Sunteți pe pagina 1din 3

Curent continuu

Curentul continuu (CC) este fluxul unidirecțional al sarcinilor electrice. O baterie este un bun


exemplu de alimentare cu curent continuu. Un curent continuu poate să curgă într-un conductor,
cum ar fi un fir, dar poate, de asemenea, să curgă prin semiconductori, izolatori sau chiar prin vid ca
și în fluxuri de electroni sau ioni. Curentul electric curge într-o direcție constantă, distingându-l de
curentul alternativ (CA). Un termen folosit anterior pentru acest tip de curent a fost curentul galvanic.

Curentul continuu poate fi obținut dintr-o sursă de alimentare alternativă prin utilizarea unui redresor,
care conține elemente electronice (de obicei) sau elemente electromecanice (mai demult) care
permit curentului să curgă numai într-o singură direcție. Curentul direct poate fi transformat în curent
alternativ cu un invertor sau un set motor-generator.

Curentul continuu este folosit pentru încărcarea bateriilor și ca sursă de alimentare pentru sistemele


electronice. Cantități foarte mari de energie di curent continuu sunt utilizate în producția de aluminiu
și alte procese electrochimice. Este de asemenea utilizat pentru anumite căi ferate, în special în
zonele urbane. Curentul continuu de înaltă tensiune este utilizat pentru a transmite cantități mari de
energie de la unitățile de producție la distanță sau pentru a interconecta rețelele electrice de curent
alternativ.

Circuite
Un circuit de curent continuu este un circuit electric care constă din orice combinație de surse de
tensiune constantă, surse de curent constant și rezistențe. În acest caz, tensiunile și
curenții electrici sunt independente de timp. O anumită tensiune sau curent de circuit nu depinde de
valoarea trecută a oricărei tensiuni sau curent electric. Aceasta implică faptul că sistemul de ecuații
care reprezintă un circuit de curent continuu nu implică integrale sau derivate în raport cu timpul.

Dacă un condensator sau un inductor este adăugat la un circuit de curent continuu, circuitul rezultat
nu este, strict vorbind, un circuit CC. Totuși, majoritatea acestor circuite au o soluție CC. Această
soluție oferă tensiunile și curenții atunci când circuitul este în starea de echilibru CC. Un astfel de
circuit este reprezentat de un sistem de ecuații diferențiale. Soluția la aceste ecuații conține, de
obicei, o parte variabilă sau temporară, precum și o parte constantă sau staționară. Acea această
componentă de stare staționară este soluția CC. Există unele circuite care nu au o soluție CC. Două
exemple simple sunt o sursă constantă de curent conectată la un condensator și o sursă de
tensiune constantă conectată la un inductor.

În electronică, este obișnuit să se facă referire la un circuit care este alimentat de o sursă de
tensiune CC cum ar fi o baterie sau ieșirea unei surse de curent continuu ca circuit de curent
continuu, chiar dacă se înțelege că circuitul este alimentat cu curent continuu.

Curent alternative

Transmisie, distribuție și alimentarea cu energie electric


(Reprezentare schematică a transmisiei electrice pe distanțe lungi C = consumatori, D =
transformator coborâtor de tensiune, G = generator, I = curent în fire, P e = puterea care ajunge la
capătul liniei de transmisie, Pt = puterea de intrare în linia de transmisie, Pw = puterea pierdută în
linia de transmisie, R = rezistența totală a firelor, V = tensiunea la începutul liniei de transmisie, U =
transformatorul rificător de tensiune.)

Energia electrică este distribuită sub formă de curent alternativ deoarece tensiunea CA poate fi
crescută sau scăzută cu un transformator. Acest lucru permite ca energia să fie transmisă eficient
prin intermediul liniilor electrice de tensiune înaltă, ceea ce reduce energia pierdută sub formă de
căldură datorită rezistenței conductorului și se transformă într-o tensiune mai joasă și mai sigură
pentru utilizare. Utilizarea unei tensiuni mai mari conduce la o transmisie semnificativ mai eficientă a
puterii. Pierderile de putere (Pw) din sârmă sunt un produs al pătratului curentului (I) și al rezistenței
(R) a liniilor de transmisie, descrisă de formula

Pw = I2R.

Aceasta înseamnă că atunci când transmiteți o putere fixă pe un cablu dat, dacă curentul este redus
la jumătate (adică tensiunea este dublată), pierderea de putere va fi de patru ori mai mică.

Puterea transmisă este egală cu produsul curentului și a tensiunii (presupunând că nu există


diferențe de fază),

Pt = I V.

