MODELE DE INTREBARI LA DISCIPLINA CONTABILITATE

TRUE/FALSE

1. Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a

componentelor patrimoniului.

2. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop
stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata.

3. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in
doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

4. A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.

5. A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului

6. Rulajul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de
gestiune in debitul sau creditul unui cont

7. Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un

singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor

8. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul, forma si formatul
nu sunt prestabilite si imprimate

9. Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu

ajutorul contului

10. Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor
creditoare, preluand semnul totalului mai mic

11. Rezultatul extraordinar (profit/pierdere) = Venituri extraordinare + Cheltuieli

extraordinare.

12. Rezultatul extraordinar (profit/pierdere) = Venituri extraordinare + Cheltuieli curente.

13. Prin deducerea din profitul brut a impozitului pe profit se obtine rezultatul net al exercitiului,
care este supus repartizarii pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale si cele hotarate de
adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

14. Prin deducerea din profitul net a impozitului pe profit se obtine rezultatul net al exercitiului,
care este supus repartizarii pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale si cele hotarate de
adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

15. Contul este un procedeu specific metodei contabilitatii, de inregistrare, calcul si control
valoric, iar uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in
ordine cronologica si sistematica, pe o anumita perioada de timp.
16. Contul este un procedeu specific tuturor stiintelor, de inregistrare, calcul si control valoric, iar
uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in ordine
cronologica si sistematica, pe o anumita perioada de timp.

17. Bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii, prezentat intr-o forma speciala, cu ajutorul
caruia se urmaresc zi de zi in cursul unei perioade de gestiune, de regula in expresie valorica,
existenta si miscarea bunurilor economice, a surselor de formare a capitalului, a drepturilor de
creanta si a obligatiilor, precum si fazele proceselor economice dintr-o intreprindere.

18. Balanta de verificare este un procedeu al metodei contabilitatii, prezentat intr-o forma
speciala, cu ajutorul caruia se urmaresc zi de zi in cursul unei perioade de gestiune, de regula
in expresie valorica, existenta si miscarea bunurilor economice, a surselor de formare a
capitalului, a drepturilor de creanta si a obligatiilor, precum si fazele proceselor economice
dintr-o intreprindere.

19. Balanta de verificare este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii, prin care se
prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu la inchiderea exercitiului financiar al
intreprinderii, precum si in alte situatii prevazute de lege (fuziuni, divizari, lichidari, faliment
etc.).

20. Balanta de verificare este un document contabil pentru verificarea exactitatii inregistrarilor
contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si
principalul instrument pe baza caruia se intocmeste bilantul.

21. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Situatia initiala + Cresteri -
Micsorari = Situatia finala.

22. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Situatia initiala + Micsorari -
Cresteri = Situatia finala.

23. Debitul si creditul contului sunt denumiri conventionale care corespund celor doua parti ale
contului, pentru separarea celor doua tipuri de modificari, astfel: debitul este partea din stanga
oricarui cont; iar creditul este partea din dreapta oricarui cont.

24. Debitul si creditul contului sunt denumiri conventionale care corespund celor doua parti ale
contului, pentru separarea celor doua tipuri de modificari, astfel: debitul este partea din
dreapta oricarui cont; iar creditul este partea din stanga oricarui cont.

25. Analiza contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor
justificative in vederea determinarii corespondentei conturilor si stabilirii formulei contabile.

26. Formula contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor
justificative si descompunerea ei in elemente componente, in vederea deducerii conturilor care
se debiteaza si a conturilor care se crediteaza.

27. Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice sau
financiare in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate
valorica in ordinea in care aceste operatii s-au efectuat.
28. Analiza contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice in
conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica.

29. Daca la elementele formulei contabile se adauga si alte elemente, cum sunt: data la care a avut
loc operatia economica, documentul justificativ care sta la baza operatiei si explicatia
operatiei, se obtine articolul contabil.

