Tema 5.

Dubla înregistrare

1. Dubla înregistrare și însemnătatea acesteia

2. Clasificarea operațiilor economice în dependență de influența acestora asupra mijloacelor și
surselor de finanțare
3. Înregistrări contabile și tipurile acestora
4. Balanțele de verificare și însemnătatea de control al acestora

1. Dubla înregistrare și însemnătatea acesteia

Dubla înregistrare reprezintă un procedeu al metodei contabilității care presupune reflectarea
fiecărei operațiuni economice în două conturi interdependente: în debitul unui cont și creditul altui cont
la una și aceeași sumă.
Prin intermediul reflectării în conturi a operațiunilor economice efectuate în baza dublei
înregistrări contabilitatea asigură înregistrarea completă, neîntreruptă și interdependentă a fenomenelor
activității economice, ceea ce permite a cuprinde toate mijloacele întreprinderii, a urmări
mișcarea acestora în procesul activității economice îndeplinind astfel funcțiile sale de reflectare,
urmărire și control.
Necesitatea dublei înregistrări este condiționată de faptul că mișcarea și transformarea resurselor
presupune ieșiri dintr-o fază și intrări în altă fază a circuitului economic. În cadrul acestui circuit în care
contabilitatea înregistrează trecerea acelorași valori dintr-o stare sau formă în alta, reflectarea valorii
economice respective se face de două ori, deci apare dubla înregistrare a operațiunilor în cauză.
Prin reflectarea în conturi a operațiunilor economice în baza principiului dublei înregistrări, contabilitatea
asigură înregistrarea completă, neîntreruptă și interdependentă a faptelor economice. În așa mod
contabilitatea cuprinde toate elementele patrimoniale, urmărind mișcarea acestora în procesul activității
economice.
Dubla înregistrare face posibilă verificarea corectitudinii reflectării operațiunilor economice pe
conturi, ceea ce se confirmă prin egalitatea dintre activul și pasivul bilanțului. Lipsa acestei egalități
mărturisește despre existența unor erori în înregistrările contabile. Astfel dubla înregistrare îndeplinește
funcția de control, care se manifestă prin următoarele:
 suma rulajelor debitoare trebuie să fie întotdeauna identică cu suma rulajelor creditoare;
 suma soldurilor debitoare este întotdeauna identică cu suma soldurilor creditoare.

2. Clasificarea operațiilor economice în dependență de influența acestora

asupra mijloacelor și surselor de finanțare
Pentru a înregistra în contabilitate fiecare operațiune economică, în baza documentelor primare
justificative este necesar de întocmit formula contabilă. Dar pentru a întocmi formula contabilă corect se
impune realizarea, în prealabil, a analizei contabile.
Analiza contabilă constă în cercetarea, în baza de documente primare justificative, a
fiecărei operații economice în parte pentru stabilirea conturilor corespondente, precum și
a părții acestora (debit sau credit) în care se va înregistra operațiunea dată concomitent
și cu aceeași sumă.
Analiza contabilă se realizează prin parcurgerea a patru etape, după ce fenomenul economic, sau
tranzacția economică au fost consemnate în documentele justificative.

constă în cunoașterea tranzacției economice ce urmează a fi înregistrată în

contabilitate, a drepturilor și obligațiilor pe care aceasta le generează, deci în
Prima etapă general, modul cum această tranzacție economică afectează patrimoniul
entității. De reținut că, fiecare operație economico-financiară afectează cel
a analizei puțin de două ori patrimoniul. În cadrul acestei etape se identifică elementele
contabile patrimoniale, respectiv conturile care se modifică în urma tranzacției
economice efectuate.

