sˆmburele ın ¸ s a 3.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 3.5 Nucleolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative . . . . . . . . . s ¸ ın ANEXA A. Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ ANEXA B. Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ BIBLIOGRAFIE 15 16 29 37 44 51 57 58 61 68 72 75 78 81 85 87

3

.

International Game Theory Review. trimestrial sau lunar ˆ ın diferite centre universitare sau de cercetare ¸tiintific˘.PREFATA ¸˘ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i anaa a s liza situatiilor decizionale interactive care implic˘ conflict de interese indi¸ a viduale sau de grup. Mathematical Methods of Operations Research. TOP. Marsilia (Franta). teoria jocurilor a a ¸ a a cunoscut ¸i cunoa¸te o perioad˘ de ˆ s s a ınflorire ¸i recunoa¸tere pe plan mons s dial. conferinte ¸i seminarii dedicate unor ramuri par¸ s ticulare ale teoriei jocurilor au loc anual. Dup˘ o perioad˘ mai putin fructuoas˘. Exist˘ un mare num˘r de cercet˘tori ¸i cadre didactice ˆ domeniul a a a s ın teoriei jocurilor. Primele lucr˘ri dedicate teoriei jocurilor sunt cele ale a lui Borel (1921) ¸i von Neumann (1928). ˆ luna In iulie a fiec˘rui an. European Journal of Operational Research. Mathematics of Operations Research. Numeroase manifess ¸ a t˘ri ¸tiintifice cu spectru larg (spre exemplu EJOR Conference) ¸i cu spea s ¸ s cific economic sau de informatic˘ includ o sectie pentru teoria jocurilor. iar num˘rul studentilor ˆ programe de masterat ¸i doca ¸ ın s torat dedicate teoriei jocurilor sau frontierei dintre teoria jocurilor ¸i alte s domenii este ˆ cre¸tere. a Numeroase workshop-uri. dintre care mention˘m aici: International Jours ¸ ¸ a nal of Game Theory. Games and Economic Behavior. 5 . bianual. la Stony Brook (Statele Unite) se ¸ine a¸a-numitul ”Game a t s Theory Festival” unde se ˆ alnesc cercet˘tori ¸i studenti din lumea ˆ ıntˆ a s ¸ ıntreag˘. 2005. Societatea de Teoria Jocurilor (”Game Theory ın s Society”) ˆsi l˘rge¸te num˘rul de membri ¸i a avut deja dou˘ congrese monı¸ a s a s a diale la: Bilbao (Spania). ˆ 2005 a fost inau¸ In gurat la Maastricht (Olanda) un ciclu de conferinte anuale la nivel european ¸ SING (Spain-Italy-Netherlands Games) care continu˘ traditia conferintelor a ¸ ¸ anuale dedicate teoriei jocurilor ˆ Italia ¸i Spania ˆ ın s ıncepˆnd din 1983 (Bera gamo (Italia)). 2000. a ¸ Exist˘ un num˘r mare de jurnale internationale care public˘ articole de teoria a a ¸ a jocurilor ¸i aplicatii ale sale. SING2 a avut loc anul acesta la Foggia (Italia). dar bazele teoriei matematice a s jocurilor au fost puse prin monografia avˆnd ca autori pe von Neumann ¸i a s Morgenstern (1944).

as Am organizat materialul ˆ trei capitole: Introducere. Prezentul material este conceput ca un suport de curs pentru a studentii sectiei ˆ a¸amˆnt la Distanta. care a fost solicitat autoarei pe 8 ¸ ¸ Inv˘t˘ a ¸˘ iulie 2006 pentru a fi gata pentru tipar la sfˆr¸itul lunii august 2006. teoreme) din cadrul teoriei jocurilor s-a f˘cut pe baza ideii ¸ a de a furniza studentilor fundamentele teoriei jocurilor f˘r˘ a solicita un efort ¸ aa matematic deosebit. a Apreciez mult ajutorul acordat de Annemiek Dankers ¸i Ruud Hendrickx s pentru scanarea figurilor ¸i crearea fi¸ierelor eps la Universitatea din Tilburg s s (Olanda). Harsanyi ¸i Selten (1994). teoria jocurilor se bucur˘ de o s In a atentie crescˆnd˘ ˆ informatica teoretic˘ ¸i aplicat˘ pe plan mondial. a at s studentii anului 2 pot opta pentru cursul de Teoria Jocurilor pentru o in¸ troducere ˆ domeniul teoriei jocurilor ¸i al interactiunii dintre aceasta ¸i ın s ¸ s informatic˘. Acest suport de curs a fost preg˘tit ˆ timpul concediului meu de odihn˘ a ın a ˆ Olanda ¸i. Timpul extrem de scurt pentru editarea acestui material nu a permis desenarea tuturor figurilor cu software specific. Studentii interesati ˆ demonstratiile rezultatelor din ¸ ¸ ın ¸ capitolele 2 ¸i 3 le pot g˘si ˆ Anexa A ¸i. Anexa B. Jocuri necoopeın rative ¸i Jocuri cooperative. de¸i ¸ s a a s 6 . datorit˘ faptului c˘ a fost scris ˆ limba romˆn˘. Selectarea rezultatelor a ¸ (leme. nu a fost citit ın s a a ın a a de nimeni altcineva. a¸a c˘ toate gre¸elile r˘mase ˆ text sunt desigur ale s a s a ın mele. propozitii. Un rol important pentru preg˘tirea acestui suport de curs l-a avut a Stef Tijs care mi-a pus la dispozitie biblioteca sa ¸i a fost o gazd˘ ideal˘. ˆ prezentarea materialului a ¸ ın a In am folosit termenul de ”juc˘tor” (sau pronumele ”el”) pentru a referi orice a participant. respectiv. s Aumann ¸i Schelling (2005). ceea ce justific˘ diferenta de stil ˆ reprezentarea grafic˘. Vickrey (1996). A¸ vrea s˘ multumesc celor care au contribuit ˆ s a ¸ ıntr-un fel sau altul la preg˘tirea acestui suport de curs. ˆ ultimii ani.Recunoa¸terea importantei teoriei jocurilor este materializat˘ de asemenea s ¸ a prin acordarea unor Premii Nobel pentru Economie pentru contributii ˆ ¸ ın domeniul teoriei jocurilor: Nash. Accentul este pe exemple care ilustreaz˘ folosirea modea lelor matematice de joc ¸i calcularea solutiilor jocurilor necooperative ¸i coos ¸ s perative corespunzˆnd unor situatii practice variate. La ¸ a a ın a s a Facultatea de Informatic˘ a Universit˘¸ii ”Alexandru Ioan Cuza” din Ia¸i. Capitolul 2 a s a ın s necesitat ˆ ıncorporarea ˆ text a unor figuri care au fost desenate manual de ın autoare ¸i scanate pentru a crea fi¸iere cu extensia eps de inserat ˆ text ˆ s s ın ın locul cel mai potrivit posibil. indiferent de sex. Am muncit din greu s˘ fac acest curs ”selfs a contained” ¸i posibil de citit pentru studenti f˘r˘ vreo cunoa¸tere prealabil˘ s ¸ aa s a a teoriei jocurilor.

2.22. Multumesc fratelui meu.6 (b). Multumesc s ¸ din suflet prietenei mele Elena Mocanu din Ia¸i care a muncit din greu ˆ s ın weekend-urile lunii august ¸i ¸i-a folosit talentul s˘ fac˘ din fi¸ierele word.14 (a) ¸i (b).15.10 (b). Dana ¸i Roxana Brˆnzei pe care le port ˆ suflet s a ın ¸i gˆnd cu dragoste nem˘rginit˘ oriunde ¸i oricˆnd.13. A¸ vrea de s s asemenea s˘ multumesc mamei mele. 2. 2.de la bun ˆ ınceput a considerat c˘ e imposibil ca cineva s˘ scrie un curs de a a teoria jocurilor pentru studenti ˆ ¸ ıntr-un interval a¸a de scurt. s s a a s pdf ¸i eps trimise de mine via e-mail prezentul suport de curs. 2. Dedic acest suport de curs pentru teoria ın s ın a a jocurilor fiicelor mele Oana.21 ¸i 2. s a a a s a 31 august 2006 Rodica Brˆnzei a Prefat˘ la editia a doua ¸a ¸ Prezenta editie p˘streaz˘ structura ¸i continutul de baz˘ ale editiei prece¸ a a s ¸ a ¸ dente dar contine variante ˆ ¸ ımbun˘t˘¸ite ale figurilor 2. care a f˘cut fata a ¸ aa a ¸˘ c˘ldurii tropicale din iulie-august ˆ Ia¸i f˘r˘ ajutorul meu ¸i a considerat c˘ a ın s a a s a scrierea acestui curs pentru studenti e activitatea cea mai potrivit˘ pentru ¸ a concediul meu de odihn˘ ˆ str˘in˘tate. 2.11 a at (a). 2. pentru c˘ a oferit suport mamei mele suplinind prezenta mea aa a ¸ ˆ Ia¸i ˆ aceast˘ var˘ fierbinte. a at a 10 septembrie 2007 Rodica Brˆnzei a 7 . Valentin a ın a a ¸ V˘t˘manu. gre¸elile de tip˘rire existente ˆ s s s a ın editia precedent˘ sunt acum corectate ¸i redactarea textului este pe alocuri ¸ a s ˆ ımbun˘t˘¸it˘. Elena V˘t˘manu.

p.12 Echilibru Nash perfect pe subjoc 2. 17 18 19 19 22 23 24 26 30 31 33 35 36 39 39 40 41 42 43 44 50 54 .8 Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a 2.18 Forma extensiv˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2. p.7 Un joc de alegere a rutei 2. p.4 Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a 2. p.3 Jocul canalelor TV 2. p. p.2 Exemple de jocuri matriceale 2.13 Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a 2.19 Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a 2. p.11 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s 2. p.1 Jocul ”Avantaj competitiv” 2. p. p. p.LISTA FIGURILOR • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura Figura 2.14 Jocuri de piat˘ ˆ form˘ extensiv˘ ¸a ın a a 2. p.5 Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın 2. p. p. p. p.17 Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2. p. p.10 Subjocurile unor jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ın a a 2.6 Diagrame cu s˘geti a ¸ 2. p.21 Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 2.20 Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2.15 Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ 2.22 Jocul investitiei ¸ p. p.9 Un joc cu ”imperfect recall” 2.16 Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 2. p.

Teoria a ¸ jocurilor interactioneaz˘ cu multe alte ¸tiinte ¸i domenii fundamentale ale ¸ a s ¸ s vietii: ¸tiinte economice. strategii ce pot at a ¸ fi folosite de c˘tre fiecare juc˘tor. echipe. probabilit˘¸i ¸i a at s statistic˘. Teoria jocurilor este o ramur˘ a a a matematicii. a s • Posibilit˘¸ile strategice ale juc˘torilor: actiuni. Elementele comune acestor jocuri sunt: a • Juc˘torii (participantii la joc): persoane. ¸tiinte politice. psi¸ s ¸ hologie social˘. Ea folose¸te rezultate ¸i metode din alte ramuri ale mates s maticii cum sunt: algebra. care au relatii de preferint˘ asupra rezultatelor posia a ¸ ¸a bile. afacerile ¸i multe alte domenii furs s nizeaz˘ numeroase exemple de jocuri. ¸ah). ¸ari. firme. informatia disponibil˘ diferitia ¸ a ¸ lor juc˘tori ¸i ceea ce este ”common knowledge”. jocurile sportive (fotbal. ¸ a Teoria jocurilor este ¸tiinta care studiaz˘ jocuri ˆ s ¸ a ıntr-un sens mult mai larg decˆt jocurile mentionate mai sus: un joc este orice situatie strategic˘ guvera ¸ ¸ a nat˘ de reguli. satisfactie. caracterizat prin interdependenta a ¸ strategic˘ a juc˘torilor. etc. coma ¸ s putere. administrarea afacerilor. matematici discrete. analiza matematic˘. geometria. prestigiu). cu un rezultat bine definit. sociologie. ecuatii. at a a at • Preferintele juc˘torilor asupra rezultatelor posibile.1 INTRODUCERE Jocurile de societate (table. tenis) ¸i jocurile de divertisment (incluzˆnd jocurile video) sunt s a practicate ˆ lumea ˆ ın ıntreag˘. fundamentele matematicii. management. a a • Rezultatele posibile: pl˘¸i psihologice (fericire. a¸ s baschet. natura. decizii. at ¸ pl˘¸i numerice sau de alt˘ natur˘ (utilit˘¸i). cercet˘ri a s ¸ a a 9 . ¸ t˘ • Regulile: specific˘ posibilit˘¸ile de comunicare ˆ a at ıntre juc˘tori. rezula tatele acordurilor asupra juc˘rii jocului. biologie. informatic˘. drept. agenti. Negocierile economice ¸i politice. jocuri de c˘rti. ¸ansa (norocul).

a 1. internet. logic˘ ¸i decidabilitate. ¸ a a informatia (simetric˘ sau asimetric˘) asupra situatiei analizate disponibil˘ ¸ a a ¸ a juc˘torilor. Reprezentarea ˆ form˘ ¸ s a ¸ ın a extensiv˘ a unui joc ilustreaz˘ desf˘¸urarea ˆ timp a jocului. John von Neumann (1928) ¸i John von Neumann s ¸i Oskar Morgenstern (1944) au pus bazele teoriei matematice a jocurilor ca o s teorie a model˘rii ¸i a solutiilor. s ¸ Teoria jocurilor este o teorie matematic˘ care se ocup˘ cu modelarea ¸i a a s analiza situatiilor de interactiune ce implic˘ conflict de interese individuale ¸ ¸ a sau de grup. n. ceea ce este ”common knowledge” pentru juc˘tori. cum sunt: proiectarea ¸i analiza algoritmilor. Nodurile ın ¸ terminale contin vectorul pl˘¸ilor juc˘torilor dac˘ jocul se termin˘ ˆ acea ¸ at a a a ın pozitie.1 Forme de reprezentare a jocurilor Cele mai utilizate forme pentru a reprezenta jocuri sunt: forma extensiv˘. Ambele tipuri de modele.operationale. . Interactiunea ˆ ¸ ¸ ıntre teoria jocurilor ¸i informatic˘ se refer˘ la s a a ramuri variate ale informaticii. teoria complexit˘¸ii. Jocul se desf˘¸oar˘ ca o alternare de mut˘ri ¸ as a a ale participantilor la joc (juc˘torii). Borel (1921). 2.. Nodurile de decizie ale juc˘torilor ¸ a s a 10 . baze de date. Fiecare nod neterminal are ata¸at˘ eticheta a s a (de identificare a) juc˘torului care trebuie s˘ ia o decizie (s˘ fac˘ o mutare) a a a a ˆ acea pozitie a jocului. a forma normal˘ (sau strategic˘) ¸i forma coalitional˘. calcul pa¸ a as at ralel ¸i distribuit. retele de calculatoare. a a s ¸ a Forma extensiv˘ a unui joc este un arbore ale c˘rui noduri reprezint˘ a a a pozitiile posibile ale jocului ¸i ale c˘rui arce (ramuri) reprezint˘ mut˘rile posi¸ s a a a bile pentru participantii la joc. pentru asemenea mut˘ri exist˘ a s a a distributii de probabilitate bine-definite care sunt folosite ca etichete pentru ¸ arcele ce ies din nodurile apartinˆnd ¸ansei.. se bazeaz˘ pe presupuneri vas a riate privind: rationalitatea juc˘torilor (juc˘tori perfect rationali sau juc˘tori ¸ a a ¸ a cu rationalitate limitat˘). Exist˘ multe clasific˘ri ale modelelor teorea s ¸ a a tice de joc. Adesea etichetele nodurilor sunt 1. jocuri necooperative ¸i cooperative.. Unele mut˘ri a a as ın a pot fi aleatoare (mut˘ri ale ¸ansei sau naturii). motiv pentru care un joc ˆ form˘ exten¸ a ın a siv˘ este numit un joc dinamic. Fiecare arc are ata¸at˘ eticheta unei actiuni. s inteligenta artificial˘. Din punctul de vedere al naturii intereselor juc˘torilor distingem a ˆ ıntre teoria jocurilor necooperative (cu accent pe interesele individuale) ¸i s teoria jocurilor cooperative (cu accent pe interesele de grup).

atunci pl˘¸ile de primit ¸ a at de c˘tre juc˘tori depind de distributia de probabilitate a oric˘rei mut˘ri a a ¸ a a ˆ acest caz se accept˘ presupunerea c˘ juc˘torii actioneaz˘ astfel aleatoare. Dac˘ cel putin un juc˘tor nu cunoa¸te ¸ a a ¸ a s toat˘ istoria de desf˘¸urare a jocului. O strategie s a a a unui juc˘tor este un plan complet de actiune de-a lungul arborelui jocului. poker) sunt jocuri cu informatie impera a¸ ¸ fect˘. Sahul as a a ın a a a ¸ este un joc cu informatie perfect˘. In a a a ¸ a ˆ at s˘-¸i maximizeze plata a¸teptat˘ (medie). ¸ s ¸ a ˆ Intr-un joc cu informatie perfect˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te ˆ ¸ a a s ıntreaga istorie de desf˘¸urare a jocului pˆn˘ ˆ momentul cˆnd trebuie s˘ fac˘ o mutare. a s at a 11 . O multime de ¸ ın ¸ ¸ ¸ informatie pentru un juc˘tor const˘ din acele pozitii de joc ˆ care juc˘torul ¸ a a ¸ ın a s-ar putea afla atunci cˆnd este rˆndul s˘u s˘ fac˘ o mutare. de la nodul initial ¸ ¸ ¸ c˘tre nodurile terminale. plata ”a¸teptat˘” de juc˘tor este 1/2 · 2 + 1/2 · 6 = 4. Evident. motiv pentru care jocul se nume¸te joc cu informatie perfect˘. ˆ at ıntr-un joc cu aruncarea unei monede. pentru o anumit˘ multime de informatie. a ¸ adic˘ o list˘ ordonat˘ a mut˘rilor juc˘torului (cˆte una pentru fiecare din a a a a a a multimile sale de informatie) de-a lungul arborelui jocului. Dac˘ toate multimile de informatie ¸ a ¸ a ¸ ¸ a tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod. ˆ reprezentarea a a a a a In ˆ forma extensiv˘ a jocului. Dac˘ jocul nu are mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile a a a s s at juc˘torilor sunt cunoscute cu certitudine avem un joc dinamic cu informatie a ¸ complet˘ ¸i perfect˘. Dac˘ exist˘ mut˘ri ale ¸ansei ¸i pl˘¸ile din nodurile teras a a a a s s at minale ale arborelui sunt cunoscute de toti juc˘torii. Presupunerea de rationalitate a participantilor la joc implic˘ luarea a ¸ ¸ a deciziilor personale astfel ˆ at plata individual˘ s˘ fie maximizat˘ sau cosıncˆ a a a tul individual s˘ fie minimizat. Jocurile de c˘rti (bridge. multimile de informatie ale juc˘torilor care ın a ¸ ¸ a contin mai mult decˆt un nod de decizie sunt marcate grafic. aceasta ˆ a ınseamn˘ c˘ orice a a juc˘tor cunoa¸te perfect situatia ˆ care se afl˘ atunci cˆnd trebuie s˘ aleag˘ a s ¸ ın a a a a o actiune. a ¸ ¸ num˘rul deciziilor posibile pentru acel juc˘tor trebuie s˘ fie acela¸i pentru a a a s toate nodurile apartinˆnd acelei multimi. Plata a¸teptat˘ de un juc˘tor ıncˆ a s s a s a a este o medie ponderat˘ prin distributia de probabilitate corespunz˘toare a a ¸ a pl˘¸ilor din nodurile terminale. dac˘ un juc˘tor obtine plata 2 ˆ caz de ”pajur˘” ¸i plata 6 ˆ caz a a ¸ ın a s ın de ”cap”. spre exemplu ¸ a cu contur de tipul − − −. Spre exemplu. Analiza unui joc ˆ forma extensiv˘ are ca scop dea ın a terminarea strategiilor optimale ale juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare.din arborele jocului sunt partitionate ˆ multimi de informatie. atunci jocul este un joc cu informatie a as ¸ imperfect˘.

ın a 1975). a a ın a a ˆ schimb. incluzˆnd coalitiile formate dintr-un singur juc˘tor ¸i a ¸ a ¸ a s marea coalitie (grupul format din toti participantii la joc). de¸i comunia s carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘. a Dac˘ acordurile preliminare (¸i eventual pl˘¸ile laterale) sunt permise atunci a s at forma coalitional˘ a jocului este un bun candidat pentru descrierea unei ¸ a situatii decizionale interactive ca un joc. Totu¸i. s at ¸ ¸ cˆte una pentru fiecare juc˘tor (profil strategic). Orice echilibru Nash perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ exa ın a tensiv˘ este un echilibru Nash al jocului corespunz˘tor ˆ form˘ normal˘. este o descriere foarte general˘ a unei situatii. ¸ Forma coalitional˘ a unui joc. Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ ¸i mut˘ri ale a ¸ as a ¸ansei genereaz˘ de asemenea o form˘ normal˘ unic˘. motiv pentru care un joc ˆ form˘ ı¸ s ın a normal˘ este numit un joc static. numai un echilibru Nash ”credibil” al jocului ˆ form˘ normal˘ In ın a a este un echilibru Nash perfect pe subjoc pentru o form˘ extensiv˘ generat˘ a a a de forma normal˘ a jocului. Forma normal˘ ¸i forma extensiv˘ sunt un bun a as a candidat pentru reprezentarea unei situatii cu conflict de interese individuale ¸ atunci cˆnd nu sunt permise acorduri preliminare ˆ a ıntre juc˘tori. Forma normal˘ a unui joc poate genera mai multe jocuri ˆ form˘ a a ın a extensiv˘.Conceptul de solutie folosit pentru determinarea strategiilor optimale ˆ ¸ ıntr-un joc ˆ forma extensiv˘ este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc (Selten. Se presupune c˘ juc˘torii a a a a ˆsi aleg strategiile simultan ¸i independent. care specific˘ a ¸ a doar suma (maxim˘) ce poate fi obtinut˘ (pe cont propriu) de fiecare grup a ¸ a de juc˘tori (coalitie). Forma normal˘ a unui joc listeaz˘ pentru fiecare juc˘tor strategiile (pure) a a a disponibile ¸i pl˘¸ile de obtinut pentru fiecare combinatie de strategii (pure). Analiza ın a a unui joc ˆ form˘ normal˘ are ca scop determinarea strategiilor optimale ale ın a a juc˘torilor ¸i a pl˘¸ilor corespunz˘toare. cunoscut˘ ¸i sub numele de forma functiei ¸ a as ¸ caracteristice. Analiza formei ¸ ¸ ¸ coalitionale a unui joc are ca scop determinarea coalitiei care se va forma ¸ ¸ 12 . ˆ care pl˘¸ile juc˘torilor sunt cele din nodurile terminale ale arboreın at a lui jocului. Conceptul de solutie fundamental a s at a ¸ pentru forma normal˘ a unui joc este acela de echilibru Nash (Nash. jucarea repetat˘ de un num˘r finit a s a a sau infinit de ori a unui joc ˆ form˘ normal˘ este un joc dinamic. a Forma extensiv˘ a unui joc cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau impera ¸ a s a fect˘) ¸i f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei genereaz˘ o form˘ normal˘ unic definit˘ a a s aa a s a a a a jocului. dar pl˘¸ile juc˘torilor s a a a a at a ˆ forma normal˘ a jocului sunt pl˘¸ile a¸teptate (medii) din jocul ˆ forma ın a at s ın extensiv˘. 1950a).

O regul˘ de alocare corespunde a a unui anumit concept de solutie din teoria jocurilor cooperative. necooperativ sau cooperativ. Solutia obtinut˘ este oferit˘ ca variant˘ optimal˘. Sˆmburele. se presupune c˘ marea coalitie se formeaz˘ ¸i problema de a a ¸ a s rezolvat este ca juc˘torii s˘ cad˘ de acord asupra modului de alocare a valorii a a a obtinute de marea coalitie ˆ ¸ ¸ ıntre membrii s˘i. din punctul de ¸ ¸ a a a a vedere al teoriei jocurilor. Folosirea teoriei jocurilor ˆ aplicatii presupune dou˘ ¸ ın ¸ a etape: o etap˘ de modelare ¸i o etap˘ de (analiz˘ ¸i) rezolvare a modelului de a s a as joc ales. Un criteriu fundamena a at tal pentru alegerea tipului modelului de joc. s oferind modelatorului o palet˘ larg˘ de posibilit˘¸i. pornind de la o descriere neforın mal˘ a situatiei. Multe situatii practice sau din alte a ın ¸ ¸ ¸tiinte pot fi analizate ¸i solutionate folosind modelele existente de joc ¸i s ¸ s ¸ s conceptele de solutie disponibile sau introducˆnd noi modele de joc ¸i/sau ¸ a s noi concepte de solutie. Modelarea unei situatii cu conflict de interese const˘ ˆ construirea unui ¸ a ın model formal de joc. valoarea at a a Shapley. Forma coalitional˘ a unui joc se ın ¸ a ¸ a poate construi pornind de la forma normal˘ a jocului sau direct. Pentru a alege cel mai potrivit model teoa ¸ a retic de joc. Exist˘ mai ¸ a multe concepte de solutie a c˘ror atractivitate este prezentat˘ ˆ termeni ¸ a a ın de propriet˘¸i caracteristice (caracterizare axiomatic˘).2 Modelarea situatiilor decizionale interactive ¸ ca jocuri Teoria jocurilor a ap˘rut din necesitatea de a oferi suport pentru optimizarea a lu˘rii deciziilor ˆ situatii conflictuale. ¸ ın 1. Dac˘ acorduri ferme ale juc˘torilor ¸ a a 13 . Adesea. ˆ sensul teoriei jocurilor. adesea narativ˘. pentru rezolvarea problemei studiate. τ -valoarea ¸i nucleolul sunt concepte de solutie fundamentale pentru s ¸ jocuri cooperative ˆ forma coalitional˘. Modelele necooperative ¸i cooperative de joc sunt complementare. Decizia a a¸ s ¸ modelatorului prive¸te de asemenea forma cea mai adecvat˘ de reprezentare s a a jocului. modelatorul va trebui s˘ analizeze situatia respectiv˘ din punctul a ¸ a de vedere al tipului predominant al conflictului de interese existent (interese individuale sau de grup) ¸i al regulilor privind comunicarea ¸i informatia s s ¸ disponibil˘ diferitelor p˘rti implicate ¸i capacitatea lor de rationare. pe baza a analizei situatiei interactive ˆ studiu.¸i a modului ˆ care valoarea acelei coalitii va fi distribuit˘ ˆ s ın ¸ a ıntre membrii s˘i. ˆ ıl constituie tipul comunic˘rii ¸i al acordurilor de comportare strategic˘ pera s a mise (sau interzise) participantilor la joc.

Dac˘ participantii la joc au posibilit˘¸i a a ¸ at largi de comunicare (incluzˆnd deseori ¸i posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i latea s a at rale). ˆ plus. Aprecierea teoriei jocurilor pe plan mondial este confirmat˘ a de premiile Nobel pentru Economie obtinute pentru contributii ˆ domeniul ¸ ¸ ın teoriei jocurilor: Nash. modelarea a ¸ lor ca jocuri ¸i rezolvarea jocurilor construite (pentru a furniza solutii pentru s ¸ situatia conflictual˘ supus˘ studiului) creaz˘ abilit˘¸i de aplicare a teoriei ¸ a a a at jocurilor ˆ practic˘. Cunoa¸terea modelelor teoriei jocurilor ¸i a conceptelor de s s solutie specifice diferitelor modele furnizeaz˘ suport pentru ˆ ¸ a ımbun˘t˘¸irea a at lu˘rii deciziilor strategice ˆ viata de zi cu zi. modelatorul va trebui s˘ aleag˘ ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i forma noras mal˘ (strategic˘) pentru a descrie formal situatia studiat˘. ¸ a a ˆ Incheiem introducerea ˆ teoria jocurilor cu o motivatie pentru studiul ın ¸ acestei teorii. Forma extensiv˘ a a ¸ a a prezint˘ avantajul unei model˘ri mai u¸oare ¸i al unei analize mai simple. ea este folosit˘ mult pentru a a a rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane. Aumann ¸i s Schelling (2005). oferind un domeniu interesant pentru contia nuarea studiilor. ridicˆnd astfel calitatea vietii ˆ timpul liber. ˆ particular cu informatica. ˆ profesie ¸i ˆ afaceri. Forma as a normal˘ are avantajul unei rezolv˘ri mai simple. Harsanyi. atunci un model din teoria cooperativ˘ a jocurilor va fi preferabil.(”binding agreements”) ˆ ınainte de ˆ ınceperea jocului nu sunt permise. Cunoa¸terea teoriei jocurilor poate de asemenea ˆ ın a s ımbun˘t˘¸i performanta ˆ jocuri de societate. constitue s ¸ ın un domeniu de cercetare activ prin programe de masterat ¸i doctorat la multe s universit˘ti din lumea ˆ a ıntreag˘. Mai a departe. Forma coalitional˘ este folosit˘ adesea. jocuri de divertisment ¸i jocuri de a at ¸ ın s noroc. ˆ ¸ ın In acest caz. 14 . modelatorul are ˆ a de decis asupra tipului de model de joc cooınc˘ perativ folosit ¸i va alege forma cea mai adecvat˘ de reprezentare a situatiei s a ¸ analizate. atunci modelul folosit va apartine ˆ principiu teoriei necooperative a jocurilor. Selten (1994). Vickrey (1996). Desa ın ¸ ın s ın crierea unui num˘r relativ mare de situatii conflictuale variate. teoria jocurilor a ¸ ın In ¸i interactiunea sa cu alte discipline. dar a a s s rezolvarea jocurilor mari este de obicei dificil˘ ¸i uneori imposibil˘.