30. Stornarea in negru presupune inversarea formulei contabile eronat intocmite si apoi
intocmirea formulei contabile corecte.

MULTIPLE CHOICE

1. In contabilitate cheltuielile reprezinta:

a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri
sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul
proprietarilor capitalului
b. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari
sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul
proprietarilor capitalului
c. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri
sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul
proprietarilor capitalului.
d. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri
sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul
proprietarilor capitalului.
e. diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri
sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect
diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul
proprietarilor capitalului.

2. In contabilitate, veniturile reprezinta:

a. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari

sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in
cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
actionarilor.
b. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau
diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri
ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
c. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari
sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in
scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale
 actionarilor.
d. cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari
sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in
cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor.

3. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga
metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al
evaluarii. Care este acesta?
a. principiul stabilitatii unitatii monetare
b. principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit
c. principiul stabilitatii unitatii monetare
d. principiul pragului de semnificatie
e. principiul costului istoric

4. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa
reprezinte:
a. un mijloc economic
b. un proces economic
c. o sursa sau o grupa de surse de finantare
d. o functie contabila
e. un rezultat financiar

5. Planul de conturi general reprezinta:

a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un
anumit criteriu de clasificare
b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport
cu un anumit criteriu de clasificare
c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in
raport cu un anumit criteriu de clasificare
d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat
printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport
cu un anumit criteriu de clasificare

6. Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi.
Care este acesta?

a. familia din care face parte

b. functia contabila
c. continutul economic
 d. corespondenta cu alte conturi

7. Dubla inregistrare consta in:

a. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau
financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
b. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau
financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
c. inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau
financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
d. inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau
financiare in mai mult de doua conturi

8. Analiza contabila consta in:

a. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin

descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in
concordanta si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
b. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor
corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma
c. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor
corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite
d. cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin
descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor
corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent
si cu aceeasi suma

9. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura

elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari
b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia
analizata, adica stabilirea formulei contabile
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente
in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
d. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente
e. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei
10. Formula contabila reprezinta:
a. calculul elementelor constitutive ale unui cont
b. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua
bilanturi
c. modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea
acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica
d. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant

11. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente.
Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutiv al articolului contabil. Care este
acesta?

a. semnatura si numele persoanei care a intocmit articolul contabil

b. documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei
c. data cind are loc tranzactia
d. explicatia descriptiva a tranzactiei

12. Conturile de pasiv pot prezenta la sfarsitul perioadei:

a. sold final debitor sau zero;

b. sold final creditor sau debitor;
c. sold final creditor sau zero;
d. sold final numai debitor.

13. Evaluarea elementelor patrimoniale ale unei entitati economice in functie de momentul
efectuarii poate fi:
a. evaluarea la intrare, la iesire, la inventariere si la bilant;
b. evaluarea initiala , semestriala si anuala;
c. evaluarea contabila si administrativa.

14. Soldul final al unui cont cu functia contabila de activ reprezinta:

a. diferenta dintre rulajul debitor si rulajul creditor al contului;

b. diferenta dintre soldul initial si rulajul creditor al contului;
c. diferenta dintre total sume debitoare si total sume creditoare ale unui cont;
d. diferenta dintre soldul initial si rulajul debitor al contului;
e. nici o afirmatie nu este corecta;

15. Formula contabila rezulta din:

a. parcurgerea etapelor analizei contabile;

b. reevaluare;
c. balanta de verificare;
 d. evaluare;
e. registrul-jurnal.

16. Relatia prin care se determina performanta intreprinderii este:

a. capital propriu = activul – datoriile;

b. capital propriu = pasiv – activ;
c. ±rezultatul = venituri – cheltuieli;
d. capital propriu = datoriile – activul;
e. trezoreria neta = fluxurile de incasari - fluxurile de plati.

17. Regula de functionare a conturilor de pasiv este :

a. conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se crediteaza cu

existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu
diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero;
b. conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentul
initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu diminuarile
de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero;
c. conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu
existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu
diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero.