pretinde cunoașterea modului cum operația economică modifică bilanțul

entității, cu precizarea posturilor bilanțiere afectate și a modului cum sunt
afectate. Trebuie avut în vedere și de această dată, faptul că operația
A doua etapă
economică generează una dintre cele patru tipuri de modificări posibile,
a analizei
respectiv modificarea de structură în activ, modificare de structură în pasiv,
contabile
modificare de volum, în sensul creșterii și modificare de volum în sensul
 constă în precizarea conturilor corespondente, a sensului și valoarea cu care
A treia etapă acestea sunt afectate. În condițiile dublei înregistrări a tranzacțiilor
a analizei economice în conturi, la această etapă se precizează cel puțin două conturi
contabile corespondente. Sunt însă și tranzacții mai complexe la care participă mai
mult de două conturi corespondente. A treia etapă, stabilește practic regula
de funcționare a conturilor, care se aplică în cazul elementelor identificate.

A patra etapă
constă în prezentarea soluției contabile, într-o formă originală, specifică
a analizei numai contabilității, care se numește formulă contabilă.
contabile

Figura 4. Etapele analizei contabile

Practic, scopul final al analizei contabile a fiecărei tranzacții economice sau financiare îl
constituie stabilirea corectă, rațională a formulei contabile.
Indicarea contului care se debitează și a celui care se creditează, precum și a sumei
reflectate în operațiile economice poartă denumire de formula contabilă.
În practică, prin repetarea a acelorași tranzacții economice, se ajunge la a se sări peste anumite
etape, trecându-se direct la scrierea formulei contabile. Aceasta nu înseamnă renunțarea la analiză, ci
presupune unele etape ale sale.
Efectuarea analizei contabile implică un grad înalt de pregătire profesională, motiv pentru care
este efectuată de specialiști cu cea mai mare experiență.
Spre exemplificare, să analizăm înregistrarea în contabilitate a unei facturi fiscale prin care
achiziționăm materiale de la furnizori în valoare de 37 850 lei. Analiza contabilă a acestei tranzacții
economice se face astfel:
Etapa 1.

Etapa 2.

Etapa 3.

Etapa 4.
 În sistemul dublei înregistrări această operațiune economică poate fi reflectată în felul următor:

Dt Ct Dt Ct

În baza acestor reguli este ușor de întocmit orice formula contabilă.

3. Înregistrări contabile și tipurile acestora

Înregistrările contabile se fac prin întocmirea formulei contabile. Formulele contabile de înregistrare
curentă sunt acele formule contabile ce se întocmesc pentru înregistrarea tranzacțiilor economice care au
loc în mod obișnuit și care au cea mai mare frecvență în practica de contabilitate. Formulele contabile de
înregistrare curentă sunt de două tipuri:
 simple;
 compuse.
Formula contabilă simplă constă în utilizarea doar a două conturi: unul care se debitează și
altul care se creditează. Suma se scrie în partea dreaptă și înseamnă că ambele conturi sunt
afectate cu această sumă.
Acest tip de formulă contabilă poate avea modelul:
 orizontal;

 vertical.

Exemplul 6: Entitatea a încasat de la bancă un credit pe termen scurt în sumă de 100 000 lei.

Există însă tranzacții economice mai complexe, la care iau parte mai multe elemente patrimoniale și
deci care trebuie înregistrate în mai multe conturi corespondente. Formulele contabile care se întocmesc
în acest caz se numesc formule contabile compuse.
Formula contabilă compusă constă în constă în înregistrarea în debitul unui cont și creditul a
2 sau mai multe conturi sau invers în creditul unui cont și debitul a 2 sau mai multe conturi, cu
condiția respectării egalității. Aceasta înseamnă că valoarea cu care s-a înregistrat un cont,
aflat într-o parte a formulei contabile, să fie egală cu suma valorilor conturilor din partea
opusă.
În aceste condiții, reiese clar că există două modele de formule contabile compuse, care pot avea
modelul:
 Fiecare formulă contabilă compusă poate fi divizată în 2 sau mai multe formule contabile simple.
Exemplul 7: O entitate a procurat de la furnizor cu achitarea ulterioară un computator în valoare de
10 000 lei și un fax - 3 000 lei. Această operațiune se reflectă prin urătoarea formulă contabilă compusă:

