Sunteți pe pagina 1din 12

SUPRACONDUCTIBILITATEA

CE ESTE SUPRACONDUCTIBILITATEA?
Supraconductibilitatea este un fenomen n care rezistivitatea electric a unui material tinde la
zero, dac temperatura sa este mai mic dect o anumit valoare specific materialului, numit
temperatur critic.

Fenomenul a fost observat pentru prima dat de


ctre Heike Kamerlingh Onnes n 1911. Studiind
dependena de temperatur a mercurului, el a
observat c sub o anumit temperatur, apropiat
de temperatura heliului lichid (4,2 K),
rezistivitatea scade brusc ctre zero. Ulterior s-a
putut determina o temperatur critic pentru
diferite elemente chimice simple i compuse.
S-a observat de asemenea c, dac se aplic
supraconductorului un cmp magnetic, fenomenul
de supraconductibilitate dispare la o anumit
intensitate a cmpului, numit intensitate critc.
Aceasta depinde de asemenea de material i de
temperatur.

Dac densitatea curentului prin supraconductor, depete o anumit valoare critc, supraconductibiltatea
dispare.
Alt fenomen observat a fost expulsarea cmpului magnetic dintr-un corp aflat n stare de supraconductibilitate.
Acest fenomen este numit Efectul Meissner.

EXPLICAREA MECANISMULUI DE
SUPRACONDUCIE
n 1957 Bardeen, Cooper i Schrieffer elaboreaz o
teorie cuantic a fenomenului, bazat pe 'perechile
Cooper'.
Nu este inca inteles exact motivul pentru care materialele
supraconductoare se comporta in acest fel. Una dintre teorii
sustine ca electronii se deplaseaza in grupuri (grupuri Cooper)
prin conductor si nu individual cum este cazul deplasarii normale
ale electronilor; acest lucru ar avea o legatura directa cu
deplasarea lor fara frecare. Este interesant de mentionat faptul ca
si in cazul fluidelor exista un fenomen similar, denumit
suprafluiditate, rezultand intr-o curgere fara frecare a moleculelor,
in special in cazul heliului lichid.

UTILITATEA SUPRACONDUCTORILOR
Supraconductibilitatea promite un comportament iesit din comun
al circuitelor electrice. Daca rezistenta conductorilor ar putea fi
eliminata complet, nu ar mai exista pierderi de putere sau
ineficiente in sistemele de putere datorate rezistentelor parazite.
Eficienta motoarelor electrice ar putea creste spre 100%.
Componente precum condensatorul sau bobina, ale caror
caracteristici sunt stricate de rezistenta inerenta a conductorilor
din care sunt construite, ar putea fi considerate ideale in adevaratul
sens al cuvantului.
Desi exista astfel de aplicatii, utilitatea lor practica este destul de
scazuta datorita problemelor intampinate cu mentinerea
temperaturilor extrem de scazute.

TEMPERATURA DE TRANZITIE
Pragul de temperatura la care materialul trece din faza de
conductibilitate normala la supraconductibilitate, poarta
numele de temperatura de tranzitie, sau temperatura critica.
Pentru supraconductorii clasici, temperatura de tranzitie se
situeaza in jurul valorii de zero absolut.
Ideal, un supraconductor ar trebui sa functioneze la
temperatura camerei, sau cel putin la o temperatura suficient
de ridicata incat sa poata fi mentinuta cu echipamente de
racire relativ ieftine.

Material

Element/Aliaj

Temperatura critica
(oC)

Aluminiu

element

-271,8

Cadmiu

element

-272,44

Plumb

element

-265,8

Mercur

element

-268,84

Niobiu

element

-264,3

Toriu

element

-271,63

Staniu

element

-269,28

Titaniu

element

-272,09

Uraniu

element

-272

Zinc

element

-272,09

Niobiu/Staniu

Aliaj

-254,9

T E M P E R AT U R I L E C R I T I C E P E N T R U C AT E VA
S U B S TA N T E U Z U A L E S U N T P R E Z E N TAT E I N
TA B E L U L A L AT U R AT.

