ECONOMIA SI GESTIUNE INTREPRINDERII REFERAT FUNCTIUNEA CONTABILA A INTREPRINDERII

CUPRINS
Functiunile intreprinderii-Introducere--------------------------------Pag. 3 Functiunea financiar-contabila----------------------------------------Pag. 4 -Bilantul--------------------------------------------------------Pag. 5 -Contul; contul de profit si pierdere------------------------Pag. 6 -Rezultatul exercitiului---------------------------------------Pag 7 -Indicatori financiari-------------------------------------------Pag 7 -Ciclul financiar si ciclul de exploatare--------------------Pag 8

FUNCIUNILE NTREPRINDERII -introducere-

ntreprinderea si desfasoara activitatea ntr-un anumit cadru organizatoric ce reprezinta ansamblul de activitati dinamice, complexe ce se pot grupa pe anumite functiuni care se conditioneaza reciproc si a carei integrare permite ntreprinderii sa reactioneze la solicitarile mediului, sa se dezvolte continuu, sa evolueze eficient.

Functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene desfasurate n cadrul ntreprinderii n vederea obtinerii unor obiective partiale, derivate din obiectivele generale.

La proiectarea functiunilor ntreprinderii se tine seama de:

1)

Criteriul identitatii activitatilor grupate ntr-o functiune

2) Criteriul complementaritate - gruparea ntr-o functiune a unor activitati ntre care exista relatii complementare sau de auxiliaritate 3) Criteriul convergentei - gruparea ntr-o functiune a unor activitati diferite orientate nsa spre realizarea acelorasi obiective

Pentru o ntreprindere moderna se pot defini 5 functiuni de baza: 1) 2) 3) 4) 5) Functiunea de cercetare-dezvoltare Functiunea de productie Functiunea comerciala Functiunea financiar-contabila Functiunea de personal sau de resurse umane

Functiunea reprezinta o serie de caracteristici ce i confera ntreprinderii un rol bine determinat n ansamblul organelor de conducere
3

si organizare.

FUNCIUNEA FINANCIAR-CONTABIL

Functiunea financiar contabila reprezinta activitatea prin care se asigura obtinerea si utilizarea rationala a mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatilor n ansamblu ale firmei, evidenta valorica a activitatii comerciale, evaluarea modului de realizare a rezultatelor economice generale ale firmelor. Controlul financiar contabil este esential intr-o intreprindere, indiferent de forma de organizare a acesteia. Nici o intreprindere nu poate functiona daca nu se cunoaste cu exactitate rentabilitatea obiectului de activitate. De asemenea, pentru o buna functionare este necesara cunoasterea in orice moment a evidentei stocurilor de marfuri, a datoriilor si creantelor la terti, a cheltuielilor si veniturilor realizate. Conform prevederilor legii, contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza in compartimente distincte, conduse de catre contabilul sef, care trebuie sa asigure : - intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale din intreprindere - tinerea corecta si la zi a contabilitatii ; - efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acestuia ; - intocmirea bilantului contabil si a contului de rezultate conform regulilor stabilite si depunerea la organele de drept la termenele stabilite ; - pastrarea documentelor justificative, a registrelor si a bilanturilor contabile; - organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la specificul intreprinderii; Obiective prioritare ale activitatii financiare: - constituirea, repartizarea, utilizarea si pastrarea mijloacelor banesti, a fondurilor existente la dispozitia firmei. Obiective prioritare ale activitatii contabile: evidenta ntregii activitati economice si a miscarii mijloacelor de baza ale ntreprinderii pe baza de evidenta a rezultatetlor financiare

Executarea activitatilor componente ale functiunii financiarcontabile se face n mod activ prin stabilirea cadrului financiar al procesului economic ce se desfasoara n firma si n mod pasiv prin nregistrarea datelor economice ale tuturor activitatilor firmei si a schimbarilor ce se produc n relatia cu partenerii de relatii economice din afara firmei.

Instrumentele contabile care ne dau o perspectiva economica clara asupra unei intreprinderi sunt bilantul contabil si contul de profit si pierdere .