Această formulă contabilă compusă poate fi divizată în următoarele formule contabile simple:

Exemplul 8: În contul curent a fost încasat numerar la contul curent în monedă națională în sumă de
40 000 lei și numerar în casieria entității – 10 000 lei, provenit din încasarea creanței cumpărătorilor.
Această operațiune se reflectă prin urătoarea formulă contabilă compusă:

Această formulă contabilă compusă poate fi divizată în următoarele formule contabile simple:

Rețineți!!! Formulele contabile se întocmesc pentru fiecare operație economică numai în

baza documentelor justificate.

Pentru corectarea unor erori efectuate anterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor mai mari
față de celea din documentele primare aferente tranzacțiilor care au avut loc sau reflectarea eronată a
corespondenței conturilor operațiunii economice se procedează la utilizarea formulei contabile de
stornare, deoarece înregistrările în contabilitate nu pot fi corectate prin ștergere sau tăiere.
Formula contabilă de stornare constă

Și numai după această se întocmește formula contabilă curentă corectă.

Pentru exemplificare, presupunem că o entitate a achiziționat de la furnizori un aparat de multiplicat
în sumă de 5 900 lei. Această operațiune a fost reflectată prin următoarea formulă contabilă:
1)

Ulterior, printr-o analiză contabilă atentă, se observă că formula contabilă este incorect întocmită.
Cum procedăm pentru a anula formula contabilă înregistrată eronat? Vom anula formulă contabilă greșită,
prin repetarea ei, dar cu suma înscrisă în ( ). Astfel, formula contabilă de stornare va avea forma:
2)

La calcularea rulajelor aceste sume se scad.

 3) După anularea înregistrării efectuate greșit, se procedează la întocmirea formulei contabile corecte,
astfel:

4) Formule contabile respective se înregistrează în formă sistematică în conturile deschise mai jos,
astfel:
Dt Ct Dt Ct Dt Ct

Pentru corectarea unor erori efectuate anterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor mai mari
față de celea din documentele primare aferente tranzacțiilor care au avut loc se întocmesc nu trei, ci
primele două formule contabile prezentate anterior.
În cazul în care în conturi a fost înscrisă o sumă mai mica decât cea indicată în documentul
primar, iar corespondența conturilor este respectată, pentru corectarea greșelii se utilizează formula
contabilă suplimentară.

Formula contabilă suplimentară

Pentru exemplificare, presupunem ca la o entitate operațiunea economică de acordare a avansului

lucrătorului entității în contul salariului din casierie în sumă de 3 000 lei a fost reflectată prin următoarea
formulă contabilă:
1)

Ulterior, printr-o analiză contabilă atentă, se observă că suma reflectată în formula contabilă este mai
mică față de cea prezentată în Dispoziția de plată. Cum procedăm pentru a corecta această formula
contabilă înregistrată eronat? Vom reflecta formulă contabilă similară, dar la suma diferenței de 1 000 lei
(3 000 lei - 2 000 lei). Astfel, formula contabilă suplimentară va avea forma:
2)

Formule contabile respective se înregistrează în formă sistematică în conturile deschise mai jos, astfel:
Dt Ct Dt Ct

Operațiile de înregistrare a formulelor contabile în documente se numește contare. Fiecărei operații i

se atribuie un număr cu care apoi se înregistrează în contabilitatea curentă. Formulele contabile înscrise
în documentele curente se grupează și se reflectă în registre în ordine cronologică și în mod sistematic.
Înregistrarea cronologică - este reflectarea operațiunilor în ordinea efectuării lor în partea activității
grupelor. Se efectuează în Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice care se întocmește lunar în
baza documentelor primite și are următoarea formă tabelul 1:

Tabelul 1. Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice din luna curentă