¸ a 15 . Acest paragraf trateaz˘ de asemenea dou˘ clase speciale de jocuri stratea a gice.1. specificˆnd cine ¸i cˆnd face o ”mua ¸ a s a tare” (adic˘ ia o decizie sau actiune) ˆ joc ¸i care sunt optiunile disponibile a ¸ ın s ¸ fiec˘rui juc˘tor de fiecare dat˘ cˆnd are dreptul la o ”mutare”. In a a a jocuri ˆ form˘ normal˘ (sau strategic˘) ¸i jocuri ˆ form˘ extensiv˘. Paragraful 2. Conceptul de s at solutie fundamental pentru jocurile ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este acela ¸ ın a a a de echilibru Nash. Concepa a a a tul de solutie fundamental pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ (cu informatie ¸ ın a a ¸ complet˘) este acela de echilibru Nash perfect pe subjoc. jocurile de tip potential ¸i congestie. care trateaz˘ de asemenea rezolvarea jocurilor matriceale ¸i bimatriceale a s (ˆ strategii mixte). informatie simetric˘ versus ¸ a ¸ a ¸ a informatie asimetric˘). ele joac˘ un rol important ˆ interactiunea dintre teoria ın a ın ¸ jocurilor ¸i informatic˘. Jocurile ˆ form˘ normal˘ (cu informatie complet˘) ¸i ın a a ¸ a s conceptul de echilibru Nash (ˆ strategii pure) sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2. Extensia mixt˘ a unui joc ˆ forma normal˘ ¸i a a ın a s conceptul de echilibru Nash ˆ strategii mixte sunt introduse ˆ paragraful ın ın 2.3 trateaz˘ legatura ın a ˆ ıntre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ¸i relatia dintre conceptele corespunas as ¸ z˘toare de echilibru Nash. care au ˆ ¸ s ıntotdeauna echilibre Nash (ˆ strategii pure). Un joc ˆ form˘ extensiv˘ este o descriere dinamic˘ s a ın a a a detaliat˘ a unei situatii conflictuale. Capitolul se ˆ ın ıncheie cu o vedere de ansamblu asupra jocurilor necooperative analizˆnd rolul informatiei ˆ modelele teoriei nea ¸ ın cooperative a jocurilor (informatie complet˘ versus informatie incomplet˘.2 JOCURI NECOOPERATIVE ˆ teoria jocurilor exist˘ dou˘ modele de baz˘ de jocuri necooperative. Un ın a a a s ın a a joc ˆ form˘ normal˘ este o descriere static˘ ¸i concis˘ a unei situatii conın a a as a flictuale ˆ care juc˘torii ˆsi aleg simultan ¸i independent strategiile lor (pure ın a ı¸ s sau mixte) ¸i primesc pl˘¸i determinate de acele strategii.2. ¸ a ¸ a informatie perfect˘ versus informatie imperfect˘.4. Jocurile ˆ form˘ a ın a extensiv˘ cu informatie complet˘ ¸i conceptul de echilibru Nash perfect pe a ¸ as subjoc sunt introduse ˆ paragraful 2.

fiecare juc˘tor i ∈ N are o multime a a ¸ de actiuni (strategii pure) Xi disponibile pentru el ¸i o functie de plat˘ (sau ¸ s ¸ a utilitate) Ki : Xj −→ IR. {Ki }i∈N . . ¸ s at ¸ Presupunem c˘ pl˘¸ile sunt deterministe ¸i cunoscute de toti juc˘torii. a a ¸ a ¸ a Fiecare juc˘tor alege planul s˘u de actiune (o dat˘ ¸i pentru totdeauna ˆ a a ¸ as ın situatia dat˘) ¸i toate deciziile juc˘torilor sunt f˘cute simultan (adic˘ atunci ¸ a s a a a cˆnd un juc˘tor alege planul s˘u de actiune. reprezentˆnd plata juc˘torului 1 urmat˘ de plata a a a juc˘torului 2 pentru combinatia de strategii (pure) corespunz˘toare liniei a ¸ a 16 .. xi . ale c˘ror actiuni posibile sunt cunoscute de c˘tre toti juc˘torii. . iar la intersectia fiec˘rei linii cu o coloan˘ se g˘se¸te a ¸ a a a s o pereche de numere. Uneori not˘m un profil strategic (x1 . {Ki }i∈N e un joc finit dac˘ N este o multime finit˘ a ¸ a ¸i multimile X1 . care descrie pl˘¸ile juc˘torului i rezultate din at a j∈N toate alegerile posibile de strategii de c˘tre juc˘tori (cˆte una pentru fiecare a a a juc˘tor). xn ). Apoi.. pentru fiecare ¸ a s i ∈ N... ¸ ın ¸ ¸ juc˘torii. Xi este multimea actiunilor sau strategiilor pure ale juc˘torului i. Intˆ ın a a a ¸ N = {1. {Xi }i∈N . adic˘ pentru fiecare profil strategic x = (x1 . unde N este multimea juc˘torilor ¸i. Y. este functia de plat˘ (sau functia de utilitate) a ¸ a ¸ j∈N juc˘torului i.2. L . 2.. unde x−i ∈ X−i = j∈N \{i} Un joc N. Un asemenea joc este de ın a obicei reprezentat printr-un tablou ale c˘rui linii sunt ˆ ¸ite de etichetele a ınsot strategiilor juc˘torului 1 ¸i ale c˘rui coloane sunt ˆ ¸ite de etichetele stratea s a ınsot giilor juc˘torului 2...1 Jocuri ˆ form˘ normal˘ ¸i echilibre Nash ın a as Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un model al unei ın a a a situatii ˆ care sunt implicati n participanti cu interese proprii conflictuale. x2 . {Xi }i∈N . n} a juc˘torilor. Un joc finit de dou˘ persoane va s ¸ ¸ a fi desemnat ˆ cele ce urmeaz˘ prin X. el nu este informat asupra planua a a ¸ lui de actiune a nici unui alt juc˘tor).. xn ) cu a Xj .. . x−i ). ..... a a Un joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) este un triplet ın a a a N. o multime joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ const˘ din trei elemente. Un a at s ¸ a ˆ ai.. ¸ ¸ a iar Ki : Xj −→ IR. (xi . Xn sunt multimi finite. K. . a Un element din j∈N Xj este un profil strategic. el se mai nume¸te rezultat s (posibil) al jocului.. Juc˘torii aleg simultan ¸i independent ¸ a a s actiunile lor ¸i apoi primesc pl˘¸i care depind de combinatia strategiilor alese.

¸i coloanei respective. iar profitul obtinut de fiecare dintre ei depinde de nivelul ın ¸ de efort investit de ambii prin functiile de plat˘ K : [0. .1.n ..1 modeleaz˘ o situatie de interactiune strategic˘ a ¸ ¸ a legat˘ de avantaj competitiv ca un joc bimatriceal. L(i. m} ¸i Y = {1.. definite prin: K(x. y) = 2(x + y + cxy) − x2 .. a Exemplul 2. a at I N I 0.. respectiv. plata obtinut˘ de juc˘torul 1 ¸i de juc˘torul s a ¸ a a s a 2 ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 alege strategia i ¸i juc˘torul 2 alege strategia ın ¸ ın a s a j. 0 Figure 2. (Avantaj competitiv) Dou˘ companii cu acela¸i tip de actia s vitate trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent dac˘ s˘ introduc˘ o tehnoloa a s a a a gie nou˘ (strategia I) sau nu (strategia N). Dac˘ ambele companii introduc a a tehnologia nou˘ sau ambele decid s˘ nu o introduc˘. 4]×[0. (Parteneriat ˆ afaceri) Doi prieteni doresc s˘-¸i deschid˘ ın as a ˆ ımpreun˘ o afacere ¸i trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua s a a s lui de efort investit ˆ aceast˘ afacere. 4]. a ın Exemplul 2.2 modeleaz˘ o situatie strategic˘ de parteneriat ˆ a ¸ a ın afaceri ca un joc infinit de dou˘ persoane. y) = 2(x + y + cxy) − y 2 .1: Jocul ”Avantaj competitiv” Cˆnd cel putin unul dintre juc˘tori are infinit de multe strategii posibile.. 4] −→ IR ¸i ¸ a s L : [0. L(x. 4]×[0. Dac˘ ˆ s a ıntr-un joc finit cu doi juc˘tori etichet˘m stratea a giile fiec˘rui juc˘tor astfel ˆ at X = {1. Dac˘ ˆ a o companie decide s˘ introduc˘ noua a ıns˘ a a tehnologie. j))i=1... 0 a. jocul a ¸ a nu este finit. Un joc strategic finit de dou˘ persoane se nume¸te un joc bimatriceal..m.j=1. j) ¸i L(i. atunci jocul a a ıncˆ s este descris printr-o (bi)matrice (K(i. 17 .. j). profitul curent al fiec˘rei a a a a companii nu este afectat. Presupunem c˘ nivelul de efort poate ın a a fi ˆ intervalul [0. iar cealalt˘ companie nu o introduce. Exemplul 2. unde K(i. reprezentat ˆ Figura 2. . n}... −a N −a. a 0. ˆ timp ce profitul curent al celeilalte companii va ˆ ın ınregistra o sc˘dere de a unit˘¸i valorice. atunci profitul companiei a care adopt˘ noua tehnologie va cre¸te cu a unit˘¸i valorice (spre exemplu a s at miliarde de lei).2. 4] −→ IR. j) reprezint˘. Exemplul 2.1.. a s Etichete explicite pot fi ata¸ate liniilor ¸i coloanelor bimatricii ˆ cazul unui s s ın joc bimatriceal.

y)/∂x = 0.3 ¸i a s a ın s Figura 2. cˆnd a a a ¸ a ¸ a juc˘torul 2 cˆstig˘. {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ nul˘ dac˘ a a a i∈N Ki =0.5. Un echilibru Nash corespunzˆnd maximiz˘rii a a functiilor de plat˘ individuale este x∗ = y ∗ = 1/(1 − c). {Xi }i∈N .3. echilibrul Nash este x = y = 2/(1 − 2c) < 1/(1 − c). y)/∂y = 0. ˆ ıntrucˆt cooperarea dintre juc˘tori este exclus˘.. 1 este o constant˘ care m˘soar˘ complementaritatea muncii 4 celor doi parteneri de afaceri. y ∗ ) este a ilustrat ˆ Figura 2. j)]i=1. ˆ Figura 2. Un ¸ a at a a astfel de joc se nume¸te joc matriceal.. a a a s poate fi reprezentat printr-un tablou sau o matrice. {Ki }i∈N este un joc cu sum˘ constant˘ dac˘ a a a Ki = C. {Xi }i∈N .. Echilibrul Nash (x∗ . 18 i∈N .. a¸a cum ilustr˘m ˆ Exemplul 2.j=1. continˆnd doar pl˘¸ile pentru juc˘torul 1 (primite de la juc˘torul 2).. K + L.2: Exemple de jocuri matriceale Un joc strategic N. ˆ cazul ˆ care cei doi parteneri de afaceri au un ¸el comun. Jocul din Figura 2. dac˘ ambii juc˘tori urm˘resc maximizarea functiei s a a a de plat˘ totale. a a ¸ 2 2 1 4 0 2 5 3 4 2 3 2 (b) 6 2 1 4 3 5 0 1 6 (c) 0 a −a 0 (a) Figure 2. Orice joc cu sum˘ constant˘ poate fi a a a transformat ˆ ıntr-un joc cu suma nul˘... unde C este o constant˘.n .1 este un a a a joc pur competitiv. Totu¸i.. acesta obtine plata 1. ın Un joc finit N.a a a unde c ∈ 0. [K(i. Un joc cu sum˘ nul˘ pentru dou˘ s a a a persoane este de asemenea cunoscut sub numele de joc strict competitiv. a ın s ¸ ∂L(x. un nivel ın ın t mai mic de efort e necesar din partea fiec˘ruia. de aceea. Un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ satisface L = −K ¸i. a Astfel. ˆ a a a ¸ a ¸ ın caz de remiz˘ ambii juc˘tori obtin plata 0.m. el obtine plata 1 iar juc˘torul 2 obtine plata −1. Sahul este un joc finit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘: cˆnd ¸ a a a a juc˘torul 1 cˆstig˘.2 (a) g˘siti descrierea sa (mai simpl˘) ca un ın a ¸ a joc matriceal. Acesta se obtine ¸ a ¸ rezolvˆnd ˆ raport cu x ¸i y sistemul format din ecuatiile ∂K(x. iar juc˘torul 1 obtine plata −1.

1 0. 0 1. 0 0. Figura ın ¸ a a a a 2.3 (a). 10 10. 1950a). 0% −10%. Un echilibru Nash este un profil strategic care este stabil ˆ sensul c˘ nici-un juc˘tor nu-¸i poate ˆ ın a a s ımbun˘t˘¸i plata a at deviind unilateral de la acest profil strategic prin alegerea unei alte strategii. 50% 45%. 45% 52%. K. 10% (b) Figure 2. K ¸i L. Sondajele efectuate permit evaluarea ˆ procente a audientei a s ın ¸ celor dou˘ canale ˆ rˆndurile telespectatorilor.3.Exemplul 2. −10% 4%. ˆ a a a Intrucˆt ˆ a ıntr-un astfel de joc ambii juc˘tori pot cˆ¸tiga sau ambii juc˘tori pot pierde. 19 . ˆ acela¸i timp. 0 1. 55% (a) Figure 2. conform cu Figura 2. (Jocul canalelor TV) Un canal de televiziune specializat ˆ ın transmisiuni sportive ¸i un canal de televiziune specializat ˆ telenovele sper˘ s ın a s˘-¸i l˘rgeasc˘ audienta la telespectori dac˘ ambele vor transmite atˆt sport as a a ¸ a a cˆt ¸i telenovele. 2 0. 3 (a) 5. −4% S 0%. ¸ a a a a T S T 55%. a ın a ˆ care situatia descris˘ este modelat˘ ca un joc cu sum˘ constant˘. 5 0. 48% S 50%.3 (b) contine jocul cu sum˘ nul˘ echivalent jocului cu sum˘ constant˘. 0 1.4: Exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ a a ˆ cele ce urmeaz˘. 0 0. depinzˆnd a as a ın s a de actiunile luate de cei doi juc˘tori. Figura a a a 2. L poate fi ¸ a reprezentat ca o pereche de jocuri matriceale. un joc bimatriceal X. acestea sunt cunoscute sub numele de jocuri cu sum˘ variabil˘. prin jocuri bimatriceale vom referi numai jocurile In a de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘.3: Jocul canalelor TV Cele mai multe jocuri bimatriceale nu sunt ˆ a cu suma nul˘ sau conıns˘ a stant˘.4 contine exemple de jocuri cu sum˘ variabil˘ care vor fi utilizate ulterior. 2 (c) T S T 10%. ambii juc˘tori urm˘rind s a a acela¸i scop (maximizarea cˆ¸tigului propriu sau minimizarea costului pros as priu). ¸ a a 3. Y. Conceptul de solutie de baz˘ pentru jocuri ˆ form˘ strategic˘ este cel ¸ a ın a a de echilibru Nash (Nash. 1 (b) 2.

2}. −K este un joc determinat atunci a spunem c˘ jocul are ”punct ¸a”.j ∈ {1..1. sau v(K). s s Teorema 2. Consider˘m jocul ˆ form˘ normal˘ reprezentat ˆ Figura a ın a a ın 2. cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a strategiei celuilalt juc˘tor nu-l s a a a 20 . Combinatia de strategii (I. x−i ) ≤ Ki (xi . Exemplul 2. at ¸ ˆ Intr-un echilibru Nash al unui joc bimatriceal. alegˆnd strategia I. yj )=K(x1 . Dac˘ un joc are un singur echilia bru Nash. Echilibrele Nash ˆ ın s ın strategii mixte. ele vor fi studiate ˆ paragraful 2. O pereche de strategii optimale corespunde a a ˆ ıntotdeauna unui echilibru Nash al jocului. numite ¸i echilibre Nash mixte.Elementele multimilor Xi se mai numesc strategii pure pentru a le distinge de ¸ strategii mixte. y) este un echilibru Nash se a a numeste strategie optimal˘ pentru juc˘torul 1. y2 ) echilibre Nash ale jocului. O strategie a a a x ∈ X pentru care exist˘ y ∈ Y astfel c˘ (x. K.. −K ) . . plata juc˘torului 1 ˆ a s a ıntr-un echilibru Nash se nume¸te valoarea jocului ¸i se noteaz˘ cu v ( X. sunt definite folosind extensia s mixt˘ a unui joc ˆ form˘ normal˘.4. K. N ) nu este un echilibru Nash. x−i ).. xn ) este un echilibru Nash (pur) al jocului N. Dac˘ un joc matriceal X. Acest paragraf se refer˘ ˆ exclusivitate la echilibre a a ın Nash ˆ strategii pure. Y. Y. y1 ) ¸i (x2 .5. Combinatia de strategii (I. {Ki }i∈N dac˘ pentru toti i ∈ N ¸i toti xi ∈ Xi avem a ¸ s ¸ Ki (xi . {Xi }i∈N . −K un joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ ¸i a a as fie (x1 . ¸ deoarece juc˘torul 2 ˆsi poate ˆ a ı¸ ımbun˘t˘¸i plata (de la −a la 0) prin deviere a at unilateral˘. Y. Fie X. a ın a a ın Profilul strategic x = (x1 . Atunci: s (i) (Proprietatea de interschimbare) (x1 . K. el se nume¸te un joc strict determinat. I) este un echilia a ¸ bru Nash deoarece prin deviere unilateral˘ oricare dintre juc˘tori obtine plata a a ¸ −a care e mai mic˘ decˆt 0. fiecare juc˘tor ˆsi maxia ı¸ mizeaz˘ utilitatea proprie dat fiind ceea ce face cel˘lalt juc˘tor. (ii) (Proprietatea pl˘¸ilor egale) K(xi . y1 ) sunt de asemenea s echilibre Nash. fiecare ¸ echilibru Nash are aceea¸i valoare ¸i echilibrele Nash sunt interschimbabile. ˆ s Intr-un joc matriceal (strict) determinat. y2 ) ¸i (x2 . y1 ) pentru toti i. care sunt distributii de probabilitate pe multimea strategiilor ¸ ¸ pure ale unui juc˘tor. ˆ s s a In cazul existentei mai multor echilibre Nash pentru un joc matriceal. a a Un joc care are cel putin un echilibru Nash se nume¸te un joc determi¸ s nat. Analog se define¸te o stratea a s gie optimal˘ pentru juc˘torul 2. unde a > 0. numite ¸i echilibre Nash pure.4.

Un echilibru Nash pur este un profil strategic care const˘ din ¸ a strategii pure care sunt cel mai bun r˘spuns la cel mai bun r˘spuns. −K) pentru orice joc ¸ ¯ X. K.determin˘ pe juc˘tor s˘-¸i schimbe planurile proprii. Y. echilibrele Nash pure ale unui astfel de joc sunt punctele de 21 . Pentru jocuri determinate de dou˘ persoane. suma maxim˘ pe care juc˘torul 2 ar putea-o pierde ˆ jocul respectiv. K. multimea strategiilor a ¸ pure care ar putea fi optimale (cel mai bun r˘spuns) pentru acel juc˘tor ˆ a a ın acea situatie. atunci jocul are punct ¸a. resa a s ın s pectiv. y). K. ¯ y∈Y x∈X Are loc relatia v(X. Din punct de a a a vedere grafic. ambii as a s juc˘tori ar trebui s˘ aleag˘ strategii care duc la acest punct. un juc˘tor poate a prefera un echilibru Nash iar cel˘lalt juc˘tor poate prefera un alt echilibru a a Nash. −K) := sup inf K(x. Un punct s s ¸a are cea mai mic˘ valoare ˆ linie (astfel ˆ at juc˘torul 2 nu poate cˆ¸tiga s a ın ıncˆ a as prin schimbarea coloanei) ¸i cea mai mare valoare ˆ coloan˘ (deci juc˘torul s ın a a 1 nu poate cˆ¸tiga prin schimbarea liniei). (c) este strict determinat: punctul ¸a este 3 ¸i echilibrul Nash al s s jocului este profilul strategic (linia 2. ˆ cazul multiplicit˘¸ii a a as In at echilibrelor Nash ale unui joc bimatriceal determinat. a a ın indiferent de actiunea aleas˘ de adversarul s˘u (sub presupunerea c˘ acesta ¸ a a a este rational ¸i inteligent). −K) ≤ v (X. Y.12. −K) := inf sup K(x. Dac˘ valoarea superioar˘ ¸i valoarea inferioar˘ a ¸ s a as a unui joc matriceal au aceea¸i valoare. x∈X y∈Y v (X. Y. O metod˘ a a a analitic˘ pentru determinarea functiilor cel mai bun r˘spuns pentru jocuri a ¸ a infinite de dou˘ persoane este prezentat˘ dup˘ Teorema 2. Y. y). a a ˆ orice joc de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ putem determina valoarea In a a a inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ a jocului definite prin as a v(X. Valoarea inferioar˘ ¸i superioar˘ pentru un joc de dou˘ persoane cu sum˘ as a a a nul˘ pot fi privite ca nivele de securitate ale juc˘torilor. Din acest motiv. determinarea punctelor de echilibru Nash se poate face a pe baza consider˘rii multifunctiilor ”cel mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. Jocul din a a a Figura 2. Chiar ¸i ˆ ın s ın cazul unui echilibru Nash unic. pl˘¸ile juc˘torilor pot at a fi diferite pentru echilibre Nash distincte. K. K. acest rezultat al jocului poate fi nesatisf˘c˘tor. coloana 2).2. ˆ a a ıntrucˆt reprezint˘ a a suma minim˘ pe care juc˘torul 1 ¸i-o poate garanta ˆ jocul respectiv ¸i. caz ˆ care rezultatul jocului nu va fi un echilibru Nash. Y. a ¸ a a Multifunctia cel mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) a unui juc˘tor asociaz˘ ¸ a ın a a la fiecare dintre strategiile pure ale celuilalt juc˘tor. −K . Dac˘ un joc are punct ¸a.

S˘getile converg spre un echilibru Nash (vezi Figura 2. acestea pot avea valori foarte diferite. acestea au aceea¸i valoare. ın Figure 2. a ¸ a Jocurile matriceale determinate au deseori echilibre Nash multiple. atunci jocul respectiv nu are echilibre a a a ¸ Nash (pure). 22 . iar (c) ¸i (d) reprezint˘ jocuri de tip cˆ¸tig). marcˆnd cu simbolul ∗ toate echilibrele a Nash existente. a s a as Dac˘ nu exist˘ s˘geti care converg.6 ilustreaz˘ existenta sau nu a unui echilibru Nash.2. Pentru fiecare juc˘tor se a a consider˘ pe rˆnd toate strategiile celuilalt juc˘tor. Figura 2. respectiv unicitatea a ¸ sau multiplicitatea echilibrelor Nash. Fiecare pereche de s˘geti convergente indic˘ un echilibru Nash.6 unde (a) si a ¸ (b) reprezint˘ jocuri de tip cost. el va avea ˆ a echilibre Nash ˆ strategii mixte (vezi paraıns˘ ın graful 2.5: Echilibre Nash ale jocului ”Parteneriat ˆ afaceri” ın O diagram˘ cu s˘geti poate fi folositoare pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash (pure) pentru jocuri finite de dou˘ persoane.5 ilustreaz˘ ¸ ¸ a a aceasta pentru jocul ”Parteneriat ˆ afaceri” din Exemplul 2. Figura 2.intersectie ale graficelor functiilor cel mai bun r˘spuns.4). Pentru o strategie fixat˘ a a a a a partenerului de joc se traseaz˘ s˘geti ˆ sensul strategiilor ce sunt mai avana a ¸ ın tajoase juc˘torului respectiv din punctul de vedere al pl˘¸ilor (sau costurilor) a at generate. Jocurile cu sum˘ variabil˘ au ˆ mod obi¸nuit puncte s a a ın s de echilibru Nash multiple.

100∗ ↓ ↑ 100. 50 80. 7 ↑ ↓ 11. sunt mai mari ˆ caz de folosinta ˆ comun. 9 8. (Un joc de alegere a rutei) Dou˘ companii de transporturi a trebuie s˘ aleag˘ ruta cea mai putin costisitoare luˆnd ˆ consideratie efectul a a ¸ a ın ¸ aglomeratiei pe sectoarele de drum folosite ˆ comun. −10 −5. 12 7. corespunzˆnd rutelor B − A − D ¸i B − C − D.6 este generat de un model de congestie introdus de Rosenthal (1973). a at a ¸i un cost de 5 unit˘¸i valorice pe utilizator. 80∗ 60. Costurile s a s aferente sunt indicate ˆ Figura 2. BC. etc. Un model de congestie poate fi descris ca N. (cj )j∈M unde • N este multimea juc˘torilor implicati (c˘l˘tori. corespunzˆnd rutelor A − B − C ¸i A − D − C.6. M. AD ¸i CD. 0 ↓ ↑ 2.6: Diagrame cu s˘geti a ¸ Exemplul 2. utilaje. 5 −→ (b) −→ 130 180∗ ↓ ↑ 180∗ 160 ←− (d) Figure 2.7 (b). R1 ¸i R2 . ˆ cazul ˆ care ambele companii s at ın ın folosesc acest sector de drum. iar juc˘torul 2 are dou˘ a s a a strategii. (Xi )i∈N . ambele ın ¸˘ ın costuri posibile sunt precizate ˆ Figura 2. 60 ←− (c) ←− −10. Presupunem c˘ o ¸ ın a companie trebuie s˘ fac˘ transporturi de la localitatea A la localitatea C ¸i a a s poate face aceasta via B sau via D.7 (a). sectorul de ın drum AB implic˘ un cost de 2 unit˘¸i valorice dac˘ are un singur utilizator.−→ 8. 4 −5. s pentru fiecare utilizator. ¸oferi. produc˘tori). iar cealalt˘ companie trebuie s˘ fac˘ a a a transporturi de la localitatea B la localitatea D ¸i poate face aceasta via s A sau via C. Aceast˘ situatie de alegere a rutei poate fi a ¸ modelat˘ ca un joc bimatriceal unde juc˘torul 1 are dou˘ strategii. ın Jocul din Exemplul 2. Costurile aferente sectoarelor de drum AB. Spre exemplu.) 23 . ¸ a ¸ aa s a • M este multimea facilit˘¸ilor implicate ˆ folosinta comun˘ (sectiuni de ¸ at ın ¸ a ¸ drum. 6∗ −→ (a) −→ 50. R1 ¸i a a a s R2 .

Dac˘ toti at s a ¸ 24 . {Ki }i∈N . unde nj (x) = |{i ∈ N |j ∈ xi }| este num˘rul de utilizatori ai facilit˘¸ii j dac˘ juc˘torii aleg strategiile conform cu a at a a ˆ profilul strategic x. . Echilibrele Nash ale unui joc congestie recomand˘ juc˘torilor evitarea congestiei (aglomeratiei). Exemplul 2. Ele formeaz˘ o subclas˘ interesant˘ a jocurilor potential introduse a a a a ¸ de c˘tre Monderer ¸i Shapley (1996) pe baza notiunii de functie potential a s ¸ ¸ ¸ (exact). {Xi }i∈N . n} −→ IR este functia de cost pentru facilitatea j.7: Un joc de alegere a rutei Situatiile corespunz˘toare unui model de congestie pot fi modelate ca ¸ a jocuri (de tip) congestie. O functie potential (exact) m˘soar˘ diferenta pl˘¸ilor fiec˘rui juc˘tor ¸ ¸ a a ¸ at a a ˆ caz de deviere unilateral˘.. (Un joc al document˘rii) Studentii din doi semiani de studii a ¸ trebuie s˘ se preg˘teasc˘ pentru un examen folosind un suport de curs tip˘rit a a a a existent la biblioteca facult˘¸ii ¸i un laborator cu calculatoare.7 (c) este dat˘ o functie potential ın a In a ¸ ¸ (exact) pentru jocul de alegere a rutei. ın a 1 2 2 5 3 6 4 10 1 3 (a) AB BC AD DC R1 R2 R1 R2 8. 6∗ (b) −→ 14 12 ↑ ↓ 17 11∗ −→ (c) Figure 2. ˆ Figura 2. 9 8. • cj : {1.7. pentru fiecare utilizator al ei. unde ¸ cj (k) ˆ ınseamn˘ costurile facilit˘¸ii j. o submultime nevid˘ a ¸ a ¸ a lui M . 7 11... Jocurile (de a a ¸ tip) congestie sunt jocuri strategice determinate ¸i au multe aplicatii ˆ infors ¸ ın matic˘. 12 7. unde pentru fiecare i ∈ N .• Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. Ki (x) : a Xj −→ IR j∈N este definit˘ prin Ki (x) = − a j∈xi cj (nj (x)). Intr-un joc congestie de tip cost. Un joc de tip congestie este un joc ˆ form˘ strateın a gic˘ N. ˆ a at ın cazul ˆ care exist˘ exact k utilizatori. toti juc˘torii urm˘resc ¸ a a minimizarea costului individual total. 2.

Figura 2..nj (x) ˆ Intrucˆt multe jocuri strategice finite au echilibre Nash multiple. x−i ) − P (yi . ˆ teoa ın ria jocurilor necooperative au fost introduse variante (rafin˘ri) ale notiunii a ¸ de echilibru Nash. aglomeratia creat˘ dimi¸ ınvat˘ a ¸ ¸ a nueaz˘ eficienta document˘rii lor.6 (c) poate fi considerat a ¸ a ca un joc al document˘rii. P . ¸ Notiunea de echilibru Nash nedominat (sau echilibru Nash ˆ strategii ne¸ ın dominate) ¸i cea de echilibru Nash puternic prezint˘ un interes particular. {Ki }i∈N un joc strategic de n persoane ¸i fie s P : Xi −→ IR o functie cu valori reale definit˘ pe multimea profilurilor ¸ a ¸ strategice. Atunci G este un joc s a potential exact. O functie potential pentru G este dat˘ de P : ¸ ¸ ¸ a Xi −→ IR. yi ∈ Xi . definit˘ pentru orice x = (xi )i∈N prin a P (x) = − j∈ i∈N i∈N cj ( ). ¸ Propozitia 2.6 (c).. care impun conditii suplimentare asupra echilibrelor Nash. . {Xi }i∈N . Atunci ¸ (i) Jocurile G ¸i GP au aceea¸i multime de echilibre Nash. x−i ) = P (xi ... xi =1.6 (d) contine un joc potential pentru ”Jocul ¸ ¸ document˘rii” din Figura 2. P. s a Spunem c˘ o strategie xi a juc˘torului i domin˘ strategia xi a aceluia¸i juc˘tor a a a s a dac˘ prima nu este niciodat˘ mai nefavorabil˘ juc˘torului i decˆt cea de-a a a a a a 25 . O functie P potential exact pentru G induce un joc potential GP = ¸ ¸ ¸ N. M. Functia P este un potential exact pentru G dac˘ pentru orice ¸ ¸ a i ∈ N . {Xi }i∈N . {Xi }i∈N . ori toti la laborator. are loc s j∈N \{i} i∈N Ki (xi .. a Fie G = N. Jocul din Figura 2. (cj )j∈M un model de con¸ gestie ¸i fie G jocul de tip congestie corespunz˘tor.8. pentru orice x−i ∈ X−i = Xj ¸i pentru orice xi ... Fie G = N. (Xi )i∈N . s s ¸ (ii) G are cel putin un echilibru Nash. x−i ) − Ki (yi . x−i ).9. {Ki }i∈N un joc finit de n persoane ¸i s fie P un potential exact pentru G.studentii ˆ ¸a la bibliotec˘. (Rosenthal) Fie N. a Teorema 2.

