Introducere studiul

globalizării

Concept şi Teorii
 Teme:

 Ce este globalizarea?
 Cum putem conceptualiza globalizarea?
 Care sunt procesele distinctive ale
globalizării?
 Concepte cheie despre globalizare
 Postmodernismul a fost conceptul anilor ‘80, în timp ce
globalizarea este conceptul anilor ‘90 şi Mileniului Trei.
 Dicţionar Webster 1961
 Globalizare / Globalitate
 David Harvey: termenul “Globalizare” a fost folosit prima oară
la mijlocul anilor ‘70 în cadrul American Express.
 Definiţii
 Globalizarea reprezintă procesul prin care distanţa
geografică devine un factor tot mai puţin important în
stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de
natură economică, politică şi socioculturală. Reţelele
de relaţii şi dependenţele dobândesc un potenţial tot
mai marede a deveni internaţionale şi mondiale.
 Globalizarea se referă la toate aceste procese prin
care popoarele lumii sunt încorporate într-o singură
societate mondială, societatea globală (Martin Albrow)
 Globalizarea este reţeaua globală care a adunat
laolaltă comunităţi de pe această planetă, altădată
dispersate şi izolate, într-o dependenţă mutuală şi o
unitate ale “unei singure lumi” (Emanuel Richter)
 Concepte cheie despre globalizare

 Termenul s-a răspândit rapid în presa financiară şi

presa de business.

 Asistăm la o înlocuire a termenului

“internaţionalizare” şi a termenului
“transnaţionalizare“ .
Atenţie!

Concepte
diferite!
 De reţinut!

Internaţionalizare:
• Creşterea interdependenţelor
economiilor naţionale prin intermediul
comerţului internaţional.
- statul naţiune
 De reţinut!

Transnaţionalizare:
Societăţile transnaţionale (STN, CTN)

– o firmă care şi-a extins activitatea economico-financiară dincolo

de graniţele ţării de origine.

– Este formată din societatea – mamă (firma principală) + filiale

• – subminarea statului naţiune

 Globalizarea:

 Pe termen lung se diminuează rolul statului

naţiune
 Globalizarea nu este identică cu integrarea
geografică a economiilor naţionale, se
realizează la noi scale spaţiale.
 Key concept to remember!

Anthony Giddens concept:

 Globalizarea - "intensificarea relaţiilor sociale de

pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă
unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel
încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de
procese care au loc la mulţi kilometri depărtare şi
viceversa" .

Anthony Giddens Famous person!

Please remember him!
 Anthony Giddens concept:

 Ceea ce se întâmplă la nivel local afectează

atât lumea exterioară cât şi pe fiecare individ
în parte
 Key concept to remember!

Timp/ Spaţiu / Distanţă

 Anthony Giddens: transformările locale

sunt parte a globalizării ca o extensie
laterală a conexiunilor sociale în timp şi
spaţiu.
 Key concept to remember!

Comprimare timp / spaţiu

 concept important sugerat de David

Harvey: comprimare timp / spaţiu.

David Harvey Famous person!

Please remember him!
 Globalizare:
 “global village” ;
 “global shopping mall”
 Relatii sociale indiferent de timp si spatiu.
 Virtualizarea societatii prin largirea spatiului
electronic global
 Globalizare
 A se vedea si “Global Village or Global
Pillage”, Jerremy Brecher, Tim Costello
 http://www.cultureunplugged.com/documentary/
watch-online/festival/play/7106/Global-Village-
or-Global-Pillage-
 Globalizarea:
 Roland Robertson: “conştiinţa globală” .
 "globarizarea se referă la micşorarea lumii şi la
mărirea gradului de conştientizare a lumii ca un
întreg"
 Robertson, Roland (1992): Globalization – Social
Theory and Global Culture. Sage. London.
 Globalizarea

 Manuel Castells: o noua era a “network

society” sau o “societate informationala
globala”.

Manuel Castells
Famous person!
Please remember him!
 Aşadar ...Ce este Globalizarea ?...:

 Procesul dinamic al creşterii

interderpendenţelor dintre statele naţionale
ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor
dintre acestea şi diverse sfere ale vieţii
economice , politice, sociale, culturale.
 Alte definiţii ale GLOBALIZĂRII
 Jagdish Bhagwati “integration of national economies into the international
economy through trade, direct foreign investment (by
corporations and multinationals), short term capital flows,
international flows of workers and humanity generally, and
flows of technology”
 Thomas Friedman “the inexorable integration of markets, nation-states and
technologies to a degree never witnessed before – in a way
enabling individuals, corporations and nation-states to reach
around [and vice versa] the world farther, faster, deeper and
cheaper than ever before’ / ‘a system build around integration
and webs”
 David Held “the expanding scale, growing magnitude, speeding up and
şi Andrew McGrew deepening impact of transcontinental flows and patterns of
social interaction”
 David Henderson “free movement of goods, services, labour and capital, thereby
creating a single market in inputs and outputs; and full national
treatment for foreign investors (and nationals working abroad)
so that, economically speaking, there are no foreigners”
 Alte definiţii ale GLOBALIZĂRII - II
 Anne Krueger “a phenomenon by which economic agents in any given part of
the world are much more affected by events elsewhere in the
world”
 Paul Krugman “an increase in global trade, leading to the ‘transfer of
technology and capital from high-wage to low-wage countries”
 Brink Lindsey “first, an economic phenomenon of increasing integration of
markets across political boundaries; second, a strictly political
phenomenon of falling government-imposed barriers to
international flow of goods, services and capital; and, finally,
the much broader political phenomenon of the global spread of
market-oriented policies in both the domestic and international
spheres”
 Anthony McGrew “the multiplicity of linkages and interconnections between the
states and societies which make up the modern world system”,
and “the process [whereby that happens] in one part of the
world can come to have significant consequences for
individuals and communities in quite distant parts of the world”
 Alte definiţii ale GLOBALIZĂRII - III
 Dani Rodrik “enhanced trade and financial integration’, facilitating
technology transfer and contributing to efficiencies in
production”
 Joseph Stiglitz “the removal of barriers to free trade and the closer
integration of national economies”
 Linda Weiss “multiple, overlapping, and extensive interpenetration of
national economies to the point where the importance of
national and international networks declines relative to
the weight of transnational and global networks”
 Martin Wolf “the integration of economic activities via markets,
driven by technological and policy changes, having not
only economic, but also cultural, social and political
preconditions and consequences”
 Elementele Globalizării:

 Transfer de capital, forţă de muncă,

management, ştiri, informaţie, imagini,
fluxuri de date dincolo de graniţele unei
ţări.
 Globalizare - Trăsături comune:

 Expansiunea producţiei, comerţului,

consumului, expansiunea socio-culturală,
politică .
 Globalizarea – Alte trăsături:

 creştere a instabilităţii pieţei; descentralizare

organizaţională a firmelor, flexibilitatea
producţiei; privatizarea finanţelor publice;
creşterea inegalităţilor sociale, excluziunea
socială.
 Pe scurt:

 Globalizarea – o comprimare a spaţiului si

timpului care privilegiază economiile
capitaliste în detrimentul celor non-capitaliste
şi socialiste.
 Pe scurt:

 Globalizarea este un context politic – nu

un joc egal bazat pe reguli egale.
 Este un proces contradictoriu şi niciodată
complet, o corelaţie incomodă a forţelor
economice, relaţiilor de putere şi
structurilor sociale.
 Dimensiunile GLOBALIZĂRII
 Organizaţională
 Economică
 Culturală
 Comunicaţională
 Normativă
 Socială
 Politică
 Protecţia mediului
 Militară
 Factori determinanţi ai globalizării

 Inovaţia tehnologică (TIC)

– impact asupra mobilităţii şi comunicării
– “revoluţia tehnologică” => “revoluţie socială”
– avansare de la capitalismul industrial cătee
o concepţie (şi o realitate) postindustrială
relaţiilor economice = “al treilea val”
(Alvin Toffler)
 Hegemonia ideologiei neoliberale (triumful
ideeologiei economiei de piaţă, al societăţii de
consum şi de distracţie)
 Inovaţia tehnologică
 Prima revoluţie tehnologică (sfârşitul sec. al XVIII-lea)
– apariţia maşinii cu aburi
– fier – vapor - textile

 A doua revoluţie tehnologică (sfârşitul sec. al XIX-lea)

– triumful electricităţii şi al sistemelor electro-mecano-chimice
– electricitate – oţel – mecanică – automobile – aviaţie – petrol
- chimie
 A treia revoluţie tehnologică (1950)
– 1948: tranzistorul
– începutul anilor ’70: microporcesorul
 Internetul, societatea şi globalizarea
– cel mai mare eveniment: apariţia internetului
 Internetul
 Fenomen tehnologic şi social
 Internetul = interacţiunea socială dintre
specialişti. Instituţii, state şi
utilizatori din întreaga lume
 Caracteristicile fuzionării tehnologiilor din sfera
informaticii:
– convergenţa serviciilor
– conectabilitate şi
interoperabilitate
 Hegemonia ideologiei neoliberale
 Democraţia este considerată soră cu economia de
piaţă
 Invită politicienii să liberalizeze pieţele, să
descentralizeze economiile şi să privatizeze
companiile de stat.
 dimensiune superioară după sfârşitul Războiului Rece
 Modelul pieţei libere şi al democraţiei a devenit
convingător DUPĂ prăbuşirea comunismului
 Vectori ai globalizării: “noua tehnologie” şi
“hegemonia valorilor neoliberale” => acces pe
pieţe libere!
 Etape integraţioniste care au
facilitat dezvoltarea GLOBALIZĂRII

 Identificate de Bela Balassa

1. Zona de Liber Schimb
2. Uniunea Vamală
3. Piaţa Comună
4. Uniunea Economică
5. Uniunea Economică şi Monetară
6. Uniunea Economică Completă
7. Uniunea Politică
Teorii ale Globalizării
 Globalizarea și rolul statului
Teama de subminarea statului si a
funcților sale
High

4 3
Intervenția
Low High statului

Low
 Globalizarea și rolul statului
 1) naționaliștii conservatori (Scepticii/ Teoria dependenței) - se tem
de dispariția statului din motive culturale, dorința de intervenție puternică
în stat; protecționism ”backlash ”. (Goldblatt et all, 1997 + Wolf, 2004)
 2) socialiștii – se tem de faptul că efectele externe ale capitalismului
constrâng rolul statului, dar realizează că statul însuși este interesat de
acumularea de capital extern (Gritsch, 2005; Panitch, 1994)
 3) social democrații – mai echilibrați, reducerea forțelor stat nu e de
temut; acceptă globalizarea .(Goldblatt et all, 1997 + Stiglitz, 2002)
 4) moderații (de centru)
 5) clasicii (liberalii) – piețele mai presus de guverne, orice reducere de
intervenție a stat este favorabilă
 6) neoliberalii (hiperglobaliștii/ Teoria modernismului) - piețele
nesupravegheate ajung la rezultate eficiente ,orice intervenție
guvernamentală este inutilă ( Stiglitz , 2002 )
- ”globalizarea este o forță irezistibilă și de dorit ”( Wolf , 2004: 13 )
 Key concept to remember!

Naționaliștii conservatori / Scepticii

 Critică teoria modernismului.

 Menţinerea relaţiilor inegale între bogaţi şi săraci (Wolf,
2004)
 Atacate interesul național și suveranitatea naţională
(Bhagwati, 2004)
 Key concept to remember!

Naționaliștii conservatori /
Scepticii
 Argument principal: dezvoltarea lumii capitaliste a dus
la lărgirea diferenţei dintre First World and Third World
 Dependenţa pentru supravieţuire şi dezvoltare
 Dispariția sau ”moartea” statului - națiune
 Teoria modernismului (Hiperglobaliştii)

 Cea mai dezbătută teorie asupra națiunii

și naționalismului
 Context: teama de socialism şi eliberarea
de colonialism în timpul Războiului Rece.
 Teoria modernismului
 Declanșarea Războiului Rece: Harry Truman
– preşedintele SUA , în 1947 a anunţat
Programul de Ajutor pt Dezvoltare.
– Politica SUA de a ajuta ţările subdezvoltate
 Teoria modernismului

 Fiecare ţară poate deveni o ţară occidentală

(modelul Occident)
 Teoria modernismului
 Universalizarea valorilor: educaţie, ocuparea
forţei de muncă, venit, sănătate, informaţie,
capacitatea de consum.
 Teoria modernismului
 Lumea este împărţită în : “First World” şi
“Third World”, sau ţări dezvoltate şi ţări în
dezvoltare.
 Teoria modernismului
 Asistenţă economică şi
tehnologică insuficiente
 Eliminarea barierelor
economice, politice şi
sociale
 Social - eliminarea
discriminărilor de gen
(la angajare)
 Cultural – eliminarea
politicilor agresive
 Key concept to remember!

Teoria modernismului
 Societatea se îndreaptă, cu viteze diferite, către
aceeaşi direcţie → calea modernităţii
 Globalizare

 Globalization in Question –
Paul Hirst, Grahame
Thomson: globalizarea nu
este o nouă forţă socială şi
istorică
 Au existat şi perioade
anterioare de
internaţionalizare a
comerţului, şi mişcări ale flux
de capital (1870 - 1914)
 Key concept to remember!

Procese distinctive ale globalizării

 1) ca proces economic şi spaţial : vorbim de
un sfârşit al geografiei sau de o apariţie a unei
lumi fără frontiere ???
 2) din punct de vedere al economiei politice:
vorbim de un proces calitativ nou sau de un
proces care s-a petrecut acum 500 de ani ??
 Key concept to remember!