 Corespondența
Suma
№ Conținutul operațiunilor economice conturilor
(lei)
Debit Credit
1. La 2.03 s-a ridicat numerar de la bancă pentru achitarea salariului 10 000
personalului
2. La 3.03 s-a majorat capitalul social din contul rezervelor statutare 4 000
3. La 3.03 s-a achitat salariul calculat personalului 8 800
Total pe jurnal
Orice jurnal de înregistrare se închide cu total pe jurnal. Suma pe jurnal trebuie să fie egală
cu rulajul debitor și rulajul creditor din balanța de verificare
Înregistrarea cronologică și sistematică se pot efectua paralel într-un registru mixt sau separat.
Exemplul 9. Se cere:
1) de deschis contul 241 „Casa”;
2) de făcut analiza contabilă și de reflectat corespondența conturilor contabile;
3) de înregistrat operațiunile economice în cont;
4) de calculat rulajele și soldul la sfârșitul lunii.
Date inițiale: Soldul inițial al contului 241 „Casa” constituie 450 lei. În luna curentă, la S.A. „Frăție”, au
avut loc următoarele operațiuni economice:
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice din luna curentă:
Corespondența
Suma
№ Conținutul operațiunilor economice conturilor
(lei)
Dt Ct
1. La 2.03 s-a ridicat numerar de la bancă pentru achitarea salariului 4000
personalului
2. La 3.03 s-a achitat salariul calculat personalului 1800
3. La 7.03 s-a acordat un avans spre decontare angajatului entității 300
4. La 16.03 titularul a restituit în casierie de către angajatului entității 100
suma avansului nefolosit
Total pe jurnal
Contul de prezentat în următoarea formă:

Debit 241 „Casa” Credit

Exemplu 10. Se cere:

1) de deschis contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”;
2) de făcut analiza contabilă și de reflectat corespondența conturilor contabile;
3) de înregistrat operațiunile economice în cont;
4) de calculat rulajele și soldul la sfârșitul lunii.
Date inițiale: S.R.L. „Omega” dispune de următoarea situație: soldul inițial al contului 511 „Credite
bancare pe termen scurt” constituie 10 000,00 lei. În luna curentă au avut loc următoarele operațiuni
economice:
Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice din luna curentă:
Corespondența
Suma
№ Conținutul operațiunilor economice conturilor
(lei)
Dt Ct
1. Banca de Economii a acordat un credit pe termen scurt SRL 25000
„Omega”
2. Creditul bancar pe termen lung a fost trecut în categoria creditelor
bancare pe termen scurt 5000
3. La contul valutar s-a încasat un credit bancar cu termenul de
rambursare 10 luni 3500
4. Din contul curent în valută națională s-a rambursat creditul bancar
pe termen scurt 15000
Total pe jurnal
Debit Credit