17 (a). Un profil strategic x = (xi )i∈N este un echilibru Nash nedominat a dac˘ el este un echilibru Nash ˆ strategii nedominate.18 ¸i In ın s reprezentat ˆ form˘ normal˘ ˆ Figura 2. a3 ) a deoarece aceasta d˘ juc˘torului 2 aceea¸i plat˘ dac˘ juc˘torul 1 folose¸te a a s a a a s 26 . a¸a cum ilustr˘m ˆ Figura 2. strategia (r1 . Un ın a echilibru Nash ˆ strategii nedominate poate fi g˘sit prin eliminarea iterativ˘ ın a a a strategiilor dominate. s a ın 2 2 1 4 2 2 1 0 2 5 0 2 0 2 5 3 −→ 0 2 5 −→ −→ −→ 4 2 −→ 2 4 2 3 4 2 4 2 3 2 4 2 3 Figure 2. Un juc˘tor poate avea cel a s s a a mult o strategie dominant˘.doua ¸i uneori e mai avantajoas˘. adic˘ este un echilia ın a bru Nash ˆ care xi este o strategie nedominat˘ pentru fiecare i ∈ N. Toate celelate strategii ale juc˘torului 2 sunt a a dominate. Spre exemplu. atunci strategia xi ∈ Xi domin˘ toate celelalte strategii ale a a juc˘torului ¸i se nume¸te strategie dominant˘. a Exemplul 2. Asemenea strategii ar trebui s˘ a ofere juc˘torului aceea¸i plat˘ pentru orice profil strategic fixat al celorlalti a s a ¸ juc˘tori. Dac˘ o strategie slab dominant˘ xi ∈ Xi este astfel ˆ at pentru a a a ıncˆ fiecare xi ∈ Xi exist˘ un profil strategic x−i astfel ˆ at (∗) are loc cu inea ıncˆ galitate strict˘. x−i ) cu cel putin o inegalitate strict˘ pentru cel putin un x−i ∈ X−i . Un juc˘tor poate s a avea mai multe strategii slab dominante. ˆ jocul de tip ”ultimatum” descris ˆ Exemplul 2. a2 .8. ¸ a O strategie xi ∈ Xi se nume¸te o strategie slab dominant˘ dac˘ relatia (∗) s a a ¸ are loc pentru orice xi ∈ Xi ¸i pentru orice x−i ∈ X−i . a2 . a3 ). O strategie ¸ a ¸ care nu este dominat˘ de c˘tre nici-o alt˘ strategie se nume¸te strategie nea a a s dominat˘. juc˘torul 2 are o singur˘ ın a a ın a a strategie dominant˘: (a1 .10. x−i ) ≥ Ki (xi . adic˘ pentru toate profilurile strategice s a a x−i ∈ X−i = Xj ale celorlalti juc˘tori are loc ¸ a j∈N \{i} (∗) Ki (xi . a2 .8: Eliminarea iterativ˘ a strategiilor dominate a Un caz special apare ˆ situatia ˆ care un juc˘tor are o strategie care ˆ ın ¸ ın a ıi d˘ o plat˘ la fel de bun˘ cu plata pe care o poate obtine utilizˆnd oricare din a a a ¸ a celelalte strategii ale sale pentru orice profil strategic al celorlalti juc˘tori. r3 ) este dominat˘ de (r1 .

K1 : X1 ×X2 −→ IR. s ın Consider˘m acum jocuri de dou˘ persoane cu (infinit de) multe strategii a a ¸i trat˘m determinarea echilibrelor lor Nash. a2 . prin folosirea strategiei ¸ a a xS = (A1 . a 27 i∈S . L2 . (I.1]. Dac˘ a s ¸ a a a x1 ¸i x2 pot lua. A3 )) ¸i (A1 . 100 de valori diferite. utilizarea unei bimatrice s de dimensiune 100×100 devine cel putin anevoioas˘. 2} poate cre¸te plata juc˘torului 1 de ¸ s a la 2 la 3.4. cu inegalitate strict˘ pentru cel putin un juc˘tor i ∈ S. r3 ). a a a a Un echilibru Nash care satisface conditia c˘ este stabil ˆ ¸ a ımpotriva tuturor deviatiilor de c˘tre coalitii de juc˘tori se nume¸te un echilibru Nash puternic. a Teorema 2. x (N \ S)) ≥ Ki (x ) pentru ıncˆ toti i ∈ N . a3 ) d˘ juc˘torului 2 o plat˘ mai mare decˆt strategia (r1 . {Ki }i∈N un joc strategic cu N multime ¸ finit˘. {Xi }i∈N . ¸ a ¸ a s Un echilibru Nash x∗ = (x∗ )i∈N al jocului N. Pentru jocul din Exemplul 2. A2 . Fie N. dou˘ sunt echilibre Nash puın a ternice: (A1 . ¸ a ¸ a Exemplul 2.11. A3 )). A2 .12. {Ki }i∈N este un i echilibru Nash puternic dac˘ pentru toate coalitiile S ⊂ N nu exist˘ nici-un a ¸ a ∗ ∗ xS = (xi )i∈S ∈ XS = Xi astfel ˆ at Ki (xS . spre exemplu [0. spre exemplu. ˆ ın Intr-o asemenea situatie (¸i de asemenea cˆnd jocul ¸ s a are echilibre Nash ˆ strategii pure). strategia a a s (r1 . dintre cele trei echilibre Nash marcate cu ∗ ˆ Figura 2. functia de plat˘ a juc˘torului 2. (I. Intr-un asemenea caz. a¸a-numitele strategii mixte.19. Exist˘ totu¸i multe jocuri strategice finite care nu au nici-un echilibru a s Nash (ˆ strategii pure). {Xi }i∈N . L2 . (I. Echilibrul Nash (L1 .19 (b). Dac˘ x1 ¸i x2 iau valori ¸ a a s ˆ ıntr-un interval. (I.strategia 5-1 sau 4-2. x2 o strategie a juc˘torului 2. situatia conflictual˘ este imposibil s˘ ¸ a a ˆ fie reprezentat˘ printr-o (bi)matrice. Fie x1 o strategie a juc˘torului s a a 1. ¸i K2 : X1 ×X2 −→ IR. functia de plat˘ a a ¸ a juc˘torului 1. mentinˆnd plata 2 pentru juc˘torul 2. L3 )). dar dac˘ juc˘torul 1 folose¸te strategia 3-3. Dac˘ pentru fiecare i ∈ N multimea strategiilor Xi este un interval a a ¸ m˘rginit ¸i functia de plat˘ Ki este de clas˘ C 2 ¸i strict concav˘ ˆ xi . dac˘ functiile a a ¸ de plat˘ ale juc˘torilor sunt diferentiabile. Aceasta este construit˘ pe baza randomiz˘rii pe multimea strategiilor a a ¸ pure. Extensia mixt˘ a unui joc necooperativ s a ˆ form˘ normal˘ ¸i determinarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru ın a as ın jocuri matriceale ¸i bimatriceale sunt tratate ˆ paragraful 2. se poate considera extensia mixt˘ a jocuın a lui. atunci a s ¸ a a s a ın ∗ exist˘ un echilibru Nash x al jocului. a2 . pentru determinarea echilibrelor a a ¸ Nash se poate folosi analiza matematic˘. L3 )) s nu este puternic deoarece coalitia {1.

echilis 2 1 2 1 brele Nash ale jocului se afl˘ la intersectia functiilor ”cel mai bun r˘spuns” a ¸ ¸ a a celor doi juc˘tori. Un echilibru Nash al jocului. definite prin: K1 (x1 . Not˘m cu a a f2 : X1 −→ X2 functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2. x2 )/∂x2 = 0 ¸i a a a ¸ ¸ s furnizeaz˘ valoarea lui x2 care maximizeaz˘ K2 (x1 . [0. unde f2 (x1 ) este ¸ a a cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 2 la x1 . Aceast˘ functie se obtine din ∂K1 (x1 . a a Functia f definit˘ prin f = (f1 . generˆnd profitul K1 (500. t) nu este o solutie a jocului. 1000]. a s a Conceptul de echilibru Nash este fundamental pentru rezolvarea jocurilor necooperative ˆ form˘ strategic˘. f2 (x1 )). sa1 2 tisface simultan x∗ = f1 (x∗ ) ¸i x∗ = f2 (x∗ ). x2 ) plata (f1 (x2 ). Aceast˘ functie este continu˘ ¸i asociaz˘ fiec˘rei perechi de strategii a ¸ as a a (x1 .13. K2 (x1 . K2 . unde x2 este o strategie arbitrar˘ fixat˘ a a a a a juc˘torului 2. 250) = 62. Acestea se obtin rezolvˆnd sistemul ¸ a liniar 1000 − 2x1 = 0. x2 ) pentru orice x1 fixat. Aceast˘ functie se obtine din ∂K2 (x1 . ˆ ın a a Incheiem acest paragraf ˆ ıncercˆnd s˘ a a furniz˘m un r˘spuns la ˆ a a ıntrebarea: Este un echilibru Nash o solutie a jocului? ¸ O conditie suficient˘ este asigurat˘ de strategii nedominate ˆ profilul strate¸ a a ın gic corespunzˆnd unui echilibru Nash. 1000 − x1 − 2x2 = 0. Echilibrul Nash al jocului considerat este x∗ = (500. a a a Deciziile optime privind cheltuielile cu publicitatea sunt determinate prin calcularea echilibrelor Nash ale jocului. (Jocul publicit˘¸ii) Dou˘ firme concurente pe piata de at a ¸ bunuri de consum trebuie s˘ decid˘ simultan ¸i independent asupra nivelua a s lui optim al cheltuielilor lor cu publicitatea (ˆ vederea maximiz˘rii profiın a tului individual). f2 ) se nume¸te functia cel mai bun r˘spuns a ¸ a s ¸ a jocului. x∗ = (x∗ . 250). 250) = 187. x2 ) = 1000x2 − x1 x2 − x2 .ˆ cele ce urmeaz˘. x2 ) pentru orice x2 fixat.500 e pentru a juc˘torul 1 ¸i K2 (500. Atunci (s. t) este un echilibru a a Nash ¸i c˘ o alt˘ strategie s∗ domin˘ s pentru juc˘torul 1 ¸i o strategie t∗ s a a a a s domin˘ t pentru juc˘torul 2. unde x1 este o strategie arbitrar˘ a a a fixat˘ a juc˘torului 1. x2 )/∂x1 = 0 ¸i furnizeaz˘ a a ¸ ¸ s a valoarea lui x1 care maximizeaz˘ K1 (x1 . 1000]. Din punct de vedere grafic. a Exemplul 2. unde f1 (x2 ) este cel mai bun ¸ a a r˘spuns a juc˘torului 1 la x2 . Not˘m cu f1 : X2 −→ X1 a a functia cel mai bun r˘spuns a juc˘torului 1. prezent˘m o metod˘ analitic˘ pentru determinarea In a a a a echilibrelor Nash a unui joc infinit de dou˘ persoane. Aceast˘ situatie de decizie interactiv˘ poate fi modelat˘ a ¸ a a 2 ca un joc infinit de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ [0. K1 . a a ¸ 28 .500 e pentru juc˘torul 2. Presupunem c˘ ambele firme au un plafon bugetar pena tru publicitate de 1000 e ¸i c˘ profitul lor individual depinde de cheltus a ielile cu publicitatea x1 ¸i x2 prin functiile de plat˘ K1 : X1 ×X2 −→ IR ¸i s ¸ a s 2 2 K2 : X1 ×X2 −→ IR. x2 ) = 1000x1 −x1 −x2 . Presupunem c˘ (s. x∗ ).

el ¸tie doar c˘ se poate afla ˆ oricare din nodurile multimii a s a ın ¸ sale de informatie. O multime de a s ¸ ¸ ¸ informatie a unui juc˘tor contine toate nodurile de decizie ce apartin acelui ¸ a ¸ ¸ juc˘tor cˆnd acelui juc˘tor ˆ vine rˆndul la mutare. Jocul de bridge este un joc cu ¸ a informatie imperfect˘. deciziilor) juc˘a ¸ a torilor care mut˘ consecutiv (secvential ˆ timp). a ın Dac˘ o multime de informatie a unui juc˘tor contine mai mult decˆt un a ¸ ¸ a ¸ a nod de decizie. 2. Dac˘ o multime a ¸ de informatie a unui juc˘tor const˘ dintr-un singur nod de decizie. De obicei. a a a a o multime de noduri terminale ¸i una de noduri neterminale ¸i un drum ¸ s s ˆ arborele unui joc (ˆ unic de la r˘d˘cin˘ la fiecare din nodurile grafului. Un joc ˆ care cel putin un juc˘tor are cel putin ¸ a ın ¸ a ¸ o multime de informatie ce contine cel putin dou˘ noduri de decizie este ¸ ¸ ¸ ¸ a un joc (dinamic) cu informatie imperfect˘. corespund a a a persoanelor ce iau decizii (juc˘torii).2 Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ ¸i echilibre Nash perfecte ın a as pe subjoc Forma extensiv˘ a unui joc este o pereche N. Arcele corespund ”mut˘rilor” (actiunilor. ¸ ¸ a jocul este un joc (dinamic) cu informatie perfect˘. alegerea strategiei sale se face ˆ conditii ¸ ın ın ¸ de informatie imperfect˘. Dac˘ toate s a as a a a ın a multimile de informatie ale tuturor juc˘torilor constau dintr-un singur nod. Un arbore este un graf orientat cu un nod special. strategiilor. Nodurile terminale indic˘ rezultatele a a (pl˘¸ile) posibile ale juc˘torilor dac˘ jocul se sfˆr¸e¸te ˆ acel nod termiat a a a s s ın nal. numite noduri de decizie. aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ ˆ momentul ˆ care juc˘torul trebuie a a ın ın a s˘ ia o decizie.2. ˆ acest caz. Jocul de ¸ah este un ¸ a s joc cu informatie perfect˘. multimile de informatie cu un singur ¸ a ¸ ¸ nod de decizie nu se marcheaz˘ distinct ˆ reprezentarea arbore a jocului.. unde N = {1. n} a este multimea (finit˘ a) juc˘torilor ¸i T este arborele jocului. adic˘ juc˘torul a s ¸ ın a a cunoa¸te toat˘ istoria desf˘¸ur˘rii jocului pˆn˘ ˆ acel moment. . In a a a ın form˘ extensiv˘) orice drum pornind de la r˘d˘cin˘ la un nod terminal ina a a a a dic˘ un mod ˆ care ”istoria” jocului poate evolua. Reprezentarea corect˘ a a ¸ ın a unei situatii conflictuale ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ implic˘ ˆ ¸ ın a a a ıncorporarea corect˘ a tuturor regulilor jocului. Nodurile neterminale ale a ın arborelui jocului (incluzˆnd r˘d˘cina). oferind posibi¸ a a s litatea unei descrieri dinamice detaliate a unei situatii de interactiune strate¸ ¸ gic˘. Multimile de informatie a a a ıi a ¸ ¸ care contin cel putin dou˘ noduri de decizie se marcheaz˘ grafic ˆ arborele ¸ ¸ a a ın jocului. de obicei folosind un contur de forma − − −. Arborele unui joc ˆ form˘ extensiv˘ este un arbore ¸ a ın a a etichetat care satisface urm˘toarele reguli: a 29 ... numit r˘d˘cin˘. atunci ¸ a a acel juc˘tor ¸tie precis care e pozitia sa ˆ arborele jocului. T . Aceasta implic˘ necesitatea identific˘rii a a a pentru fiecare juc˘tor a a¸a-numitelor multimi de informatie.

ˆ forma extensiv˘ din Figura 2.18 (a).16 (a).18 ¸i ın s modelat ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2. ¸ a a a 2. juc˘torul 1 are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ constˆnd dintr-un singur nod de decizie. a 5. Fiecare multime de informatie contine noduri de decizie ale unui singur ¸ ¸ ¸ juc˘tor. Toate nodurile ˆ ıntr-o anumit˘ multime de informatie trebuie s˘ aib˘ a ¸ ¸ a a acela¸i num˘r de succesori imediati ¸i aceea¸i multime de etichete pens a ¸ s s ¸ tru ramurile corespunz˘toare. Ramuri (arce) multiple ce corespund unui acela¸i nod au etichete (de s actiuni) diferite. Paragraful urm˘tor contine ¸ a a ¸ de asemenea un joc de tip ”ultimatum” descris verbal ˆ Exemplul 2. ˆ forma extena In siv˘ din Figura 2. iar juc˘torul 2 are trei multimi de a a ¸ informatie cu cˆte un singur nod de decizie.9: Un joc cu ”imperfect recall” 30 . ¸ 3. fiecare juc˘tor are o singur˘ multime de informatie a a a ¸ ¸ continˆnd un singur nod. ¸ 4. multimea ¸ a In a ¸ de informatie a juc˘torului 1 contine dou˘ noduri de decizie ¸i multimea de ¸ a ¸ a s ¸ ˆ forma exinformatie a juc˘torului 2 contine un singur nod de decizie. Orice nod cu exceptia nodului initial are exact un predecesor imediat. Orice nod este un succesor al nodului initial (r˘d˘cin˘). a ˆ paragraful urm˘tor. In ¸ a ¸ tensiv˘ din Figura 2. trei variante ale unei situatii de piata sunt modelate In a ¸ ¸˘ ca jocuri necooperative folosind forma extensiv˘ a unui joc.14 (a). ın a a ın Figure 2. ¸ ¸ Nodul initial nu are predecesori.1.14 (b).

10: Subjocurile unor jocuri ˆ forma extensiv˘ ın a 31 .ˆ modelarea unei situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘.9. Un asemenea joc este ilustrat ˆ Figura 2. adic˘ capacitatea perfect˘ a fiec˘rui juc˘tor de a-¸i a a a a s aminti mut˘rile sale anterioare.Teoria jocurilor studiaz˘ de asemenea jocuri cu ”imperfect a recall”. Jocurile cu imperfect ın recall au aplicatii in informatic˘. se presupune de In ¸ ın a a obicei ”perfect recall”. ¸ a (a) (b) Figure 2. Jocurile din exemplele precedente sunt jocuri a cu ”perfect recall”.

un a ın a a juc˘tor ˆ a ıncearc˘ s˘ determine (ghiceasc˘) care nod final va fi atins ca urmare a a a a select˘rii de c˘tre el a oric˘reia dintre alternativele disponibile. ˆ fotbal ¸ansa decide care echip˘ ˆ ın s a ıncepe jocul. In ın a a s a unui asemenea joc. un nod x al arborelui se spune c˘ initiaz˘ ın a a a ¸ a un subjoc dac˘ nici x ¸i nici unul dintre succesorii lui x nu sunt ˆ a s ıntr-o multime ¸ de informatie care contine ¸i noduri care nu sunt succesori ai lui x. caz In ¸ s a ıns˘s a ˆ forma extensiv˘ a ˆ care spunem c˘ avem un joc cu mut˘ri ale ¸ansei. ˆ s a Intr-un joc cu informatie perfect˘ ¸ a orice nod initiaz˘ un subjoc. Un echilibru Nash perfect pe subjoc este un profil strategic secvential rational.16 (a) conduce la determinarea echilibrului ın a a Nash perfect pe subjoc reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2. iar Figura 2. ˆ sensul c˘ ˆ ¸ ¸ ın a ıncorporeaz˘ rationalitatea a ¸ secvential˘ a juc˘torilor prin evaluarea individual˘ a subjocurilor. a Conceptul de solutie specific jocurilor ˆ form˘ extensiv˘ este acela de ¸ ın a a echilibru Nash perfect pe subjoc. a s a ¸ a fiecare juc˘tor va studia reprezentarea jocului ¸i va considera ce vor face a s ceilalti juc˘tori (rationali ¸i inteligenti) ˆ viitor ca r˘spuns la mutarea sa ˆ ¸ a ¸ s ¸ ın a ıntro multime de informatie particular˘. Rationa¸ a a a ¸ litatea secvential˘ implic˘ faptul c˘ o strategie optimal˘ pentru un juc˘tor ¸ a a a a a ar trebui s˘ maximizeze plata sa conditionat de oricare din multimile sale de a ¸ ¸ informatie. Ideea care st˘ la baza ¸ ¸ a a determin˘rii unui echilibru Nash perfect pe subjoc este c˘ fiecare juc˘tor. nodurile apartinˆnd ¸ansei sunt etichetate corespunz˘tor ¸ a s a (de obicei cu C (”chance”) sau cu 0) iar arcele ce ies din asemenea noduri indic˘ mut˘rile ¸ansei prin distributii de probabilitate ale evenimentelor posia a s ¸ bile.16 (b). ˆ astfel de situatii.11 (a) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie pers ¸ a ¸ fect˘. ¸ansa este considerat˘ ea ˆ a¸i ca un juc˘tor. Spre exema ¸ ın s a plu. Procedˆnd astfel. ˆ ıncearc˘ s˘ anticipeze alegerile de alternative ale celorlalti a a ¸ juc˘tori ˆ urma fiec˘rei decizii posibile pentru el. a a a ˆ ınainte de a-¸i alege o strategie (adic˘ un plan complet de actiune de-a lungul s a ¸ arborelui jocului).11 contine dou˘ forme extensive ale unor jocuri cu mut˘ri ale ¸ a a ¸ansei: Figura 2.Dat un joc ˆ form˘ extensiv˘. Sansa poate interveni ¸ la ˆ ınceperea jocului sau/¸i la anumite momente ˆ cursul desf˘¸ur˘rii jocus ın as a lui. Folosirea acestei abord˘ri pentru jocul ¸ ¸ a a ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. a a a juc˘torul folose¸te aceast˘ informatie pentru a lua decizia optim˘. a ¸ ın 32 . ˆ Figura 2.11 (b) contine forma extensiv˘ a unui joc cu informatie a ¸ a ¸ imperfect˘. Presupunerea obi¸nuit˘ pentru jocuri ˆ form˘ extensiv˘ este c˘ ¸ s a ın a a a rationalitatea secvential˘ este ”common knowledge”.10 evidentiem toate subjocurile unui ¸ a In ¸ joc cu informatie perfect˘ ¸i ale unui joc cu informatie imperfect˘. Un subjoc ¸ ¸ s este un arbore definit de x ¸i succesorii s˘i. ¸ as ¸ a Exist˘ numeroase situatii practice ˆ care ¸ansa joac˘ un rol. Astfel. Figura 2. Apoi.

(a)

(b)

Figure 2.11: Jocuri ˆ form˘ extensiv˘ cu mut˘ri ale ¸ansei ın a a a s

Metoda de baz˘ pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc a este inductia ˆ ¸ ınapoi (”backward induction”). Inductia ˆ ¸ ınapoi este un proces de analizare a jocului de la nodurile terminale ale arborelui jocului c˘tre a r˘d˘cina sa, prin identificarea tuturor subjocurilor jocului ¸i determinarea a a s solutiilor optimale ale juc˘torilor la nivel de subjoc. Determinarea solutiilor ¸ a ¸ optimale ˆ cadrul fiec˘rui subjoc (¸i a jocului initial) se realizeaz˘ astfel: penın a s ¸ a tru fiecare dintre multimile de informatie ale juc˘torilor, date fiind nodurile ¸ ¸ a terminale ce pot fi atinse, se renunt˘ la actiunile dominate ale juc˘torului ¸a ¸ a respectiv. O strategie a unui juc˘tor ˆ a ıntr-un (sub)joc ˆ form˘ extensiv˘ este ın a a un plan complet de actiune al juc˘torului de-a lungul arborelui (sub)jocului. ¸ a Strategiile posibile ale unui juc˘tor trebuie s˘ aib˘ cˆte o singur˘ compoa a a a a nent˘ pentru fiecare din multimile de informatie ale juc˘torului respectiv ˆ a ¸ ¸ a ın arborele jocului, considerˆnd o ordine fixat˘ de parcurgere a arborelui jocului a a (de obicei, pe nivele ale arborelui de la r˘d˘cin˘ spre nodurile terminale, ¸i ˆ a a a s ın cadrul fiec˘rui nivel de la stˆnga la dreapta). Fiecare component˘ a stratea a a giei unui juc˘tor poate primi ca valoare oricare dintre etichetele actiunilor a ¸ posibile pentru juc˘torul respectiv din multimea de informatie corespunz˘a ¸ ¸ a toare acelei componente. Spre exemplu, strategiile juc˘torului 2 sunt I ¸i R ˆ a s ın 33

jocul ˆ forma extensiv˘ din Figura 2.14 (a). ˆ jocul ˆ form˘ extensiv˘ din ın a In ın a a Figura 2.18 (a) strategiile juc˘torului 2 sunt 3-uple ˆ care prima component˘ a ın a corespunde primei multimi de informatie a acestui juc˘tor (r˘d˘cina arbore¸ ¸ a a a lui), a doua component˘ corespunde multimii de informatie a juc˘torului 2 a ¸ ¸ a situat˘ la stˆnga pe nivelul 2 al arborelui, iar a treia component˘ corespuna a a de multimii de informatie a juc˘torului 2 situat˘ la dreapta pe nivelul 2 al ¸ ¸ a a arborelui. Prima component˘ poate lua valori ˆ multimea {I, R}, a doua a ın ¸ component˘ poate lua valori ˆ multimea {L2 , A2 }, iar a treia component˘ a ın ¸ a poate lua valori ˆ multimea {L3 , A3 }. Juc˘torul 2 are, prin urmare, 8 strateın ¸ a gii posibile ˆ jocul din Figura 2.18 (a): (I, L2 , L3 ), (I, L2 , A3 ), (I, A2 , L3 ), ın (I, A2 , A3 ), (R, L2 , L3 ), (R, L2 , A3 ), (R, A2 , L3 ) ¸i (R, A2 , A3 ). s Un profil strategic este un echilibru Nash perfect pe subjoc dac˘ el specific˘ a a un echilibru Nash ˆ orice subjoc al jocului original; un asemenea profil strateın gic este rational secvential. Dac˘ nu exist˘ egalitate de pl˘¸i, adic˘ dou˘ sau ¸ ¸ a a at a a mai multe noduri terminale ce conduc la aceea¸i plat˘ pentru vreunul dintre s a juc˘tori, atunci inductia ˆ a ¸ ınapoi identific˘ un singur echilibru Nash perfect a pe subjoc. ˆ cele ce urmeaz˘, exemplific˘m determinarea echilibrulor Nash In a a perfecte pe subjoc prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pentru jocurile din Figura 2.10. Exemplul 2.14. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (a) folosind metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi. Ultimele decizii care trebuie f˘cute sunt acelea ˆ care juc˘torul 2 a ın a trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ lupte sau s˘ se acomodeze, dup˘ ce a observat dea a a a a a cizia luat˘ de juc˘torul 1. ˆ subjocul 1, juc˘torul 2 va prefera actiunea L2 a a In a ¸ care-i asigur˘ plata 2 (fiindc˘ 2 > 1), iar ˆ subjocul 2, juc˘torul 2 va prefera a a ın a actiunea A3 care-i asigur˘ plata 4 (fiindc˘ 4 > 3). Acum, analiz˘m subjocul ¸ a a a 3 care ˆ ıncepe cu decizia juc˘torului 1 (L1 sau A1 ) ˆ situatia ˆ care juc˘torul a ın ¸ ın a 2 a selectat actiunea I. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege L1 , atunci am v˘zut c˘ ¸ a a a a juc˘torul 2 alege L2 , implicˆnd plata 2 pentru juc˘torul 1; dac˘ juc˘torul a a a a a 1 ar alege A1 , am v˘zut c˘ juc˘torul 2 alege A3 , implicˆnd plata 5 pentru a a a a juc˘torul 1. Actiunea optimal˘ pentru juc˘torul 1 ˆ subjocul 3 este a¸adar a ¸ a a ın s A1 (fiindc˘ 5 > 2). Acum analiz˘m jocul complet pentru a stabili care e a a actiunea optimal˘ a juc˘torului 2 la ˆ ¸ a a ınceputul jocului. Dac˘ juc˘torul 2 ar a a alege R, atunci el ar obtine plata 0; dac˘ el ar alege I, am v˘zut din analiza ¸ a a anterioar˘ a subjocului 3 c˘ juc˘torul 1 alege A1 , urmat˘ de actiunea A3 a a a a a ¸ juc˘torului 2, implicˆnd plata 4 pentru juc˘torul 2 (care este mai mare decˆt a a a a 0). Echilibrul perfect pe subjoc al acestui joc, (A1 , L2 , A3 ), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.18 (b). a ¸ ın 34

Exemplul 2.15. Analiz˘m jocul din Figura 2.10 (b) prin metoda inductiei a ¸ ˆ ınapoi, ˆ ıncepˆnd cu subjocul care ˆ a ıncepe ˆ situatia ˆ care juc˘torul 1 a ales ın ın a anterior actiunea U . Fiindc˘ juc˘torul 2 nu ¸tie dac˘ juc˘torul 1 alege A sau ¸ a a s a a B, el va prefera (pentru multimea de informatie ˆ care se afl˘) actiunea X ¸ ¸ ın a ¸ care-i asigur˘ o plat˘ mai bun˘ (1 > 0) sau cel putin la fel de bun˘ (4 = 4) ca a a a ¸ a strategia Y . Juc˘torul 1 va prefera actiunea A care-i asigur˘ plata 3 (fiindc˘ a ¸ a a 3 > 1). Acum r˘mˆne de analizat jocul complet. Dac˘ juc˘torul 1 ar alege a a a a D, el ar primi plata 2; dac˘, ˆ schimb, el ar alege U , tocmai am v˘zut c˘ a ın a a ulterior el poate alege A, urmat de alegerea X de c˘tre juc˘torul 2, rezultˆnd a a a plata 3 pentru juc˘torul 1, care e mai mare decˆt 2. Prin urmare, ˆ r˘d˘cina a a ın a a arborelui jocului juc˘torul 1 va alege U . Echilibrul Nash perfect pe subjoc a al jocului analizat, (U A, X), este reprezentat prin s˘geti ˆ Figura 2.12. a ¸ ın

Figure 2.12: Echilibru Nash perfect pe subjoc

Determinarea prin metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi a echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocurile (ˆ form˘ extensiv˘) finite cu informatie perfect˘ sau ın a a ¸ a imperfect˘ se poate face, de asemenea, folosind forma normal˘ (corespunz˘a a a toare formei extensive) pentru fiecare subjoc al jocului ¸i pentru jocul initial. s ¸ Un echilibru Nash al jocului strategic este un echilibru perfect pe subjoc al jocului ˆ form˘ extensiv˘ dac˘ restrictia sa la fiecare subjoc este un echilibru ın a a a ¸ Nash al acelui subjoc. Aceast˘ metod˘ este ilustrat˘ ˆ Exemplul 2.20. a a a ın ˆ cele ce urmeaz˘ trat˘m reprezentarea ˆ form˘ extensiv˘ a jocurilor In a a ın a a (cu sau f˘r˘ mut˘ri ale ¸ansei) ˆ care juc˘torii au (infinit de) multe strategii. aa a s ın a 35

Simbolul grafic arc de cerc este folosit pentru a reprezenta o multime infinit˘ ¸ a de strategii pure. Pentru exemplificare folosim forma extensiv˘ a jocului a parteneriatului din Exemplul 2.2, reprezentat˘ ˆ Figura 2.13. a ın

Figure 2.13: Forma extensiv˘ a jocului parteneriatului a

ˆ aplicarea metodei inductiei ˆ In ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc pentru jocuri infinite, se recomand˘ pornirea cu a acele subjocuri (care sunt spre sfˆrsitul jocului original) pentru care exist˘ a a speranta s˘ aib˘ un singur echilibru Nash. Apoi, se folose¸te inductia ˆ ¸ a a s ¸ ınapoi ˆ ıncorporˆnd aceste rezultate de echilibru ˆ subjocuri mai ample. Desigur, a ın determinarea echilibrelor Nash perfecte pe subjoc se poate face folosind metoda analitic˘ bazat˘ pe functiile cel mai bun r˘spuns ale juc˘torilor (vezi a a ¸ a a de asemenea paragraful 2.4). Exemplific˘m aceasta pentru un joc de piata a ¸˘ cu infinit de multe strategii. Exemplul 2.16. Consider˘m o piat˘ cu dou˘ firme concurente, firma 1 ¸i a ¸a a s firma 2, care trebuie s˘-¸i aleag˘ simultan ¸i independent nivelul (optim) al as a s productiei, q1 ¸i, respectiv, q2 , dup˘ ce firma 1 a selectat nivelul (optim al) ¸ s a publicit˘¸ii. Presupunem c˘ pretul pietei este p = a − q1 − q2 , unde a este at a ¸ ¸ nivelul publicit˘¸ii ales de firma 1 (¸i observat de firma 2). Presupunem de at s asemenea c˘ cele dou˘ firme produc la cost zero ¸i costul publicit˘¸ii firmei 1 a a s at 3 3 este 2a /81. Profitul firmei 1 este de forma (a−q1 −q2 )q1 −2a /81, iar profitul firmei 2 este (a − q1 − q2 )q2 . Observ˘m c˘ BR1 (q2 ) = (a − q2 )/2, BR2 (q1 ) = a a ∗ ∗ (a − q1 )/2. Echilibrul Nash al jocului corespunde la q1 (a) = q2 (a) = a/3, implicˆnd p∗ (a) = a/3. Profitul generat pentru firma 1 va fi functia z1 definit˘ a ¸ a 2 3 prin z1 (a) = a − 2a /81. Maximixarea profitului firmei 1 determin˘ nivelul a optim a∗ = 3 al publicit˘¸ii. Nivelul optim al productiei ambelor firme este, at ¸ ∗ ∗ prin urmare, q1 = q2 = 1.

