Sunteți pe pagina 1din 15

Capitolul 3

RADIAIA SOLAR
3.1. Soarele-surs de radiaie. Activitatea solar.

3.2. Noiuni de actinometrie. Principalele caracteristici ale


radiaiei termice. Legile radiaiei termice.

3.3. Compoziia spectral a radiaiei solare la limita


superioar a atmosferei

3.4. Influena atmosferei asupra radiaiei solare.


3.1.Soarele-surs de radiaii. Activitatea solar
Structura Soarelui
Partea interioar este alctuit din trei straturi:

- miezul central aflat la temperatura de 20milioaneK, reprezentnd reactorul nuclear,


unde au loc reaciile de fuziune termonuclear prin care se produc cantiti enorme de
energie (1)

- stratul radiativ suprapus miezului central, prin care energia din centrul Soarelui se
propag spre straturile superioare, prin radiaie (2)

- stratul convectiv n care energia solar este propagat prin cureni de convecie (3)
Partea exterioar:

- fotosfera este stratul vizibil sub forma discului solar luminos care, avnd la baz temperatura de 7000K
i la suprafa temperatura de 5800K, emite spectrul continuu al radiaiei electromagnetice solare;

- cromosfera este stratul mijlociu, mai rarefiat al atmosferei solare, vizibil cu ochiul liber numai n timpul
eclipselor totale de Soare;

- coroana solar este stratul exterior al Soarelui, constituit din plasm solar rarefiat, vizibil numai la
eclipsele solare ca o aureol argintie cu o strlucire de un milion de ori mai slab dect a fotosferei.
- structura Soarelui
- Cromosfera
- Coroana
Activitatea solar - totalitatea proceselor care au loc la suprafaa fotosferei
si in diferitele straturi ale Soarelui.
Petele solare regiuni intinse ale suprafeei fotosferei,
care par mai intunecate dect fondul fotosferei

- indic existena unui centru activ n acea regiune a


Soarelui, constnd din nite vrtejuri imense, prin care
plasma termic din prile mai profunde este aruncat
spre exteriorul fotosferei, rcindu-se adiabatic.

- temperatura petelor este cu aproximativ 1500K mai


mic dect cea a restului suprafeei fotosferei.

- petele solare radiaz o energie mai mic dect restul


fotosferei i de aceea, prin contrast, par ntunecate.
Protuberantele - au aspectul unor flcri imense, care snesc din Soare,
ridicndu - se la inlimi de sute de km
- sunt formate din gaze puternic ionizate

Toate acestea indic mari perturbri in Soare, adevrate furtuni solare.


se produc cu o periodicitate de 11 ani

la trei perioade undecenale (33 ani) maximul petelor solare este mai
pronunat, iar la 100 de ani se produce un maxim mai puternic, secular.
3.2 Noiuni de actinometrie. Principalele caracteristici ale
radiaiei termice. Legile radiaiei termice.

Soarele emite o mare varietate de radiaii, dar cea mai mare parte a
emisiei sale o constituie radiaia termic, de natura electromagnetic.

Radiana (puterea de emisie) = cantitatea de energie radiat de unitatea de


Mrimi radiante mrimi folosite in studiul radiaiilor:
suprafa a unui corp in unitatea de timp.

Intensitatea radiatiei = cantitatea de energie, exprimat in calorii, primit


sau cedat, in unitatea de timp de unitatea de suprafa.
Legile radiaiei termice au o mare aplicabilitate in studierea
proceselor si fenomenelor care se petrec in atmosfer.

Legea lui Kirchhoff

E / A = I (, T)

In condiiile echilibrului termodinamic, raportul dintre puterea de emisie si


cea de absorbie a unui corp este egal cu o funcie universal (I) ce depinde
numai de temperatura de echilibru si de lungimea de und ( ).

- puterea de absorbie a corpului negru, pentru o lungime de und dat, este


egal cu puterea sa de emisie; cu alte cuvinte, un corp care absoarbe bine va
radia de asemenea bine;

- la aceeai temperatur, spectrul de emisie al unui corp este identic cu


spectrul su de absorbie, deci corpurile absorb numai acele radiaii pe care
ele nsele le pot emite.
Legea Stefan-Boltzmann
E = T4,
Puterea emisiv total a corpului negru
este proporional cu puterea a patra a
temperaturii absolute a acelui corp.

Legea lui Wien


(legea deplasrii)
T = const
Produsul dintre lungimea de und si
temperatura absolut este un numar
constant.

1T1= 2T2
T2 T1 2 1

Cand temperatura corpului negru


creste, spectrul su se deplaseaz
ctre lungimi de und mai mici.
3.3. Compoziia spectral a radiaiei solare la limita superioar a
atmosferei.

Spectrul solar extraterestru este alctuit dintr-o mare diversitate de radiaii


cu lungimi de und diferite.
Din aceste domenii ale spectrului solar, cele mai importante sunt:
radiaiile ultraviolete, radiaiile vizibile si radiaiile calorice.
In spectrul solar extraterestru, maximul de energie revine radiaiei cu
=0,47 , respectiv razelor albastre.
Din intreaga cantitate de energie a radiaiilor solare 50% se propag in
domeniul vizibil, 43% in infrarosu si 7% in ultraviolet.

Constanta solar cantitatea de energie primit de la Soare, in timp de un


minut, pe o suprafa de 1 cm2, asezat perpendicular pe direcia razelor la
limita superioar a atmosferei.

I0 = 1,94 cal/cm2 min


3.4 Influena atmosferei asupra radiaiilor solare
In drumul ei prin atmosfer, radiaia solar sufer modificri importante, care afecteaz
compoziia spectral si intensitatea sa.
Absorbia - produs de gaze cu coninut variabil si mai putin abundent.

- 03 si 02 posed o capacitate considerabil


de absorbie in UV; produc limitarea
spectrului solar la nivelul ozonosferei la
=0,29;

- C02 produce absorbie puternic in IR;


limiteaz spectrul la aproximativ 15; -
Vaporii de ap au un spectru de absorbie
complex.

Extincia cauzat de absorbia exercitat de


constituenii atmosferei, poate reprezenta
10-16% din valoarea radiaiei solare la limita
superioar a atmosferei.
Difuzia (molecular si pe particule) - aerul atmosferic este un mediu neomogen si
este capabil sa difuzeze radiaiile solare.

Difuzia molecular decurge conform Legii lui Rayleigh:

Coeficientul de extincie
prin difuzie este invers
proporional cu puterea a
patra a radiaiei respective
si depinde de starea fizic a
mediului difuzant (radiaiile
cu mai scurt din domeniul
vizibil sunt difuzate in
atmosfer mult mai intens
decat cele cu mare ).
Difuzia pe particule cand atmosfera este bogat in impuritai, cu
dimensiuni mai mari decat a radiaiilor, paralel cu difuzia molecular, prin difracie,
se produce si difuzia prin reflexia pe aceste particule. Radiaiile sunt difuzate in egal
masur, indiferent de lungimea de und.
Extincia radiaiilor solare, la trecerea prin atmosfer depinde si de masa
atmosferic.

Unitatea de mas atmosferic masa coloanei de aer cu seciunea de 1 cm2.


- depinde de inlimea Soarelui deasupra orizontului (m =1 la zenit).
Culoarea rosiatic a cerului Difuziei+absorbiei radiaiei solare de ctre atmosfer.
a. Compoziia spectral a radiaiilor solare la diferite poziii ale
Soarelui.

b. Distribuia energiei n spectrul solar extraterestru (curba E) i


la diferite nlimi ale Soarelui.

S-ar putea să vă placă și