Procese distinctive ale globalizării

 3) ca proces socio-cultural: globalizarea duce la
polarizare socială, excluziune socială,
fragmentarea comunităţii, omogenitatea
consumului, criza a identităţii ??
 4) din punct de vedere cultural: globalizarea este
considerată o ideologie neo-liberală sau un mit al
puterii economiei de piaţă ??
 Întrebare:

 Este globalizarea un proces supraestimat, un

proces în exces, sau este doar o ideologie ??
Structura sistemului economiei
globale

subsitemul cultural-
Sistemul de valori Instituţii internaţionale instituţional
(cultural) (reguli)

Procese economice globale Tehnologii

intercorelate: (funcţii de producţie)
• producţie internaţională;
•Comerţ internaţional;
•Mobilitatea internaţională
a capitalului;
•Migraţia internaţională a Societatea informaţională subsitemul economic
forţei de muncă. şi a cunoaşterii

Sursa: I. T. Bari, Tratat de Economie Politică Globală, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p. 51.
 Structura sistemului economiei
globale - II
 Cristalizarea unei economii globale bazate pe reţele
 Consecinţe:
– internaţionalizarea legii
 schimbarea raportului de forţe între actorii
economiei globale: state-naţiune, corporaţii
transnaţionale, organisme/instituţii regionale,
instituţii globale,
– mutaţii în formele de manifestare ale proceselor
economice,
– dezvoltarea societăţii informaţionale a cunoaşterii
 Globalizarea

Argumente PRO şi CONTRA

 PRO-globalizare - II
 Globalizarea = sinonimă cu “progresul”
 comunicaţiile au revoluţionat conexiunile la nivel mondial =>
crearea de reţele (informatice, infrastructură)
– Companiile de tip dot.com au cunoscut o expansiune

 crearea de organizaţii internaţionale şi instituţii supranaţionale

 dezvoltarea şi asimilarea culturii globale
 transformări economice puternice
 CONTRA-globalizare
 reglementarea pieţelor în avantajul blocurilor
comercial-financiare
 ultima fază a capitalismului
 deficit democratic
 distrugerea mediului înconjurător
 creşterea crimei organizate
 Risc: neadaptatrea la noul mediu cultural
Globalizare vs. Glocalizare
 Key concept to remember!

Glocalizing economy
 glocalization“ – mediere între global şi local
 “Glocalization” – strategii adoptate de oraşe / companii
în sublinierea trăsăturilor lor locale în contextul măririi
avantajelor lor la nivel global.
 Glocalizarea economiei

1. Consolidarea caracteristicilor locale astfel încât să se

distingă de celelalte oraşe / zone ;
2. Valorificarea unor noi trăsături locale,
complementare celor existente;
3. menținerea legăturilor strânse cu actori / jucători
globali exploatându-se caracteristicile locale în
propriul interes
4. Extinderea ariei locale la nivel global prin
promovarea trăsăturilor locale în vederea satisfacerii
intereselor promovate de jucătorii globali
5. Studiul de caz - Glocalizare
 Globalizarea economică
 Provocarea principală: reducerea sărăciei cu
ajutorul creşterii economice.
 Creşterea economică necesită politici
economice şi un cadru reglementativ care să
includă o orientare către integrare în economia
globală.
 un grad sporit de interdependenţă interstatală
(prin creşterea volumului schimburilor
comerciale internaţionale, a fluxurilor
comerciale şi a muncii)
Identitatea şi forţele /vectorii
globalizării
Identitatea şi forţele /vectorii globalizării
 Întrebări:
 Care sunt forţele / vectorii globalizării ?
 Cum este identitatea afectată de dimensiunile
economice, sociale , politice sau de mediu ale
globalizării ?
 Care sunt provocările acestor forţe pentru
identitate ?
 Ce oportunităţi oferă aceste forţe ale globalizării
pentru afirmarea şi promovarea identităţii ?
 S-a schimbat percepţia dvs despre globalizare?
Explicaţi în jumătate de pagină cum .
 Forțele globalizării
1) Comerțul internațional
2) Transnaționalele
3) Transportul internațional
4) Comunicațiile, tehnologia
5) Mass media
 1. Trade. The Future of Auto making.

Customer orders Dealer places order Vehicle is scheduled

vehicle from dealer over the Web for manufacturing

Finished vehicle is Parts are ordered via the

Dealer tracks vehicle’s delivered to service center
progress on the web web and delivered for
or dealer dealer/customer
 2. Corporații transnaționale

Din cele 500 de STN-uri (în baza

veniturilor totale ale acestora) prezente
la nivel global, 170 sunt localizate în
SUA, 70 în Japonia, 38 în UK, 38 în
Franţa, 35 în Germania şi 14 în Canada
 Noi tendinţe în domeniul ISD
 CHINA – actor
economic
puternic, cu o
creştere
economică
semnificativă
 ISD în Africa
(vizată: industria
petrolieră)
Sursa: Niţă V., Stoican I., Zapopojanu B. (2019) Diplomaţia economică în Africa. Analiză comparativă, studiu de caz Kenya vs.
Africa de Sud, proiect seminar Practici Diplomatice Contemporane, Master: Diplomaţie Economică Internaţională, slide 32
3. Comunicațiile, tehnologia
5. Media
Studiu de caz
Extinderea globalizării (1)

Comerț

Media CTN

Extinderea
Globalizării

Comunicații Transport
 Extinderea globalizării (2)
 Slide-ul anterior arată factorii care contribuie la
extinderea globalizării.
 Adăugați comentariul dvs în dreptul fiecărei
ramuri , iar apoi căutați conexiunile dintre ele.
 Cum este afectată identitatea individului
de dimensiunile economice, politice şi
sociale
ale globalizării ?
 1) Identitatea individului și câteva
dimensiuni economice ale globalizării

 Ecuador - I țară exportatoare

de banane din lume
 Productia de banane : exemplu
de forță a globalizării
 factori economici :
– CTN → îngrășăminte chimice →
oferta > cerere → preț redus →
creștere nr clienți
– Forță de muncă ieftină
– Rețea de distribuție aparține
CTN
– Profiturile se mențin în interiorul
CTN
 Din Ecuador către Canada

Plantaţiil
• crescute timp de 9 luni, culese, sortate şi transportate către
e de depozite de ambalare
banane

Depozite • curăţate, ambalate, transportate către porturi

de
ambalare

Porturi de • încărcate în containere sigilate, încărcate pe vas

export

• în containere, transferate către TIR pentru distribuţie, depozite

Porturi de alimentare
import

• proces de coacere (8 – 10 zile), transportate către magazinele de

Depozitele
supermark consum
et-urilor
Ecuador, culturi banane: 150 hectare

Export: 253 milioane cutii (2013)

Nr angajați (producție + comerț) :

380.000
 2) Identitatea individului și câteva dimensiuni
politice ale globalizării