Bilantul este procedeul metodei contabilitatii prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situatiilor patrimoniului unitatilor economice si sociale si a rezultatelor obtinute. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un moment dat, in expresia valorica, patrimoniul unitatii sub dublul sau aspect si anume : sub aspectul destinatiei economice pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de activ patrimonial si pe de alta parte, sub aspectul surselor de provenienta, pentru care contabilitatea utilizeaza notiunea de pasiv.In acelasi timp, prin bilant se prezinta si rezultatele finale ale unitatii la un moment dat sub forma de profit sau pierdere. Deoarece bilantul cuprinde situatia patrimoniala a unitatii la un moment dat, el exprima in acelasi timp rezultatul utilizarii si valorificarii acestui patrimoniu in perioada data, deci furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si financiara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati. Bilantul, ca procedeu specific al metodei contabilitatii si ca principal document de sinteza contabila, este comun tuturor ramurilor. Prin continutul posturilor bilantiere reflecta specificul activitatii intreprinderilor. Bilantul impreuna cu contul de rezultate si anexa reusesc sa redea imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor intreprinderii. Cu toate perfectionarile aduse de noul sistem contabil al agentilor economici din Romania, obiectul si metoda contabilitatii intreprinderii a ramas, in esenta, aceeasi. Transformarile se refera la probleme, cum sunt : dispunerea intr-o alta ordine a indicatorilor, determinarea lor mai exacta si mai rapida cu ajutorul unor mijloace tehnice sau a unor metode evoluate de organizare, asigurarea unui volum mai mare de informatii care sa raspunda mai bine cerintelor actuale si de perspectiva ale conducerii. Conform Legii Contabilitatii numarul 82 din 1991, capitolul IV, articolul 27,
5

prevede : (1) Bilantul contabil se intocmeste anual, precum si in situatiile de fuziuni, potrivit legii, a activitatilor prevazute la articolul (1), dupa caz. (3) Bilantul contabil se compune din : bilant, cont de profit si pierderii, respectiv cont de executie in cazul institutiilor publice. Intrucat bilantul nu poate sa reprezinte miscarile succesive ce se produc ca urmare a operatiilor economice si financiare in structura si marimea patrimoniului unei unitati economice sau sociale, metoda contabilitatii utilizeaza pentru realizarea acestui obiectiv, un alt procedeu specific ei, care poarta denumirea de cont. Pentru reflectarea fiecarei element al patrimoniului din punct de vedere al destinatiei economice si al surselor de finantare, precum si a fiecarei pozitii noi pe care o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul fazelor circuitului economic, contabilitatea utilizeaza cate un cont distinct. Aceste conturi au legaturi reciproce, atat intre ele, cat si cu bilantul, legaturi determinate de unitatea obiectului contabilitatii. Contul este procedeul metodei contabilitatii care reflecta in forma sintetica si analitica existenta si miscarea mijloacelor, proceselor si surselor economice. Conturile, chiar daca au o denumire comuna pentru toate ramurile economice, reflecta un continut si un volum de operatii diferit de la ramura la ramura si de la o intreprindere la alta, in functie de specificul si volumul de activitate. Contul de profit si pierdere reflecta performanta intreprinderii cu ajutorul veniturilor (capacitatea de a genera numerar), cheltuielilor (consumul de rsurse aferent perioadei) si a profitului /pierderii (eficienta sau ineficienta utilizarii resurselor existente la inceputul perioadei si dobandite pe parcurs pana la inchiderea exercitiului financiar). In aceasta optica,intreprinderea devine un centru de calcul economic,calculul avand la baza: - valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite generic VENITURI; - valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete, denumite CHELTUIELI .

Din comparatia celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv
6

obtinerea profitului.Astfel, profitul poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraechivalent valoric. n cadrul structurilor de venituri i cheltuieli este reprezentat ca structur distinct i REZULTATUL EXERCIIULUI sub form de profit sau pierdere.