4. Balanțele de verificare și însemnătatea de control al acestora

Până la întocmirea situațiilor financiare înregistrările contabile trebuie supuse verificării. În acest
scop se aplică procedeul metodei contabilității numit balanța de verificare. Balanța de verificare este
un procedeu al metodei contabilității care asigură respectarea în contabilitate a echilibrului impus de
dubla înregistrare și cu ajutorul căruia se efectuează verificarea exactității înregistrărilor efectuate în
conturi.
In balanțele de verificare se reflectă soldurile inițiale, soldurile finale, totalurile rulajelor debitoare și
creditoare pentru toate conturile existente la întreprindere. După natura conturilor pentru care se
întocmesc, balanțele de verificare pot fi:
 balanțe de verificare ale conturilor sintetice denumite și balanțe generale și
 balanțe de verificare ale conturilor analitice denumite și balanțe auxiliare.
Balanțele de verificare ale conturilor sintetice, denumite și balanțe generale, se întocmesc pe
baza datelor preluate din conturile sintetice și cuprind toate conturile sintetice folosite în contabilitatea
curenta a unei entități într-o anumita perioada de gestiune.
Balanțele de verificare ale conturilor analitice, denumite și balanțele auxiliare, se întocmesc înaintea
elaborării balanței conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste balanțe se
întocmesc pentru fiecare cont sintetic desfășurat pe conturile analitice și au drept scop verificarea
exactității înregistrărilor din conturile sintetice și cele analitice prin concordanta care trebuie să existe cu
privire la soldurile inițiale, rulaje, sume totale și solduri finale. La rândul lor, balanțele de verificare
analitice, se clasifică după felul soldului pe care îl reprezintă conturile pentru care se întocmesc la
sfârșitul perioadei. Astfel, se întocmesc:
 balanțe de verificare analitice pentru conturi monofunctionale, care se clasifică, la rândul
lor, după numărul etaloanelor de evidenta utilizate, in:
 balanțe de verificare analitice pentru conturi cu un singur etalon de evidenta (bănesc) și
 balanțe de verificare analitice pentru conturi cu doua etaloane de evidență.

După numărul de egalitatea pe care le cuprind balanțele de verificare pot fi:

 balanțe de verificare cu o serie de egalități;
 balanțe de verificare cu două serii de egalități;
 balanțe de verificare cu patru serii de egalități etc.
Balanța de verificare cu o serie de egalități se întocmește grafic sub forma tabelara și se prezintă în
două variante: balanță a sumelor și balanță a soldurilor. Cuprinde numai o singura serie de egalități:
Totalul sumelor Debitoare = Totalul sumelor Creditoare
(Σ TSD) = (Σ TSC)
sau:
Totalul soldurilor finale Debitoare = Totalul soldurilor finale Creditoare
(Σ SFD) = (ΣSFC)

Balanța de verificare cu două serii de egalități

Balanța de verificare cu două serii de egalități este denumită și balanța sumelor și a soldurilor, rezultând
din combinarea balanței sumelor cu balanța soldurilor. Cuprinde patru coloane, două pentru totalul
sumelor debitoare și creditoare și două coloane pentru soldurilor finale, debitoare și creditoare. Egalitățile
acestei balanțe sunt:
1) Totalul sumelor Debitoare = Totalul sumelor Creditoare
(Σ TSD) = (Σ TSC)
2) Totalul soldurilor finale Debitoare = Totalul soldurilor finale Creditoare
(Σ SFD) = (ΣSFC)

Balanța de verificare cu trei serii de egalități

Din punct de vedere grafic se prezintă fie sub formă tabelară cu șase coloane, din care două
coloane pentru solduri inițiale, debitoare și creditoare, două pentru rulaje, debitoare și creditoare și două
pentru solduri finale, creditoare și debitoare, ce permite stabilirea a trei serii de egalități, fie sub forma
unui tablou matricial care conține aceleași egalități. Balanța de verificare cu trei serii de egalități este
concepută pentru a spori volumul informațiilor oferite de balanțele de verificare cu o serie sau două de
egalități. Egalitățile acestei balanțe sunt:
1) Totalul soldurilor inițiale Debitoare = Totalul soldurilor inițiale Creditoare
(Σ SID) = (ΣSIC)

2) Totalul rulajelor Debitoare = Totalul rulajelor Creditoare

(Σ RD) = (Σ RC)
3) Totalul soldurilor finale Debitoare = Totalul soldurilor finale Creditoare
(Σ SFD) = (ΣSFC)

Reprezentarea sa tradițională se prezintă în tabel (de exemplu tabelul8.1.), formatul fiind

determinat de necesarul informaților ți respectiv de numărul de egalități.
Balanța de verificare întocmită la data de 31.12.N
(cu trei serii de egalități)
Simbo Denumirea Solduri inițiale Mișcări Solduri finale
l contului Debitoare Creditoare Debitoar Creditoare Debitoare Creditoare
cont e