 Studiu de caz –
Războiul bananelor
(1975 – 2009)
– conflict comercial care a
stârnit guvernele unul
împotriva altuia.
 Războiul Bananelor (1)
 Conflict comercial între SUA şi CEE/UE
 Prin intermediul „Acordurilor de la Lomé”
 Situaţia iniţială:
– 1957: s-au unit un grup de state din Africa, Caraibi
şi Pacific cu foştii săi colonialişti, semnând un acord
cu privire la distribuirea bananelor în Europa
– statele din regiunea Africa-Caraibi-Pacific (ACP) au
primit statut de importator prefernaţial, fiind
protejate cu ajutorul unui set de măsuri precum
cotele şi contingentele la import
 Războiul Bananelor (2)
 Acordurile = conflictuale cu intenţiile CEE
(aflată în plin proces de integrare economică)
de a reduce barierele tarifare şi netarifare din
calea comerţului internaţional
 SUA (DelMonte, Chiquita) + unii producători de
banane din America Latină - au exercitat un
grad ridicat de presiune
– Motivul: reducerea drastică a accesului pe
piaţa europeană
 Războiul Bananelor (3)
 1993: UE a introdus ”EU banana regime”
– Contingent global: 2,5 mil. tone/an (împărţit
în funcţie de contingentele la import şi de
diferitele taxe vamale)
 Cum a funcţionat în practică?
– Ţările ACP: taxă vamală = 75 Eur/unitate
ambalată
– Restul: taxă vamală la export de 850 Eur
 Războiul Bananelor (4)
 Justificarea UE:
– Acordarea de sprijin economic statelor ACP
 În schimb:
– Ţările ACP se obligau faţă de UE să
semneze Acorduri de Cooperare
Economică
 Costuri pentru contribuabilii UE:
– 1,7 mld. Euro/an (42,4 eurocenţi/kg
banane)
 Războiul Bananelor (5)
 Jumătate din sumă – către intermediari
 Producătorii de banane „sprijiniţi”: 130 mil.
Euro/an
 1995: SUA, Ecuador, Guatemala, Honduras,
Mexic – au dat în judecată UE în faţa OMC
(care a acţionat în 1997)
– Argument UE pentru modificările minimale:
modificarea Acordurilor cu ACP le-ar fi
acestora fatale din punct de vedere
comercial
 Războiul Bananelor (6)
 Acţiunile de răspuns ale SUA către OMC:
– La importurile a 14 categorii de produse provenite
din UE – taxă vamală = 100%
– Represalii asupra: Franţei, Marii Britanii
(principalele state care au opus rezistenţă la
modificarea Acordurilor Comericale cu ţările ACP)
 Reacţia OMC: a fost de acord cu propunerea SUA =
prima măsură de retorsiune de la înfiinţarea GATT,
până în momentul înfiinţării OMC
 Războiul Bananelor (7)
 1998: sancţiunile impuse de SUA au intrat în
vigoare, taxele vamale percepute: 163 mil.
Euro
 Reacţia UE: lentă, a elaborat mai multe
„scenarii” de negociere pentru carnea trată cu
hormoni, sau legumele şi cerealele modificate
genetic provenite din SUA
 Daune: pentru exportatorii care nu aveau
legătură cu comerţul cu banane
 Războiul bananelor
 Întrebări:
 1) De ce acest studiu de caz constituie un exemplu al problemelor legate
de globalizarea economiei ?
 2) Care dintre problemele legate de producția și comerțul cu banane
pare a fi cea mai gravă / urgentă? De ce?
 3) Ce fel de măsuri putem lua în calitate de consumatori de banane și ca
cetățeni globali în cauză?
 4) Care dintre soluții / alternative prezentate par a fi cele mai
promițătoare? De ce?
 5) Cum s-au transformat aceste impozite în arme ?
 6) Cine a fost rănit de aceste arme ? De ce?
 7) Cum influențează măsurile economice deciziiile politice luate de
guvernele UE ?
 8) Ce impact a avut războiul bananelor asupra globalizării ?
 Întrebări :
 Ajută educația la
definirea identității
individului?
 Cum afectează lipsa
de educație identitatea
individuală și colectivă
a copiilor muncitori de
pe plantațiile de
banane din Ecuador ?
Raportul de forţe pe plan mondial
 Ordinea economică globală
 NU există o economie mondială „pură”, care să funcţioneze în
baza unor elgi economice obiective, independent de relaţiile
politice & militare
OSCILAŢIILE CURSULUI DE SCHIMB AL USD / EURO
NIVELUL CHELTUIELILOR MILITARE IMPUS DE RAPORTUL DE
FORŢE
FOCARELE DE CRIZĂ APĂRUTE ÎN DIVERSE ZONE ALE
PLANETEI
– Mari sfidări contemporane:
 Dezintegrarea URSS
 Extinderea UE
 Extinderea NATO
 Sărăcia din ţările „lumii a treia”
 Ascensiunea Chinei
 Ascensiunea Noilor State Industrializate (NSI) – Tigrii asiatici
 Ordinea economică globală
postbelică

În baza confruntării politico-ideologice

Socialismul
Capitalismul
colectivist
liberal (SUA)
(URSS)

Războiul Rece sau Pacea

Caldă
4 aprilie 1949 (p): NATO (Organizaţia 14 mai 1955 (p): Pactul de la
Tratatului Atlanticului de Nord) (29): BL,
CAN, DK, FR, ISL, ITA, LUX, NDL, Varşovia (măsură de apărare
NOR, P, SUA, UK; din 1952: EL, TK; din contra NATO) (7): BUL, CS,
1955: GER; din 1982: E; din 1999: CZ, DDR, HU, PL, RO, URSS
HUN, PL; din 2004: BUL, EST, LET, LIT,
ROU, SLK, SLN; din 2009: AL, HR; din
2017: MUN

5 mai 1949 (e): Consiliul Europei (în

Strasbourg)

1949 (e): COCOM (Coordinating

Committee for Multilateral Export Controls)
(dizolvat la 31martie 1994): boicot
comercial împotriva
bunurilor strategice provenite din CAER

9 mai 1950 (p) : Discursul lui Robert

Schuman pentru o Europă paşnică – Planul
Schuman (“Ziua Europei”)

18 aprilie 1951 (e): CECO (Comunitatea

Economică a Cărbunelui şi Oţelului (6):
GER, F, I, B, LUX, NL (în vigoare de la 1
ianuarie 1952, încheiat pe o perioadă de
50 de ani, a expirat în 2002
 Principalul instrument pentru menţinerea supremaţiei:
– PUTEREA MILITARĂ

 După WWII: USD20.000 mld. pentru înarmare – la nivel global

 Proliferarea industriei de armament:
– Orizontală (în plan geografic)
– Verticală (în plan tehnologic) După • SUA
WWII • URSS
• UK
• CAN
• SWE
Anii ‘80 • Cca 40 de ţări
(SUA, URSS.
FR, UK, ITA,
GER, RPC,
ISR, SWE)
 START - 1
 Până în 1990: SUA + URSS =
START - 2