EFECTUL MEISSNER
Materialele supraconductoare interactioneaza intrun mod interesant cu campurile magnetice. Atunci
cand se afla in stare de supraconductie, materialele
supraconductoare tind sa excluda toate campurile
magnetice, fenomen cunoscut sub numele de efect
Meissner. Totusi, in cazul in care intensitatea
campului magnetic depaseste o anumita valoare
critica, materialul isi va pierde proprietatile
supraconductoare, indiferent de temperatura. De
fapt, prezenta oricarui camp magnetic in preajma
acestora, tinde sascada temperatura critica a
materialului.
Acest lucru este inca un inconvenient din punct de
vedere practic, din moment ce curentul electric prin
orice conductor produce un camp magnetic. Cu
toate ca un fir supraconductor nu poseda rezistenta
electrica la trecerea curentul, exista o limita a valorii Diagram a efectului Meissner. Liniile de cmp
magnetic, reprezentate ca sgei, sunt excluse dintrcurentului prin acesta datorita limitei campului
un superconductor atunci cnd temperatura lui scade
magnetic generat.
sub temperatura critic, notat T
C

BUCLA SUPRACONDUCTOARE
Lipsa rezistentei electrice intr-un circuit supraconductor
conduce la efecte unice. Intr-un astfel de circuit, mentinerea
curentilor mari este posibila fara aplicarea niciunei tensiuni
externe.
S-a demonstrat pe cale experimentala faptul ca inele din
materiale supraconductoare pot sustine curenti prin ei ani la
rand, fara aplicarea unei tensiuni. Practic, nu exista o limita
teoretica a perioadei de timp pentru care acesti curenti pot fi
sustinuti intr-un circuit supraconductor. Acest efect pare a fi o
forma de miscare perpetua.
De fapt, nu exista nicio lege a fizicii care sa nu permita
existenta acestui tip de miscare, ci doar o lege a fizicii care
spune ca un sistem nu poate genera mai multa energie decat
consuma. In cel mai bun caz, o masina de miscare perpetua
poate doar sa stocheze energie, nu sa o si genereze.

APLICAII ALE FENOMENULUI


Magnei supraconductori
Bobine realizate din materiale supraconductoare, care pot
genera cmpuri magnetice cu valori de 6-14 T la
temperatura He lichid. n criostate performante, utiliznd
supraconductori de temperatur joas se pot atinge valori de
peste 20 Tesla.
Transport de energie
-Trenurile MAGLEV
- Biomagnetism: aparatur de rezonan magnetic (computer
tomograf) -Sub influena cmpului magnetic foarte mare,
moleculele de hidrogen sunt excitate si elibereaz energia
primit, aceasta fiind prelucrat ulterior ntr-o imagine.
- Domeniul informaticii: se speculeaz apariia unor
microprocesoare cu o frecven de 4000 de ori mai mare dect
o au procesoarele actuale.

Un tren cu levitaie magnetic, sau Maglev, este un tren care


utilizeaz cmpuri magnetice puternice pentru a-i asigura
sustentaia i a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu
exist contact cu ina, ceea ce reduce forele de frecare i permite
atingerea unor viteze foarte mari (anumite sisteme ajung la 550
km/h).

APLICAII ALE FENOMENULUI


Exist i materiale solide ce devin supraconductoare numai sub o anumit
temperatur critic. Printr-un inel supraconductor, odat stabilit un curent
electric circular, acesta se poate menine infinit n timp, dac temperatura
este meninut i nu intervin cmpuri magnetice puternice. Simultan apare
i un cuplu motor difuz circular, ce poate pune n rotaie inelul n sens
invers curentului. Totodat s-au observat i modificri ale forei
gravitaionale n jurul inelului, cnd acesta este strbtut de curent. Pn
n prezent nu s-a putut da o explicaie corect acestor fenomene. Poate
cauza acestui eec este tocmai greeala marilor fizicieni de a considera
aa zisul "spaiu vid" chiar vid absolut.
De curnd teoriile asupra etherului au nceput s fie revizuite i corectate.
Fenomenul a fost observat pentru prima dat de ctre Heike Kamerling
Onnes n 1911. Studiind dependena de temperatur a mercurului, ei au
observat c sub o anumit temperatur, apropiat de temperatura heliului
lichid (4,2 K), rezistivitatea scade brusc ctre zero.
Ulterior s-a putut determina o temperatur critic pentru diferite elemente
chimice simple i compuse. S-a observat de asemenea c, dac se aplic
supraconductorului un cmp magnetic, fenomenul de supraconductibilitate
dispare la o anumit intensitate a cmpului, numit intensitate critc.

CABLURI LA CERN : SUS, CABLURI FOLOSITE LA LEP; JOS,


CABLURI SUPRACONDUCTOARE FOLOSITE LA LHC.
Large Hadron
Collider (englez
pentru Mare
Accelerator de
Hadroni; pe scurt
LHC) este un
accelerator de
particule, construit
la Centrul European
de Cercetri
Nucleare (CERN).

LEP(LargeElectronPosition Collider), numele celei mai


mari maini de studiat particule elementare, aflat la
Geneva.