Balanța de verificare cu patru de egalități

Această balanță reprezintă o combinație a balanței de sume și solduri cu balanța de rulaje lunare
cu solduri inițiale. De aceea, ea mai poartă denumirea de balanță de rulaje lunare cu sume precedente.
Egalitățile acestei balanțe sunt:

1) Totalul soldurilor inițiale Debitoare = Totalul soldurilor inițiale Creditoare

(Σ SID) = (ΣSIC)
2) Totalul rulajelor Debitoare = Totalul rulajelor Creditoare
(Σ RD) = (Σ RC)
3) Totalul sumelor Debitoare = Totalul sumelor Creditoare
la data întocmirii balanței = la data întocmirii balanței
(Σ TSD) = (ΣTSC)
4) Totalul soldurilor finale Debitoare = Totalul soldurilor finale Creditoare
(Σ SFD) = (ΣSFC)
Balanța de verificare cu patru egalități se întocmește în două variante, care iau naștere din
conținutul diferit al primelor coloane, astfel:
 în cazul lunii ianuarie, balanța de verificare cu patru egalități cuprinde soldurile inițiale debitoare
și creditoare, iar egalitatea se stabilește între aceste totaluri ale soldurilor inițiale debitoare și
creditoare;
 la sfârșitul celorlalte luni ale lunii, primele două coloane conțin date privind totalul sumelor
precedente debitoare și creditoare.

După tipul conturilor se deosebesc:

 - balanțe de verificare a conturilor sintetice și
- balanțe de verificare a conturilor analitice.
Balanța de verificare a conturilor sintetice are forma unui tabel cu trei serii de egalități, din care prima
serie este prevăzută pentru soldurile inițiale (debitoare și creditoare), a două - pentru rulaje (debitoare și
creditoare) și a treia - pentru soldurile finale (debitoare și creditoare). Forma balanței de verificare a
conturilor sintetice este următoarea.
Balanța de verificare a conturilor sintetice
Simbolul Denumirea contului Sold inițial Rulaj Sold final
contului
Debit Credit Debit Credit Debit Credit

123 MF 121500,8 9661,67 131162,5

3 0

124 Amortizarea MF 24200 23361,96 47561,95

211 Materiale 10068,25 658951,0 455642,88 213376,4

7 4
…

Total

Lipsa egalității dintre coloanele-perechi indică asupra faptului că la efectuarea înregistrărilor contabile
s-a comis o eroare, care trebuie găsită și corectată.
Un alt model al balanței de verificare a conturilor sintetice este balanța de verificare-șah. Spre
deosebire de varianta tabelară acest tip de balanță permite reflectarea nu numai a soldurilor și rulajelor
conturilor, dar și corespondența acestora. Astfel, balanța de verificare-șah reprezintă un registru care
îmbină balanța de verificare a conturilor sintetice cu trei serii de egalități și Cartea mare. Balanța de
verificare-șah are următoarea formă
Balanța de verificare-șah
cont debitoare Sold inițial Contul Contul … Total rulaj Sold final
debitor 123 124 debitor debitor

Sold inițial creditor Total Si

Contul 123

Contul 242

Total rulaj creditor Total rulaje

Sold final creditor Total Sold

final

După cum se vede din balanța de verificare-șah aceasta are formă matricială, iar cele trei serii de
egalități determinate în balanța de verificare a conturilor sintetice se obțin prin adunarea sumelor
înregistrate pe rândurile și coloanele respective.
Pentru verificarea exactității înregistrărilor în contul sintetic se întocmește balanța de verificare a
conturilor analitice. Acest tip de balanță are următoarea formă:
Balanța de verificare a conturilor analitice
Denumi Unitat Preț Sold inițial Rulaje Sold final
rea ea de ul
contului măsur Cantitat su Debit (intrări) Credit (ieșiri) Cantitat su
ă ea ma ea ma
Cantitat su Cantitat su
ea ma ea ma
Egalitatea înregistrărilor efectuate în conturile analitice cu contul sintetic din care acestea fac parte se
verifică prin contrapunerea totalurilor soldurilor și rulajelor debitoare și creditoare ale conturilor analitice
cu soldurile, rulajele debitoare și creditoare respective ale contului sintetic.
Etapele întocmirii Balanței de verificare
Balanța de verificare se întocmește la finele perioadei de gestiune, după efectuarea înregistrărilor în
Cartea mare și înaintea întocmirii bilanțului.
Pentru întocmirea balanței de verificare se procedează astfel:
1.