36

2.3

Forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ as a

Situatii practice pot fi uneori studiate folosind instrumentele teoriei jocurilor. ¸ ˆ orice aplicatie a teoriei jocurilor trebuie s˘ transpunem descrierea neforIn ¸ a mal˘ (adesea narativ˘) a problemei ˆ a a ıntr-un model teoretic din teoria jocurilor alegˆnd forma cea mai potrivit˘ pentru a reprezenta jocul ¸i apoi s˘-l rea a s a zolv˘m. Situatiile practice ˆ care conflictul existent este ˆ principal genea ¸ ın ın rat de interese individuale, iar acordurile ferme (de comportare strategic˘) a ale juc˘torilor nu sunt permise (de¸i comunicarea ˆ a s ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu este ˆ ıntotdeauna interzis˘) pot fi adesea modelate cu a u¸urint˘ folosind un model din teoria necooperativ˘ a jocurilor. O decizie s a a important˘ care trebuie f˘cut˘ este aceea a select˘rii formei celei mai potria a a a vite de reprezentare a jocului. Forma extensiv˘ este o descriere dinamic˘ ¸i a as detaliat˘ a jocului. Ea prezint˘ avantajul unei analize naturale a situatiei a a ¸ modelate folosind arborele jocului. Forma normal˘ este o descriere static˘ ¸i a as concis˘. Ea se bazeaz˘ pe presupunerea c˘ juc˘torii iau decizii simultan ¸i a a a a s independent ¸i prezint˘ un avantaj din punctul de vedere al rezolv˘rii jocus a a lui. Adesea, descrierea neformal˘ a unei situatii conflictuale este mai u¸or a ¸ s tradus˘ ˆ forma extensiv˘ a unui joc. Pentru a folosi avantajele formei nora ın a male ˆ rezolvarea jocului, forma extensiv˘ obtinut˘ poate fi apoi translatat˘ ın a ¸ a a ˆ forma normal˘ corespunz˘toare, pe baza determin˘rii strategiilor juc˘ın a a a a torilor ˆ arborele jocului. Oric˘rui joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ corespunde o ın a ın a a ıi form˘ normal˘ unic˘. Totusi, forme extensive diferite pot genera acela¸i joc a a a s ˆ form˘ normal˘. Ilustr˘m relatia dintre forma extensiv˘ ¸i forma normal˘ ın a a a ¸ as a prin urm˘torul exemplu care modeleaz˘, ˆ dou˘ variante privind regulile a a ın a jocului, comportarea pe piata de jocuri video a dou˘ firme de software. ¸ a Exemplul 2.17. Consider˘m urm˘toarea situatie decizional˘ interactiv˘ pe a a ¸ a a piata de jocuri video. Presupunem c˘ pe piat˘ se afl˘ o firm˘ specializat˘ ˆ ¸ a ¸a a a a ın jocuri video, juc˘torul 1, care realizeaz˘ un profit curent de 5 unit˘¸i valoa a at rice (spre exemplu miliarde de lei). O alt˘ firm˘ de software, firma 2, care a a realizeaz˘ un profit curent de o unitate valoric˘ din alte tipuri de activit˘¸i, a a at intentioneaz˘ s˘ intre pe piata de jocuri video. Ea trebuie s˘ decid˘ dac˘ intr˘ ¸ a a ¸ a a a a sau nu pe piat˘ ¸tiind c˘ firma 1 va reactiona, ori ostil (ˆ ¸a s a ¸ ıncercˆnd s˘ distrug˘ a a a firma 2) ori acceptˆnd situatia de concurent˘ creat˘ prin intrarea firmei 2. a ¸ ¸a a Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc necooperativ de dou˘ persoane, ¸ a a a unde firma 1 are dou˘ alternative (ˆ caz de intrare pe piata a firmei 2): a ın ¸˘ A – corespunzˆnd acomod˘rii sale cu prezenta pe piat˘ a firmei 2 – ¸i L – a a ¸ ¸a s 37

15. Dac˘ a ¸˘ a a firma 2 decide s˘ intre pe piata ¸i firma 1 se acomodeaz˘ situatiei. a a ın Ambelor forme extensive privind jocul firmelor pe piata de jocuri video ¸ le corespunde un acela¸i joc ˆ form˘ normal˘.14 (a). ˆ cazul ˆ care firma 2 intrare pe piata. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ a a costisitoare –.19. al c˘rui arbore este descris ˆ Figura 2. Modul ˆ care forma extensiv˘ a unui joc genereaz˘ o a ın a a form˘ normal˘ unic˘ este ilustrat cu ajutorul a dou˘ situatii de interactiune a a a a ¸ ¸ strategic˘ prezentate ˆ Exemplul 2. ˆ timp ce profitul s at ın firmei 1 va sc˘dea. spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice.14 (b). a ın s 38 . In ¸˘ s at a ın ın decide s˘ nu intre pe piata. iar firma 2 are dou˘ strategii: I – corespunzˆnd deciziei de a a a intra pe piat˘ – ¸i R – corespunzˆnd deciziei de renuntare la intentia de ¸a s a ¸ ¸ ˆ ceea ce prive¸te pl˘¸ile juc˘torilor. Modelarea acestei a situatii ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ necesit˘ informatii suplimentare privind ¸ ın a a a ¸ desf˘¸urarea temporal˘ a jocului ¸i regulile privind informatia disponibil˘ juas a s ¸ a c˘torilor. profitul a ¸˘ s a ¸ firmei 2 va cre¸te. Aceast˘ variant˘ aa s a a a este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie (complet˘ dar) a ¸ a imperfect˘.18 ¸i Exemplul 2. s ın a a ın Scopul acestui paragraf este s˘ studieze leg˘tura ˆ a a ıntre forma extensiv˘ ¸i as forma normal˘ a unui joc necooperativ ¸i ˆ a s ıntre conceptele de solutie speci¸ fice fiec˘rei forme. piata de jocuri video as a ınl˘ ¸ va avea de suferit asigurˆnd ambelor firme profit zero. Aceast˘ variant˘ este modelat˘ ca un joc necooperativ cu informatie a a a ¸ (complet˘ ¸i) perfect˘. reprezentat ˆ Figura 2. spre exemplu la 2 unit˘¸i valorice. ambele firme realizeaz˘ profitul lor curent. Dac˘ ˆ a firma 2 intr˘ a at a ıns˘ a pe piat˘ ¸i firma 1 lupt˘ pentru ˆ aturarea firmei 2. as a a ın (b) Firma 1 trebuie s˘ decid˘ comportarea sa pe piata video (ˆ caz de a a ¸ ın intrare a firmei 2) f˘r˘ a ¸ti decizia luat˘ de firma 2. Presupunem c˘ firma 2 trebuie s˘ decid˘ ˆ ai dac˘ intr˘ sau nu a a a a ıntˆ a a pe piat˘ ¸i consider˘m urm˘toarele dou˘ variante privind informatia de care ¸a s a a a ¸ dispune firma 1 atunci cˆnd decide tipul s˘u de comportare fat˘ de firma 2 a a ¸a pe piata de jocuri video: ¸ (a) Firma 1 observ˘ intrarea pe piata a firmei 2 ¸i apoi decide comportarea a ¸˘ s sa.corespunzˆnd luptei cu firma 2.

juc˘torul a ımp˘ ¸ at a a a 2.14: Jocuri de piata ˆ form˘ extensiv˘ ¸˘ ın a a L A I R 0. 1 Figure 2. 1 2.15: Forma normal˘ corespunz˘toare jocurilor de piata a a ¸˘ Exemplul 2. juc˘torii In a urmeaz˘ o procedur˘ strict˘: unul dintre juc˘tori.(a) (b) Figure 2. 2 5. Alterna¸ a a a a a tivele rezonabile (¸i realizabile) pentru juc˘torul 1 sunt schemele de divizare s a 39 .18. reactioneaz˘ la propunerea f˘cut˘ acceptˆnd-o sau refuzˆnd-o. ˆ vederea atingerii unui acord. propune o a a a a a schem˘ de ˆ artire a celor 6 unit˘¸i valorice iar cel˘lalt juc˘tor. juc˘torul 1. 0 5. (Joc de tip ”ultimatum”) Doi juc˘tori pot primi o sum˘ de a a 6 unit˘¸i valorice dac˘ ei cad de acord asupra modului de ˆ artire (ˆ unit˘¸i at a ımp˘ ¸ ın at valorice ˆ ıntregi) a acestei sume.

s a a a a a a cele 6 unit˘¸i valorice sunt ˆ artite conform propunerii respective. a2 .16: Forma extensiv˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a 40 . unde alternativele disponibile juc˘torului 2 – ın a a(ccept˘) ¸i r(espinge) – sunt indexate pentru a face clar la care propunere a s a juc˘torului 1 se refer˘.16 (b) cu ajutorul s˘getilor. oferta este anulat˘ (adic˘ a a a a a a a ambii juc˘tori primesc 0 unit˘¸i valorice). Situatia descris˘ poate fi modea at ¸ a lat˘ u¸or ca un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie (complet˘ ¸i) perfect˘. a3 )). ın a ¸ Este natural (sub presupunerea de rationalitate perfect˘) ca juc˘torul 2 s˘ ac¸ a a a cepte oricare dintre cele trei propuneri ale juc˘torului 1 fiindc˘ ˆ caz contrar a a ın acest juc˘tor va primi 0 unit˘¸i valorice ˆ loc de 1.16 (a) este reprezentat ˆ Figura 2. echilibrul perfect pe subjoc a a este profilul strategic (5-1. a at ın at Bazat pe aceasta. 2 sau 3 unit˘¸i valorice. a s ın a a ¸ as a reprezentat ˆ Figura 2.16 (a).(a1 . 4-2 ¸i 3-3. Echilibrul perfect pe subjoc al jocului dinamic a a din Figura 2. Dac˘ juc˘torul 2 accept˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1. juc˘torul 1 va alege alternativa cea mai atractiv˘ pentru el a a ˆ termeni de strategii ale juc˘torilor (planuri complete de actiune ale (5-1). In a ¸ fiec˘rui juc˘tor de-a lungul arborelui jocului).5-1. (a) (b) Figure 2. dar dac˘ at ımp˘ ¸ a juc˘torul 2 refuz˘ propunerea f˘cut˘ de juc˘torul 1.

1 5. dup˘ care ¸ ¸˘ a firma 1. 2 0. 0 3. 0 0. ca ¸a ın ¸i ˆ prima versiune a Exemplului 2. r3 ). 0 3. 0 3. (Un joc de piat˘ extins) Consider˘m o versiune mai ampl˘ ¸a a a a unui joc de piat˘ de tipul celui descris ˆ Exemplul 2. 3∗ 0. 3 0. r3 ).17 (a) ca un joc bimatriceal ale c˘rui linii corespund a ın a la strategiile pure ale juc˘torului 1. va trebui s˘ decid˘ modul s˘u de comportare strategic˘ ¸a a a a a ˆ continuare: ori s˘ intre ˆ lupt˘ cu firma 1 ca s˘-¸i consolideze pozitia pe ın a ın a as ¸ piata. Dintre aceste echilibre Nash numai echilibrul Nash ın (5-1. 3 0. (r1 . a2 . Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 7 echilibre Nash care sunt marcate ın a a cu ∗ ˆ Figura 2.19. 0 0. este ”credibil” fiind a unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate al jocului. a3 ). 1 5. decide dac˘ va lupta cu a a a firma 2 (spre exemplu printr-o campanie publicitar˘ costisitoare) ˆ scopul a ın distrugerii acesteia sau se va acomoda intr˘rii pe piata a firmei 2. 1 0. 0 3. 3 0. observˆnd alternativa de comportare adoptat˘ de firma 1 ca r˘spuns la a a a intrarea sa pe piat˘.17 (b). ˆ ordinea: (a1 . ¸i ale c˘rui a ın s a coloane corespund la cele 8 strategii ale juc˘torului 2. ori. 2 0. 2 4.17. s˘ se acomodeze situatiei existente. 0 3. 1∗ 5. 2 0. 0 (a) 5. r2 . observˆnd alternativa aleas˘ de firma 2. 1∗ 0. a3 ). 3 0. 0 (b) Figure 2. 2 4. a3 ) ¸i s (r1 . 2∗ 0. (a1 . (r1 . r2 . ˆ ordinea 5-1. Presupunem. 0 4. 0 4. a3 )). 1∗ 5. adic˘ (linia 1.16 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2.16 (b) pentru jocul ˆ ın form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. 0 0. pur ¸i simplu. c˘ ˆ ai firma 2 decide dac˘ intr˘ s ın a ıntˆ a a pe piata de jocuri video (strategia I) sau renunta (strategia R). 0 0. r3 ). 3 0. a3 ). 0 0. 0 0. r2 . 0 0.17: Forma normal˘ a unui joc de tip ”ultimatum” a Exemplul 2. a2 . a2 . 0 3. 3-3. a ın (a1 . 0 0. (a1 . coloana 1) a bimatricei. a a a a a 5. 0 0. ¸˘ s a ¸ 41 . Firma a ¸˘ 2. Acest echilibru Nash ın coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2. (r1 . a2 . 2 4. r2 . 1 5. 3 0. 0 3. 3 0.17. 4-2. 1∗ 5. 0 4. 0 0. r3 ).Formei extensive din Figura 2. (a1 . 2∗ 4. 0 4. 0 3. a2 .

El poate fi determinat cu u¸urint˘ folosind metoda inductiei a ¸ s ¸a ¸ ˆ ınapoi. (a) (b) Figure 2. Alternativele L (lupt˘) ¸i A (se ın a a ın a s acomodeaz˘) sunt indexate pentru a face clar juc˘torul la care se refer˘ ¸i.18 (a) ˆ corespunde o form˘ normal˘ unic˘ ıi a a a reprezentat˘ ˆ Figura 2. folosite ˆ cadrul a ¸ ın inductiei ˆ ¸ ınapoi.18 (b) cu ajuın torul s˘getilor. Un echilibru a ¸ a ın as perfect pe subjoc pentru acest joc este reprezentat ˆ Figura 2. situatia particular˘ ˆ desf˘¸urarea jocului.18 (a).O situatie de tipul celei descrise ˆ Exemplul 2.10 (a) marcheaz˘ subjocurile jocului initial.19 este modelat˘ ca un ¸ ın a joc ˆ form˘ extensiv˘ ˆ Figura 2. Figura 2. a a as pentru juc˘torul 2. Juc˘torul 1 are dou˘ a ın a a 42 .19 (a) ca un joc bimatriceal.18: Forma extensiv˘ u unui joc de piata extins a ¸˘ Formei extensive din Figura 2.

0 9. L2 . 0 (b) Figure 2. A3 ). 0 9. L2 . Acest joc ˆ form˘ normal˘ are 3 echilibre Nash ın a a marcate cu ∗ ˆ Figura 2. Y ). 3 5. 4∗ 2. 1 9. (I. 2 4. 0 9.18 (b) pentru jocul ˆ form˘ extensiv˘ care a generat aceast˘ form˘ normal˘. L2 . 2 4. L3 ). L3 ). 0 9. 3 5.19: Forma normal˘ a unui joc de piat˘ extins a ¸a ˆ Incheiem acest paragraf cu un exemplu de utilizare a formei normale ˆ cadrul inductiei ˆ ın ¸ ınapoi pentru determinarea echilibrului Nash perfect pe subjoc. A2 . 1 4. 0 9. A2 .12. A2 . adic˘ (linia 2. 43 . (DA. L2 . ce corespund coloanelor bimatricei ˆ ora ın dinea: (I. X).12). Dintre acestea numai profilul strategic ın (A1 . X). 0 9. 0 2. 0 2. (A. (R.10 (b) ¸i a ın a a s Figura 2. coloana 2) a bimatricei. L3 ). (I. 4∗ 9. liniilor bimatricii. 0 9. 0 9. A3 )). a ¸˘ a ın a Juc˘torul 2 are 8 strategii pure. 4 9. A3 ). 1 4. X). ¸ ¸ s Concludem ca numai echilibrul Nash (U A. 2∗ 2. L2 . ın a a a a a 2. Consider˘m jocul ˆ form˘ extensiv˘ din Figura 2. 3 5. 0 9. (R.20. X) este perfect pe subjoc. corespunzˆnd. (I. (R. 0 (a) 2. (I. 1 9. Y ).19 (b). L3 ). 3 5. Forma sa normal˘ ¸i cea a subjocului s˘u sunt reprezentate ˆ as a ın Figura 2. (R. Echilibrul Nash al subjocului este profilul strategic (A. 4 2.strategii pure: L1 – s˘ lupte ˆ a ımpotriva firmei 2 – ¸i A1 – s˘ se acomodeze s a intr˘rii pe piata a firmei 2. A3 ). Y ) ¸i (B. Acest echilibru perfect pe subjoc este de asemenea obtinul folosind forma extensiv˘ ¸ a (vezi Figura 2. 0 9. Exemplul 2. A3 ). 0 9. ˆ aceast˘ ordine.20. 2 2. Jocul complet are trei echilibre Nash: (U A. Acest ın echilibru Nash coincide cu echilibrul perfect pe subjoc din Figura 2. A2 . este un echilibru a Nash ”credibil” fiind unicul echilibru Nash ˆ strategii nedominate. Considerˆnd s a restrictia acestor echilibre Nash la subjoc obtinem (A. Y ) ¸i (DB. 0 9.

4 1.20: Forme normale folosite ˆ inductia ˆ ın ¸ ınapoi 2. .. σi i ) pe multimea Xi a strategi¸ ilor sale pure. 1 2. Totu¸i multe jocuri matriceale obtinute prin moa s ¸ delarea de situatii practice nu au punct ¸a ˆ strategii pure. ˆ ıntr-un joc finit. ¸i cele mai multe ¸ s ın s jocuri bimatriceale nu au echilibre Nash ˆ strategii pure.4 Extensia mixt˘ ¸i echilibre Nash ˆ strategii mixte as ın ˆ paragraful 2. Pentru asemenea ın jocuri e dificil s˘ se recomande juc˘torilor strategii optimale (din punctul a a de vedere al teoriei jocurilor) de folosit ˆ situatia de joc analizat˘. Problemele s ¸ ın fundamentale abordate au fost existenta ¸i calcularea echilibrelor Nash pure ¸ s pentru jocuri matriceale ¸i bimatriceale. Este ın a ˆ aˆ ıns˘ ıntotdeauna posibil. O strategie pur˘ poate fi considerat˘ ca un caz degenerat de a a a 44 . 6 A B X Y 3. a a ¸ metoda elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate.UA UB DA DB X 3. 4 2. 4 2. 6 (a) Y 1. {Ki }i∈N este a a ın |X | 1 ¸ o distributie de probabilitate σi = (σi . ¸i functiile cel a s s ¸ mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure) ale fiec˘rui juc˘tor la toate strategiile a ın a a pure ale celuilalt juc˘tor. au ¸ s fost introduse ¸i unele exemple rezolvate. 6 2.. s˘ se recomande fiec˘rui juc˘tor a a a o (schem˘ rational˘ de) randomizare pe multimea strategiilor sale (pure)..1 am introdus forma normal˘ pentru jocuri necooperative de n In a persoane (n ≥ 2) ¸i notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure. 0 2. Determinarea echilibrelor a s Nash pure pentru jocuri (bi)matriceale s-a f˘cut folosind diagrame cu s˘geti. Am v˘zut c˘ nu toate jocurile mas a a triceale ¸i bimatriceale au echilibre Nash pure. 4 2. adic˘ un vector cu componente nenegative a c˘ror sum˘ este a a a egal˘ cu 1. 6 2. cum sunt jocurile de tip potential ¸i congestie. Identificarea jocurilor matriceale s care au echilibre Nash pure s-a bazat ˆ principal pe c˘utarea punctelor ¸a (ˆ ın a s ın strategii pure) folosind matricea initial˘ a jocului sau cea obtinut˘ prin eli¸ a ¸ a minarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate. a ¸ a ¸ adic˘ o strategie mixt˘ optimal˘. a a a O strategie mixt˘ pentru juc˘torul i ˆ jocul N. Clase de jocuri necooperative s care au echilibre Nash pure. {Xi }i∈N . 0 (b) Figure 2.. 1 2.

. ın ˆ cele ce urmeaz˘ ne concentr˘m atentia asupra calcul˘rii echilibrelor In a a ¸ a Nash (ˆ strategii mixte) ale jocurilor matriceale ¸i bimatriceale. Un echilibru Nash ˆ strategii s at s a ın ∗ ∗ mixte. Not˘m a a cu Σi multimea strategiilor mixte σi ale juc˘torului i..strategie mixt˘ care atribuie probabilitatea 1 acelei strategii pure ¸i probaa s bilitatea 0 tuturor celelalte strategii pure ale juc˘torului respectiv. σn ) ∈ Σ. K.. L cu K(p.21. este o combinatie σ ∗ = (σ1 . q). σn ) de s ¸ ∗ strategii mixte astfel ˆ at strategia σi a fiec˘rui juc˘tor i maximizeaz˘ plata ıncˆ a a a a¸teptat˘ de acest juc˘tor dac˘ strategiile celorlalti juc˘tori (notate cu σ−i ) s a a a ¸ a sunt mentinute fixe. adic˘ ¸ a ∗ Ki (σ ∗ ) = max K(σi . Extensia mixt˘ a jocului a a a a N.. 45 . atunci Ki (σ) este plata a¸teptat˘ de a a s a juc˘torul i cˆnd juc˘torii aleg profilul strategic σ. σ−i ) pentru toti i ∈ N. ¸ σi i∈N Existenta echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru jocuri finite a fost ¸ ın demonstrat˘ de Nash (1950a) folosind teorema de punct fix a lui Brouwer.. iar multimea strategiilor mixte ale juc˘torului 2 este ¸ a n ∆n := q ∈ IRn | q ≥ 0.. i=1 m pi = 1 . Atunci Σ = ¸ a Σi desemneaz˘ multimea (convex˘ a) tuturor combinatiilor de strategii mixte ale a ¸ a ¸ juc˘torilor. j=1 qj = 1 .... Multimea strategiilor ¸ mixte pentru juc˘torul 1 este a m ∆ = m p ∈ IR | p ≥ 0. .m. L(p. {Σi }i∈N ... (Nash) Orice joc strategic finit are cel putin un echilibru ¸ Nash ˆ strategii mixte.. .. j))i=1. a Teorema 2. {Ki }i∈N este jocul N. Fie A = ın s (a(i.j=1. numit ¸i echilibru Nash mixt. {Xi }i∈N . q) := i=1 j=1 m n pi aij qj = pT Aq. Dac˘ σ = (σ1 . Extensia mixt˘ a lui A este jocul infinit a m n ∆ . ∆ . {Ki }i∈N care folose¸te strates giile mixte ¸i pl˘¸ile a¸teptate ale juc˘torilor.n un joc matriceal (de tip m×n).. q) := −K(p.

.Lema 2. Spunem ¸ a c˘ o strategie pur˘ a unui juc˘tor este dominat˘ stochastic dac˘ exist˘ o a a a a a a combinatie liniar˘ a altor strategii pure ale acelui juc˘tor care o domin˘. Strategiile optimale ale jocului mic.. Valoarea inferioar˘ ¸i valoarea superioar˘ pentru jocul A satisas a fac relatiile: ¸ (i) v(A) = sup p∈∆m j∈{1. ˆ cele ce urmeaz˘ prezent˘m metode pentru a rezolva jocuri ın In a a matriceale mici.23. adic˘ jocuri de tip 2 × 2. ¯ Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i valoarea unui joc matriceal pot a s fi determinate ˆ ıntotdeauna prin rezolvarea unei perechi de programe liniare. aceasta ˆ ınseamn˘ c˘ strategiile optimale (dac˘ exist˘) trebuie a a a a s˘ fie strategii mixte. completate cu componente egale cu zero pentru liniile ¸i/sau coloanele s ignorate (pe baza relatiei de dominare (stochastic˘)). Aceast˘ metod˘ general˘ de rezolvare a jocurilor matriceale nu va fi tratat˘ a a a a ˆ acest curs.. 2 × n. Strategiile dominate a s sunt determinate prin relatia de dominare introdus˘ ˆ paragraful 2. c˘ut˘m a a a ˆ ai un punct ¸a (ˆ strategii pure) verificˆnd dac˘ valoarea inferioar˘ a ıntˆ s ın a a a jocului coincide cu valoarea superioar˘ a jocului. 2 × n ¸i m × 2. unde ej este vectorul j din baza standard ¯ i ˆn IRn .. 2 × n sau m × 2.. pe care o introducem aici. ¸ a a a Rezolvarea jocului initial poate fi astfel redus˘ uneori la rezolvarea unui joc ¸ a matriceal de tipul 2 × 2. ori pot fi reduse la un astfel de joc pe baza elimin˘rii iterative a liniilor ¸i coloanelor dominate. Dac˘ nu exist˘ punct ¸a (ˆ a a a s ın strategii pure). (ii) v (A) = infn max eT Aq... care sunt deci strategii pure. m × 2.22. (Minmax.. Dac˘ ın s ın a exist˘ un punct ¸a. a s s Multe jocuri matriceale obtinute prin modelarea unei situatii pur competitive ¸ ¸ sunt ori de tip 2×2. Fie A un joc matriceal de tip 2×2. sunt strategii optimale ¸ a ale jocului initial. John von Neumann) Pentru fiecare joc matriceal v(A) = v (A).m} Teorema 2. Pentru a determina strategiile optimale ale celor doi juc˘tori. ı q∈∆ i∈{1. atunci el determin˘ strategiile optimale (linia ¸i coloana a s a s corespunz˘toare). ˆ care fiecare juc˘tor folose¸te ambele strategii pure a ın a s 46 . ¸i jocuri simetrice.1 ¸i/sau ¸ a ın s prin relatia de dominare stochastic˘.n} min pT Aej . adic˘ dac˘ exist˘ un element a a a a al matricei care este cel mai mic ˆ linia sa ¸i cel mai mare ˆ coloana sa. ¸ Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×2.

Un a s caz special este cˆnd matricea jocului initial este simetric˘ ¸i exist˘ simetrie a ¸ as a complet˘ ˆ a ıntre strategiile de acela¸i tip. Valoarea ıncˆ a a jocului se determin˘ folosind formula v=(a11 a22 −a21 a12 )/(a11 +a22 −a21 −a12 ). 2 × n sau m × 2. Din liniile r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ linii ¸i rezolv˘ a ¸ a a s a toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. Ia jocul care are cea mai mare valoare. vezi dac˘ exist˘ linii dominate (stochastic) a s a a ¸i ¸terge-le. constˆnd a a a a din urm˘torii patru pa¸i: a s 1. at A¸a cum am mentionat deja.cu probabilit˘¸i (strict) pozitive. iar strategiile optimale vor a s fi proportionale cu JA∗ ¸i A∗ J T . Daca nu exist˘ puncte ¸a . ceea ce permite reducerea jocului s 47 . ¸ 4. Ia jocul care are cea mai mic˘ valoare. a ¸ 4. vezi dac˘ exist˘ coloane dominate (stochasa a s a a tic) ¸i ¸terge-le. constanta multiplicativ˘ este aleas˘ astfel ¸ s a a ˆ at suma componentelor strategiilor optimale s˘ fie egal˘ cu 1. cu m. Pentru a le determina form˘m matricea at a ∗ adjunct˘ A (interschimbˆnd elementele de pe diagonala principal˘ ¸i luˆnd a a as a opusul celorlalte dou˘ elemente). este uneori posibil ca jocuri matriceale de s ¸ tip m × n. a Rezolvarea jocurilor matriceale de tip 2×n ¸i m×2. Caut˘ un punct ¸a. a s 2. s˘ fie reduse la jocuri de tip 2 × 2. Strategiile optimale pentru acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. at ın Pentru jocuri matriceale de tip m×2 exist˘ o procedur˘ similar˘. Caut˘ un punct ¸a. a s 2. O procedur˘ general˘ a ¸ a a pentru a rezolva un joc matriceal de tip 2 × n const˘ din urm˘torii patru a a pa¸i: s 1. completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile coloanelor nefolosite ˆ acest joc de tip 2 × 2. completˆnd cu 0 ¸ a probabilit˘¸ile liniilor nefolosite de acest joc de tip 2 × 2. n ≥ 3. Dac˘ nu exist˘ puncte ¸a. a s corespund atunci sum˘rii liniilor ¸i coloanelor. s s 3. s s 3. Din coloanele r˘mase ia toate combinatiile de cˆte dou˘ coloane ¸i a ¸ a a s rezolv˘ toate jocurile de tip 2 × 2 obtinute. Vectorii JA∗ ¸i A∗ J T . Strategiile optimale pentru a acest joc sunt strategii optimale ale jocului initial. a prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate (stochastic). unde J = (1. 1). ˆ orice joc de s In tipul 2 × n sau m × 2 exist˘ ˆ a ıntotdeauna ori un punct ¸a (ˆ strategii pure) s ın ori o submatrice de tipul 2 × 2 care d˘ solutia jocului.

