Nicolaie Sebastian, Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Inginerie Electrica
Caracterizarea electrica a rasinei epoxidice

Abstract—Articolul contine experimentele recente efectuate
asupra rasinei epoxidice in vederea determinarii proprietatilor
electrice ale acesteia folosind procedee moderne (metoda de
determinare a curentilor de absorbtie si resorbtie si metoda
spectroscopiei dielectrice). Cu ajutorul acestor metode s-au
determinat curentii de absorbtie si resorbtie, partea reala si
imaginara a permitivitatii electrice si factorul de pierderi ale
unui esantion de rasina epoxidica in anumite conditii de
incercare considerate.
I. Introducere
P ENTRU caracterizarea electrica a rasinei epoxidice se
folosesc anumite procedee complexe pentru
determinarea proprietatilor electrice ale acesteia (procedee
privind determinarea permitivitatii electrice, a factorului de
pierdere, a curentilor de absortie si resorbtie).
In acest articol se prezinta doua dintre cele mai
importante procedee utilizate in caracterizarea electrica a
rasinei epoxidice.
Se va incepe cu metoda determinarii curentilor de
absorbtie si resorbtie care presupune ca atunci cand se
introduce un izolator între doi electrozi si se aplica brusc o
tensiune electrica continua se constata ca apare un curent
electric care, la inceput, creste brusc la o valoare foarte mare,
si care apoi descreste asimptotic in timp catre o valoare
constanta. Componenta curentului care descreste (asimptotic)
in timp si care se suprapune peste curentul de conductie
(constant în timp) se numeste curent de absorbtie. (fig. 1).
Figura 1 4. răşinile epoxidice reticulate sunt rezistente la
Curent de absorbtie si de conductie intr-un izolator
In momentul in care se aplica o tensiune continua,
valoarea initiala a rezistivitatii este mica, si de aceea
rezistivitatea se determina dupa un anumit timp de la
aplicarea tensiunii, dupa care curentul care circula prin corp
este numai curent de conductie.

O a doua metoda de caracterizare electrica a rasinei
epoxidice pe care se doreste sa se abordeze in cadrul acestui
articol este spectroscopia dielectrica.
Spectroscopia dielectrica reprezinta dispersia
permitivitatii dielectrice si absortia de energie asociata
acestui proces datorate proceselor de polarizare si conductie
electrica.
Spectroscopia dielectrica este o tehnica moderna de
analiza a interactiunii dintre un material si campul electric
care actioneaza asupra sa.
Aceasta metoda este larg utilizata pentru diagnosticarea
starii dielectricilor din sistemele de izolatie si pentru
detectarea imbatranirii acestora, precum si pentru analiza
raspunsului dielectric al noilor materiale in scopul
determinarii celor mai potrivite aplicatii pentru a ceste
materiale.
Spectroscopia dielectrica are la baza fenomenele de
polarizare electrica si de conductie electrica din materiale.
Rasini epoxidice
Rãşinile epoxidice sunt produşi macromoleculari liniari,
obţinuţi prin policondensarea polialcoolilor (bisfenol,
glicerinã) cu epiclorhidrinã în prezenţã de catalizatori
alcalini (NaOH, KOH) sau acizi. Ele conţin în molecula lor
grupări reactive epoxi:
Răşinile epoxidice sunt printre cele mai bune
materiale utilizate ca matrici polimerice în structura
compozitelor polimerice, deoarece:
1. răşinile epoxidice aderă foarte bine la o mare
varietate de agenţi de umplutură, agenţi de rigidizare şi
diferite substraturi.
2. marea varietate de răşini epoxidice şi agenţi de
reticulare duce la o diversitate de proprietăţi după reticulare,
proprietăţi care pot veni în sprijinul cerinţelor de prelucrare.
3. reacţia chimică dintre răşina epoxidică şi agentul de
reticulare nu duce la eliminarea unei substanţe volatile sau a
apei (astfel, contracţia după reticulare este mai mică decât în
cazul altor tipuri de răşini, de exemplu fenolice sau
poliesterice).
acţiunea agenţilor chimici şi au proprietăţi dielectrice foarte
bune.
Rasina epoxidica face parte din grupa compozitelor cu
matrice organica , cu armare dispersa, care consta dintr-o
matrice deformabila (polimeri) in care se inglobeaza
materialul complementar, constituit din fibre sau particule,
fortele fiind de natura fizica si/sau chimica. Se foloseste Datele privind evolutia curentilor de absortie si
pentru umplerea mansoanelor de medie tensiune. resorbtie, cunoscandu-se conditiile de incercare, vor fi
Materialul organic folosit ca matrice este termorigid prelucrate cu ajutorul aplicatiei Electrical ZOOM si vor fi
(sufera in timpul formarii o reactie chimica , ireversibila, importate in programul Origin.
de polimerizare). In acest program se pot observa curbele curentilor de
Rasinile epoxidice nu pretind conditii de caldura si absorbtie si resorbtie.
presiune pentru a reticula, conduc la materiale cu
rezistente mecanice sau chimice mari, au o contractie Determinari experimentale folosind spectroscopia
mica si o aderenta deosebita. Sunt excelente materiale dielectrica
izolatoare, avand o rezistenta dielectrica ridicata ,
rezistenta la arc electric , caracterizandu-se printr-o buna Spectrometrul dielectric este cuprins din urmatoarele
stabilitate termica (peste 260°C) si printr-o foarte mica componente:
absorbtie de apa .  celula de măsură ce include condensatorul cu proba de
Pentru determinarea caracteristicilor electrice ale unui studiat;
material electroizolant, se alege sa se studieze un esantion  un sistem ce măsoară impedanţa;
din rasina epoxidica.  un sistem ce permite expunerea la temperatura şi
In cadrul experimentelor ce vor fi prezentate in controlul temperaturii;
capitolele urmatoare se urmareste atat evolutia curentilor de  un computer ce controlează măsurătorile,
absorbtie si resorbtie cat si corportamentul dielectric al compatibilitatea dispozitivelor şi evaluarea datelor măsurate;
rasinei epoxidice prin spectroscopie dielectrica ( evolutia
permitivitatii relative si a factorului de pierdere la frecvente Conditii de incercare:
inalte).  Grosime esantion: 0.99 mm;
 Diametrul electrozilor: 40 mm;
II. Determinari experimentale ale curentilor de  Diametrul esantionului: 40 mm;
absorbtie si resorbtie  Gama de frecventa utilizata: ;
Pentru determinarea curentilor de absortie si resorbtie se  Timpul de masura estimat: 60 s;
foloseste o instalatie ce cuprinde un electrometru Keithley  Temperatura: 300 K.
6517, o celula de masura si un computer. Schema bloc a
acestei instalatii este prezentata in figura 2. Pentru inceput se fixeaza esantionul (rasina epoxidica )
in cei doi electrozi ai celulei ZGS a spectrometrului
dielectric
(fig. 3).