 Tratate privind reducerea armamentului

strategic:
– Reducerea arsenalului nuclear
– Interzicerea rachetelor cu bază la sol
 Evoluţie

SU
SUA
A
Putere
nucleară Chi Rus Model
Pentag
URSS
na onala
ia multipolar
mondi (un număr
ală crescut de
state au
Japon declarat
UE ia că deţin
puterea
nucleară)
 Globalizarea şi statul – problemă-
cheie a secolului XXI

 Efect al globalizării:
– Îndatoririle tradiţionale ale statului sunt
îndeplinite în mai mică măsură

 STATUL (ideologia neoliberală):

– „păzitor al bunului naţional public”
– „păzitor neoliberal al capitalului privat
internaţional”
Pacea de la Westphalia (1648)

 a instituit un sistem de suveranitate

limitată pentru numeroasele state
ale Sfântului Imperiu Roman
(denumite oficial „state imperiale” -
teritorii componente ale imperiului,
conduse de prinți sau consilii
orășenești)
 a creat mecanisme legale pentru
soluționarea disputelor și a oferit
garanții reciproce pentru
respectarea condițiilor tratatului,
care, în ansamblu, au constituit un
sistem de securitate colectivă
 Ideea de STATALITATE
 Puterea de stat:
 Devine exclusivă prin apariţia rivalităţii interne cu privire la
câştigarea autorităţii (monarhii au devenit „şefi de state”,
imediat ce au monopolizat fiscalitatea şi mijloacele de
violenţă)
 Suveranitatea poporului garantată de:
– alegerea propriului şef de stat (de către popor)
– controlul puterii de guvernare
– împărţirea puterii de guvernare în instituţii dependente
DAR autonome:
 Justiţie
 Legislativ (Parlamentul)
 Administraţie (Guvernul)
 O naţiune poate
exista fără stat
(palestinienii, tibetanii,
kurzii)

Un stat nu poate
exista fără frontiere

 MONDIALIZAREA
+ INTERNET = eliminarea graniţelor lumii

 2 tendinţe:
– Multilateralitatea & globalizarea
– Naţionalism & identitatea
 Factori care au condus la apariţia de frontiere noi:
– revendicarea statului naţional

– destrămarea imperiilor

 În 1890: 46 state suverane + dominaţii coloniale

 Sec. XXI: 195 state suverane
 Efecte:
– Liberalizarea schimburilor comerciale

– Liberalizarea pieţelor

– Adâncirea procesului integraţionist

Daimler (GER) + Chrysler (SUA)

Rhone-Poulene (FRA) + Hoechst (GER)
Deutsche Bank (GER) + Bankers Trust
(SUA)
 Cazul UNIUNII EUROPENE
 UE = MODEL GEOPOLITIC
 Motive:
– A trecut succesiv prin etapele de integrare

 Fiecare Tratat a subliniat momente importante în

evoluţia UE
 Statele semnatare: de la „Cei Şase” la 28 de state
membre
 Evoluţia UE: extinderea şi adâncirea procesului
integraţionist: de la o ZLS6 la o UE28-1 şi o UEM19
 Fiecare Tratat a încercat să facă faţă provocărilor
principale ale UE: extinderea şi procesul integraţionist
 Securitatea la graniţa UE
 Statele Membre ale UE
aplică în principiu Convenţia
SCHENGEN, au suprimat
controlul la graniţele interne
 Există o flexibilitate a
frontierelor interne ale UE
şi consolidare a
frontierelor externe ale UE
• Semnat în Schengen (Luxemburg)
la 14 iunie 1986
• State semnatare: Germania,
Franţa, Belgia, Olanda şi
Luxemburg
• Eliminiarea treptată a controlului
la graniţele comune şi introducerea
liberei circulaţii a persoanelor
pentru toţi cetăţenii statelor
semnatare.
• Alte state semnatare: Italia (1990),
Spania şi Portugalia (1991), Grecia
(1992), Austria (1995), Suedia,
Finlanda, Danemarca (1996),
Islanda, Norvegia.
• 21 decembrie 2007 – 9 TECE
• Azi: 25 de state membre
 Mişcări separatiste în UE

 noile naţionalisme europene sunt uneori legate de factori economici

 Autonomia SCOŢIEI:
– asftel ar dispune de o zonă economică exclusivă: Zăcămintele de Petrol din Marea Nordului, care
aparţin în prezent Marii Britanii

 CATALUNIA şi ŢARA BASCILOR

– cele mai bogate şi industrializate provincii ale Spaniei

 ITALIA de NORD
– nu mai doreşte să plătească pentru zona meridională

 FLANDRA
– nu mai doreşte să plătescă Belgiei pentru zona Valoniei

 CORSICA
– Independenţă pentru afirmarea identităţii

 Divorţul cehoslovac (1992)

– Cehii, mai prosperi, s-au bazat pe naţionalism pentru a se debarasa de Slovaci (provincii mai sărace)
 BREXIT până în
2019:
concentrare pe
drepturile
UK vs. UE cetăţenilor,
angajamente
financiare,
rezolvarea
problemelor la
graniţă,
clarificarea
relaţiilor
diplomatice
viitoare

Consecinţele BREXIT (UE + UK): economie,

societate, politică, finanţe, cetăţeni, forţa de muncă,
mediul de afaceri, politică externă de securitate
 Mişcări separatiste în lume
(posibile)
 MEXIC • CHINA
• Tibetul aspiră la autonomie
– Nordul Mexicului, mai prosper şi mai
• Provincii de pe coastă, care sunt foarte
dezvoltat, ar putea să scape de dezvoltate economic, comparativ cu restul ţării
Sudul Mexicului, mai sărac şi locuit
de indieni
• INDIA
• Unele popoare ar putea să-şi dorească
crearea de state proprii
 BRAZILIA
– Regiunile din Sud (cu oraşele Rio • RUSIA
de Janeiro şi São Paolo) s-ar putea • Revendicările de identitate ale cecenilor
• Iakuţia deţine aur, diamante, cărbune, gaz
debarasa de zonele din Nord-Est,
• Tatarstan şi Başkirstan – resurse de petrol
mai sărace şi care trăiesc în baza
subvenţiilor din Sud • AFRICA
• Independenţa Eritreea (1993) a fost pusă sub
 CANADA semnul întrebării intangibilităţii frontierelor
stabilite după decolonizare
– Quebéc militează politic pentru
suveranitate şi doreşte separarea
de Canada din motive economice

 INDONEZIA
– Insule indoneziene ar putea cere
succesiunea în speranţa de a
deveni entităţi prospere, asemeni
Singapore
 Interesul naţional din
perspectivă diplomatică