18. Operatia prin care se da semnificatie datelor contabile poarta numele de :

a. inregistrare;
b. sintetizare;
c. interpretare;
d. masurare;
e. comunicare.

19. Cheltuielile care cuprind pierderile din creante legate de participatii, sconturile acordate
clientilor, dobanzile privind exercitiul financiar in curs sunt cheltuieli:

a. financiare;
b. de exploatare;
c. extraordinare;
d. nici una din variante.

20. Veniturile provenite din vanzarile de produse si marfuri sunt:

a. venituri din exploatare;
b. venituri extraordinare;
c. venituri financiare;
d. venituri ocazionale;
e. nici una din variante
21. Cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile sunt:

a. cheltuieli financiare;
b. cheltuieli de exploatare;
c. cheltuieli ocazionale;
d. cheltuieli extraodinare;
e. nici una din variante

22. Formula contabila de mai jos exprima:

404 = 5121
„ Furnizori de imobilizari” „ Conturi la banci in lei”

a. punerea in functiune;
b. incasarea subventiei;
c. plata facturii;
d. restituirea subventiei nefolosite;
e. trecerea partii corespunzatoare din subventie la venituri.

23. Fondurile a caror constituire din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clauze
contractuale constituie:

a. subventii pentru investitii;

b. rezultatul reportat;
c. provizioanele reglementate;
d. rezervele statutare;
e. prime de capital.

24. Fondurile create din reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare constituie:

a. subventii pentru investitii;

b. rezultatul reportat;
c. diferente din reevaluare;
d. rezervele;
e. prime de capital.

25. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:

a. dobanzile aferente depozitelor;

b. creantele;
c. comisioanele datorate bancilor;
d. creditele bancare pe termen lung;
e. nici una din variante.
MULTIPLE CHOICE

1. Imobilizarile corporale sunt:

a. cheltuieli de constituire, brevete, baracamente, terenuri

b. cladiri, utilaje, obiecte de inventar, terenuri
c. cladiri, terenuri, mijloace de transport, subventii pentru investitii
d. mijloace de transport, cladiri, terenuri, masini si utilaje, amenajari de terenuri
e. mijloace de transport, cladiri, terenuri, masini si utilaje, ambalaje

2. Dupa functia contabila contul 121 Profit si pierdere este un cont:

a. bifunctional;
b. de activ
c. de pasiv

3. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare a imobilizarilor, si

anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor;

b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate;
c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate

4. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia;
b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor acesteia;
c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de
deducerea tuturor datoriilor acesteia;

5. Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat comporta

urmatoarerea formula contabila:

a. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat

b. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1012 Capital subscris varsat
c. 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat
d. 1012 Capital subscris varsat = 1011 Capital subscris nevarsat

6. Ce semnifica inregistrarea contabila:

212 Cladiri = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
 a. aportul la capital a unei cladiri;
b. restituirea catre asociati a unuei cladiri;
c. casarea unui mijloc fix.

7. Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala de 8

RON / actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi:

a. 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 320.000 RON

privind capitalul nevarsat
b. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
nevarsat privind capitalul
c. 1012 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
varsat privind capitalul
d. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris 320.000 RON
privind capitalul varsat
e. 456 Decontari cu asociatii = 117 Rezultatul reportat 320.000 RON
privind capitalul

8. Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre
conturile:

a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 121 Profit si pierdere
e. 117 Rezultatul reportat

9. Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat presupune debitarea

unuia dintre conturile:

a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 117 Rezultatul reportat
e. 121 Profit si pierdere