Interdependența conturilor cu bilanțul se exprimă prin următoarele:

1.

Exemplu 11. Pe baza datelor de mai jos de deschis conturile respective de întocmit formulele contabile
și de înregistrat în conturi operațiile economice. De calculat rulajele, soldurile finale, de întocmit balanța
de verificare și un nou bilanț.

Bilanțul la 31.11. 2019

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei
Mijloace fixe 5 613 000 Capital social 6390400
Mărfuri 946200 Profit nerepartizat al perioadei 568000
precedente
Creanțe comerciale curente 4500 Datorii comerciale curente 70000
Creanțe ale personalului 600 Datorii față de personal 194400
Numerar și documente bănești 749 600 Datorii privind asigurările sociale și 82000
medicale
Alte datorii curente 9100
Total 7313900 Total 7313900
Notă:
Numerar în casierie: 700 lei
Numerar în conturi curente în monedă națională: 748 900 lei

Operațiuni economice efectuate luna decembrie 2019

Nr. Denumirea operațiunilor economice Suma, Dt Ct
lei
1. Extras din cont
S-a transferat numerar furnizorilor pentru achitarea materiei 70000
prime
2. Dispozițiile de încasare de casă 600
s-a eliberat avans din casă angajatului Zamfir Mihail
3. Extras din cont 114000
A fost primit la conturi curente în monedă națională un credit pe
termen scurt
4. Extras din cont 900
S-au achitat alte datorii curente din contul curent în monedă
națională
5 Dispozițiile de încasare de casă 194 400
S-a primit numerar în casierie din contul curent în monedă
națională pentru achitarea salariului
6. Extras din cont
S-au achitat datoriilor față de organele de asigurări sociale 82 000
7 Dispoziție de plată de casă 194400
S-a plătit salariu din casă
8. Dispozițiile de încasare de casă 300
S-a încasat numerar de la cumpărători din vânzarea mărfurilor
9 Notă contabilă 200
S-a înregistrat costul mărfurilor vândute
10 Extras din cont 4000
A intrat numerar în conturi curente în monedă națională de la
cumpărători
11 Factura fiscală 156000
Au intrat mărfuri de la furnizori
12 Extras din cont 1600 000
A fost primit un credit pe termen lung
13 Extras din cont 70 000
S-a achitat creditului pe termen scurt
14 Decizia fondatorilor întreprinderii 568 000
A fost majorat capitalul social din contul profitului nerepartizat
15 Notă contabilă 300
S-au închis conturile de venituri
16 Nota contabilă 200
S-au închis conturile de cheltuieli
Efectuăm înregistrările în conturi:

Dt Ct Dt Ct Dt Ct

Dt Ct Dt Ct Dt Ct
Dt Ct Dt Ct Dt Ct

Dt Ct Dt Ct Dt Ct

Dt Ct Dt Ct
Dt Ct Dt Ct

Balanța de verificare a conturilor sintetice

Sim- Denumirea Sold inițial Rulaj Sold final
bolul contului Dt Ct Dt Ct Dt Ct
contu
-lui

Bilanțul la 31.12. 2019, lei

Activ La începutul La sfârșitul Pasiv La începutul La sfârșitul
 perioadei perioadei perioadei de perioadei
de gestiune de gestiune gestiune de gestiune