. am obtinut o strategie ¸ s ¸ a ¸ optimal˘. B) de tip a m × n este dat˘ prin (∆m . ¸ a Fie p ∈ ∆m ¸i q ∈ ∆n . P B2 (p) ¸i B2 (p). L). ˆ ımpreun˘ cu ecuatia precedent˘.. unde K(p.24. a ¸ a n − 1 ecuatii obtinute alegˆnd n − 1 inegalit˘¸i ¸i considerˆndu-le ca egalit˘¸i ¸ ¸ a at s a at ¸i rezolvˆnd sistemul liniar de n ecuatii cu n necunoscute obtinut. B).. Dac˘ s a ¸ ¸ a ri ≥ 0 pentru toti i ¸i inecuatia a n-a e verificat˘.. Not˘m a ¸ a a cu N E(A. B).m} mixte ale juc˘torului 1 la q este B1 (q) := {p ∈ ∆m | pT Aq = a Analog se definesc C(q).initial astfel ˆ at (cel putin) unul dintre juc˘tori s˘ aib˘ doar dou˘ strategii ¸ ıncˆ ¸ a a a a pure..j=1. Strategia optimal˘ r este o necunoscut˘ cu r1 +r2 +. r Teorema 2. Profilul strategic (p∗ . m} | pi > 0}.n strˆmb-simetric˘.... s r∈{1. q) = pT Aq ¸i L(p. Un joc matriceal simetric este descris printr-o matrice p˘tratic˘ A = (aij )i... j = 1.. Rezolvarea jocurilor matriceale simetrice.m} max eT Aq}.+rn = 1. Suportul strategiei mixte p a juc˘torului 1 este C(p) := s a {i ∈ {1. 2×n ¸i m×2 sunt de asemenea s disponibile metode grafice. B) multimea echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a lui (A. p ∈ ∆m ¸i s q ∈ ∆n .. ∆n . a a a a adic˘ o matrice ale c˘rei elemente satisfac egalitatea aij = −aji . a Jocurile bimatriceale f˘r˘ echilibre Nash ˆ strategii pure (¸i de asemenea aa ın s cele cu echilibre Nash ˆ strategii pure) pot fi studiate folosind extensia mixt˘ ın a a jocului bimatriceal. ˆ ¸ Intr-un joc matriceal simetric ambii juc˘tori au acelea¸i a s strategii (mixte) optimale ¸i valoarea jocului este egal˘ cu zero. Teorema 2.. Fie (A.21 asigur˘ existenta ¸ s ¸ a ¸ echilibrelor Nash ˆ strategii mixte pentru orice joc bimatriceal finit (A. .. iar multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın i r r∈{1. B) dac˘ ¸i numai dac˘ C(p∗ ) ⊆ P B1 (q ∗ ) ¸i C(q ∗ ) ⊆ P B2 (p∗ ). . a a Vom determina componentele lui r folosind. Multimea celor mai bune r˘spunsuri ˆ strategii ¸ a ın pure ale juc˘torului 1 la strategia mixt˘ q este P B1 (q) := {i ∈ {1.. K. .. pentru a a toti i. atunci i=1 ri aij ≥ 0 pentru toti j ¸i unele inegalit˘¸i sunt egalit˘¸i ¸ s at at (altfel v > 0). Rezolvarea s a jocurilor simetrice se bazeaz˘ pe ideea c˘ dac˘ r este o strategie optimal˘ ˆ a a a a ın n jocul A.. n. pentru toti p ∈ ∆ ¸i toti q ∈ ∆ .... q) = a s T m n p Bq. Pentru rezolvarea jocurilor de tip 2×2. B) un joc bimatriceal de tip m × n. ın adic˘ existenta echilibrelor Nash pentru extensia mixt˘ a acestui joc. as a s 48 ... m} | a a eT Aq = max eT Aq}. Extensia mixt˘ a unui joc bimatriceal (A.. q ∗ ) este un echilibru Nash al extensiei mixte a lui (A.

K. a (multi)functiilor ”cel a ın s ¸ mai bun r˘spuns” ale juc˘torilor. j=1. Se formeaz˘ jocurile matriceale K(i. a a a B2 : X → Y multifunctiile cel mai bun r˘spuns pentru juc˘torul 1 ¸i. Exemplific˘m aceast˘ metod˘ grafic˘ folosind un joc denumit im1 propriu ”B˘t˘lia sexelor”. aa Exemplul 2. Fie G1 := {(x. y) ∈ X × Y | x ∈ B1 (y)} a ın ¸i G2 := {(x. j)i=1. x) ∈ Y × X. ˆ acela¸i sistem de coordonate. y) pentru toti (y. juc˘torul 2 ˆ jocul G.2 .2. Acest˘ metod˘ geat s a a ˆ cele neral˘ de rezolvare a jocurilor bimatriceale nu va fi prezentat˘ aici.Strategiile mixte optimale ale juc˘torilor ¸i pl˘¸ile juc˘torilor corespunz˘a s at a a toare acestor strategii pot fi ˆ ıntotdeauna determinate folosind legatura dintre teoria complementarit˘¸ii liniare ¸i jocuri bimatriceale. Rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. y ) ∈ N E(G) ←→ x ∈ B1 (y ). y ) ∈ G2 ←→ (x∗ .2 ¸i L(i. Fie B1 : Y →X. In a a ce urmeaz˘ prezent˘m o metod˘ algebric˘ pentru determinarea echilibrelor a a a a Nash ˆ strategii mixte ale jocurilor bimatriceale de tip 2×2 ¸i o metod˘ ın s a grafic˘ pentru rezolvarea jocurilor de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. Aceast˘ metod˘ este aplicabil˘ de asemenea ˆ jocuri mai largi ce pot fi a a a ın reduse la tipul 2 × 2 prin eliminarea iterativ˘ a liniilor ¸i coloanelor dominate a s (stochastic). sea s parˆnd pl˘¸ile celor doi juc˘tori. j)i=1. y ∗ ) ∈ G∗ ∩ G2 .2 ) poate fi determinat folosind urm˘toarea procedur˘: a a 1. y ∗ ) ∈ N E(G) ←→ (x∗ . De¸ ¸ terminarea echilibrelor Nash ˆ strategii mixte ale jocului se poate face prin ın reprezentarea grafic˘. (x∗ . j)i=1. L un joc de dou˘ persoane cu sum˘ variabil˘. y ∈ B2 (x ) ←→ (x . y) ∈ X × Y | y ∈ B2 (x)}. x) → (x. L(i.2 . Sotul prefer˘ meciul a a ¸ a 49 . Observ˘m c˘ G2 este graficul s a a ∗ multifunctiei B2 . s a a a ın folosind metoda prezentat˘ pentru jocuri matriceale de tip 2 × 2.2.2. j=1. y ) ∈ G∗ .2. y ∗ ) ∈ 1 a a a a G∗ ∩ G2 . q ) este o strategie mixt˘ optimal˘ a jocului bimatriceal de a a tip 2 × 2. Un echilibru Nash pentru un joc bimatriceal (K(i. Fie G = a a a X. a a a a Rezolvarea jocurilor bimatriceale de tip 2×2. a at a 2. j=1.25. a 1 ∗ ∗ (x . Deci. Pea ∗ ∗ rechea (p . Aceast˘ metod˘ grafic˘ se bazeaz˘ pe fapa a a a a a ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ ∗ tul c˘ (x . j)i=1. (B˘t˘lia sexelor) Un cuplu trebuie s˘ decid˘ dac˘ vor merge aa a a a ˆ ımpreun˘ la un meci de box sau la un spectacol de oper˘. Y. iar G1 este imaginea graficului G1 ⊂ Y × X a lui B1 sub ¸ aplicatia Y × X → X × Y cu (y. Se determin˘ strategia mixt˘ optimal˘ p∗ a juc˘torului 1 ˆ jocul maa a a a ın triceal L ¸i strategia mixt˘ optimal˘ q ∗ a juc˘torului 2 ˆ jocul K. res¸ a a s ∗ pectiv. j=1.

Graficele corespunz˘toare multifunctiilor cel mai bun r˘spuns. (3/4. ˆ timp ce sotia prefer˘ spectacolul de oper˘. Modelarea unei situatii ın ¸ a a ¸ de acest tip ca un joc necooperativ conduce la forma normal˘ din Figura a 2. unde a ¸ a 1 s ın G∗ = {(x. sunt de asemenea vis zualizate ˆ Figura 2.21: Jocul ”B˘t˘lia sexelor” aa 50 . 3 (b) Figure 2. y) = xy + 3(1 − x)(1 − y) = (4x − 3)y − 3x + 3.1). Functiile de plat˘ ale juc˘torilor sunt: a a ¸ a a K1 (x. ın ¸ a Meci Oper˘ a Meci 3. respectiv. y) este maxim ˆ raport cu x pentru y fixat}. 1/4) ¸i (1. 0 Oper˘ 0. ın as Echilibrele Nash ale jocului. 1 − y) a a a s strategia mixt˘ a juc˘torului 2. Not˘m cu (x. 1 − x) strategia mixt˘ a juc˘torului 1 ¸i cu (y. y) | K2 (x. y) | K1 (x. 1 0.21(a) ca puncte de intersectie ale celor dou˘ grafice. ın sunt reprezentate ˆ Figura 2. cu linie − − −. G∗ ¸i G2 .21(a) cu linie plin˘ ¸i. (0.de box. y) = 3xy + (1 − x)(1 − y) = (4y − 1)x − y + 1. y) este maxim ˆ raport cu y pentru x fixat}.0). 1 G2 = {(x. 0 a 1.21 (b). K2 (x.

de fiecare dat˘ a a s ıntˆ a a a cˆnd o decizie trebuie f˘cut˘. care sunt numite jocuri dinamice. Dac˘ exist˘ juc˘tori care nu au a ın ¸ a a a a informatie perfect˘. considerˆnd o singur˘ jucare a jocului ¸i prea a a s supunˆnd c˘ juc˘torii ˆsi aleg alternativa strategic˘ simultan ¸i independent. Din punctul de vedere al caracterului simetric sau asimetric a al informatiei de care dispun juc˘torii. Forma extensiv˘ a unui a s a joc are un caracter dinamic ˆ ıntrucˆt ilustreaz˘ desf˘¸urarea secvential˘ ˆ a a as ¸ a ın timp a jocului. Informatia privat˘ privind elemente intangibile ˆ situatii stratea ¸ a ın ¸ 51 . Jocurile cu informatie complet˘ nu afi¸eaz˘ asimetrii ¸ a ¸ a s a informationale. Un juc˘tor are informatie ¸ a s a a ¸ perfect˘ cˆnd el ¸tie exact tot ce s-a ˆ amplat pˆn˘ atunci. Informatia imperfect˘ ¸i asimetriile informationale au ¸ ¸ a s ¸ implicatii pentru comportarea strategic˘ a juc˘torilor ¸i pl˘¸ile a¸teptate ¸ a a s at s de juc˘tori. a a a ı¸ a s Jocurile ˆ form˘ normal˘ studiate ˆ paragrafele 2. ¸ a ¸ a O situatie ˆ care un juc˘tor ¸tie ceva ce un alt juc˘tor nu ¸tie.2. am v˘zut c˘ ˆ a a ıntr-un joc ˆ form˘ extensiv˘ juc˘torii ın a a a pot avea informatie perfect˘ ¸i/sau imperfect˘. Ea folose¸te presupunerea c˘ juc˘torii se comport˘ rational. adic˘ iau ˆ a s ¸ a a ın consideratie atˆt cunoa¸terea lor cˆt ¸i posibilit˘¸ile de comportare rational˘ ¸ a s a s at ¸ a ale celorlalti juc˘tori. Asimetriile de informatie se ˆ alnesc frecvent ˆ ¸ ¸ ıntˆ ın situatiile practice. teoria necooperativ˘ a jocurilor dis¸ a a tinge ˆ ıntre dou˘ tipuri de modele: jocuri cu informatie complet˘ ¸i jocuri cu a ¸ as informatie incomplet˘. adic˘ ¸ s a a a ¸ a urmeaz˘ scopuri exogene bine-definite ¸i rationeaz˘ strategic. Mai departe. adic˘ ˆ situatii ˆ care rezultatul este determinat de c˘tre a a ın ¸ ın a actiunile tuturor juc˘torilor ¸i nici-un juc˘tor nu are control complet asupra ¸ a s a situatiei.1 ¸i 2. ˆ paragrafele precedente am studiat jocuri necooperative ˆ form˘ a a In ın a strategic˘ (normal˘) ¸i ˆ form˘ extensiv˘ ˆ care pl˘¸ile corespunz˘toare jua a s ın a a ın at a c˘torilor sunt deterministe ¸i ”common knowledge”.4 sunt de aceea ın a a ın s numite jocuri statice sau jocuri de tip ”one-shot”. cu exceptia posibil˘ a informatiei asimetrice privind actiunile ¸ ¸ a ¸ ¸ juc˘torilor. atunci jocul este un joc cu informatie imperfect˘. ˆ comparatie cu jocurile ın ˆ form˘ extensiv˘.5 Informatie ¸i jocuri necooperative ¸ s Teoria jocurilor necooperative ˆ ıncearc˘ s˘ prezic˘ rezultatul ˆ situatii de dea a a ın ¸ cizie interactiv˘. Jucarea repetat˘ a ın a a a unui joc static (”one-shot”) de un num˘r finit sau infinit de ori are ˆ a un a ıns˘ caracter dinamic ¸i face obiectul de studiu al teoriei jocurilor prin modele s specifice. Forma normal˘ (strategic˘) analizeaz˘ o situatie conflictual˘ a a a ¸ a folosind o descriere concis˘. se nume¸te ¸ ın a s a s s asimetrie de informatie. Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ ¸ a ¸ a a ıntr-un joc necooperativ face o mare diferenta privind ceea ce juc˘torii pot s˘ fac˘ sau ar trebui ¸˘ a a a s˘ fac˘. Un joc are informatie perfect˘ dac˘ fiecare a a a ¸ a a juc˘tor ˆ acel joc are informatie perfect˘.

metode pentru tipuri a s at particulare de jocuri (de tip 2×2. teoria pro¸ a ın gram˘rii liniare ¸i cea a complementarit˘¸ii liniare.gice poate fi modelat˘ prin ˆ a ıncorporarea unor evenimente aleatoare (numite adeseori mut˘ri ale naturii) ˆ specificarea unui joc cu informatie incoma ın ¸ plet˘. jocuri dinamice cu informatie complet˘ ¸i perfect˘. a a a a Reamintim c˘ jocurile statice cu informatie complet˘ sunt modele de a ¸ a forma N. Predictii privind comportarea optimal˘ a ju¸ a c˘torilor se pot obtine folosind notiunea de echilibru Nash ˆ strategii pure a ¸ ¸ ın (echilibru Nash pur) sau ˆ strategii mixte (echilibru Nash mixt).4 sunt jocuri cu informatie complet˘. ¸ a • pi este distributia de probabilitate existent˘ pe multimea Ti a tipurilor ¸ a juc˘torului i. fiind ori indicate explicit ˆ a s ın descrierea jocului. ori pl˘¸ile a¸teptate de juc˘tori (cˆnd ¸ansa joac˘ un rol) at s a a s a care pot fi calculate de toti juc˘torii pe baza descrierii jocului. {ui }i∈N . Tehnici ın folositoare pentru rezolvarea jocurilor statice cu informatie complet˘ sunt: ¸ a eliminarea iterativ˘ a strategiilor (strict) dominate (stochastic). ın ¸ a Am studiat a¸adar urm˘toarele tipuri de jocuri necooperative: jocuri statice s a cu informatie complet˘. ¸ ¸ a • Ti este multimea tipurilor posibile pentru juc˘torul i. Un joc static Bayesian este un model de forma ¸ a N. {pi }i∈N . este o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘. ˆ toate aceste mo¸ a a In dele de jocuri necooperative se presupune c˘ juc˘torii au capacit˘¸i ideale a a at de rationare ¸i comportare strategic˘ ¸i c˘ pl˘¸ile posibil de obtinut de c˘tre ¸ s a s a at ¸ a juc˘tori sunt deterministe ¸i common knowledge. Mos a ¸ a a delele studiate ˆ paragrafele 2. utilizarea a functiilor celui mai bun r˘spuns (ˆ strategii pure sau mixte). {Ki }i∈N . Selectarea ¸ a deciziilor optimale de c˘tre juc˘tori se bazeaz˘ pe principiul c˘ a cˆ¸tiga mai a a a a as multi bani (sau a pierde mai putini bani) este ˆ ¸ ¸ ıntotdeauna mai bine. ˆ cazul In unui joc de tip cost . ˆ care N este multimea juc˘torilor ın ¸ a ¸i pentru fiecare i ∈ N : s • Ai este multimea actiunilor posibile ale juc˘torului i. ¸ a ¸ as a jocuri dinamice cu informatie complet˘ dar imperfect˘. selectarea strategiei optimale se bazeaz˘ pe principiul a c˘ a pl˘ti un cost mai mic e mai bine decˆt a pl˘ti un cost mai mare.1-2. {Xi }i∈N . {Ai }i∈N . m×2 ¸i simetrice). s Modelul de joc static cu informatie incomplet˘. numit joc strategic de ¸ a tip Bayes (”static Bayesian game”). 52 . {Ti }i∈N . Expresia informatie incomplet˘ se refer˘ la jocuri care au mut˘ri ale a ¸ a a a ¸ansei (naturii) care genereaz˘ informatie asimetric˘ pentru juc˘tori. a • ui este functia de utilitate a juc˘torului i (analoag˘ functiei de plat˘ ¸ a a ¸ a Ki ). 2×n.

¸ a Predictii privind comportarea optimal˘ a juc˘torilor pot fi obtinute folosind ¸ a a ¸ conceptul de echilibru Nash perfect pe subjoc. o extensie a notiunii de echilibru Nash. (Jocul investitiei) Doi prieteni trebuie s˘ decid˘ dac˘ s˘ ¸ a a a a investeasc˘ sau nu efort ˆ repararea unui motociclete stricate ce apartine a ın ¸ unuia dintre ei. Modelul de joc dinamic (ˆ form˘ extensiv˘) cu informatie incomplet˘ ın a a ¸ a este o extensie a modelului de joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie comın a a ¸ plet˘ care se bazeaz˘ pe considerarea multimilor de informatie ale juc˘torilor a a ¸ ¸ a ˆ ıncorporˆnd elemente de tip ”belief” (”information set(s) with players’ bea lief”).Conceptul de solutie specific este acela de echilibru Nash de tip Bayes ¸ (”Bayesian Nash equilibrium”). Strategiile corespunzˆnd acestor decizii le not˘m ın a a cu E (pentru cazul cˆnd juc˘torul 1 e egoist) ¸i A (pentru cazul cˆnd el e a a s a altruist). a Recunoa¸tem dac˘ un joc ˆ form˘ extensiv˘ este cu informatie perfect˘ s a ın a a ¸ a sau imperfect˘ privind la multimile de informatie ale juc˘torilor (delimitate a ¸ ¸ a ˆ grafic prin − − −). pentru dou˘ ipostaze diferite. iar cel˘lalt partea ei electric˘. 53 . Figura 2. descris˘ ˆ Exema s ¸ a a ın plul 2. de forma ¸ a N. T. T .22(a)) ¸i a unuia cu informatie incomplet˘ ¸ a s ¸ a (Figura 2. Unul a a ın poate repara partea mecanic˘ a motocicletei.22 ilustreaz˘ deosebirea dintre forma extensiv˘ a unui joc a a cu informatie complet˘ (Figura 2.26. {Xi }i∈N . Astfel. valabile ambilor juc˘tori. Am v˘zut c˘ echilibrele Nash perfecte pe subjoc pot fi dea a terminate folosind metoda inductiei ˆ ¸ ınapoi pe baza formei extensive a jocului sau pe baza formelor normale ale jocului initial ¸i ale tuturor subjocurilor ¸ s sale. a a a Presupunem c˘ motocicleta e proprietatea juc˘torului 1. dup˘ repararea motocicletei. modelul de joc dinamic cu informatie complet˘ poate fi considerat ¸ a ca o extensie a modelului de joc static cu informatie complet˘.26. care selecteaz˘ dintre echilia brele Nash ale jocului (ˆ form˘ normal˘) corespunz˘tor doar pe cele care ın a a a sunt ”credibile”.22(b)) ce modeleaz˘ o aceea¸i situatie strategic˘. ¸ Reamintim c˘ jocurile dinamice cu informatie complet˘ (¸i perfect˘ sau a ¸ a s a imperfect˘) sunt modele de forma N. o va a a a a a folosi singur sau ˆ comun. ¸ s s s a juc˘torul 1 are posibilitatea s˘ decid˘ dac˘. dat fiind c˘ dup˘ aceea ar putea-o folosi ˆ comun. Intrucˆt arborele jocului ˆ form˘ extensiv˘ contine a ın a a ¸ toat˘ informatia necesar˘ pentru determinarea strategiilor tuturor juc˘toa ¸ a a rilor. pe lˆng˘ a a a a actiunile posibile I (investe¸te) ¸i N (nu investe¸te). unde T este arborele jocului. a Exemplul 2. unde Xi este multimea strategiilor juc˘torului i (planuri ¸ a complete de actiune ale juc˘torului i de-a lungul arborelui T al jocului).

a s a a Pl˘¸i posibile pentru acest joc cu informatie complet˘ sunt date ˆ Figura at ¸ a ın 2.Evident.22: Jocul investitiei ¸ 54 . (a) (b) Figure 2. ambii juc˘tori ¸tiu c˘ juc˘torul 1 poate fi egoist sau altruist.22 (a).

¸i C (pentru tip s s cooperant) cu probabilitate mai mic˘. Acesta este o extensie a conceptului de perfect echilibru pe subjoc. Un echilibru perfect de tip Bayes poate fi de asemenea considerat ca o extensie a notiunii de echilibru Nash de tip Bayes. ¸ ¸ ¸ a Principiile de rationalitate ¸i cunoa¸terea de c˘tre juc˘tori a posibilit˘¸ilor ¸ s s a a at de rationare ale juc˘torilor joac˘ un rol fundamental ˆ teoria necooperativ˘ ¸ a a ın a ˆ teoria jocurilor necooperative se presupune curent c˘ regulile a jocurilor. Ei pot fi: a ın ¸ • Incerti cu privire la parametrii obiectiv ai mediului (”environment”) ˆ ¸ ın care actioneaz˘. o modelare mai realist˘ a situatiei ca a s a ¸ un joc se face considerˆnd natura ca un juc˘tor cu dou˘ strategii: O (pentru a a a tip obi¸nuit) cu probabilitate mai mare. s ¸ a Conceptul de solutie specific jocurilor dinamice cu informatie incomplet˘ ¸ ¸ a este acela de echilibru perfect de tip Bayes (”perfect Bayesian equilibrium”). Jocul dinamic cu informatie incomplet˘ corespunz˘tor a a ¸ a a jocului dinamic cu informatie complet˘ din Figura 2. ın Un joc ˆ form˘ extensiv˘ cu informatie incomplet˘ este un tiplet de ın a a ¸ a forma N. spre exemplu 3/4. Ca urmare. fiindc˘ natura genereaz˘ informatie asimetri¸ a a a ¸ c˘ pentru juc˘tori. {Xi }i∈N . In a jocului sunt cunoscute perfect de c˘tre toti juc˘torii ¸i c˘ abilitatea juc˘toa ¸ a s a a rilor de a analiza jocul este ideal˘. ¸ ¸ a • Incerti cu privire la modul de rationare a celorlalti juc˘tori. Jocul obtinut este a ¸ unul cu informatie incomplet˘. ¸ a ın • Incerti cu privire la actiunile (posibil nedeterministe ale) altor juc˘tori.22 (a) este reprezentat ¸ a ˆ Figura 2. ¸i pentru fiecare i ∈ N. participantii ˆ ¸ ıntr-o situatie de interactiune strategic˘ trebuie s˘ ¸ ¸ a a fac˘ decizii ˆ conditii de incertitudine. unde N este multimea juc˘torilor. T . adic˘ fiecare juc˘tor ¸ s ınt a a 55 .Situatia analizat˘ poate fi descris˘ mai precis luˆnd ˆ consideratie faptul ¸ a a a ın ¸ c˘ majoritatea indivizilor sunt. T este ansamblul ¸ a multimilor de informatie (continˆnd informatia de tip ”belief”) ale juc˘tori¸ ¸ a ¸ a lor. ˆ a ın s ınclinati s˘ pun˘ intere¸ a a sele individuale mai presus de cele colective (induse de cooperare) ¸i care s e tipul fiec˘rui individ particular depinde de fapt de natur˘. fiecare individ a a cunoscˆndu-¸i propriul tip. Xi este multimea strategiilor juc˘torului i. Este common knowledge c˘ toti juc˘torii a a ¸ a sunt rationali ¸i ˆ ¸eleg perfect jocul care este jucat.22 (b). ˆ mod obi¸nuit. ¸ a • Imperfect informati asupra evenimentelor ce pot ap˘rea ˆ joc. spre exemplu 1/4. ¸ Adesea.

Nu numai cunoa¸terea de c˘tre un juc˘tor a unui parametru a s a a exogen. ¸. Jocurile cu rationalitate a ¸ limitat˘ (”bounded rationality”) fac de asemenea obiectul de studiu al teoriei a jocurilor. s a s a a s s Optimalitatea comport˘rii juc˘torilor se bazeaz˘ pe cunoa¸terea pe care o a a a s au juc˘torii.cunoa¸te jocul. ci ¸i cunoa¸terea sa despre cunoa¸terea celorlalti juc˘tori joac˘ un s s s ¸ a a rol. ˆ cele mai multe situatii s ın In ¸ practice o asemenea presupunere nu este realist˘.d. 56 .m. ceea ce asigur˘ ˆ a¸area instantanee a jocului a a ınv˘t ¸i selectarea ˆ timp real a strategiei optimale. ˆ modelele de joc studiate se presupune c˘ posibilit˘¸ile de rationare ale In a at ¸ juc˘torilor sunt nelimitate.a. fiecare juc˘tor ¸tie c˘ fiecare juc˘tor cunoa¸te jocul.

unde N ={1. numite ¸i jocuri ˆ forma functiei caracteris¸ a at s ın ¸ tice. Acest model teoretic de joc cooperativ a fost introdus de c˘tre John a von Neumann ¸i Oskar Morgenstern (1944) pornind de la forma strategic˘ a s a jocurilor cu utilit˘¸i transferabile (adic˘ utilit˘¸i care sunt liniare ˆ bani). Un joc ˆ form˘ strategic˘ sau ˆ form˘ coalitional˘ este ın a a ın a ¸ a cooperativ dac˘ juc˘torii pot face acorduri ferme (”binding agreements”) a a privind alegerea strategiilor sau distributia pl˘¸ilor. In a a a ful 3.3. n} este multimea finit˘ a ¸ ¸ a ¸i nevid˘ a juc˘torilor. Fora mele de reprezentare a jocurilor folosite ˆ aceste modele sunt forma strateın gic˘ ¸i forma coalitional˘..2 introduce notiuni de baz˘ ˆ teoria jocurilor ¸ a ın 57 . ˆ paragrafele a s In 3.2 .3 JOCURI COOPERATIVE Acest capitol este dedicat modelelor din teoria cooperativ˘ a jocurilor. Un acord (sau contract) este ferm dac˘ nerespectarea lui conduce la penaliz˘ri a a ˆ paragramonetare. chiar dac˘ aceste acor¸ at a duri nu sunt specificate de regulile jocului sau implicate de acestea. . ˆ a Intr-un joc cooperativ ˆ ın form˘ strategic˘ juc˘torii ˆsi coreleaz˘ strategiile pure sau folosesc strategii a a a ı¸ a corelate. Paragraful 3. f˘r˘ nici o referire la a a ¸ aa un joc strategic.. fapt care ˆ ˆ ıi ımpiedic˘ pe juc˘tori s˘ nu-l respecte. iar notiunea de coalitie (grup de juc˘tori) joac˘ a s ¸ a ¸ ¸ a a un rol central.2-3.5 sunt dedicate jocurilor cooperative ˆ form˘ ın a coalitional˘ cu pl˘¸i laterale. Paragrafele 3. at a at ın Valoarea fiec˘rei coalitii S ⊆ N .1 introducem jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ ¸i ar˘t˘m c˘ orice ın a as aa a joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) poate fi jucat ”cooperativ” ın a a a dac˘ acordurile ferme ˆ a ıntre juc˘tori sunt permise. ˆ ¸ a ıntrucˆt ˆ multe situatii de interactiune strategic˘ a ın ¸ ¸ a unde cooperarea ˆ ıntre juc˘tori este posibil˘ ¸i benefic˘ (adic˘ conduce la a a s a a sporirea cˆ¸tigurilor sau diminuarea costurilor) functia caracteristic˘ poate as ¸ a fi construit˘ direct. 2.. din descrierea neformal˘ a situatiei.5 consider˘m functia caracteristic˘ (coalitional˘) a unui joc cooperativ a ¸ a ¸ a ca o notiune primar˘. S ¸i N \ S. ˆ s a a ıntr-un joc strategic cu utilit˘¸i transferabile este vaat loarea sa maxim˘ ˆ jocul de dou˘ persoane cu sum˘ nul˘ unde adversarul a ın a a a lui S este N \ S (ansamblul juc˘torilor care nu sunt membri ai coalitiei S) ¸i a ¸ s strategii corelate sunt folosite de ambii juc˘tori.

3¸ ın 3. ın a ¸ a 3. ea nu poate conduce la acorduri ferme ˆ a ıntre juc˘tori privind a alegerea strategiilor sau distribuirea pl˘¸ilor. fiecare dintre ei putˆnd folosi una din dou˘ strategii: a a a R – recunoa¸te crima f˘cut˘ – ¸i N – nu o recunoa¸te. Jucarea cooperativ˘ a ın ¸ ın a unui joc ˆ form˘ strategic˘. coloana 1) ˆ Figura ın 58 . chiar ¸i a a a a s ˆ situatia ˆ care jocul are un echilibru Nash unic. σ-valoarea ¸i τ -valoarea (Tijs. 1953). care joac˘ ˆ cadrul acestei teorii un rol similar cu cel al a ın notiunii de echilibru Nash ˆ teoria jocurilor necooperative.6 analiz˘m rolul comunic˘rii ˆ AL-valoarea (Tijs. Pl˘¸ile din jocul bimatriceal din Figura 2. 1969) ¸i s s ˆ paragraful 3.5 sunt dedicate conceptelor de solutie de tip ”single-valued” cu rol predo¸ minant ˆ teoria jocurilor cooperative. Chiar dac˘ comunicarea ˆ a ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului nu e interzis˘. acordurile ferme (contractele) ¸i pl˘¸ile laterale sunt interzise prin regulile s at jocului. Sunt mentionate unele clase ın ¸ ¸ de jocuri cooperative cu restrictii de comunicare ˆ ¸ ıntre juc˘tori ¸i jocuri cu a s ˆ asimetrii informationale. 1981). Rezolvarea jocurilor necooat perative s-a f˘cut folosind notiunea de echilibru Nash ¸i variante ale sale. doi suspecti de crim˘ ˆ a unui joc. a¸a cum am v˘zut ˆ paragraful 2. un profil strategic corespunz˘tor s s a ın a unui echilibru Nash pur ˆ jucarea necooperativ˘ a unui joc ar putea s˘ nu ın a a ofere cea mai avantajoas˘ alternativ˘ de plat˘ tuturor juc˘torilor. In ¸ a ınchi¸i s pentru un conflict minor ¸i pu¸i ˆ celule separate sunt interogati (sepas s ın ¸ rat) f˘cˆndu-li-se promisiunea de gratiere ˆ caz de recunoa¸tere a crimei ¸i a a ¸ ın s s denuntare a complicelui. Jucarea necooperativ˘ s a a s s a a acestui joc conduce la echilibrul Nash (unic). (linia 1. incluzˆnd notiunea de sˆmbure ın ¸ a ¸ a (Gillies. 2005). este un exemplu clasic ın pentru evidentierea diferentelor dintre jucarea necooperativ˘ ¸i cooperativ˘ ¸ ¸ as a ˆ jocul ”Dilema prizonierilor”.1. ˆ care comuniIn s ın carea ˆ ıntre juc˘tori ˆ a ınainte de ˆ ınceperea jocului (”pre-play communication”). ın s 1953). Incheiem capitolul cu o privire global˘ asupra mo¸ a delelor teoriei jocurilor cooperative ˆ form˘ coalitional˘. Paragrafele 3. ˆ situatia cˆnd acordurile ferme ˆ ın a a ın ¸ a ıntre juc˘tori a sunt permise (explicit sau implicit) poate ˆ atura acest inconvenient.4 (b) sunt ¸ at anii de ˆ ınchisoare ce ˆ a¸teapt˘ pe cei doi detinuti pentru diferitele situatii de ıi s a ¸ ¸ ¸ comportare strategic˘. Jocul ınl˘ ”Dilema prizonierilor”. ¸i anume: valoarea Shapley (Shapley. In a a ıntre juc˘tori ¸i al informatiei disponibile juc˘torilor ˆ cadrul teoriei jocurilor a s ¸ a ın cooperative ˆ forma functiei caracteristice.1 Jocuri cooperative ˆ forma strategic˘ ın a ˆ capitolul 2 am studiat ¸i rezolvat jocuri necooperative.cooperative ˆ forma functiei caracteristice. reprezentat ˆ Figura 2. a ¸ s Totu¸i. nucleolul (Schmeidler.4 (b).

o solutie optimal˘ ¸i o distributie echitabil˘ as ¸ as ¸ a a pl˘¸ii totale maxime ar putea fi calculate de c˘tre un arbitru impartial ¸i at a ¸ s onest. coloana a 2) din Figura 2.1. ca a a a ¸ a valoarea maxim˘ a elementelor matricei A + B. care este echitabil˘ (”fair”) pentru ambii a juc˘tori. anume cˆte un singur an de a ¸ at a ˆ ınchisoare.18. la schema de divizare 3-3.4 (b). Dac˘ e posibil. ˆ a Intr-un joc bimatriceal (A. a ıl a 2. ˆ jucarea necooperativ˘ a acesIn a tui joc. adic˘ un profil strategic care asigur˘ o plat˘ toa ¸ a a a a tal˘ maxim˘. Jucarea cooperativ˘ a acesa a s a tui joc va conduce.4 (b). Dac˘ profilul stratea a a a gic care corespunde pl˘¸ii totale maxime P d˘ prea mult unui juc˘tor. Totu¸i.2. aceasta reprezint˘ avantajul a a relativ pe care juc˘torul 1 ˆ are asupra juc˘torului 2. care asigur˘ juc˘torilor pl˘¸i egale cu cˆte 5 ani de ˆ a a at a ınchisoare. Consider˘m acum a jocul de tip ”ultimatum” din Exemplul 2. ¸i o distributie echitabil˘ pentru toti juc˘torii a acestei pl˘¸i a a s ¸ a ¸ a at maxime. a Exemplul 3. a 3. urmˆnd urm˘toarea procedur˘: a a a 1. s ambii juc˘tori ar putea obtine ”pl˘¸i” mai bune. Ilustr˘m aplicarea procedurii descrise mai sus considerˆnd a a dou˘ jocuri bimatriceale: jocul (A1 . notat˘ cu P . a ˆ jucarea cooperativ˘ a unui joc (de tip cˆ¸tig) ˆ form˘ strategic˘ se In a as ın a a caut˘ o solutie optimal˘. Se determin˘ plata total˘ maxim˘ posibil de obtinut. O asemenea distributie ar trebui s˘ ia ˆ consideratie pozitiile de ¸ a ın ¸ ¸ negociere ale juc˘torilor (care sunt diferite de abilit˘¸ile lor de negociere) a at ¸i/sau posibilitatea efectu˘rii de pl˘¸i laterale ˆ s a at ıntre juc˘tori. B) (de tip cˆ¸tig). B1 ) cu ν1 =3 ¸i P1 =5 care corespunde a s unui profil strategic care asigur˘ juc˘torului 1 plata 4 ¸i juc˘torului 2 plata a a s a 59 . dac˘ ar alege (de comun acord) profilul strategic (linia 2. prin corelarea strategiilor lor pure. at a a atunci (pentru a p˘stra cooperarea ¸i plata P ) acel juc˘tor ar trebui s˘ a s a a fac˘ o plat˘ lateral˘ (oferind celuilalt juc˘tor parte din plata sa) astfel a a a a ˆ at s˘ se obtin˘ o ˆ artire a pl˘¸ii P care p˘streaz˘ avantajul relativ ıncˆ a ¸ a ımp˘ ¸ at a a al juc˘torului 1. juc˘torul 2 este de fapt fortat s˘ accepte oricare dintre propunerile a ¸ a juc˘torului 1 fiindc˘ altfel nu prime¸te nimic. se ˆ a ımparte plata total˘ maxim˘ P astfel ˆ at juc˘torul a a ıncˆ a 1 prime¸te ν unit˘¸i valorice mai mult decˆt juc˘torul 2 (adic˘ se s at a a a p˘streaz˘ avantajul relativ ν al juc˘torului 1). Se determin˘ valoarea ν a jocului A − B. prin acordul juc˘torilor asupra diviziunii celor 6 unit˘¸i a at valorice.