 Interesul naţional se menţine şi se amplifică în

condiţiile modernităţii globale
 Interesul naţional nu se micşorează în
globalism sau regionalism, dar se exprimă
prin interese şi ambiţii noi
 Diplomaţia este arta de a negocia într-o formă
formă plăcută şi convingătoare, susceptibilă să
amplifice interesul partenerului şi să ducă la
încheierea convenţiei interguvernamentale
 presupune:
– ştiinţă
– artă
– cultură
– bună-cuviinţă
– folosirea unui vocabular ales
 Clasificarea diplomaţiei
 după domeniul de activitate (diplomaţia politică, diplomaţia economică, diplomaţia
culturală, diplomaţia ştiinţifică, diplomaţia militară, dipolmaţia socială)
 după forma de reprezentare (diplomaţia guvernamentală, diplomaţia integrată,
diplomaţia interguvernamentală, diplomaţia personală)
 după spaţiul de desfăşurare (diplomaţia bilaterală, diplomaţia multilaterală)
 după timpul de desfăşurare (diplomaţia permanentă, diplomaţia ad-hoc)
 din punct de vedere al transparenţei (diplomaţia deschisă, diplomaţia secretă sau
confidenţială)
 Trăsăturile diplomaţiei
 Concentrarea pe managementul relaţiilor
interstatale, prin negociere, comunicare şi tact în
cadrul regulilor de conduită ale statelor, consfinţite
de dreptul internaţional
 Instrument paşnic, pentru realizarea obiectivelor de
politică externă (soluţionarea diferendelor dintre
state şi rezolvarea probelemelor internaţionale şi
transnaţionale, prin ajungerea al un acrod în privinţa
acestora)
 Este influenţată de dinamica scenei internaţionale şi
complexitatea relaţiilor internaţionale şi a politicii
externe
 Funcţiile diplomaţiei
 Reprezentarea
 Instrument de înfăptuire a politicii externe a
unui stat
 Apără drepturile şi promovează interesele
statului
 Negociază acorduri şi înţelegeri
 Informează actorii economico-politici implicaţi
 Se implică în cooperarea internaţională
RELAŢII DIPLOMATICE
 Evoluţia diplomaţiei publice

 Twiplomacy
– metodă de a
comunica cu publicul
larg
– diminuează caracterul
misterios al
diplomaţiei
Faţa nevăzută a lumii
 Economia subterană
 Comerţul licit şi ilicit cu arme
 Organizaţiile criminale transfrontaliere
 Terorismul – o problemă de dminesiuni
planetare
 Economia subterană
 Definiţii informale:
– Economia subterană
– Economia neregulată
– Economia invizibilă
– Economia neagră
– Economia gri
– Economia în umbră
– Economia de nenumărat
– Economia necontabilizată

 Componentă principală: SOCIETĂŢILE

TRANSNAŢIONALE (cei mai puternici agenţi economici pe
plan global)
 Economia subterană = o totalitate de
activităţi economico-financiare ilegale,
delictuale şi legal declarate sau
neînregistrate, producătoare de mari
venituri ilicite, desfăşurate pe plan mondial
de persoane fizice sau juridice
 Economia subterană = grupare eterogenă de
activităţi economice desfăşurate ilicit şi
componente ale unor activităţi criminale în
scopul obţinerii unor venituri importante,
sustrase autorităţilor statului
Forme ale Economiei subterane

Traficul de Evaziunea Munca la Corupţia

droguri fiscală negru

Organizaţii
teroriste
 Traficul de droguri
 Amploare crescută
 Cauze:
 Imposibilitatea materială a statelor de a se
opune forţei financiare a grupurilor organizate
 Lipsa unei voinţe reale de limitare a
fenomenului
 Trafficking
– Traficul ilegal de persoane (muncă ilegală, sclavagism,
contrabanda cu emigranţi)
– Traficul ilegal de animale exotice (specii aflate pe cale de
dispariţie, braconaj)
– Traficul ilegal de bunuri de lux (monede, pietre preţioase,
opere de artă)
– Traficul ilegal de arme (beneficiari: organizaţii criminale,
organizaţii teroriste)
– Traficul ilegal de stupefiante (beneficiari: organizaţii criminale,
organizaţii teroriste)
Cultura, transformarea, transportul operaţiile de import/export,
gros, demigros, dealeri = etape în care se pot dubla profiturile,
multiplicându-se riscurile
 Evaziunea fiscală
 Este modalitatea de răspuns a contribuabililor la
povara obligaţiilor fiscale
 Contribuabilii îşi măresc câştigul prin transferarea lui în
diferite state care oferă facilităţi fiscale, regimuri
permisive şi confidenţialitatea investiţiilor realizate

 Paradisuri fiscale
– sunt sancţionate scurgerile de informaţii;

– Veniturile realizate din activităţi off-shore = BAZA

încasărilor bugetare
 Caracterisitici ideale pentru un
refugiu bancar ideal pentru
spălarea banilor
 Nu negociază cu alte ţări transmiterea informaţiilor privind impozitarea
 Diponibilitatea corporaţiilor instantanee
 Legile secretului corporatist
 Comunicaţii electronice excelente
 Legi severe ale secretului bancar
 Comerţ turistic dezvoltat, care poate explica influxurile majore de bani cash
 Utilizarea unei valute mondiale forte (uzual: USD) ca monedă locală
 Guvern relativ invulnerabil la presiunile externe
 Grad ridicat de dependenţă economică de scetorul serviciilor financiare
 Aşezare geografică care să faciliteze călătoriile în interes de afaceri şi vecini bogaţi
 O zonă a comerţului liber
 Disponibilitatea unei înregistrări a vapoarelor după pavilionul străin cel mai convenabil
 Spălarea banilor
 Impune costuri considerabile economiei
mondiale prin:
– Deteriorarea operaţiunilor eficiente ale
economiilor naţionale
– Promovarea unor politici economice slabe
(în special ăn ţîrile vulnerabile sau corupte)
– Coruperea lentă a pieţei financiare
– Reducerea încrederii publice în sistemul
financiar internaţional (crescând riscurile de
instabilitate ale sistemului financiar)
– Reducerea ritmului de creştere a economiei
 Legi fundamentale pentru
spălarea banilor
 #1: cu cât este mai reuşit un aparat de spălare a banilor ce imită
modelele şi comportarea tranzacţiilor legitime, cu atât mai puţin
expusă este asemănarea cu aceasta
 #2: cu cât activităţile ilegale sunt mai bine integrate în economia
legală, cu atât mai mică este separarea lor instituţională şi
funcţională şi cu atât mai grea este detectarea spălării banilor
 #3: cu cât este mai scăzut raportul dintre fluxurile ilegale faţă de
cele legale printr-o instituţie comercială datp, cu atât mai grea va
fi detectarea spălării banilor
 #4: cu cât este mai ridicat raportul dintre „serviciile” faţă de
producţia fizică a bunurilor dintr-o economie, cu atât mai uşor re
spoate derula spălarea banilor în acea economie
 #5: cu cât structura comercială, de producţieşi de distribuţiea
bunurilor şi serviciilor nefinanciare este dominată de mai multe
firme mici şi mijlocii de producători independenţi, cu atât mai
dificilă va fi separarea tranzacţiilor legale de cele ilegale
 Legi fundamentale pentru
spălarea banilor
 #6: cu cât facilitarea de utilizare a cecurilor, cardurilor de credit şi a altor
instrumente de plată nemonetare pentru efectuarea de tranzacţii
financiare ilegale este mai mare, cu atât va fi mai grea detectarea spălării
banilor
 #7: cu cât este mai mare gradul de nereglementare financiară pentru
tranzacţiile legitime, cu atât mai grea va fi decelerarea şi neutralizarea
fluxurilor de bani iliciţi
 #8: cu cât este mai scăzut raportul dintre venitul câştigat legal şi cel ilegal
care intră într-o economie dată, cu atât mai grea va fi espararea banilor
legali de cei iliciţi
 #9: cu cât este mai mare progresul spre servicii financiare de
supermarket, cu atât mai mare este gradul în care orice fel de servicii
financiare pot fi oferite în cadrul unei instituţii integrate multidivizionale,
cu atât mai mare este separarea funcţională şi instituţională a activităţilor
financiare şi cu atât este mai dificilă detectarea spălării banilor
 #10: cu cât se înrăutăţeşte contradicţia curentă dintre operarea globală şi
reglementarea naţională a pieţelor financiare, cu atât va fi mai dificilă
detectarea spălării banilor
 Facilitarea investiţiilor anonime
 Condiţii:
– Privatizarea pe scară largă a întreprinderilor publice din multe
ţări
– Creşterea pieţelor bursiere în ţările în dezvoltare