10. Una dintre caile de mai jos nu poate fi folosita pentru majorarea capitalului social. Care este
aceasta?
a. emisiunea de noi actiuni;
b. capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare
c. conversia obligatiunilor in actiuni
d. anularea de actiuni proprii rascumparate
11. Pentru majorarea capitalului, o intreprindere retrage de pe piata 1000 de obligatiuni la
valoarea nominala de 10 lei/obligatiune si le inlocuieste cu 1000 actiuni la valoarea nominala
de 10 lei/actiune. Formula contabila va fi:

a. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 100.000 lei
de obligatiuni
b. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 100.000 lei
de obligatiuni
c. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 10.000 lei
de obligatiuni
d. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 10.000 lei
de obligatiuni
e. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1011 Capital subscris nevarsat 10.000 lei
de obligatiuni

12. Se inregistreaza obligatia de restituire de capital social unui actionar in valoare de 30.000.
Formula contabila va fi urmatoarea:

a. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris varsat 30.000 lei

privind capitalul
b. 1012 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 30.000 lei
varsat privind capitalul
c. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 30.000 lei
nevarsat privind capitalul
d. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 30.000 lei
nevarsat privind capitalul

13. Se incorporeaza rezerve in capitalul social, pentru valoarea de 200.000 lei.

a. 106 “Rezerve” = 101 “Capital” 200.000 lei

b. 101 “Capital” = 106 “Rezerve” 200.000 lei
c. 121 “Rezultatul exercitiului” = 106 “Capital” 200.000 lei

14. Majorarea capitalului se poate efectua prin urmatorele operatuni economico-financiare:

a. emisiunea de noi actiuni;

b. acoperirea pierderilor inregistrate in anii anteriori;
c. rascumpararea si anularea propriilor actiuni.
d. restituirea de capital catre unul sau mai multi actionari.

15. Diminuarea capitalului social al intreprinderii se poate face prin:

a. aducerea de noi aporturi de catre unul sau mai multi actionari;

b. restituirea de capital catre unul sau mai multi actionari:
c. conversia obligatiunilor in actiuni.
 d. emisiunea de noi actiuni.

16. Inregistrarea contabila de subscriere a actiunilor/partilor sociale este:

a. 212 = 456
b. 1011 = 1012
c. 5121 = 456
d. 456 = 1011
e. 1011 = 456

17. Varsarea capitalului subscris in numerar prin depunere la banca in momentul constituirii unei
intreprinderi se inregistreaza astfel:

a. 5121 = 1011
b. 5121 = 1012
c. 5121 = 456
d. 5121 = 212
e. 456 = 5121

18. Valoarea matematica contabila are formula:

a. Capital social/Numar de actiuni

b. Activ net contabil/Numar de actiuni
c. Cresterea de capital social/Numar de actiuni
d. Rezerve/Numar de actiuni
e. Numar de actiuni vechi/Numar de actiuni noi

19. Ce este capitalul societatii?

a. totalitatea surselor stabile si permanente de finantare a activului patrimonial;

b. totalitatea surselor atrase pentru finantarea activului patrimonial;
c. totalitatea resurselor materiale de care dispune societatea;
d. totalitatea împrumuturilor pe care societatea le are
e. nici un raspuns nu este exact

20. Ce tipuri de capitaluri intra în structura lui?

a. Permanent si strain;
b. Propriu si neexigibil;
c. Propriu si strain;
d. Propriu si exigibil;
e. Nici un raspuns nu este exact.
21. Capitalul propriu este cel care:

a. se afla în proprietatea actionarilor sau asociatilor;

b. se afla în proprietatea altor persoane juridice;
c. se afla în proprietatea altor persoane fizice;
d. apartine atat actionarilor cat si altor persoane fizice sau juridice;
e. nici un raspuns nu este exact

22. Capitalul strain reprezinta:

a. împrumuturi si datorii cu termen de achitare sub 1 an;

b. împrumuturi si datorii pe termen mediu si lung;
c. împrumuturi si datorii pe termen scurt;
d. împrumuturi si datorii fata de persoane fizice din strainatate;

23. Capitalul permanent este constituit din:

a. capitalul propriu si capitalul juridic;

b. capitalul propriu si împrumutat pe termen scurt;
c. capitalul propriu si capitalul neexigibil;
d. capitalul propriu si împrumuturile pe termen lung;