{Xi }i∈N . T astfel ˆ at ∅ = S. Presupunem c˘ acordurile ferme ˆ a a ın a ıntre juc˘tori sunt a 60 i∈S . P =2 ¸i distributia pl˘¸ilor pentru profilul strategic care s ¸ at asigur˘ plata total˘ 2 este (1. ˆ cele ce urmeaz˘. juc˘torul a ¸˘ a In a 2 trebuie s˘ fac˘ o plat˘ lateral˘ de 2 unit˘¸i valorice c˘tre juc˘torul 1. Fie S o submultime nevid˘ de juc˘tori (coalitie). ν=0. t a a ¸ a cu proprietatea Σ(S ∪ T )⊇Σ(S)×Σ(T ) pentru toti S. ¸ ıncˆ T ⊆N. introducem notiunea de joc cooperativ ˆ form˘ strateIn a ¸ ın a gic˘ ¸i ata¸am fiec˘rui joc necooperativ ˆ form˘ normal˘ (strategic˘) jocul as s˘ a ın a a a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ corespunz˘tor. elementul minim al matricii A + B va fi selectat. {ui }i∈N . {Ki }i∈N . unde. ¸i jocul (A2 . Evident. genereaz˘ un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin considerarea strategiilor a ın a a corelate. (Σ(S))∅=S⊆N . pentru fiecare i ∈ N. a Orice joc necooperativ finit ˆ form˘ normal˘ (strategic˘).1. S ∩ T = ∅. B2 ). ui : Σ(N ) −→ IR este functia de plat˘ ¸ a a juc˘torului i. Aceast˘ distributie e echitabil˘ pentru ambii a a a ¸ a juc˘tori. a a a a at a a pentru a respecta avantajul relativ al juc˘torului 1 fata de el. Observ˘m c˘ pentru jocul a a s a a a (A1 . ın a a a N. pentru fiecare submul¸ as a a ¸ime nevid˘ S de juc˘tori.1) corespunz˘toare profilului strategic optimal este ¸ a rezonabil˘ pentru ambii juc˘tori fiindc˘ ea ˆ a a a ıncorporeaz˘ avantajul relativ a al juc˘torului 1 fata de juc˘torul 2. ˆ acest ın caz. Pentru jocul ”Dilema prizonierilor”. Σ(S) este multimea nevid˘ a strategiilor lui S. O strategie core¸ a a ¸ lat˘ pentru S este o distributie de probabilitate pe XS = a ¸ Xi . ˆ jocul ”Dilema prizonierilor” juc˘torii nu pot face pl˘¸i a ın a at laterale. B2 ) cu ν2 =1 ¸i P2 =5 care corespunde unui profil strategic care s s d˘ juc˘torului 1 plata 1 ¸i juc˘torului 2 plata 4. jucarea a ¸˘ cooperativ˘ a jocului bimatriceal (A2 . B2 ) conduce ˆ final la plata 3 pentru a ın juc˘torul 1 ¸i plata 2 pentru juc˘torul 2. B1 ) distributia (4.1). a s a Evident. unde: N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. ın a a a Un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ este un triplet ın a a N. Not˘m cu a Σ(S) multimea tuturor strategiilor corelate pentru S ¸i cu σS o strategie core¸ s lat˘ arbitrar˘ ˆ Σ(S). Astfel. procedura descris˘ mai sus poate fi aplicat˘ de asemenea unui joc a a bimatriceal de tip cost cu modificarea pasului 2 al procedurii. ˆ cazul jocului (A2 .

v . 3. unde N este multimea as ¸ N finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor. pl˘nuiesc s˘ deschid˘ ˆ a a a ımpreun˘ o ˆ a ıntreprindere mic˘ pentru a fabrica un produs care necesit˘ pe unitate o unitate din maa a teria prim˘ A ¸i dou˘ unit˘¸i din materia prim˘ B ¸i se poate vinde cu 50 a s a at a s 61 . B3 = 9. Pentru fiecare i ∈ N . A3 = 5.2. cu v(∅)=0. modelate ˆ capitolul 2 ca jocuri necooperative. Jua a carea cooperativ˘ a jocului ”Dilema prizonierilor” corespunde astfel unui joc a cooperativ ˆ form˘ strategic˘ ˆ care profilurile strategice pure sunt alese ın a a ın prin acordul juc˘torilor. este cel ˆ care pentru fiecare coalitie nevid˘ S consider˘m a ın ¸ a a Σ(S)=XS . obtinut pornind de la ın a a ¸ un joc necooperativ ˆ form˘ strategic˘ prin admiterea acordurilor ferme ın a a ˆ ıntre juc˘tori. ceea ce corespunde corel˘rii strategiilor pure ale juc˘torilor. situatii de interactiune strategic˘ ˆ care juc˘torilor li se interzicea ¸ ¸ a ın a ˆ ıncheierea acordurilor ferme. Exemplul 3. posesori ¸ ın de materii prime de tip A ¸i B ˆ cantit˘¸ile A1 = 0. adesea de forma N ={1. v(S) reprezint˘ cˆ¸tigul pe care S ˆ poate t a a as ıl obtine prin cooperarea membrilor s˘i (f˘r˘ ajutorul nici-unui alt juc˘tor din ¸ a aa a afara lui S)..2 Jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice ın ¸ ¸i sˆmburele s a Situatii practice ˆ care p˘rtile implicate pot s˘-¸i sporeasc˘ cˆ¸tigurile sau ¸ ın a¸ as a as s˘-¸i reduc˘ costurile prin cooperare pot fi modelate adesea folosind jocuri as a cooperative ˆ forma functiei caracteristice (cu pl˘¸i laterale) de tip cˆ¸tig ın ¸ at as sau de tip cost. a 3. Trei prieteni. Un joc cooperativ de tip cˆ¸tig este o pereche N. 2. A2 = 1. ın pot fi modelate ca jocuri cooperative ˆ form˘ strategic˘ dac˘ restrictiile ın a a a ¸ initiale privind comunicarea ¸i cooperarea ˆ ¸ s ıntre juc˘tori sunt ridicate. iar v : 2 −→ IR as a a este functia caracteristic˘ (coalitional˘).permise ¸i orice strategie corelat˘ σS pentru S = ∅ cu |S|=2 este sprijinit˘ s a a printr-un acord ferm ˆ ıntre membrii lui S. n}.. consider˘m a functia de plat˘ ui : Σ(N ) −→ IR. ¸ s ¸ Astfel. B2 = 1. definit˘ prin ¸ a a ui (σN )= x∈XN σN (x)Ki (x) pentru toti σN ∈ Σ(N ) ¸i toti i ∈ N. 2. .. s ın at B1 = 3. unde pentru fiecare coali¸ a ¸ a N ¸ie (grup de juc˘tori) S ∈ 2 \{∅}. etichetati ˆ continuare cu 1. Un a caz particular de joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘.

19). v({1. 2.1) v(S) := i∈S c({i}) − c(S). Cele trei familii trebuie s˘ decid˘ s a a dac˘ coopereaz˘ sau nu ˆ vederea reducerii costurilor ¸i. a a a ımp˘ ¸ Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi util˘ pentru rezolvarea acestei problea a me prin modelarea situatiei ca un joc cooperativ de tip cost ¸i folosirea unui ¸ s concept de solutie considerat rezonabil de c˘tre toate cele trei familii. a ¸ v({1.3. a c({2. pentru toti S ∈ 2N . ˆ situatia ˆ care a a ın s ın ¸ ın decid s˘ coopereze. ¸ Exemplul 3. Situatia descris˘ poate fi modelat˘ ca un joc a c˘rui functie ca¸ a a a ¸ racteristic˘ este v(∅) = v({1}) = v({2}) = 0.3 modeleaz˘ ca un joc cooperativ de tip cost o situatie privind instaa ¸ larea unor sisteme de alarm˘ ˆ apartamente. 3})=110 ¸i c({1. 3}) = 300. 3})=60 ¸i v({1. v({1. c({2})=90. c(S) reprezint˘ a ¸ a costul pe care S trebuie s˘-l pl˘teasc˘ dac˘ membrii ei coopereaz˘. unde pentru fiecare coalitie S ∈ 2N \{∅}. 3}. 3})=70. Cooperarea micilor ˆ ıntreprinz˘tori poate genera cˆ¸tiguri. 3}) = v({2. Orice joc cooperativ de tip a ın cost genereaz˘ un joc cooperativ de tip cˆ¸tig. cˆ¸tigul v(S) obtinut prin cooperare reprezint˘ economiile reaas ¸ a lizate de S prin reducerea costurilor ca urmare a cooper˘rii membrilor s˘i ¸i a a s v(∅)=0. c(∅)=0. 3})=130. c . Economiile realizate de s cele trei familii prin cooperarea lor sunt descrise prin jocul de tip cˆ¸tig coresas punz˘tor (obtinut folosind formula (3. 2})=130.lei pe unitate. v({3}) = 200. c({1. Exema a a a a plul 3. v({1. trebuie s˘ cad˘ de acord asupra ˆ artirii costului total. Firma le face o ofert˘ cu cosa s a a turi pentru contracte individuale. Un concept de solutie din teo¸ ria cooperativ˘ a jocurilor poate fi apoi folosit pentru a propune o distributie a ¸ a celor 300 unit˘¸i valorice ˆ at ıntre cei trei ˆ ıntreprinz˘tori (vezi Exemplul 3. Trei familii care locuiesc ˆ acela¸i bloc de locuinte vor s˘-¸i ın s ¸ as instaleze sisteme de alarm˘ cu aceea¸i firm˘. a v({1. 2. N ={1. 2. costuri pentru contracte pentru cˆte dou˘ a a familii ¸i costul pentru un contract colectiv. c({3})=80. adic˘ : a (3. dar a as ei vor intra ˆ aceast˘ afacere numai dac˘ vor c˘dea de acord asupra moduın a a a lui de distribuire a cˆ¸tigului total. c({1. s 62 . v({2. Teoria cooperativ˘ a jocurilor poate fi as a folositoare. a Un joc cooperativ de tip cost este o pereche N. 3}) = 250. 2.1)): v(∅)=v({1})=v({2})=v({3})=0. cu c({1})=100. 2}) = 50. Pentru ¸ a situatia descris˘. unde N este multimea ¸ finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i c : 2N −→ IR este functia coalitional˘ (caracas a a s ¸ ¸ a teristic˘) cu c(∅)=0. 3})=140. 2})=60. Evident. 3})=110. unde pentru fiecare coalitie a as ¸ S ∈ 2N \{∅}. iar oferta firmei genereaz˘ functia coalitiona¸ a a ¸ ¸ l˘ c.

v(∅)=0 ¸i s a ¸ s v(N )=1. Exemplul 3.2} + 70u{1.ˆ Intr-un joc cooperativ de tip cˆ¸tig juc˘torii urm˘resc maximizarea cˆ¸as a a as tigurilor. iar ˆ ıntr-un joc de tip cost ei urm˘resc minimizarea costurilor (sau. Presupunˆnd c˘ parlamentul const˘ din ın a a a 100 membri. Interpretarea unui joc unanim uT este c˘ un cˆ¸tig (sau o economie la costuri) a as de o unitate valoric˘ poate fi obtinut dac˘ ¸i numai dac˘ toti juc˘torii din a ¸ as a ¸ a N coalitia T sunt implicati ˆ cooperare.3} + 60u2. inclusiv pentru trecerea legilor ˆ parlament. Orice joc v ∈ G poate fi exprimat ¸ ¸ ın ca o combinatie liniar˘ de jocuri unanime de forma ¸ a (3. un spatiu ¸ ¸ ¸ ¸ liniar (2n − 1)–dimensional. s ınt O reprezentare geometric˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caraca ın ¸ teristice identific˘ un joc N. Consider˘m urm˘toarele situatii de votare: votare prin a a ¸ majoritate simpl˘ (jum˘tate plus 1) ¸i votare cu majoritate minim˘ fixat˘ ¸i a a s a as un grup cu putere veto. cu un vector (punct) a n ˆ IR2 −1 . T ∈2N \{∅} Exemplul 3. maximizarea economiilor ˆ jocul de tip cˆ¸tig asociat jocului de ın as ˆ cele de urmeaz˘.5. In a ınt as ¸i prin N. Multimea ¸ a ¸ a ¸ N G a functiilor coalitionale v cu multimea juc˘torilor N formeaz˘. ˆ mod normal. v vom subˆ ¸elege un joc de tip cˆ¸tig tip cost).3 se poate scrie sub forma v = 60u{1. c vom subˆ ¸elege un joc de tip cost. T ∈ 2N \ {∅}. prin N. ale c˘rui componente sunt valorile functiei caracteristice pentru ın a ¸ n o ordine fixat˘ a celor 2 − 1 coalitii nevide de juc˘tori. a ¸ a In un joc este identificat cu functia sa caracteristic˘ (coalitional˘). Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ ın a ¸ a 63 . pentru a trece o lege prin parlament sunt necesare cel putin 51 ¸ de voturi ˆ favoarea legii supuse votului. Jocurile unanime sunt un caz special de jocuri simple.2.3) v= cT uT . ˆ raport ¸ ¸ ¸ a a ın cu adunarea ¸i ˆ s ınmultirea cu un scalar a functiilor coalitionale.2) uT (S)= 1 dac˘ T ⊆S. O baz˘ interesant˘ a acestui spatiu liniar este a a ¸ multimea jocurilor unanime uT . 1} pentru toti S ∈ 2N \ {∅}. Primul tip de votare este folosit frecvent. a 0 altfel. care sunt definite prin ¸ (3. c cu |N |=n. v sau N.3} . Un joc v ∈ GN se nume¸te simplu dac˘ v(S) ∈ {0.4. cu cT = S:S⊆T (−1)|T |−|S| v(S). Jocul v din Exemplul 3. a echivalent.3 − 60u{1.

1)-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru fiecare i ∈ N ¸i v(N )=1. Un joc v ∈ GN se nume¸te subaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≤ v(S) + v(T ) s a pentru toti S. O coalitie S ∈ 2N \ {∅} se zice c˘ are ¸ a putere veto dac˘ v(T )=0 pentru toti T astfel c˘ S ⊆ T. Aceast˘ situatie poate fi modelat˘ prin jocul simplu v definit pentru a ¸ a N fiecare S ∈ 2 \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ |S| ≥ 9 ¸i {1. Cele mai multe jocuri ¸ cooperative de tip cost care apar prin modelarea situatiilor reale sunt jocuri ¸ subaditive. 1971) dac˘ v(S ∪ T ) + v(S ∩ T ) ≥ v(S) + v(T ) pentru toti S. orice joc convex este un joc superaditiv. Al doilea de tip de votare e folosit ˆ Consiliul s ın Natiunilor Unite care e format din 15 membri dintre care 5 membri. pena In tru fiecare i ∈ N . este un joc veto a ¸ (coalitia {1.3). Un joc a ¸ v ∈ GN este (0. 4. Un joc v ∈ GN se nume¸te aditiv dac˘ v(S ∪ T )=v(S) + v(T ) s a pentru toti S. Un joc v ∈ G se nume¸te superaditiv dac˘ v(S ∪ T ) ≥ s a v(S) + v(T ) pentru toti S. contributia In s ¸ marginal˘ a lui i la S este Mi (S. Jocul de votare a a ¸ corespunzˆnd Consiliului Natiunilor Unite. ¸ ˆ jocul v ∈ GN .prin jocul simplu v definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v(S)=1 dac˘ a |S| ≥ 51 ¸i v(S)=0. 2. este un joc convex. a ¸ Jocurile aditive formeaz˘ un subspatiu liniar n-dimensional al spatiului liniar a ¸ ¸ N N G . au putere veto ¸i unde pentru a vota o lege sunt necesare s cel putin 9 voturi pro incluzˆnd voturile pro ale tuturor membrilor cu putere ¸ a veto. 4. Un joc v ∈ GN se nume¸te convex (Sha¸ s pley. 5. etichetati ¸ ¸ aici cu 1. din Exemplul 3. v) := v(S)−v(S\{i}). Cele mai multe jocuri cooperative de tip cˆ¸tig care apar prin modelarea situatiilor reale sunt as ¸ N jocuri superaditive. 2. Un joc aditiv este determinat de c˘tre ¸ a n vectorul a=(v({1}). a s N Un joc v ∈ G se nume¸te monoton dac˘ v(S) ≤ v(T ) pentru toti S.. 4. pentru fiecare S ∈ 2N ¸i pentru fiecare i ∈ S.. Un joc v ∈ G se nume¸te neesential dac˘ el este un joc aditiv. 3. 3. T ∈ 2N s a ¸ N cu S⊆T. a s s altfel. Un joc se nume¸te a ¸ a s N joc veto dac˘ exist˘ o coalitie S ∈ 2 \ {∅} cu putere veto. ˆ particular. conform cu ¸ a ¸ formula (3. Un joc v ∈ GN este 0-normalizat dac˘ v({i})=0 pentru toti i ∈ N. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. 5}⊆S ¸i v(S)=0. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. T ∈ 2N cu S ∩ T = ∅. v({n})) ∈ IR ˆ ıntrucˆt v(S)= ai pentru toti S ∈ 2N . Un joc care se exprim˘ a ca o combinatie liniar˘ cu coeficienti pozitivi de jocuri unanime. Un joc v ∈ G se nume¸te nenegativ dac˘ pentru orice S ∈ 2N s a avem v(S) ≥ 0. v) := ¸ a 64 i∈N i∈S . 5} are putere veto). altfel. Un s ¸ a N joc v ∈ G se nume¸te N -esential dac˘ v(N ) > s ¸ a v({i}). . T ∈ 2N . contributia marginal˘ a lui i la N este Mi (N. 3.5. a ¸ Evident. 2.

. Putem considera c˘ w se obtine ¸ a ¸ din v prin urm˘toarele transform˘ri: (i) unitatea valoric˘ este schimbat˘. O colectie B de coalitii S ∈ 2 \ {∅} este o colectie balansat˘ ¸ ¸ ¸ a N (echilibrat˘) dac˘ exist˘ o aplicatie balansat˘ λ astfel ˆ at B={S ∈ 2 \{∅} | a a a ¸ a ıncˆ λ(S) > 0}. αSj > 0. adic˘ a v(N ) − v(S) ≥ i∈N \S Mi (N.. S2 . O colectie balansat˘ se nume¸te colectie balansat˘ minimal˘ dac˘ ¸ a s ¸ a a a nu contine o alt˘ colectie balansat˘. astfel ˆ at pentru toti i ∈ N. ¸ Multimea GN a jocurilor cooperative de n persoane poate fi partitionat˘ ¸ ¸ a ˆ clase echivalent˘ ˆ raport cu o relatie de echivalenta strategic˘. k. a a a a αSj =1.v(N )−v(N \{i}).. Un joc v ∈ GN se nume¸te a s s balansat (echilibrat) dac˘ pentru orice aplicatie balansat˘ λ : 2N \{∅} −→ IR+ a ¸ a λ(S)v(S) ≤ v(N ). Jocul w este strategic echivalent cu jocul v dac˘ ın ¸a s a N exist˘ k > 0 ¸i un joc aditiv a ∈ G astfel c˘ w(S)=kv(S) + a(S).8 care a fost demonstrat˘ independent de Bondareva (1963) ¸i Shaa s N pley (1967).. . O aplicatie λ : 2N \{∅} −→ IR+ se nume¸te aplicatie balansat˘ a ¸ s ¸ a (echilibrat˘) dac˘ a a λ(S)eS =eN . Pentru cele mai multe concepte de solutie este a ¸ suficient s˘ ne ocup˘m de un singur joc ˆ a a ıntr-o anumit˘ clas˘ de echivalent˘ a a ¸a 65 i∈S . a a a a unde rata de schimb este k. dou˘ jocuri v. ıncˆ ¸ j|i∈Sj sunt ponderi asociate la fiecare coalitie Sj (aceste ponderi sunt unic deter¸ minate pentru colectii balansate minimale)... αSk ∈ IR.... Jocurile convexe ¸i jocurile big boss sunt cazuri speciale de jocuri balansate. O colectie B={S1 . unde eS este vectorul caracteristic al S∈2N \{∅} lui S. ˆ jocul w fiecare juc˘tor prime¸te ori un bonus ın a s (dac˘ ai > 0) ori o penalizare (dac˘ ai < 0) ˆ a a ınainte ca suma k · v(N ) s˘ a fie distribuit˘ ˆ a ıntre juc˘tori. (iii) v are proprietatea uniunii. cu (e )i =1 dac˘ i ∈ S ¸i (eS )i =0 altfel. . w ∈ GN ˆ aceea¸i clas˘ de echivalenta fiind ¸a a ın s a ¸˘ ”ˆ esent˘” acela¸i joc. numit˘ ın ¸a ın ¸ ¸˘ a a S-echivalent˘. Sk } de coalitii ¸ a ¸ a ¸ ¸ nevide este balansat˘ (echilibrat˘) dac˘ exist˘ αS1 . unde a s a N a(S)= ai pentru toti S ∈ 2 \ {∅}. (ii) v este un joc monoton. Importanta acestei notiuni urmeaz˘ din Teo¸ ¸ a avem S∈2N \{∅} S rema 3. 1988) dac˘: (i) v este un joc veto unde coalitia {n} are a ¸ putere veto. v) pentru fiecare S cu n ∈ S. s Definitia jocurilor balansate se bazeaz˘ pe notiunea de aplicatie balansat˘ ¸ a ¸ ¸ a (echilibrat˘). . unde coeficientii αSj ¸ j=1. Un joc v ∈ GN se nume¸te un joc big boss cu n ca big s boss (Muto et al..

toate ¸ a ¸a a ¸ jocurile aditive a ∈ GN ¸i toti k > 0. avem s ¸ w=k · v + a implic˘ f (k · v + a)=k · f (v) + a. Multimea P I(v) este un hiperplan ˆ IRn . convexe. pentru toti i ∈ N. Problema esential˘ ˆ teoria jocurilor cooperative ˆ forma functiei ca¸ a ın ın ¸ racteristice este cum s˘ se distribuie v(N ) ˆ a ıntre juc˘tori dac˘ marea coalitie a a ¸ N se formeaz˘.1)-normalizat corespunz˘tor a ¸a a a N acelei clase. Ele s fac selectii din multimi particulare de vectori de plat˘.1)-normalizat. τ -valoarea. este (0. xn ) ∈ IR . ¸ ¸ ¸ s a Multimea preimputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ P I(v) := x ∈ IRn | i∈N i∈N i∈N i∈S xi = v(N ) . Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea de invariant˘ cu privire a ¸a la echivalenta strategic˘ (S-echivalent˘) dac˘ pentru toti v. ¸ ın 66 . multimea imputatiilor ¸i sˆmburele jocului. ˆ paragrafele 3.strategic˘. fiind intersectii finite de semispatii ˆ a s ¸ ¸ ınchise. considerate ca subclase ale spa¸iului liniar GN . big boss. s ¸ jocul w definit prin w(S)=k · v(S) + a(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}.. balansate. Exemple de conuri poliedrale de jocuri cooperative sunt conurile jocurilor superaditive. Fiecare joc v ∈ GN este strategic echivalent cu un joc w ∈ GN care a v({i}) pentru orice S ∈ 2N ..1)¸ normalizat. a O sarcin˘ fundamental˘ a teoriei jocurilor cooperative este s˘ fac˘ lumin˘ a a a a a asupra structurii diferitelor clase de jocuri. Se poate verifica u¸or c˘ pentru s a k=1/(v(N )− v({i})) ¸i ai =−v({i})/(v(N )− v({i}))..3. ˆ Intr-o este 0-normalizat. Cele mai multe dintre clasele de jocuri cooperative pot fi t v˘zute ca ni¸te conuri poliedrale. σ-valoarea.5 vom prezenta urm˘toarele solutii de acest In a ¸ tip: valoarea Shapley. Conceptele de solutie care asociaz˘ fiec˘rui joc a ¸ a a v ∈ GN un singur vector plat˘ se numesc de tip ”single-valued” sau ”onea point”. si anume: multimea ¸ ¸ a ¸ preimputatiilor. Un concept de solutie este o aplicatie care a ¸ ¸ asociaz˘ fiec˘rui joc dintr-o anumit˘ clas˘ de jocuri unul sau mai multi vectori a a a a ¸ n de plat˘ x=(x1 . Fiecare joc N -esential v ∈ G este strategic echivalent cu un ¸ N joc w ∈ G care este (0. nucleolul ¸i AL-valoarea. .3 . unde w(S)=v(S) − clas˘ de echivalent˘ se consider˘ adesea jocul (0. Aceast˘ problem˘ este rezolvat˘ folosind concepte de solutie a a a a ¸ din teoria cooperativ˘ a jocurilor. w ∈ GN .

. Teorema 3. unde ¸ i i pentru fiecare i ∈ N.Multimea imputatiilor unui joc v ∈ GN este ¸ ¸ I(v) = x ∈ IRn | i∈N xi = v(N ) ¸i xi ≥ v({i}) pentru toti i ∈ N s ¸ . Atunci ¸ (i) I(v) este o multime infinit˘. Sˆmburele unui joc v ∈ GN este a C(v) := {x ∈ I(v) | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}.7 Fie v ∈ GN un joc N-esential. fji . Multimea I(v) este nevid˘ dac˘ ¸i numai dac˘ jocul v este ¸ a as a N-esential.. f n (v). I N este un con ˆ multimea GN a ın ¸ ¸i CIS : I N −→ IRn este un concept de solutie de tip single-valued definit s ¸ n pentru fiecare v ∈ I N prin CIS(v) := 1/n i=1 f i (v). ¸ Dac˘ ˆ a ıntr-un joc este propus un element al sˆmburelui.. a   k∈N \{i} Teorema 3. 1953). ınf˘s a a Not˘m cu I N ={v ∈ GN | I(v) = ∅}. .. ¸ a (ii) I(v) este ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a punctelor f 1 (v). . a ¸ a Sˆmburele unui joc c ∈ GN este a C(c) := {x ∈ IRN | i∈S xi ≤ c(S) pentru toti S ∈ 2N \ {∅} ¸i ¸ s i∈N xi =c(N )}. fn ) cu  dac˘ i = j a  v({i})  i fj = v(N ) − v({k}) dac˘ i=j. nici-un subgrup de a juc˘tori nu poate obtine mai mult prin separarea sa de restul juc˘torilor.. ¸ Multimea I(v) este un simplex cu punctele extremef 1 (v). f i (v)=(f1 .. Din punct de vedere geometric. f n (v). Conceptul de solutie dominant ˆ teoria cooperativ˘ a jocurilor este sˆm¸ ın a a burele (Gillies... 67 ....6.. CIS(v) este baricentrul lui I(v).. .