În consecință, puterea transmisă la o tensiune mai mare necesită un curent mai mic generat de
pierderi decât pentru aceeași putere la o tensiune mai mică. Puterea este transmisă adesea la sute
de kilovolți și transformat la 100 V – 240 V pentru uz casnic

Tensiunile mari au dezavantaje, cum ar fi creșterea izolației necesare și, în general, creșterea
dificultăților în manipularea în condiții de siguranță. Într-o centrală electrică, energia este generată la
o tensiune convenabilă pentru proiectarea unui generator și apoi e crescută la o tensiune înaltă
pentru transmisie. În apropierea consuimatorilor, tensiunea de transmisie este coborâtă până la
tensiunile utilizate de echipament. Tensiunile consumatorilor variază într-o oarecare măsură în
funcție de țară și mărimea încărcării, dar, în general, motoarele și iluminatul sunt construite pentru a
utiliza până la câteva sute de volți între faze. Tensiunea livrată la echipamente precum iluminatul și
sarcinile motorului este standardizată, cu o gamă admisibilă de tensiune la care se așteaptă să
funcționeze echipamentul. Tensiunile standard de utilizare a puterii și toleranța procentuală variază
în diferitele sisteme de alimentare de la rețea în lume. Sistemele de transmisie a energiei electrice
cu curent continuu de înaltă tensiune au devenit mai viabile, deoarece tehnologia a furnizat mijloace
eficiente de schimbare a tensiunii CC. Transmisia cu curent continuu de înaltă tensiune nu a fost
fezabilă în primele zile de transmitere a energiei electrice, deoarece nu a existat nicio cale viabilă din
punct de vedere economic de a reduce tensiunea CC pentru aplicațiile utilizatorului final, cum ar fi
becurile cu incandescență.

Generația electrică trifazată este foarte comună. Cea mai simplă cale este folosirea a trei bobine
separate în statorul generatorului, compensate fizic la un unghi de 120° (o treime dintr-o fază
completă de 360°) unul față de celălalt. Trei forme de undă sunt produse, egale în magnitudine și
defazate la 120° unul față de celălalt. Dacă se adaugă bobine opuse acestora (spațiere la 60°) ele
generează aceleași faze cu polaritate inversă și astfel pot fi pur și simplu cablate împreună. În
practică, se folosesc în mod obișnuit „ordini de pol” mai mari. De exemplu, o mașină cu 12 poli ar
avea 36 de bobine (10° spațiere). Avantajul este că vitezele de rotație mai mici pot fi folosite pentru
a genera aceeași frecvență. De exemplu, o mașină cu 2 poli care rulează la 3600 rpm și o mașină
cu 12 poli care rulează la 600 rpm produc aceeași frecvență; viteza mai mică este preferabilă pentru
mașinile mai mari. Dacă sarcina pe un sistem trifazat este echilibrată în mod egal între faze, nu trece
niciun curent prin punctul neutru. Chiar și în sarcina cea mai dezechilibrată (liniar), cel mai rău caz,
curentul neutru nu va depăși cel mai mare dintre curenții de fază. Sarcini neliniare (de exemplu,
sursele de alimentare cu comutare utilizate pe scară largă) pot necesita o magistrală neutră
supradimensionată și un conductor neutru în panoul de distribuție din amonte pentru a manipula
armonicile. Armonicile pot determina nivelele de curent ale conductorului neutru să depășească pe
cele ale unuia sau tuturor conductorilor de fază.

Pentru tensiunile de utilizare trifazate este adesea folosit un sistem cu patru fire. La coborârea
trifazică, se utilizează adesea un transformator primar delta (3 fire) și unul secundar stea (cu 4 fire,
împământat la centru), astfel încât nu este nevoie de un fir neutru pe partea de alimentare. Pentru
clienții mai mici sunt luate în considerare doar o singură fază și un fir neutru, sau două faze și un fir
neutru. Pentru instalațiile mai mari toate cele trei faze și firul neutru sunt trimise la panoul principal
de distribuție. Din panoul principal trifazat, ambele circuite monofazate și trifazate se pot folosi.
Sistemele trifilare cu o singură fază, cu un singur transformator cu capăt central, care oferă doi
conductori activi, reprezintă o schemă comună de distribuție a clădirilor comerciale rezidențiale și
comerciale mici din America de Nord. Acest aranjament este uneori incorect denumit „două faze”. O
metodă similară este folosită pentru un motiv diferit pe șantierele de construcții din Marea Britanie.
Sculele electrice mici și iluminatul trebuie furnizate de un transformator cu tensiune de 55 V între
fiecare conductor de alimentare și pământ. Acest lucru reduce în mod semnificativ riscul de
electrocutare în cazul în care unul dintre conductorii activi devine expus printr-o defecțiune a
echipamentului, permițând în același timp o tensiune rezonabilă de 110 V între cei doi conductori
pentru funcționarea sculelor.

Un al treilea fir, numit firul de legătură (sau împământare), este adesea conectat între carcasele
metalice care nu poartă curent și pământul. Acest conductor asigură protecția împotriva șocurilor
electrice datorită contactului accidental al conductorilor de circuit cu șasiul metalic al aparatelor și
instrumentelor portabile. Legarea tuturor pieselor metalice care nu au curent într-un singur sistem
complet asigură întotdeauna o rezistență scăzută a impedanței electrice la sol, suficientă pentru a
purta orice curent de scurgere dacă este nevoie ca sistemul să scape de scurgere. Această cale de
impedanță redusă permite o cantitate maximă de curent de scurgere, determinând ca dispozitivul de
protecție la supracurent (întrerupătoare, siguranțe) să oprească sau să se ardă cât mai repede
posibil, aducând sistemul electric într-o stare sigură. Toate firele de legătură sunt lipite la masă la
panoul de service principal, la fel ca și conductorul neutru/identificat dacă există.

Răspundeți la întrebîri:
1.Ce este curentul continuu (CC)?
2.Ce este un circuit de curent continuu?
3.Scrieți definiția curentului alternativ.

S-ar putea să vă placă și