Figura 2 Schema de principiu ainstalatiei de masura a

curentilor

Figura 3 Celula ZGS a spectrometrului dielectric

Alpha-A Analayzer.
Conditii de incercare:

 Tensiunea aplicata U=500V;

 Timpul intre citiri: 0.7 s;
 Timpul de masurare: 120 s;
 Timpul de aplicare a tensiunii: 60s;
 Temperatura: ;
 Grosime esantion: 0.99 mm
 Dupa ce am fixat esantionul, se poate porni
spectrometrul dielectric – Novocontrol.
Cu ajutorul aplicatiei WinDETA putem afla rezultatele
experimentale ce ne intereseaza.
Datele de interes ce vor fi prelucrate sunt: permitivitatea
electrica relativa complexa, partea reala si partea
imaginara si factorul de pierderi .

III. Rezultate si discutii

In cadrul acestui capitol se prezinta rezultatele obtinute

cu ajutorul aplicatiilor specializate in determinarea
caracteristicilor electrice ale rasinei epoxidice.

III.1. Rezultate privind evolutia curentilor de

absortie si resorbtie
Cu ajutorul programului Origin s-au obtinut urmatoarele
date prezentate in tabelul urmator (tabel 1) si reprezentate in Dupa cum se poate observa din graficul curentilor de
figura 4. absorbtie si resorbtie, se constata ca apare un curent electric
care, la inceput, creste brusc la o valoare foarte mare, si care
Nr. Curent Timp Temperatura apoi descreste asimptotic in timp catre o valoare constanta.
crt. I[A] [s] [grd C] Curentul de absorbtie se obtine mentinand o valoare
1 4.38E-10 0 20.5 constanta a tensiunii aplicate de 500 V. In urma anularii
2 2.56E-10 0.7 20.6 tensiunii se obtine reprezentarea grafica a curentului de
resorbtie.
3 5.22E-11 1.4 20.6 Curentul de absorbtie in cazul rasinei fara impuritati are
4 8.76E-11 2.1 20.6 o valoare mai mica decat curentul de absorbtie obtinut in
5 9.71E-11 2.8 20.5 cazul in care in rasina se introduc nanoparticule de SiO2
0.5% sau nanoparticule de TiO2 0.5%.
6 9.62E-11 3.5 20.6
7 9.13E-11 4.2 20.6 III.2 Rezultate obtinute folosind spectroscopia
8 8.54E-11 4.9 20.6 dielectrica
9 7.95E-11 5.6 20.6
Datele obtinute cu ajutorul programului Origin privind
10 7.41E-11 6.3 20.6 atat partea reala cat si partea imaginara a permitivitatii
11 6.94E-11 7 20.6 electrice relative si ale factorului de pierderi sunt prezentate
12 6.52E-11 7.7 20.6 in tabelul urmator (tabelul 2) si reprezentate in figurile 5, 6 si
respectiv 7.
13 6.16E-11 8.4 20.6
14 5.85E-11 9.1 20.6
Frecventa [Hz] ε' ε'' tgδ
15 5.57E-11 9.8 20.6
1000000 2.4902 0.06554 0.02632
16 5.32E-11 10.5 20.6
500000 2.5188 0.06637 0.02635
17 5.10E-11 11.2 20.7
250000 2.5486 0.06729 0.0264
18 4.92E-11 11.9 20.7
125000 2.5788 0.06739 0.02613
19 4.74E-11 12.6 20.6
62500 2.609 0.06636 0.02543
20 4.58E-11 13.3 20.6
Tabel 1. Prezentarea partiala a valorilor curentului de 31250 2.6383 0.06418 0.02432