Potrivit art. 19 alin. 1 din Legea contabilitii nr 82/1991, republicat, modificat i completat prin O.G. nr. 61/2001, n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar, cumulat de la nceputul anului. n acest sens, conturile de cheltuieli i conturile de venituri n care se nregistreaz, n funcie de natura lor, veniturile, respectiv, cheltuielile se nchid, provizoriu, prin rezultatul exerciiului. Rezultatul definitiv al exerciiului se stabilete anual i reprezint soldul final al contului de profit i pierdere. n funcie de cele dou structuri de baz (cheltuieli i venituri) rezultatele se mpart n: rezultate din activitatea de exploatare, rezultate financiare i rezultate extraordinare. Rezultatul exerciiului (profitul sau pierderea) cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar i impozitul pe profit.

a. Rezultatul curent reprezint diferena dintre venituri i cheltuieli din operaiile curente, respectiv: venituri din exploatare plus veniturile financiare i cheltuielile perioadei curente, respectiv, cheltuielile de exploatare plus cheltuielile financiare.

R expl = V expl C expl R fin = V fin C fin R curent = R expl + R fin

b. Rezultatul extraordinar reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operaii efectuate de unitatea patrimonial, care nu sunt legate de activitatea normal, curent a acesteia. R extr = V extr C extr c. Rezultatul brut este format din rezultatul curent plus rezultatul extraordinar.

Dac din rezultatul brut se scade impozitul pe profit se obine rezultatul net. R brut = R curent + R extraordinar R net = R brut I imp. profit

Echilibrul economico-financiar al ntreprinderii poate fi urmrit prin analiza atent a nivelului i evoluiei unui set de indicatori economico- financiari. A Indicatori de lichiditate - Lichiditatea global = Active circulante / Datorii curente - Lichiditatea redus (intermediar) = Active circulante- Stocuri / Datorii curente - Lichiditate imediat = Trezoreria / Datorii pe termen scurt - Perioada de recuperare a creanelor = (Debitori + Facturi nencasate ) / (Cifra de afaceri ) x 365 - Perioada de rambursare a datoriilor = (Obligaii de plat) / (Cifr de afaceri)x 365 B. Indicatori de solvabilitate - Solvabilitatea patrimonial = Capital propriu / Total pasive - Indicele de solvabilitate general = Total active / Capitaluri strine C. Indicatorii de activitate Productivitatea muncii = Cifra de afaceri / Numrul total al salariailor Potenialul de dezvoltare a ntreprinderii = Prelevrile din profit pentru
8

fondul de dezvoltare / Fondul de rulment Rotaia stocurilor = (Cifra de afaceri) / (Totalul stocurilor Facturi nencasate ) x 365 Securitatea financiar = Capitaluri proprii/ Datorii pe termen mediu i lung D. Indicatori privind profitabilitatea - Pragul de rentabilitate = Cheltuieli fixe / Pre unitar- Cheltuieli variabile unitare - Rata profitului = Profitul brut / Cifra de afaceri - Rata rentabilitii economice = Profit din exploatare / Total active - Rata rentabilitii financiare = Profit net / Capitaluri proprii

Ciclul financiar si ciclul de exploatare

Ciclul financiar reprezinta totalitatea operatiunilor care intervin intre momentul transformarii lichiditatilor, a monedei (proprii sau imprumutate) in factori de productie, pana la recuperarea sumelor banesti alocate initial. Asadar, ciclul financiar cuprinde o serie de modificari ale stocurilor de factori de productie, ca urmare a desfasurarii unor procese de productie si comercializare, recuperandu-se, in urma vanzarii, sumele cheltuite initial, dar si un surplus monetar numit profit. Dupa natura activelor constituite (fixe sau circulante), dar si dupa rolul acestora in exploatare se disting: - cicluri financiare lungi (ale capitalurilor fixe); - cicluri financiare scurte (ale capitalurilor circulante).

Ciclul de exploatare reprezint ansamblul operaiunilor desfurate de ntreprindere pentru a-i atinge obiectivul. El cuprinde achiziia de bunurii servicii, transformarea acestora n produse finite i vnzarealor. Acest proces trebuie s funcioneze continuu spre a se asigura outilizare optim muncii i a capitalului de producie. Continuitatea arela baz existen a unor stocuri. n fazele ciclului de exploatare, capitalul mbrac forme diferite, transformndu-se n mod permanent. Fluxurilor reale le corespund o serie de fluxuri financiare i un ansamblu deactive financiare (creane i datorii).

Bibliografie: Lector Univ. Dr. Iuliana Coritoru- Cear -Note de curs 2011 Neluta Mitea-Bazele Contabilitatii-Note de curs 2011 Nicoleta Misu-Finantele intreprinderii

10