– Diversificarea instrumentelor financiare pe pieţele

internaţionale
– Creşterea cotei-părţi a capitalului internaţional controlat de
entităţi cu sediul off-shore/paradisuri fiscale
– Controalele reglementate nu sunt riguroase

– Necesarul de capital străin din partea economiilor aflate în

proces de tranziţie şi a multor ţări în dezvoltare
 Munca la negru
 Activitatea desfăşurată fără respectarea
reglementărilor impuse de legislaţiam uncii,
legislaţia asigurărilor, legislaţia fiscală
 Surse:
– Migraţia internaţională;
– Salariaţii societăţilor transnaţionale care
lucrează în străinătate;
– Membrii misiunilor internaţionale
 Munca la negru în UE
 Existenţa unei pieţe extinse pentru munca nedeclarată
pe întreg teritoriul UE, în special în cazul serviciilor de
menaj
 Evitarea taxelor şi a presiunilor administrative (în
special în cazul activităţilor atipice (sezoniere))
 Importanţa salariului în plic, mai ales în sectorul de
construcţii
 Prevalenţa în rândul studenţilor, al lucrătorilor care
desfăşoară o activitate independentă şi a şomerilor
 Slabă conştientizare a riscului de a fi amendat
 Corupţia
 Este abuzul unei puteri publice în scopuri private
 Repere:
– Mita
– Extorsiunea
– Traficul de influenţă/Atenţii destinate influenţării
serviciilor publice
– Nepotismul
– Frauda
– Deturnarea de fonduri

 Efecte:
– Împiedicarea dezvoltării economice, politice şi sociale a
statelor
 Cercetarea economiei
subterane
 Ancheta statistică:
– Metoda eşantionului de control
– Înregistrarea statistică de tip monografie

 Modalităţi tehnice:
– Metoda decalajelor între cheltuieli şi venituri
– Comparabilitatea economică internaţională
– Metoda inputurilor fizice
– Recensământul forţei de muncă
– Analiza volumului tranzacţiilor
– Efectele asupra structurii ISD
– Modelarea complexă
 Caracterul transfrontalier al
economiei subterane
 Pericolul radicalizării
 Asocierea cu diferite forme de manifestare a
terorismului
REZULTAT: CREŞTEREA VOLUMULUI DE
FONDURI ILICITE FURNIZATE CIRCUITELOR
DE SPĂLARE A BANILOR
 Factori favorizanţi ai reducerii
Economiei subterane
 Reducerea inflaţiei
 Apariţia unei creşteri economice constante la
nivel mondial
 Reducerea minoră a presiunii fiscale
 Simplificarea birocraţiei
 Încercări de stabilizare legislativă
 Combatere
 Iniţial: strict juridic
 Ulterior:
– Identificarea legăturilor dintre difertiele activităţi
ilicite şi evidenţierea caracterului lor organizat;
– Evidenţierea scopului lor economic şi în acesr
context evaluarea dimensiunilor economiei
subterane;
– Amplificarea colaborării internaţionale pentreu
combaterea fenomenului economiei subterane
 Comerţul licit şi ilicit cu arme
 Comerţul licit cu arme: cea mai profitabilă afacere la nivel mondial
 Producători: ţări dezvoltate
 Consumatori: ţări în dezvoltare, ţări sărace
 PROBLEMĂ:
 Puterea nucleară – instrument de negociere (political
leverage)
 Pe timpul Războiului Rece: lume bipolară: SUA vs. URSS
 Azi: lume multipolară: SUA, Rusia + ţări precum Iran, Coreea de
Nord
 Exemplu: negocierile în 6 părţi pentru denuclearizarea Coreii de
Nord
 Reglementări internaţionale
 Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul
exporturilor de arme convenţionale şi tehnologii cu
dublă utilizare
– Înfiinţat în 1996

– Scop:

– Contribuirea la securitatatea globală şi regională

– Promovarea transparenţei şi a unei mari

responsabilităţi în transferurile de arme
convenţionale şi produse şi tehnologii cu dublă
utilizare
 Proliferarea Armelor de
Distrugere
în Masă (ADM)
 ADM ameninţă securitatea şi stabilitatea internaţională
 ADM:
– Arme neconvenţionale, chimice, biologice, radiologice,
nucleare (CBRN)
– Orice armă sau dispozitiv care este proiectat special
pentru, sau are capacitatea de a provoca moartea sau
vătămări corporale severeunui număr semnificativ de
persoane prin lansare, diseminare sau prin impactul cu
(A) substanţe chimice toxice sau otrăvitoare sau
precursorii lor; (B) cu organisme infecţioase; (C) radiaţii
sau radioactivitate
 Proliferatori principali: Rusia, China
 Proliferatori secundari: India, Iran, Coreea de Nord,
Pakistan
 Discuţiile în 6 părţi
 Nouă abordare a politicii externe în SUA = motivul perfect pentru a
revizui complexitatea provocărilor venite din partea Republicii Populare
Democrate Coreene (RPDC) cu privire la programul său nuclear
 Coreea de Nord: singurul stat care s-a retras din Tratatul de Neproliferare
Nucleară (TNN)
– Scop: urma, în mod oficial, un program pentru crearea şi ulterior
testarea armamentului nuclear.
– o reală ameninţare, nu doar pentru statele vecine din nord-estul
Asiei, cât şi faţă de întreaga lume.
 Anul 2003: „discuţiile în şase părţi”
– runde de negocieri între Corea de Nord, China, Japonia, Rusia, SUA
şi Corea de Sud.
– Preocupările principale: dezarmarea nucleară a Coreeii de Nord
– Progrese reduse
 SUA China Coreea Coreea
de
Nord Japonia de Sud Rusia