absorbtie obtinute cu ajutorul programului Origin 15625 2.6663 0.06109 0.02291
7812.5 2.6924 0.05766 0.02141
3906.2 2.7167 0.05423 0.01996
1953.1 2.7396 0.05114 0.01867
976.56 2.761 0.04845 0.01755
488.28 2.7813 0.04633 0.01666
Fig. 4 Reprezentarea grafica a curentilor de absortie si
resorbtie 244.14 2.8007 0.04476 0.01598
 122.07 2.8196 0.04379 0.01553 Fig.6 Reprentarea grafica a partii imaginare a
permitivitatii electrice relative in raport cu frecventa.
61.035 2.8379 0.0434 0.01529 Partea imaginara a permitivitatii electrice relative
30.518 2.8564 0.04398 0.01539 cuprinde valori mult mai mici dact partea reala a
15.259 2.8749 0.04561 0.01587 permitivitatii.
7.6294 2.8941 0.04869 0.01682
3.8147 2.9148 0.05377 0.01845
1.9073 2.9379 0.0607 0.02066
1 2.9636 0.06851 0.02312

Fig. 7 Reprentarea grafica a factorului de pierderi in

raport cu frecventa.

In gama de frecventa considerata, valoarea maxima a

factorului de pierderi este de 0.0264 si este intalnita la
frecventa de 250000 Hz.

IV. Concluzii

Valorile partii reale permitivitatii electrice relative,

Fig.5 Reprentarea grafica a partii reale a permitivitatii
electrice relative in raport cu frecventa.
Dupa cum se poate observa in acest grafic, partea reala
a permitivitatii are o variatie aproape liniara odata cu
cresterea frecventei.
conform datelor de catalog, la temperatura de 20 grade
Celsius si frecventa de 50 Hz, sunt cuprinse intre 3.7 si 4, iar
cele ale factorului de pierderi sunt cuprinse intre
.
O aplicatie in care permitivitatea electrica prezinta
interes este relaxarea dielectrica in lichide, cristale lichide si
solide dipolare.
In procesele de relaxare, partea imaginara a
permitivitatii electrice relative cunoaste un maxim si partea
reala a permitivitatii cunoaste o descrestere odata cu
cresterea frecventei.
Pe baza analizei curentilor de absorbtie/resorbtie se
poate estima factorul de accelerare a imbatranirii unui
material.
Estimarea stărilor de îmbătrânire a izolatorilor se poate
face comparand valori ale acestor curenti cu valori masurate
anterior.
Degradarea sistemelor de izolaţie determină o creştere
a concentraţiei purtătorilor de sarcină şi a particulelor polare.
Drept urmare, în procesele de îmbătrânire, valorile şi formele
curbelor curenţilor de absorbţie/resorbţie se modifică.
V. Bibliografie

1. www.elmat.pub.ro
2.http://ponadip.elmat.pub.ro/~florin/ponadip/
complementary_projects/
3.www.sciencedirect.com
4.www.uoradea.ro
5.HTTP://WWW.TSOCM.PUB.RO/EDUCATIE/COMPOZITE/LUCRARI
_LABORATOR/LUCRAREA%20V.DOC

6.HTTP://WWW.ICMPP.RO/INTRANET/PREZENTARI/
SPECTROMETRU_DIELECTRIC/2

7.HTTP://WWW.UTGJIU.RO/CONF/8TH/S4/03.PDF