(ii) Jocul v este balansat. Un joc (balansat) v ∈ GN cu C(v)=I(v) se nume¸te joc (balan¸˘ s N sat) simplex.. Sˆmburele unui joc big boss cu n a s a ca big boss este C(v)={x ∈ I(v) | 0 ≤ xi ≤ Mi (N. Urm˘toarele afirmatii sunt echivalente: a ¸ (i) C(v) = ∅. Forma sˆmburelui unui joc convex este a a a a descris˘ de c˘tre Shapley (1971).Sˆmburele unui joc se determin˘ prin rezolvarea unui sistem de inecuatii a a ¸ liniare. 80)}) sau poate contine o infinitate de elemente.. v) pentru fiecare i ∈ N \{n}}. Sˆmburele ¸ a unui joc cooperativ de n persoane este o multime poliedral˘ ˆ IRn . unde ¸ σ = (σ(1). Jocurile convexe sunt jocuri exacte. definit pentru fiecare S ∈ 2N \ {∅} prin v E (S)= min i∈S i∈S xi | x ∈ C(v) . Sˆmburele unui joc poate fi multimea vid˘. 1953) asociaz˘ cu fiecare v ∈ GN o preimputatie a ¸ σ pe baza vectorilor contributiilor marginale m (v) ai jocului. adic˘ ˆ a¸ur˘toarea convex˘ a unei multimi finite de vectori x ∈ IRn . Exactificarea unui joc v ∈ GN este jocul v E cu v E (∅)=0. a ınf˘s a a ¸ Sˆmburele unui joc convex ¸i a unui joc big boss sunt politopi speciali cu a s o structur˘ geometric˘ frumoas˘. poate consta dintr-un a ¸ a singur element (spre exemplu. ¸ a ın Teorema 3.3 are sˆmburele a C(c)={(30. Faptul c˘ sˆmburele C(v) al unui joc v ∈ GN este solutia m˘rginit˘ a a ¸ a a a unui sistem de inecuatii liniare ˆ ¸ ınseamn˘ c˘ sˆmburele unui joc este un a a a politop. 30. Multimea ¸ a ¸ σ −1 −1 P (i) := {r ∈ N | σ (r) < σ (i)} const˘ din toti predecesorii lui i cu a ¸ 68 . Not˘m cu a a Π(N ) multimea tuturor permut˘rilor σ : N −→ N ale lui N . 3. jocul cost din Exemplul 3. Un joc v ∈ G se nume¸te exact dac˘ pentru fiecare S ∈ 2N \{∅} s a exist˘ un x ∈ C(v) cu a xi =v(S). σ(n)) este o ordine (permutare) a juc˘torilor. Sˆmburele C este un concept de solutie care satisface proprietatea de Sa ¸ echivalenta.3 Valoarea Shapley ¸i AL-valoarea s Valoarea Shapley (Shapley. Forma sˆmburelui unui joc big boss este a a a descris˘ de Muto..8 Fie v ∈ GN . Potters ¸i Tijs (1989). .

v({n})). Consider˘m jocul cooperativ cu v({1})=v({2})=v({3})=0. Valoarea Shapley satisface urm˘toarele propriet˘¸i care o fac un cona at cept de solutie interesant pentru teoria cooperativ˘ a jocurilor: eficienta. Pentru jocul unanim pe T. m(3.1) = (5. juc˘tori i ∈ N astfel c˘ v(S ∪ {i}) = s ¸ a a a N \{i} v(S) + v({i}) pentru toti S ∈ 2 ¸ .1. σ∈Π(N ) Exemplul 3. sime¸ a tria (tratament egal al juc˘torilor simetrici). v({1. adic˘ a ¸ a (3. Prin formula (3. . 15/2. Pentru v ∈ GN ¸i σ ∈ Π(N ) vectorul contributiilor s ¸ σ σ σ marginale m (v) are coordonate de forma mi (v) := v(P (i) ∪ {i}) − v(P σ (i)) pentru orice i ∈ N. v({2. 16). m(1. 2})=4. v({2})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2). a ¸ 69 . aditivitatea. v({1. ¸ at ¸a anonimitate.privire la permutarea σ. • anonimitate dac˘ f (v σ ) = σ ∗ (f (v)) pentru orice σ ∈ Π(N ). w ∈ GN . 0. 4.3) = (0.3. iar v este jocul cu v (σ(U )) := v(U ) pentru toti U ∈ 2 . 15). valoarea Shapley este Φ(uT ) = 1/|T | eT . a Spunem c˘ f : GN −→ IRn satisface proprietatea: a • eficient˘ dac˘ ¸a a i∈N fi (v) = v(N ) pentru fiecare v ∈ GN .4) obtinem Φ(v) = 1/3!(21.2. uT . 0.2) = (7. unde σ ∗ : a IRn −→ IRn este definit˘ prin (σ ∗ (x))σ(k) := xk pentru toti x ∈ IRn ¸i a ¸ s σ σ N k ∈ N. Vectorii contribu¸iilor marginale sunt m(1.4) Φ(v) := 1/n! mσ (v).2. 13. 3})=15. 0).1) = (5.9. m(2. m(3. aceasta este numit˘ solutia standard a unui joc cooperativ de dou˘ persoane. a Valoarea Shapley este singura solutie care satisface propriet˘¸ile : eficient˘. 3})=20. a ¸ a Valoarea Shapley a unui joc aditiv v este Φ(v)=(v({1}).. 15. 7). Valoarea Shapley Φ(v) a unui joc v ∈ GN este media aritmetic˘ a vectorilor contributiilor marginale ai jocului. i. 2.2) = (0..3) = t (4. 45. S¸ a ¸ echivalenta. m(2. 16).1. 3})=7. 54) = (7/2. a v({1.. 13. ¸ Valoarea Shapley a unui joc cooperativ v de dou˘ persoane este a Φ(v)=(v({1})+(v(N )−v({1})−v({2}))/2. 9). proprietatea juc˘torului fictiv. anonimitatea.3. • aditivitate dac˘ f (v + w) = f (v) + f (w) pentru toti v. proprietatea juc˘torului fictiv ¸i aditivitate (caracterizare axioa s matic˘). 0). ¸ • proprietatea juc˘torului fictiv dac˘ fi (v) = v({i}) pentru toti v ∈ GN a a ¸ ¸i pentru toti juc˘torii fictivi i.e.

a a Pentru jocuri convexe valoarea Shapley este un element al sˆmburelui a jocului ¸i ocup˘ o pozitie central˘ ˆ cadrul acestuia: ea coincide cu ”baris a ¸ a ın centrul” sˆmburelui. j ∈ N astfel ˆ at v(S ∪ {i}) = v(S ∪ {j}) pentru toti ¸ ıncˆ ¸ S ∈ 2N \{i. Valoarea Shapley nu satisface ˆ general proprietatea de rationalitate indiın ¸ vidual˘. ˆ jocul v({1})=v({2})=v({3})=0. Φ3 (v) = 45.11. a s obtinem o alt˘ formulare a valorii Shapley. Φ(v)=(5. nu sunt prezentate s a ˆ acest curs. Determin˘m valoarea Shapley a jocului v din Exemplul a 3. Exist˘ multe jocuri cooperative pentru care valoarea Shapley nu a a este un element al sˆmburelui. Folosind propriet˘¸ile caracteristice ale valorii Shapley a at ˆ ımpreun˘ cu formula (3. 2})=10. v({1.10. care are mare aplicabilitate prac¸ a tic˘ a cT T c T uT . 40. ın AL-valoarea (Tijs. 3}) = 6. 3}) In = 8.• simetrie (tratament egal al juc˘torilor simetrici) dac˘ fi (v) = fj (v) a a pentru toti i. 3}) = 12. Φ2 (v) = 40.4. In a a a a Pentru fiecare x. cum sunt cele bazate pe interpretarea sa probabilist˘. v({2. 2}) nu este satisf˘cut˘ (5 + 4 < 10). pe divia dende ¸i pe extensia multiliniar˘ a unui joc cooperativ. unde ace¸ti vectori sunt vecs torii contributiilor marginale. vectorii utilizati de AL-valoarea jocului sunt ¸ ¸ elementele x ∈ C(v) care sunt optimale din punctul de vedere al ordinii lexicografice. • rationalitate individual˘ dac˘ fi (v) ≥ v({i}) pentru toti v ∈ GN ¸i ¸ a a ¸ s i ∈ N.j} . Deci Φ(v) = (45.3) ¸i expresia valorii Shapley a unui joc unanim. 4. Ca ¸i ˆ definitia a s ın ¸ valorii Shapley. folosind formula (3. ˆ IRn ordinea lexicografic˘ ≥L este definit˘ dup˘ cum urmeaz˘. 45). 2. 3) ∈ C(v) deoarece inegali/ tatea x1 + x2 ≥ v({1. spre deosebire de valoarea Shapley. 2005) este un concept de solutie definit pe multimea ¸ ¸ N jocurilor balansate (adic˘ jocuri v ∈ G cu C(v) = ∅).5) Φ(v) = e pentru toti v ∈ GN cu v = ¸ |T | N N T ∈2 \{∅} T ∈2 \{∅} Exemplul 3. v({1. Dar. se face o medie aritmetic˘ a n! vectori care corespund celor a n! permut˘ri posibile ale celor n juc˘tori ˆ a a ıntr-un joc cooperativ de n persoane. Alte formul˘ri ale valorii Shapley existente ˆ literatura teoriei jocurilor a ın cooperative. y ∈ IRn : 70 .5): Φ1 (v) = 60 · 1/2 + 70 · 1/2 + 0 − 60 · 1/3 = 45. v({1. a Exemplul 3. (3.

. Maximul lexis cografic al sˆmburelui C(v) al lui v ˆ raport cu σ.... 1. a a Pentru orice joc balansat v ∈ GN .. + L(3. .. x = (8.1) (v)) = (1. Pentru o a ¸ a multime compact˘ C ⊆ IRn exist˘ un maxim lexicografic unic x ∈ C (cu ¸ a a ˆ proprietatea x ≥L x pentru toti x ∈ C). invariant˘ a ¸˘ a ¸a cu privire la exactificare. .2... 3}) = 1. Deci. Pentru orice joc balansat de trei persoane. 3}) = 3 avem L(1. Dac˘ C este un ˆ ¸ a politop. 1. 0). σ(n)) ∈ Π(N ). • x ≥L y dac˘ x = y sau x >L y.. .3.• x >L y dac˘ exist˘ r ∈ {1. aditivitate pe subconurile de jocuri exacte unde sˆmburele este o corespondent˘ aditiv˘... AL-valoarea satisface o gam˘ larg˘ de propriet˘¸i: eficienta. a ¸a a 71 .. AL-valoarea ¸i valoarea Shapley coincid. . 10). a a N Fie v ∈ G un joc balansat ¸i σ = (σ(1). S-echivalenta.1) (v) = (0. Pentru jocul v cu v({1})=v({2})=v({3}) = 0.3) (v)+L(1.2) (v) + . 2). 2})= v({1. 0) >L (8.. v({1. 5. AL(v) = Φ(v E ). Observ˘m c˘ Lσ (v) este un punct extrem al lui C(v) pentru a a fiecare σ ∈ Π(N ).2. 10. AL(v) = 1/3!(L(1.. n} astfel ca xk = yk pentru k < r ¸i a a s xr > y r . . L(3.2. (Lσ (v))σ(n−1) )}. 5. atunci L(C) este un punct extrem al lui C care poate fi determinat rezolvˆnd o problem˘ de optimizare.2) (v) = (2. 1). a Spre exemplu.. 2. Ordinea lexicografic˘ este o relatie de ordine liniar˘ pe IRn . 0. 3}) = v({2. notat cu Lσ (v).3. rationalitate a a at ¸˘ ¸ individual˘.. 100) = y. v({1. AL-valoarea AL(v) a lui v este media aritmetic˘ a tuturor a σ L (v).6) AL(v) = 1/n! Lσ (v). xσ(n−1) )=((Lσ (v))σ(1) . Pentru un joc (balansat) de dou˘ persoane AL-valoarea jocului coincide a cu solutia standard a jocului (deci ¸i cu valoarea Shapley a jocului). adic˘ AL(v) = s a Φ(v). adic˘ media lexicografic˘ a jocului (”average lexicographic value”). at (Lσ (v))σ(2) = max{xσ(2) | x ∈ C(v) cu xσ(1) = (Lσ (v))σ(1) }.12. Pentru ¸ s orice joc convex v. σ∈Π(N ) Exemplul 3. AL-valoarea AL(v) a jocului v este (3. este unicul a ın element al lui C(v) cu propriet˘¸ile: (Lσ (v))σ(1) = max{xσ(1) | x ∈ C(v)}.3) (v) = (2. L(1. 1. 11.. . xσ(2) .. simetrie. proprietatea juc˘torului fictiv..2. (Lσ (v))σ(n) = max{xσ(n) | x ∈ C(v) cu (xσ(1) . notat cu L(C). unde s E v este exactificarea lui v (proprietatea de invariant˘ cu privire la exactifi¸a care). pentru orice joc (balansat) simplex ¸i pentru orice joc big boss (cu n ca big boss). (Lσ (v))σ(2) .

1] este unic determinat prin 72 . a ¸ N Un joc v ∈ G se nume¸te semibalansat dac˘ s a • i(v) ≤ M (N. adic˘ vectorul M (N. restul R(S. Pentru ambele valori.. i) := v(S) − j∈S\{i} Juc˘torul i ar putea pretinde de la marea coalitie N . a ¸ a Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru σ-valoarea jocului este vectorul i(v) al a valorilor individuale ale juc˘torilor... Pentru a ¸ N un joc v ∈ SB . ce va definit ˆ cele ce urmeaz˘ pe baza vectoruın a lui contributiilor marginale ale juc˘torilor la marea coalitie. a ¸ as ¸ ¸ a a Mj (N. Pentru fiecare ¸ a ¸ S ∈ 2N \{∅} ¸i pentru fiecare i ∈ N. v). Mn (N.3. i) disponibil pentru juc˘torul s a i dac˘ coalitia S se formeaz˘ ¸i toti ceilalti juc˘tori j ∈ S primesc plata ideal˘.. S:i∈S Cel mai nefavorabil vector plat˘ pentru τ -valoarea jocului este a¸adar veca s torul m(v) ale c˘rui coordonate sunt mi (v) pentru toti i ∈ N.4 σ-valoarea ¸i τ -valoarea s Ambele valori au fost introduse de Tijs (1981) pentru a furniza un vector plat˘ eficient care este un cel mai bun compromis ˆ a ıntre doi vectori plat˘ coresa punzˆnd la situatii extreme: situatia ”ideal˘” (de fapt ”utopic˘”) ¸i situatia a ¸ ¸ a a s ¸ ”catastrofal˘”(cea mai rea posibil˘). σ-valoarea ¸i τ -vaa a s loarea. i∈N unde α ∈ [0. v). v). v) = (M1 (N. v({n})). σ-valoarea σ(v) a jocului este definit˘ prin a (3. v) ¸i s • i∈N v({i}) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. Not˘m cu SB N multimea jocurilor v ∈ GN care sunt semibalansate. adic˘ i(v) = (v{1}). este Mj (N.7) σ(v) := α i(v) + (1 − α)M (N. vectorul ideal al pl˘¸ilor este vectorul contributiilor marginale ale juat ¸ c˘torilor la marea coalitie. v). a a Pentru τ -valoarea jocului cel mai nefavorabil vector de plat˘ este a¸a-numitul a s vector al dreptului minim. R(S. σi (v) = v(N ).. . cel mai mare dintre a ¸ toate resturile disponibile pentru el ˆ coalitiile ˆ care el este un membru. . v({2}). v)). ın ¸ ın adic˘ dreptul minim al juc˘torului i ˆ jocul v este a a ın mi (v) := max R(S. i). v)..

Not˘m cu Q multimea jocurilor v ∈ GN care sunt quasi-balansate. v(S) = 0 ˆ rest. 0.14. calcul˘m τ -valoarea sa folosind formula s a a (3.8) obtinem τ (v) ≤ (150. 0). Jocul este semibalansat deoarece (0. 0. v) = (200. 0) + (1 − α)(200. τ -valoarea τ (v) a unui joc quasi-balansat v este unicul punct de intersectie al ¸ segmentului [m(v). ¸ Pentru orice joc convex v.Exemplul 3. 0. 3}) = 200. v). i∈N unde α ∈ [0. 0) ≤ (200. 100). 0. Prin s formula (3. 73 . τ -valoarea τ (v) a jocului este definit˘ prin a (3. calcul˘m σ-valoarea jocului folosind s a a formula (3. dac˘ este. Prin formula (3. 0. τ (v) = σ(v). ¸ Din punct de vedere geometric.13. a ¸ a a a juc˘torul 2 este cump˘torul care ofer˘ 100 e ¸i juc˘torul 3 este cump˘r˘torul a a a s a aa care ofer˘ 200 e. deci σ(v) = (400/3. v({1. 2}) = a ¸ a 100. 100) ¸i 0 ≤ 200 ≤ 300. a ¸ Un joc v ∈ GN se nume¸te quasi-balansat dac˘ s a • m(v) ≤ M (N. Model˘m aa ¸ s a a aceast˘ situatie ca un joc de trei persoane. Vectorul cel mai nefavorabil este i(v) = (0. 0). Functia caracteristic˘ a jocului este v({1}) = 0. σ-valoarea σ(v) a unui joc semibalansat v este unicul punct de intersectie al segmentului [i(v). 0. unde α este determinat din conditia σ1 (v) + ¸ σ2 (v) + σ3 (v) = 200. τi (v) = v(N ). unde juc˘torul 1 este vˆnz˘torul. 0) ≤ (200. v({1. v). Din punct de vedere geometric. 50) = σ(v). v) ¸i s • i∈N N i∈N mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N Mi (N. M (v)] cu hiperplanul ¸ n E(v) = {x ∈ IR | xi = v(N )} al vectorilor de plat˘ eficienti pentru v. iar vectorul ideal este M (N. 200/3). Consider˘m jocul v din Exemplul 3. 0. 3}) = 200. dac˘ este. Pentru a ¸ un joc v ∈ QN . 2.8) τ (v) := αm(v) + (1 − α)M (N.13. Consider˘m o situatie cu un vˆnz˘tor al unui tablou ¸i a ¸ a a s doi cump˘r˘tori potentiali. Verific˘m dac˘ a a a jocul este quasi-balansat ¸i.8).7) obtinem σ(v) = s ¸ α(0.7). 1] este unic determinat prin Exemplul 3. unul oferind 100 e ¸i cel˘lalt 200 e. 0. Calcul˘m vectorul dreptului minim m(v) = (100. 100) ¸i 100 ≤ 200 ≤ 300. M (v)] cu hiperplanul E(v) al vectorilor de plat˘ eficienti a ¸ pentru v. 100). Verific˘m dac˘ ın a a jocul este semibalansat ¸i. 0. Jocul este a quasi-balansat deoarece (100. v({1. 0. 0. Obtinem α = 1/3.

ın a τ -valoarea este unica regul˘ de alocare pe QN care satisface propriet˘¸ile: a at eficienta.. Pentru un joc big boss convex. v(N ) − Mi (N. unde. atunci v ∈ SB N ¸i ¸ a s N v∈Q . proportionalitate restrictiv˘ ¸i proprietatea dreptului minim ¸˘ ¸ a s (caracterizare axiomatic˘ (Tijs. Mi (N. 1987)). proprietatea juc˘torului fictiv. v) ¸i s 2 2 2 2 i=1 τ (v) = AL(v). Pentru un joc big boss cu n ca big boss τ -valoarea jocului este n−1 1 1 1 1 τ (v) = M1 (N. Dac˘ v ∈ GN este un joc balansat. M2 (N. c) ≤ mi (c) pentru fiecare i ∈ N. τ (v) = Φ(v).. unde α ∈ [0. v). c).. In a Un joc N. c)). vectorul m(c) este vectorul contributiilor maximale. c este quasi-balansat dac˘ a • i∈N Mi (N. rationalitatea indiviat a ¸ ¸ dual˘. • Mi (N. τ -valoarea τ (c) este definit˘ prin a τ (v) = αm(c) + (1 − α)M (N. . τ -valoarea nu este un element al sˆmburelui jocului. c) ≤ c(N ) ≤ i∈N mi (c).Propriet˘¸i satisf˘cute de τ -valoare sunt: eficienta. proprietatea de proportionalitate restrictiv˘. Mn−1 (N. 1] este unic determinat prin conditia de eficienta. • proprietatea de proportionalitate restrictiv˘ dac˘ f (v) este un multiplu ¸ a a al lui M (v) ˆ cazul cˆnd m(v) = 0.15. v). pentru fiecare i ∈ N. v). ¸ a n N O aplicatie f : Q −→ IR are ¸ • proprietatea dreptului minim dac˘ f (v) = m(v) + f (v − m(v)) pentru a N orice v ∈ Q . propriea ¸ a tatea dreptului minim. Pentru un joc quasi-balansat c. a ˆ general. c) = c(N )−c(N \{i}). S-echivalenta. mi (c) = min (c(S)− S:S i Mj (N. ¸ j∈S\{i} Propozitia 3. anonimitatea. ¸ ¸˘ 74 .

ın a Exemplul 3. 0. Pentru a N fiecare joc v ∈ G cu I(v) = ∅. pentru o ordine fixat˘ a coalitiilor. N }. −3. adic˘ v(S). s excesul coalitiei S cu privire la x ˆ jocul v este ¸ ın (3. Dac˘ juc˘torii ¸ ¸ ın a a 75 . . Dac˘ e(S. v) permite evaluarea rapid˘ a efectului global al imputatiei a ¸ x asupra (nemultumirii) ansamblului coalitiilor ˆ jocul v.3.16. v) = −5. x. N } ¸ a ¸ ˆ jocul v se face ˆ mod natural calculˆnd diferenta ˆ ın ın a ¸ ıntre ceea ce coalitia ¸ S poate obtine pe cont propriu. Diferenta v(S) − x(S) a fost numit˘ de Schmeidler excesul ¸ a coalitiei S cu privire la imputatia x ˆ jocul v. i∈S Consider˘m situatia cˆnd o anumit˘ distributie x este propus˘ juc˘torilor. dac˘ e(S. v)=0. x. {1. Pentru ordinea coalitiilor {1}. v) = (0. 2}. 2}) = 8. Evaluarea unei distributii x de c˘tre o coalitie S ∈ 2N \{∅. e({1. v) = −1.N } ¸i not˘m cu θ(x. N }. N } va evalua e(S. {2. {1. Not˘m vectorul exceselor. 3}) = 12. Excesele coalitiilor sunt: e({1}. x. {2}. pe baza posibilit˘¸ilor v(S) ale coalitiilor S ∈ ¸ at ¸ 2N \{∅. v).. x({2. xn ) ∈ I(v) reprezint˘ un mod posibil de distribuire a lui v(N ) dar acceptul de cooperare a ˆ cadrul marii coalitii depinde de acordul tuturor coalitiilor asupra unei ın ¸ ¸ anumite distributii x ∈ I(v). −3. 3}. v)= − 4. cu a a a ¸ e(x. −5). x({1. x. x. ¸i ceea ce coalitia S ar primi ¸ a s ¸ conform cu distributia x dac˘ ea ar coopera ˆ cadrul marii coalitii.. 3. x. 3}) = 8. v) := v(S) − x(S). x2 . 2. 2}. {3}. orice vector x = (x1 . v({1. Pentru ¸ ¸ ın N fiecare joc cooperativ v ∈ G . Consider˘m jocul v({1} = v({2}) = v({3}) = 0. v({1. x. e({2. 3}) = 9. 4) ¸ avem x({1}) = 5.. ın a ¸ Vectorul θ(x. x. x({2}) = 3. ¸ a coalitia S are o nemultumire direct˘ fata de x ¸i poate s˘ refuze cooperarea ¸ ¸ a ¸˘ s a ˆ marea coalitie. v)= − 1. −1. x({1. fiecare x ∈ I(v) ¸i orice S ∈ 2N \{∅. v({2. 2}) = a v({1. −4. v) = −3. 3}) = 6. 3}.9) e(S. x. 3}) = 7. v) s a ¸ prin rearanjarea componentelor sale e(S. v) = (−5. x({3}) = 4. ¸ e({3}. notat cu e(S. v) ˆ ordine descresc˘toare obtinem θ(x. pentru a decide dac˘ accept˘ imputatia x sau ¸ a a ¸ o refuz˘. x. v) vectorul obtinut din e(x. −1. a ¸ a a ¸ a a N Fiecare coalitie S ∈ 2 \{∅. 3}. x. −1). v)>0.5 Nucleolul Nucleolul a fost introdus de Schmeidler (1969) pe baza ideii de tratare echitabil˘ a coalitiilor ˆ distribuirea valorii marii coalitii ˆ a ¸ ın ¸ ıntre juc˘tori. coalitia S va compara excesul s˘u ın ¸ a ¸ a cu cel al celorlalte coalitii. adic˘ ¸ a ın ¸ a x(S) = xi . v). x. v) ≤ 0. −1. −4. v) ˆ ordine descresc˘toare. Pentru imputatia x = (5. 3}. e({2}. e({1. vectorul exce¸ selor este e(x. x. v) ≤ (e(S. Evident. v))S∈2N \{∅. Rearanjˆnd componentele lui a e(x.

Consider˘m jocul v ¸i imputatia x din Exemplul 3. 1969) Fie v ∈ GN un joc N-esential (adic˘ ¸ a cu I(v) = ∅). . Atunci nucleolul θ(v) al jocului v exist˘ ¸i contine un singur a s ¸ element. 2). −2. −6). Prin urmare.. v) = a (0. ¸ Faptul c˘ nucleolul unui joc este ˆ sˆmburele jocului ori de cˆte ori a ın a a sˆmburele jocului este nevid. a s ¸ Presupunem c˘ juc˘torii au de ales ˆ a a ıntre imputatia x ¸i imputatia y = ¸ s ¸ (6. Comparˆnd lexicografic a θ(x. x. multimea η(v) a a a ¸ imputatiilor x∗ = (x∗ . v) conduce la θ(y. Un calcul similar ce cel f˘cut pentru θ(x. Aceast˘ ¸ a ¸ a ¸ a selectie se poate obtine prin compararea lexicografic˘ a vectorilor θ(x. ˆ termeni de exces. v) = (0. ˆ a a ıntrucˆt a C(v) = {x ∈ I(v) | e(S.18. −4. 4. ¸ Teorema 3. x∗ . dac˘ sˆmburele jocului este nevid ¸i elementele sale sunt functii de un a a s ¸ parametru. −3. x∗ ) astfel ˆ at ¸ ıncˆ 1 2 n θ(x∗ . v). Nucleolul asociaz˘ fiec˘rui joc v ∈ GN .17. v) = (0.. adic˘ C(v) = ∅.. −1. −1. fiindc˘ ¸ ¸ a ¸ a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la x este mai mic˘ decˆt ¸ ¸ a a nemultumirea cea mai mare a coalitiilor cu privire la y. Exemplul 3. −2. imputatia x va fi preferat˘ imputatiei y. adic˘ η(v) ∈ C(v). ¸ ¸ In excesul maxim ˆ raport cu x este mai mic decˆt excesul maxim ˆ raport ın a ın cu y. v) ≤L θ(x.16. atunci η(v) = a a a C(v). −2. v) ¸i ¸ ¸ a s θ(y. −5) ¸i s θ(y. −4. v) pentru toti x ∈ I(v). este adesea folositor pentru calcularea nucleolua lui: dac˘ sˆmburele unui joc v const˘ dintr-un singur element. 0. v) ≤ 0 pentru toti S ∈ 2N \ {∅}}. Dac˘ ¸ a ın a a sˆmburele unui joc v este nevid. atunci componentele imputatiei selectate de nucleol sunt acelea¸i ¸ s 76 . −4. cu I(v) = ∅. −2. atunci nucleolul selecteaz˘ a a un element al sˆmburelui jocului. −6) obtinem x ≤L y. (Schmeidler. 0. x ¸i y. ei vor prefera ¸ a ¸ s acea imputatie care minimizeaz˘ nemultumirea maxim˘ a coalitiilor. Adeseori referim imputatia selectat˘ de nucleol ˆ jocul v ca η(v).au de ales o imputatie din dou˘ imputatii propuse.

ceea ce implic˘ η1 (v) = η2 (v). η3 (v) = a s a v(N ) − η1 (v) − η2 (v). a a ¸ • Se calculeaz˘ excesele tuturor coalitiilor nevide. 100/3. Determinarea nucleolului unui joc se poate s a ın face ˆ general prin rezolvarea unei succesiuni de programe liniare. Consider˘m jocul v din Exemplul 3. pentru x ∈ [0.19. 300 − 2x). cˆnd sˆmburele este nevid. ın • Se traseaz˘ graficul maximului acestor functii ¸i se determin˘ valoarea a ¸ s a parametrului pentru care aceast˘ functie ˆsi atinge minimul. Consider˘m multimea exceselor coalitiilor S ∈ ¸ a ¸ ¸ 77 . este de asemenea s a a a util˘ pentru a r˘spunde (negativ) la ˆ a a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie a a ¸ este sau nu cea selectat˘ de nucleol. Nucleolul jocului este de forma (x.19). Evident. Relatia dintre nucleolul a a a ın ¸ unui joc ¸i sˆmburele jocului.functii liniare de acel parametru ¸i valoarea parametrului corespunz˘toare ¸ s a nucleolului poate fi determinat˘ printr-o metod˘ grafic˘ ce va fi descris˘ mai a a a a jos ¸i ilustrat˘ ˆ Exemplul 3. obtinem x = 100/3. a ¸ ¸ ¸ acestea sunt functii liniare de parametrul respectiv.19. 50]. prin urmare. ¸ • Se reprezint˘ grafic aceste functii (excesele tuturor coalitiilor) pentru a ¸ ¸ valorile parametrului ˆ intervalul determinat specific problemei. Calcul˘m excea a ¸ a sele tuturor coalitiilor cu privire la imputatia (x. x. s a Ori de cˆte ori componentele unui vector de plat˘ candidat pentru a fi a a imputatia selectat˘ de nucleol sunt functii liniare de un parametru. deter¸ a ¸ minarea nucleolului poate fi f˘cut˘ printr-o metod˘ grafic˘ simpl˘: a a a a a • Se determin˘ intervalul pentru valorile parametrului din conditia ca a ¸ vectorul de plat˘ respectiv s˘ fie o imputatie. 700/3). a Dou˘ propriet˘¸i ale nucleolului pot juca un rol ˆ calcularea nucleolului a at ın sau ˆ furnizarea r˘spunsului (negativ sau pozitiv) la problema dac˘ o anuın a a mit˘ imputatie este sau nu cea selectat˘ de nucleol: proprietatea juc˘torului a ¸ a a fictiv ¸i proprietatea juc˘torilor simetrici (vezi Exemplul 3. Criteriul lui Kohlberg este un instrument cu valabilitate general˘ util a pentru a r˘spunde la ˆ a ıntrebarea dac˘ o anumit˘ imputatie este sau nu nua a ¸ cleolul unui joc N -esential. Observ˘m c˘ a a a juc˘torii 1 ¸i 2 sunt simetrici. 300 − 2x). a ¸ a Pentru jocul nostru. ¸ η(v) = (100/3. aceast˘ ın a metod˘ general˘ nu va fi prezentat˘ ˆ acest curs.2. cu 0 ≤ x ≤ 50. ˆ ıntrucˆt acest vector trebuie s˘ fie o imputatie. x. Reprezent˘m ¸ ¸ a functiile de x obtinute ˆ sistemul de coordonate xOy. a ¸ ı¸ Exemplul 3. cu exceptia marii coalitii. ¸ ¸ ın Tras˘m conturul functiei care este maximul functiilor exceselor ¸i vedem a ¸ ¸ s care este valoarea lui x pentru care aceast˘ functie are valoarea minim˘. Nucleolul jocului este.

unele coalitii. a fost ¸ a a ¸ introdus un model specific de jocuri cooperative.. Toate s ¸ a felurile de acorduri.. {n}} cu privire la imputatia x ˆ ordine descresc˘toare: ¸ ın a ε1 .6 Comunicare ¸i informatie ˆ jocuri cooperative s ¸ ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma functiei caracteristice se In a ın ¸ presupune c˘ toti juc˘torii sunt capabili (¸i li se permite) s˘ comunice ˆ a ¸ a s a ıntre ei ¸i. Brˆnzei. incluzˆnd acordurile ferme. Propozitia 3. prin urmare.. ¸i de asemenea pl˘¸ile laa s at terale sunt permise. Totu¸i. a 3.2N \{∅. prin urmare. a a s ¸ incluzˆnd marea coalitie nu pot fi formate. a s a s unde graful comunic˘rii este un arbore ce corespunde ierarhiei organizationale a ¸ 78 . ˆ multe situatii practice. O clas˘ s ¸ a mic˘ de jocuri de comunicare (dar interesant˘ atˆt din punct de vedere teoa a a retic cˆt ¸i al aplicatiilor practice) este clasa jocurilor numite ”peer group a s ¸ games” (Brˆnzei. . Pentru a modela astfel a a de situatii cu cooperare restrictiv˘ indus˘ de restrictii de comunicare. O situatie (cu restrictii de coo¸ ¸ perare datorate posibilit˘¸ilor limitate) de comunicare este o situatie ˆ care at ¸ ın posibilit˘¸ile economice ale participantilor sunt descrise printr-un joc coopeat ¸ rativ N. 2002. 1977.20. 2005). unii dintre juc˘tori s ın ¸ a sunt incapabili s˘ comunice unul cu cel˘lalt ¸i. toate coalitiile (grupurile de juc˘tori) se pot forma. Restrictiile privind comunicarea a ¸ ¸ ˆ ıntre juc˘torii conduc astfel la cooperare restrictiv˘. Owen. Fragnelli ¸i Tijs. εk(x) . numit graful comunic˘rii. Solymosi ¸i Tijs.. . 1986). N. Imputatia x este nucleolul jocului v ¸ ¸ dac˘ ¸i numai dac˘ pentru toti 1 ≤ j ≤ k(x) as a ¸ j B t este o colectie balansat˘ (echilibrat˘). c ¸i posibilit˘¸ile de comunicare sunt descrise printr-o s at pereche N. ¸ a a t=1 unde B i este multimea de coalitii asociat˘ cu al i-lea exces εi (ˆ ordinea ¸ ¸ a ın descresc˘toare a acestor excese). A . v sau N.. 1971) Fie v ∈ GN ¸i x ∈ I(v) ¸ s astfel ca xi = v({i}) pentru toti i ∈ N. {1}. Jocurile de comunicare sunt a numite ¸i jocuri cu restrictii de tip graf (”graph-restricted games”). (Criteriul lui Kolhberg.. 1980. unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i A este ¸ as a a s un graf neorientat. a¸a-numitele jocuri de cos municare (Myerson. ε2 .