Proliferare
a nucleară

Refugiaţi

Rachete
balistice

Reunificarea
Coreea de Nord
&Coreea de Sud

Nicio Prioritate
prioritate înaltă
 Riscurile CBRN
 Proliferarea şi diseminarea necontrolată
 Expansiunea reţelelor şi activităţilor teroriste şi a crimei organizate transnaţionale
 Degradarea mediului ambiant
 Pericolul declanţării unor conflicte militare zonale ca măsură punitivă extremăîmportiva
unor regimuri dicatoriale
 Existenţa stocurilor de muniţii nucleare
 Proliferarea ADM (muniţii & vectori)
 Refuzul (amânarea) aderării sau nerespectarea deliberată a angajamentelor asumate,
a tratatelor internaţionale de reducere a ADM
 Interesul manifestat pentru producerea/achiziţionarea ADM de state necunoscute oficial
ca fiind posesoare de asemenea arme
 Ameninţarea şi utilizarea ADM în conflicte locale
 Terorismul şi comerţul legal cu materiale CBRN, dezvoltarea schimburilor economice
(transferurile de tehnologie) şi interesul politic şi financiar aferent
 Crima organizată
 Organizaţiile de crimă organizată beneficiază de avantaje adiacente:
– acces facil la orice piaţă,
– grad crescut de transnaţionalitate al activităţilor lor fiind asigurat,
– creşterea numărului de consumatori, în ciuda reţelelor de control înfiinţate,
– cooperarea şi colaborare în rândul organizaţiilor de crimă organizată

 Instrumente de luptă contra crimei organizate: convenţiile internaţionale referitoare

la combaterea traficului de droguri, a spălării banilor etc.,
– Problemă: NU deţin putere, dar oferă un „alibi perfect pentru pasivitatea
autorităţilor”.
– Organismele juridice naţionale sunt limitate din punct de vedere al spaţiului,
pe când o organizaţie criminală îşi poate muta foarte uşor activitatea în alt
stat.
 Mediul economic:
– crearea rapidă şi facilă a firmelor off shore favorizează activitatea criminală
pentru că prin intermediul acestui tip de firmă i se asigură aparenţa licită.
(Ex.: în Panama, un nerezident poate înfiinţa o firmă foarte uşor).
 Organizaţiile criminale
transfrontaliere
 Mafia italiană
– Camorra (Napoli & Campanina) (7.000 organizaţii afiliate)
– Cosa Nostra (Sicilia) (sistem preluat şi în SUA: La Cosa
Nostra)
– ’Ndrangheta (Calabria (Piemonte & Lombardia))
– Sacra Corona Unita (Apulia & Basilicata)

 Mafia chineză
– K – 14 (Hong Kong)

 Mafia japoneză
– Yakuza

 Carteluri ale drogurilor în Columbia (Cali, Medellin)

 Rusia
– 12.000 de grupări mafiote
 Clasificarea organizaţiilor
mafiote
 Mafia de masă
– Intervin la nivel economic inferior

– Forţa de muncă: delicvenţii

– Activităţi criminale tradiţionale şi de mică amploare

 Reţele mafiote (criminale)

– Intervin la nivel economic şi social superior

– Fiecare grup / organizaţie participantă la reţea este

specializată (v. Cartelurile columbiene)
 Organizaţiile criminale şi
globalizarea
 Acces facil pe piaţă
 Creşterea gradului de transnaţionalitate + firme off-
shore
 Creşterea gradului de control la vamă – creştere a
costurilor suportate de organizaţiile criminale – cresc
preţurile produselor = creştere a veniturilor
 Instrumente ale statului = INEFICIENTE:
– Convenţii internaţionale

– Declaraţii unilaterale neconvingătoare

 Combaterea crimei organizate:
eşecuri & reuşite
 Cel de-al X-lea Congres al ONU pentru prevenirea crimei
organizate (Viena 2001)
– Scop:
– Cooperarea internaţională pentru combaterea crimei
organizate prin:
 Eliminarea diferenţelor dintre legislaţiile naţionale
 Stabilirea unor standarde internaţionale în domeniu
– Încheierea a 3 (trei) protocoale internaţionale privind:
 Combaterea traficului de arme & persoane (femei,
copii, contrabanda cu emigranţi)
 Îmbunătăţirea protocoalelor deja existente
 Olipmiada de la Sydney: militant oficial împotriva
drogurilor & tutunului, drepturile omului
 Combaterea crimei organizate:
eşecuri & reuşite
 Spargerea Cartelurilor de droguri columbiene
(Cali, Medellin) – scăderea veniturilor realizate
din exportul de droguri
 Spargerea Cartelurilor de droguri din Bolivia –
scăderea ponderii coca economy în PIB prin
asprirea legii & programe alternative de
dezvoltare extrem de ambiţioase
 SE Asiei: unii dintre cei mai faimoşi lorzi ai
drogurilor (Golden Triangle) au negociat cu
guvernele retragerea lor de pe piaţă
 Italia: reducerea numărului omuciderilor
 Combaterea crimei organizate:
eşecuri & reuşite
 Italia: s-au modernizat organizaţiile mafiote
 Procesele deschise ulterior de avocaţii Mafiei
împotriva Statului Italian s-au încheiat cu
recuperara a 2/3 din sumele confiscate de
autorităţi
– Motivul invocat: averi din afaceri legale
 China: Biroul Crimei Organizate şi Triadelor
(OCTB) a obţinut indicii cu privire la asocierea
celebrei Triade K-19 (din Hong Kong) cu
organizaţie similară din Taiwan („Bambusul
Unit”) pentru a prelua controlul industriei
 Terorismul - o problemă de
dimensiuni planetare
 Trăsături:
– Un fanatism fără limite şi fără alt scop decât
distrugere şi revanşă
– Terorismul contemporan nu are o agendă
explicită
– Exponenţii terorismului nu îşi propun
preluarea puterii
– Se promovează un protest confuz contra
Occidentului (în general) şi a guvernului (în
special)
 Principalele organizaţii teroriste
contemporane
 Grupări de stânga: comunişti, castrişti, maoişti, troţkişti...
– Brigăzile Roşii, Potere Operaio, Armata Roşie Japoneză

 Grupări de dreapta: fascişti, nazişti, militarişti...

 ETA (separatiştii basci), IRA (catolici contra protestanţi în Irlanda),
OEP/OPEP (separatiştii corsicani, grupările palestiniene)
 Hamas, Hezbollah, Gamà at al – Islamazza, Harakatul Mujahidin
(grupări islamice)
 Al-Qaeda (mişcarea talibanilor afgani)
 ISIS (Stat Islamic)
 UCK (etnicii albanezi, musulmani, contra etnicilor sârbi ortodocşi)
 PKK (naţionalişti kurzi)