24. Constituirea capitalului se realizeaza:

a. la începutul activitatii societatii;

b. pe parcursul derularii activitatii;
c. în fiecare an fiscal;
d. la sfarsitul activitatii societatii;

25. Modificarea capitalului societatii este de competenta:

a. administratorului societatii;
b. Consiliului de administratie;
c. Adunarii Generale a Actionarilor
d. Ministerului Finantelor Publice;

26. Majorarea capitalului se poate realiza prin:

a. noi aporturi în numerar si în natura;

b. conversia obligatiunilor societatii în actiuni;
c. încorporarea rezervelor si a diferentelor în plus din reevaluarea patrimoniului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
 27. Micsorarea capitalului se poate realiza prin:

a. retragerea aportului de catre unii actionari sau asociati;

b. rascumpararea unor actiuni sau parti sociale pentru anularea lor
c. acoperirea pierderilor din anii precedenti;
d. toate raspunsurile sunt corecte;

28. Cum se determina valoarea nominala a unei actiuni sau parti sociale?

a. ca raport între capitalul social si numarul de actiuni sau parti sociale;

b. ca raport între capitalul propriu si numarul de actiuni sau parti sociale
c. ca raport între capitalul strain si numarul de actiuni sau parti social
d. ca raport între capitalul permanent si numarul de actiuni sau parti sociale;

29.Primele de emisiune se determina ca diferenta dintre:

a. valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor;

b. valoarea de emisiune si valoarea matematica a actiunilor;
c. valoarea nominala si valoarea de aport a actiunilor;
d. valoarea nominala si valoarea de aport a actiunilor;

30. Aportarea (aducerea) capitalului în natura, sub forma unei constructii se reflecta în
contabilitate prin formula contabila:

a. 212 = 456;
b. 456 = 1011
c. 5311 = 456
d. 1011 = 1012;

31. Prin urmatoarea formula contabila se înregistreaza

1011 = 1012

a. aducerea capitalului subscris în societate;

b. trecerea capitalului subscris nevarsat la capital varsat
c. punerea la dispozitia societatii a capitalului subscris;
d. înregistrarea capitalului subscris si constituirea creantei fata de actionar;

32. Prin formula contabila se înregistreaza:

456 = 1011
a. subscrierea capitalului social;
b. aportarea capitalului dupa subscriere;
c. majorarea capitalului;
d. varsarea capitalului în contul de la banca, înainte de înmatricularea societatii;
33. Care din urmatoarele formule contabile exprima cresterea capitalului social prin încorporarea
rezervelor?

a. 106 = 1012
b. 1117 = 1012;
c. 106 = 1011;
d. 104 = 1012

34. Ce semnificatie are formula contabila:

1012= 117

a. acoperirea pierderilor din anii precedenti din capitalul social;

b. acoperirea pierderilor din anul curent din capitalul social;
c. cresterea capitalului social pe seama profitului din anii precedenti;
d. reducerea capitalului social prin retragerea aporturilor de catre actionari;

35. Care este formula contabila care reflecta obligatia de plata a dobanzii privind împrumuturile
din emisiunea de obligatiuni:

a. 666 = 5121
b. 666 = 1681
c. 5121 = 1681
d. 666 = 461

36. Care este înregistrarea contabila în situatia în care societatea obtine un credit bancar de
100.000. lei conform extrasului de cont, cu termen de rambursare peste 2 ani.

a. 5121 = 161 100.000

b. 161 = 5121 100.000
c. 5121 = 162 100.000
d. 162 = 5311 100.000

37. Ce semnifica urmatoarea formula contabila:

666 = 1682

a. înregistrarea dobanzii aferente creditelor bancare pe termen lung;

b. plata dobanzii aferente creditelor bancare pe termen lung;
c. înregistrarea dobanzii aferente creditelor bancare pe termen scurt;
d. înregistrarea dobanzii aferente împrumuturilor din emisiuni de obligatiuni;