. 2001). ”stochastic coopes rative games” (Suijs. 1989). un rol important ˆ teoa a ın ˆ teoria clasic˘ a jocurilor cooperative ˆ forma ria jocurilor cooperative. s Informatia disponibil˘ juc˘torilor ˆ situatii de interactiune decizional˘ ¸ a a ın ¸ ¸ a bazat˘ pe interese de grup joac˘. se bazeaz˘ pe notiunea ın s a ¸ clasic˘ de coalitie. ”information sharing games” (Slikker. cum sunt: ”information market games” (Muto. 1981). Norde ¸i Tijs. 2000) ¸i ”fuzzy games” (Aubin. 1995. Totu¸i. Exist˘ un interes actual s a crescˆnd ˆ teoria jocurilor cooperative cu informatie incomplet˘ motivat a ın ¸ a atˆt din punct de vedere teoretic cˆt ¸i al aplicatiilor practice (Ichiishi ¸i a a s ¸ s Yamazaki. Jocurile cooperative clasice ar putea fi considerate ca ¸ 79 . s ”information collecting games” (Brˆnzei. aceea de grup de juc˘tori. Granot. sis¸ ¸ teme de relatii bilaterale descentralizate. Calvo ¸i Santos. cum sunt cea de coalitie multi-choice ¸i coalitie fuzzy. In a ın functiei caracteristice juc˘torii au informatie simetric˘ ¸i pl˘¸ile coalitiilor ¸ a ¸ a s at ¸ sunt cunoscute cu certitudine de c˘tre toti juc˘torii. ”cooperative games with s random payoffs” (Timmer. au fost introduse noi modele teoretice de jocuri cooperative ˆ ın forma functiei caracteristice. de asemenea. 2000). Retelele pot fi integrate ˆ jocuri ¸ ¸ ın coalitionale pentru a forma a¸a-numitele ”network-restricted games” (Slikker ¸ s ¸i van den Nouweland. 2003). cum sunt: ”games in stochastic characteristic ¸ function form” (Charnes ¸i Granot. Tijs.a juc˘torilor. Timmer a s ¸i Brˆnzei. 1999). 1977). Potters ¸i Tijs. 2006). 2006). s a s Pentru a modela situatii de interactiune decizional˘ ˆ care pl˘¸ile coalitiilor ¸ ¸ a ın at ¸ sunt incerte. Borm ¸i Tijs. exist˘ multe a ¸ a s a situatii practice cu asimetrii informationale ¸i. Pentru a modela astfel de situatii au at ¸ ¸ fost introduse clase speciale de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracterın ¸ istice. informatia ¸ ¸ s ın ¸ ¸ pe care o detin unii juc˘tori reprezint˘ o resurs˘ cu rol important ˆ evaluarea ¸ a a a ın posibilit˘¸ilor economice ale coalitiilor.1974.3. Suijs ¸i Borm. ˆ unele situatii. 1973. 1993b. Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice stuın ¸ diate ˆ paragrafele 3. Tijs ¸i Timmer. 1993a. Adeseori comunicarea ˆ a ıntre participanti are loc prin retele. 2001. unde fiecare juc˘tor poate fi a ¸ a a sau nu membru al uneia sau mai multor coalitii. 1999.5 ¸i discutate mai sus. ¸i ¸ ¸ s ¸ s modele corespunz˘toare de jocuri cooperative ˆ forma functiei caracteristice: a ın ¸ ”multi-choice games” (Hsiao ¸i Raghavan.2 . van den Nouweland s et al. s s ˆ Intr-un joc de tip multi-choice fiecare juc˘tor are un num˘r finit de nivele a a de activitate privind cooperarea cu ceilalti juc˘tori ¸i plata fiec˘rei coalitii ¸ a s a ¸ multi-choice depinde de nivelele de activitate ale (tuturor) juc˘torilor ˆ a ın cadrul acelei coalitii. Situatii cu posibilit˘¸i de ¸ ¸ at cooperare mai relaxat˘ au condus la introducerea unor notiuni mai sofistia ¸ cate de coalitie.

se numesc rezultate admisibile. jocuri de tip NTU. coalitie ¸ ¸ a ¸ ¸ multi-choice ¸i coalitie fuzzy. ¸ ¸ a a Jocurile de negociere pentru dou˘ persoane (”bargaining games”) pot fi a considerate un caz particular al jocurilor de tip NTU. utia ın a litatea) marii coalitii poate fi distribuit˘ ˆ ¸ a ıntre juc˘tori ˆ (infinit de) multe a ın moduri. ce poate fi inat terpretat˘ astfel: dac˘ coalitia S se formeaz˘. cu propriet˘¸i specifice pe care nu le definim aici. Modelul de s joc de negociere a fost introdus de Nash (1950b). a ¸ a a a adic˘ jocuri cu utilitate netransferabil˘ (NTU-games). corespunzˆnd la participare (complet˘) ˆ a a ıntr-o coalitie sau ¸ neparticipare. d2 ) ∈ IR2 . a s Elementele lui F . utilit˘¸ilor) coalitiilor datorate a at at ¸ schimb˘rii unit˘¸ii monetare sau acord˘rii de bonus sau amend˘ unor juc˘tori a at a a a nu afecteaz˘ ˆ mod esential modelul de joc. d . variind de la necooperare la cooperare total˘ ¸i as plata fiec˘rei coalitii fuzzy depinde de nivelele de participare ale (tuturor) a ¸ juc˘torilor ˆ cadrul acelei coalitii. ˆ Intr-un joc fuzzy fiecare juc˘tor are posibilitatea s˘ coopereze a a la (infinit de) multe nivele. Jocurile a a cooperative cu utilit˘¸i netransferabile au fost introduse de Aumann ¸i Peleg at s (1960). Ele sunt potrivite pentru analiza multor fenomene economice competitive ¸i cooperative. unde fiecare juc˘tor are exact dou˘ a a nivele de activitate. unde N este multimea finit˘ ¸i nevid˘ a juc˘torilor ¸i ¸ as a a s N V este o aplicatie care asociaz˘ fiec˘rei coalitii S ∈ 2 \ {∅} o submultime ¸ a a ¸ ¸ V (S)⊆IRS . iar transform˘ri ale valorilor (pl˘¸ilor. at at pe care juc˘torii le pot obtine prin cooperare (acord bilateral). Un joc de negociere de dou˘ persoane este o pereche F. perechi de pl˘¸i (utilit˘¸i). Modele de jocuri cooperative ˆ forma a ın ¸ ın functiei caracteristice bazate pe notiunea clasic˘ de coalitie (crisp). a s Toate modelele de jocuri cooperative ˆ forma functiei coalitionale discuın ¸ ¸ tate pˆn˘ acum fac parte din teoria jocurilor cu utilit˘¸i transferabile. Un joc de tip NTU a a este o pereche N.un caz special al jocurilor multi-choice. d2 ). ˆ cazul ˆ a ¸ In ın care cooperarea ˆ ıntre juc˘tori nu are loc. Un joc de tip NTU poate fi construit pornind de la s un joc cooperativ ˆ form˘ strategic˘ sau direct. unde F ⊆IR2 ¸i d = (d1 . 80 . pe lˆng˘ jocurile de tip TU. Ele a a at se mai numesc TU-games (Transferable Utility games). Teoria jocurilor cooperative ˆ a ın ¸ ın form˘ coalitional˘ include. juc˘torii obtin perechea de pl˘¸i a a ¸ at (d1 . motiv pentru care d se nume¸te rezultatul dezacordului. Dimitrov ¸i Tijs (2005). Calificativul ”cu utilit˘¸i transferabile” este menit s˘ fac˘ clar faptul c˘ ˆ astfel de jocuri at a a a ın sunt permise pl˘¸i laterale ˆ at ıntre juc˘tori ˆ sensul c˘ valoarea (plata. atunci pot fi obtinuti vectorii a a ¸ a ¸ ¸ x ∈ V (S). sunt prezentate ˆ monografia avˆnd ca autori s ¸ ın a pe Brˆnzei. pe baza descrierii narative ın a a a situatiei de interactiune decizional˘ analizat˘. care dau fiec˘rui juc˘tor i ∈ N plata (utilitatea) xi . V .

y1 ). K(x2 . Schimbˆnd rolurile lui (x1 . y1 ) = max K(x. y2 ) ≥ min K(x1 . a a Demonstratia Teoremei 2.5.1) x∈X y∈Y unde egalit˘¸ile au loc ˆ at ıntrucˆt (x1 .ANEXA A Demonstratii privind Capitolul 2 ¸ Demonstratia Teoremei 2. y1 ) = K(x1 . y1 ) = K(x2 . y1 ) = min K(x2 . y1 ) ≥ K(x2 .1) ¸i (A. y2 ) este un echilibru Nash cu K(x1 . y2 ) ¸i toate inegalit˘¸ile s a a s at ˆ (A. x∈X y∈Y Prin urmare. y2 ) ≥ K(x1 . rezult˘ c˘ (x1 .1) ¸i (A.2) x∈X y∈Y Din (A.2) sunt de fapt egalit˘¸i.8. 81 . Observ˘m c˘ au loc relatiile ¸ a a ¸ K(x1 . y1 ) este un echilibru Nash ¸i K(x2 . y1 ). y2 ). (x2 . y2 ) sunt echilibre Nash ale a s jocului. y) = K(x2 . y1 ) ≥ min K(x2 . (A.2) rezult˘ c˘ K(x1 . y1 ) ¸i (x2 . ˆ mod s In similar. y2 ) = max K(x. a ¸ ¸ ¸ (ii) urmeaz˘ din (i) pe baza observatiei c˘ x∗ este un echilibru Nash pentru a ¸ a P G dac˘ a n P (x ) = max P (x) | x ∈ i=1 ∗ Xi . a s ¸ ın K(x2 . Aceasta implic˘ ın s at a K(x2 . y) = K(x1 . y1 ). ˆ mod similar. y). y1 ) = max K(x1 . (A. ¸ (i) urmeaz˘ din definitia unei functii potential exact pentru jocul G. y2 ) = K(x1 . y2 ) obtinem. y1 ) ¸i (x2 . y1 ).

. Fie C o multime nevid˘ convex˘ ¸ a a k ¸i compact˘ a lui IR ¸i fie f : C −→ C o functie continu˘. exist˘ un ¸ a a punct fix σ ∗ ......n} min p Aej j=1 T qj = j∈{1... Atunci exist˘ un s a s ¸ a a x∗ ∈ C cu f (x∗ ) = x∗ . Demonstratia Teoremei 2.n} min pT Aej .Teorema de punct fix a lui Brouwer. iar f este o a a ¸ a as a functie continu˘ pe Σ.n} min pT Aej .4) obtinem s ¸ q∈∆n inf pT Aq = j∈{1.3) Evident.5) obtinem a a a ¸ m p∈∆ v(A) := sup n p∈∆m q∈∆ inf pT Aq = sup p∈∆m j∈{1. m p∈∆ j 82 . a Observ˘m c˘ Σ este o multime nevid˘ convex˘ ¸i compact˘.n} ˆ Intrucˆt pentru fiecare p ∈ ∆m a n n p Aq = j=1 T qj p Aej ≥ T j∈{1.22. Ki (xi .. exist˘ max f (p).... definit˘ prin f (p) = a a functie este continu˘..n} min pT Aej .4) Din (A.21.. Aceast˘ a Consider˘m f : ∆m −→ IR.. Prin urmare... (A.. j∈{1. min pT Aej .. Verificarea faptului c˘ σ ∗ este un echilibru Nash al jocului nu a este dificil˘. iar multimea ∆m este o multime nevid˘ m˘rginit˘ ¸i ¸ a ¸ ¸ a a as ˆ ınchis˘.. (Nash) Pentru i ∈ N ¸i xi ∈ Xi consider˘m ¸ s a xi Ui (σ) = max(0. x unde desemneaz˘ probabilitatea pe care σi o atribuie lui xi ... σ−i )−Ki (σ)) ¸i f : Σ −→ Σ definit˘ (pe componente) s a prin   x fixi (σ) = (σi i + Uixi (σ))/ 1 + xi ∈Xi x σi i Ui i (σ) . q∈∆n inf pT Aq ≤ j∈{1... avem q∈∆n inf pT Aq ≥ j∈{1..5) min pT Aej .. Combinˆnd aceasta cu (A...n} (A..n} min pT Aej ... a Demonstratia Lemei 2. Prin teorema de punct fix a lui Brouwer.3) ¸i (A.. (A. (Tijs) Ar˘t˘m doar c˘ ¸ aa a v(A) = max m p∈∆ j∈{1.n} min pT Aej = max min pT Aej .

Exist˘ un k ∈ {1. Exist˘ un ∈ {1. ¸ eT Aq ∗ ≤ v (A) pentru toti i ∈ {1. s(A) ≥ 0. Folosind Lema 2.e. Ar˘t˘m acum ¯ a a aa c˘ g(A) = 0. y) pentru toti y ∈ Y. y). K. m}. ceea ce implic˘ a ıncˆ ¯ a m > 1. K. deci g(A) = v (A) − v(A) = ¯ a − a = 0..22..7) avem numai egalit˘¸i. z) ≤ inf sup K(x. ˆ (A. prin inductie dup˘ m˘rimea lui A.7) . vom demonstra numai pentru a s cazul 2 c˘ g(A) = 0. a ¸ a a • Pentru s(A) = 2.. y∈Y x∈X sau v(X. −K)...6) (A. a 83 (A.23. . z) ≤ sup K(x. i. putem g˘si un p∗ ∈ ∆m ¸i un q ∗ ∈ ∆n a s astfel ˆ at ıncˆ (p∗ )T Aej ≥ v(A) pentru toti j ∈ {1.. (Tijs) ˆ ai observ˘m c˘ ¸ Intˆ a a z∈Y inf K(x. . Lu˘m A ∈ IRm×n a ¸ a cu m+n = r. v(A) ≤ v (A)... A este de forma [a]. Y. y) pentru toti x ∈ X ¸i y ∈ Y ¸ s implic˘ a x∈X z∈Y sup inf K(x. Am ar˘tat anterior c˘ g(A) ≥ 0. −K) ≤ v (X. n}... m} astfel ˆ at eT Aq ∗ < v (A). .. Atunci (p∗ )T Aq ∗ = v(A) = In s at v (A). ¯ ¸ i Consider˘m 3 cazuri: a 1. deci g(A) = 0. n} astfel ˆ at (p∗ )T Aek > v(A).6) ¸i (A. ˆ Intrucˆt cazurile 2 ¸i 3 sunt similare. Evident. a 3.Demonstratia Teoremei 2. ceea ce a ıncˆ implic˘ n > 1. Definim functia ”gap” a lui ¸ A prin g(A) := v (A) − v(A). unde s(A) := m + n.. . ¯ 2. ¯ ¯ Demonstr˘m c˘ v(A) = v (A) prin inductie matematic˘ dup˘ m˘rimea s(A) a a ¯ ¸ a a a a lui A.. • Presupunem c˘ g(B) = 0 pentru toti B cu s(B) < r. ¸ x∈X ¸i atunci s x∈X z∈Y sup inf K(x. Y. z) ≤ K(x.

.. Presupunem c˘ v(A−k ) > v(A).. a a Demonstratia Teoremei 2.  p∈∆m (p∗ .Fie A−k matricea care se obtine din A prin eliminarea coloanei k. q ∗ ) ∈ N E(A...n} min (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A). g(A ) = 0. B) ⇐⇒ ⇐⇒  (p∗ )T Bq ∗ = max p∗ Bq. Prin urmare v(A−k ) = v(A). deci pAej > v(A) pentru toti j ∈ {1...... 84 . n}\{k}. Este u¸or de ar˘tat c˘ a s a a v(A−k ) ≥ v(A) ¸i v (A−k ) ≥ v (A) . ⇐⇒ ⇐⇒ C(p∗ )⊂P B1 (q ∗ ).. ¯ ¸ Pentru orice ε ∈ (0. p Dar atunci v(A) ≥ j∈{1. C(q ∗ )⊂P B2 (p∗ ). p ¸ Pentru ε arbitrar de mic vom avea (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A). ¸   (p∗ )T Aq ∗ = max pT Aq ∗ .  n q∈∆ ⇐⇒  ∗ T ∗ T ∗  (p ) Aq = max ei Aq . 1) avem atunci (ε¯ + (1 − ε)p∗ )T Aej > v(A) pentru toti j = k. . p ceea ce contrazice presupunerea f˘cut˘. s ¯ ¯ ˆ cele ce urmeaz˘. prin metoda reducerii la absurd..n} max (p∗ )T Bej ....24. Acesta ˆ a ınseamn˘ c˘ exist˘ p ∈ ∆m care a a a ¯ este maximin pentru A−k .m}  (p∗ )T Bq ∗ =  j∈{1. Din ¸ −k presupunerea inductiv˘.  i{1. vom ar˘ta. c˘ In a a a v(A−k ) = v(A).

xn ) cu xi = v({i}) + bi pena tru toti i ∈ N este o imputatie. bn ) de numere nenegative astfel c˘ a bi = a. en . a ın Demonstratia Teoremei 3.1 observˆnd c˘ I(v) = {x ∈ IRn | a a a T T x A ≥ b }. ¸ a n (⇐=) Presupunem v(N ) ≥ i=1 v({i}). ¸ (i) ˆ Intrucˆt v ∈ GN este un joc N -esential.. fie tight(x) multimea at ¸ coloanelor {Aej | xT Aej = bj } ale lui A.... Atunci x este un punct extrem al lui P dac˘ ¸i numai ın as n dac˘ tight(x) este un sistem complet de vectori ˆ IR ...6. vectorul plat˘ x = (x1 . unde inegalit˘¸ile corespunz˘toare at a j sunt egalit˘¸i pentru x ¸i unde pentru fiecare j ∈ N.. . (caracterizarea punctelor extreme ale unei multimi poliedrale) ¸ n×p p Fie A o matrice ˆ IR . unde egali- tatea urmeaz˘ din proprietatea de eficienta ¸i inegalitatea urmeaz˘ din proa ¸˘ s a prietatea de rationalitate individual˘.. Pentru x ∈ IRn . . . v({n − 1}).ANEXA B Demonstratii privind Capitolul 3 ¸ Demonstratia Teoremei 3. b ∈ IR ¸i fie P multimea poliedral˘ a solutiilor ın s ¸ a ¸ sistemului de inegalit˘¸i xT A ≥ bT . 1n . Atunci n−1 v({1}). −1n 85 i∈N . Pentru orice n-uplu b = (b1 .7. avem a = v(N ) − a ¸ i∈N xi > 0. ¸ ¸ (ii) Aceasta urmeaz˘ din Teorema B. e este al j-lea vector al at s bazei standard ˆ IRn .. ¸ Teorema B. v(N ) − i=1 v({i}) este o imputatie. unde A este matricea n×(n+2) cu coloanele e1 ... ¸ (=⇒) Presupunem x ∈ I(v). Atunci v(N ) = i=1 n n xi ≥ i=1 v({i})..1. .

Dac˘ i ∈ S. ei s este al i-lea vector al bazei standard ˆ IRn ¸i 1n este vectorul ˆ IRn cu ın s ın toate coodonatele egale cu 1. unde pentru fiecare i ∈ N. λ(S)v(S) | v(N ) = max   N N S∈2 \{∅} S∈2 \{∅} (B.3) = Mi (N. a s Demonstratia Teoremei 3.3) ¸i (B. y ≥ 0} = ∅. b ∈ IR ¸i c ∈ IR .2) a λ(S)v(S) ≤ v(N ) are loc.15. v).8. v) (B. egalitatea (B.4) (B. v) pentru toti i ∈ N.1) Prin Teorema B. λ ≥ 0 . v). Prin urmare.5) ˆ a a ınseamn˘ m(v) ≤ x ≤ M (N. are loc a xi = x(S) − x(S\{i}) ≥ v(S) − x(S\{i} ≥ v(S) − =⇒ xi ≥ mi (v). am ar˘tat c˘ orice joc balansat este un joc quasi-balansat. v(N ).. (teorema dualit˘¸ii ˆ programarea liniar˘) Fie A o matrice at ın a p n n × p. Pentru orice i ∈ N are loc ¸ ¸ xi = x(N ) − x(N \{i}) = v(N ) − x(N \{i}) ≤ v(N ) − v(N \{i}) = (B. (i) ¸i (ii) sunt echivalente. a 86 ..2) (luˆnd matricea A cu vectorii caracteristici eS drept coloane). ˆ ai observ˘m c˘ C(v) = ∅ dac˘ ¸i numai ¸ Intˆ a a as dac˘ a v(N ) = min i∈N xi | i∈S xi ≥ v(S) pentru toti S ∈ 2N \{∅} .2. Teorema B. unde λ este o are loc dac˘ ¸i numai dac˘ as a S∈2N \{∅} aplicatie balansat˘. ¸ a s Demonstratia Propozitiei 3.¸i b = (v({1}). y ≥ 0} dac˘ {x ∈ IRn | xT A ≥ bT } = ∅ ¸i {y ∈ IRp | Ay = c.1) are loc dac˘ ¸i numai dac˘  as a    S N λ(S)e = e . Din (B. Fie x ∈ C(v). .. ¸ mi (v) ≤ v(N ) ≤ i∈N i∈N j∈S\{i} (B. Atunci s min{xT c | xT A ≥ bT } = max{bT y | Ay = c. Acum. (B.3) Mj (N. Faptul a a c˘ orice joc balansat este de asemenea un joc semibalansat urmeaz˘ simia a lar din (B.4) obtinem s ¸ mi (v) ≤ xi ≤ Mi (N. Deci. ¸ (B. −v(N )).5) Observ˘m c˘ (B. v) pe coordonate ¸i implic˘ a s a Mi (N.3) ¸i din proprietatea de rationalitate individual˘ a elementelelor s ¸ a sˆmburelui jocului. v({n}).2.

Mathematical Methods of Operations Research 55.P.C.. Brˆnzei.N. and J. Collecting information to improve a decision making. R. Timmer (2001). (1921). Peleg (1960).. S. (1963). Aumann. 5. 1304-1308. La th´orie du jeu et les equations integrales ` noyau e a sym´trique. T. Calvo. D. O. International Game Theory Review 3. 341-354. Fuzzy and Multi-Choice Games. Mathematical Social Sciences 40. Aubin. Cooperative fuzzy games. Tree-connected peer group a situations and peer group games. 7. 4. Solymosi and S. J. Brˆnzei. 87 . R. V.P. a e Comptes-Rendus de l’Acad´mie des Sciences Paris 279 A. 8. 119-139. Santos (2000). Strongly essential coalitions and a the nucleolus of peer group games. Borel. e e 6. Dimitrov and S. E. Problemi Kibernetiki 10. International Journal of Game Theory 33. Tijs (2005). 173-179. R. 93-106. E.BIBLIOGRAFIE 1. Fragnelli and S. 10. Brˆnzei. Tijs and J. 9. J. R. Aubin.. (1974). 3. Coeur et valeur des jeux flous ` paiements lat´raux.J. Von Neumann-Morgenstern solutions to cooperative games without side payments.. 891-894. Some applications of linear programming methods to the theory of cooperative games (in Russian). Tijs (2002). and B. 1-13. e 2. (1981). Springer. Bondareva. Bulletin of the American Mathematical Society 66. Tijs (2005). Brˆnzei. R. A value for multichoice games. Comptes Rendus de l’Acad´mie des Sciences 173. 447-460. Mathematics of Operations Research 6. 1-12. Models in Cooperative Game a Theory: Crisp.

Economic Studies Quarterly 39. A. Muto. Dissertation. International Journal of Game Theory 18. Series on Mathematical Economics and Game Theory. Graphs and cooperation in games. 62-66. 22. Harsanyi. Management Science 14.C.. Proceedings of the Computer Science and Statistics Seventh Symposium at Iowa State University. (1971). 15. 25. 3. 320-334. and III. 301-312. 303-321. 21. (1977) Cooperative games in stochastic function form. Harvester/Wheatsheaf. 14. Cooperative Extensions of the Bayesian Game. (1992). Granot. M. Springer-Verlag. S. A primer in Game Theory. Princeton University Press. Monderer. Ph. On the nucleolus of a characteristic function game.11. R. John Wiley & Sons. J. Nakayama. Vol. 20. Ichiishi. 17. Shapley value for multi-choice cooperative games (I). Games and Economic Behavior 5.-R. J. Gardner. Yamazaki (2006). Charnes. (1977). and TES Raghavan (1993b). and L. Muto. On big boss games.. 225-229. 13. Tijs (1989). (1995). 23. 621-630. (1994). Shapley (1996). 18. 124-143. Tijs (1988). Part I. and TES Raghavan (1993a). Potters and S. Gillies. Potters and S. 16. II. Mathematics of Operations Research 2. Hsiao. Kohlberg. D. Information market games. Morris. C. Potential games. J. 240-256. International Journal of Game Theory 21. T. and A. 19. C. and D. 88 . 323-332. Monotonicity and dummy free property for multi-choice cooperative games. Introduction to Game Theory. D. Gibbons. (1953). 209-226. D. 12. (1967/68). Hsiao. D. Myerson. S. Management Science 23. Games with incomplete information played by ’Bayesian’ players. 159-182. R. and 486-502. Granot (1973). Prior solutions: extensions of convex nucleolus solutions to chance-constrained games. 24.-R. SIAM Journal on Applied Mathematics 20. R.B. Games for Business and Economics. P. E. Some Theorems on n-person Games. Games and Economic Behavior 14.

Zarzuelo (1995). Nash. 210-220. 65-67. 169-182. Non-cooperative games. Theory and Decision Library: Series C. 295-320.26. 35. 25-55. G. Equilibrium points in n-person games. 155-162. J. S. 40. A. Rosenthal. and O. C. Owen. 39. (1928). 286295. 30. Princeton University Press. Owen. 37. von Neumann. (1975). SIAM Journal on Applied Mathematics 17. Osborne. J. and A. 34. Mathematical Methods of Operations Research 41. Introduction to the Theory of Coopeo rative Games.W. 28. o 38. 29. Econometrica 18. Potters and J. R. R. von Neumann. Discrete Mathematics and Game Theory. Morgenstern (1944). 31. Nash. 33. Jocs cooperatius i aplicacions econ`miques. o o Col-lecci´ UB. Rafels. SIAM Journal on Algebraic and Discrete Mathematics 7. J. J. Values of graph-restricted games. 27. van den Nouweland. Sudh¨lter (2004). G. B. MIT Press.F. A Course in Game Theory. Theory and Decision Library: Series C.. (1980). 1163-1170. R. The nucleolus on a characteristic function game. (1973). Proceedings of the National Academy of Sciences 36. M. Kluwer Academic Publishers. Myerson. Nash. Reexamination of the perfectness concept for equilibrium points in extensive games. International Journal of Game Theory 2. 89 . International Journal of Game Theory 4. 289-311. (1999). 32. Peleg. International Journal of Game Theory 9. J. The bargaining problem. (1986). Selten. A class of games possessing pure-strategy Nash Equilibria. (1951). Zur Theorie der Gesellschaftsspiele. 48-49. Conference structures and fair allocation rules. Cores and related solution concepts for multi-choice games. J. Mathematische Annalen 100. Rubinstein (1994). (Coordinaci´) (1999). (1969). Tijs. (1950a). Annals of Mathematics 54. (1950b). D. and P. 36. Kluwer Academic Publishers. Schmeidler. Theory of Games and Economic Behavior.

and . 45. W. Game Theory and Mathematical Economics. Boston: Kluwer. L. Timmer. Shapley. pp. van den Nouweland (2001). Mathematical Social Sciences 13.41. 46. A. pp. In: Moeschlin. 177-181. Borm and S. Convexity in stochastic cooperative situations. S. Theory and Decision Library: Series C. 43. Tilburg. Kuhn (Eds. Shapley. International Journal of Game Theory 1. Games and Economic Behavior 27.. J. 48. Social and Economic Networks in Cooperative Game Theory. (2003).). Tijs. J. Tijs (2003). Suijs. Tijs. P.W. 11-26. International Game Theory Review 5. 331345. the lexicographic order. 51. 42. Norton & Company. and A. A value for n-person games. 307-317.H.). O. Stochastic cooperative games: superadditivity. H. In: Tucker. Information sharing games. 50. 47. Watson. 49. Tijs.. 1-12. convexity and certain equivalents. International Game Theory Review 7. Journal of Public Economic Theory 8. and H. L. Timmer and R. (1971). Tilburg University. Compensations in information a collecting situations: A cooperative approach. J.(1953). Slikker. J. Suijs.123-132. Tijs. M. 181-191. 25-42. J. Tijs (2000).. CentER DP 2005-123. Contributions to the Theory of Games II. (1999). Cooperative Decision-Making under Risk. Cores of convex games. Amsterdam: North Holland. Hindustan Book Agency. An Introduction to Game Theory. Introduction to Game Theory. and D. Borm (1999). S. 52. Pallaschke (Eds. Bounds for the core of a game and the τ -value. M. 44. Tijs. Slikker. S. Norde and S. The first steps with Alexia. Brˆnzei (2006). Kluwer Academic Publishers. (1987). (2005). 90 . An axiomatization of the τ -value. (2002).H. S. (1981). The Netherlands. S. 53.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful