Ministerul Educației Cercetării și Culturii

Centrul de Excelență în Electronică și Energetică

Catedra: Electrotehnica

Referat
Disciplina: Montarea și exploatarea echipamentelor electrice
Tema: Întrerupătoare automate

Elaborat: elevul gr.EM – 0116 Grosu Andrei

Verificat: Chitoroagă Oleg

Chișinău 2019
Cuprins:

1. Noțiuni generale

2. Elementele componente ale Î.A.

3. Tipuri constructive de Î.A.

4. Întrerupătoare automate de curent continuu

5. Întrerupătoare automate de curent alternative

6. Întrerupătoare automate universale

 1. Noțiuni generale

Întrerupatorul automat este aparatul de comutare prevăzut cu dispozitive adecvate

care la apariția unui defect manifestat prin creșterea curentului peste anumite limite
reglate provoacă declanșarea automată a aparatului, întrerupându-se astfel circuitul
electric respectiv.

Pentru a se evita lipirea contactelor din cauza creșterii lente a forței de apăsare pe
contact s-a generalizat declanșarea rapidă cu acumulare de energie, la care viteza
contactelor este independentă de viteza de manevrare a organului de manevră
propriu-zis.

În vederea declanșării automate întrerupatoarele sunt prevăzute cu declansatoare

care indeplinesc urmatoarele roluri:

- provoacă declanșarea temporizată la apariția unei suprasarcini;

- provoacă declanșarea la apariția unui scurt-circuit, deci a unui curent foarte

mare.

Întrerupatoarele automate moderne din punct de vedere funcțional și constructiv se

împart în întrerupătoare universale și întrerupatoare universale capsulate în carcase
din material plastic. Întrerupătoarele automate în carcasa din material plastic, au
contactele, mecanismul și declanșatoarele de suprasarcină închise într-o carcasă cu
rezistență mecanică mare.

Acest tip de aparate au dimensiuni de gabarit mai reduse decât cele universale
datorită carcasei și a capacului izolant care permite micșorarea distanțelor de
străpungere și de conturnare, izolarea completă a fazelor între ele, precum și
limitarea spațiului de stingere a arcului electric.

Întrerupătoarele automate de tip compact sunt construite pentru curenți de la 6A până

la 600A și chiar 1000A.

2. Elementele componente ale întrerupătoarelor automate

Oricare ar fi varianta constructivă un întrerupător automat are următoarele elemente

componente:

- circuitul principal de curent format din contacte principale, contacte de

rupere (bobina de suflaj magnetic) coarne de suflaj și borne de racord la
circuitul exterior realizate din profile de cupru.

- ostilele de contact se execută din materiale sintetizate (argint cu wolfram).

La întrerupătoarele mari se folosesc 2 categorii de contacte pe pol: contacte
 principale care se execută din argint și contactele de rupere, care se execută
din argint-wolfram cu peste 50% W, argint, grafit și altele.

- camerele de stingere a arcului electric executate din materiale rezistente la

acțiunea arcului electric. În figură este prezentată o cameră de stingere cu
fantă îngustă.

(Camera de stingere cu fanta ingusta)

1-contact fix; 2-contact mobil; 3- cornul de suflaj; 4-miez magnetic; 5-placa metalică

- piesele izolante pentru susținerea căilor de curent și separarea fazelor,

realizate de obicei prin presare din rășini fenolice.
- mecanismul de acționare și zăvorâre, realizate din table și profile de oțel
tratate în mod special pentru a face față uzurilor și solicitărilor.

Mecanismul de acționare are următoarele funcțiuni:

- sa mențină întrerupătorul în poziție deschis;

- să asigure declanșarea întreruptorului cu ajutorul unei energii, respectiv a

unei forțe reduse;

- să asigure declanșarea liberă, adică la existența unui ordin de declanșare

întrerupătorul să nu poată fi nici închis, nici menținut în pozitia inchis;

- să adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor;

 - să asigure la închiderea manuală a întrerupătorului o viteză minimă a
contactului mobil.

Realizarea funcțiilor menționate se obține cu ajutorul clicheților, mecanismelor cu

genunchi sau combinații ale acestora. In figură s-a reprezentat schematic un
mecanism cu genunchi.

(Mecanismul cu genunchi)

a- întrerupător închis ; b-întrerupător deschis

1-contact; 2-contact mobil; 3-resort; 4-resort care prin deschidere provoacă

declanșarea; 5-pîrghii pentru declanșarea manuală.

Cutia aparatului executată din tablă de oțel la aparatele mari și din materiale
plastice la întrerupătoarele tip ,,compact.‘‘

Elementele de protecție, declanșatoarele termice, declanșatoarele electromagnetice

instantanee sau temporizate iar la întrerupătoarele automate folosite la protecția
motoarelor și declanșatoarele de tensiune minimă;

Elementele accesorii: bobine de declanșare, transformatoare de curent, contacte

auxiliare;

Curentii mari pe care aparatul trebuie să-i întrerupă au necesitat forme și materiale
noi pentru contacte, precum și specializarea funcțională a unor contacte de preluare
a arcului electric.
(Reprezentarea schematic a unui intrerupator de putere.)

3. Tipuri constructive de întrerupătoare automate

- Întrerupătoare automate de instalații - sunt dotate cu declanșatoare termice si

electromagnetice pentru protecția împotriva suprasarcinilor și scurtcircuitelor.

- Întrerupătoare automate tripolare comandate prin buton - se execută pentru curenți

nominali până la 40 A.

- Întrerupatoare automate în construcție deschisă - se construiesc pentru curenți

medii și mari și pot fi comandate manual sau cu electromagneți sau servomotoare.
Se montează întotdeauna în celule sau panouri.

- Întrerupătoare automate compacte - în carcasa de masă plastică fenolică se

construiesc pentru curenți nominali de ordinul sutelor de amperi, ele sunt folosite
pentru protecția circuitelor electrice din instalații industriale unde se impun
dimensiuni reduse ale panourilor.

- Întreruptoare automate limitatoare – se construiesc pentru instalații de ordinul

sutelor de A și capacitati de rupere până la 100 kA . Ele limitează valoarea curenților
de scurtcircuit în instalație reducând mult solicitările termice și electrodinamice la
care este supusă instalația. Pot fi acționate manual sau cu servomotor.

4. Întreruptoare automate de c.c

Aceste intrerupătoare se folosesc pentru curenți mari sau pentru protecția

redresoarelor și sunt de construcții speciale cum sunt cele din figura de mai jos.
 (Întrerupatorul automat ultrarapid)

1-magnetul de reținere; 2-circuit magnetic pentru declanșarea rapidă; 3-armătura

mobilă; 4-miezul magnetic pentru declanșarea dependentă de curent; 5,6-contacte
mobile principale și de rupere; 7-legătura flexibilă; 8,9-contacte mobile principale și
de rupere; 10-bobina de suflaj; 11-contact care se deschide pentru declanșarea
ultrarapidă; 12-condensatorul.

După principiul de funcționare întrerupătoarele ultrarapide de c.c se împart în

electromagnetice și cu explozibil.

- Întrerupătoarele automate ultrarapide electromagnetice sunt cu

electromagnet de reținere și cu electromagnet de atracție.

Cele din prima categorie au contactele normal deschise și se mențin declanșate cu

ajutorul unui electromagnet de c.c, având o bobină de tensiune și o bobină de curent
străbătută de curentul principal care trece printre contacte și creează un flux invers
celui creat de bobina de tensiune.

Eliberarea miezului mobil și deschiderea contactoarelor se face sub acțiunea creșterii

curentului principal. Declanșarea, respectiv mișcarea contactului mobil se face fie
sub acțiunea unui resort puternic care este tensionat atât timp cât aparatul este
declanșat fie sub acțiunea combinată a unui resort cât și a câmpului magnetic produs
de curentul principal. În primul caz viteza contactelor mobile este dependentă de
curent și viteza lui de creștere, iar în cazul al doilea viteza contactelor este cu atât
mai mare cu cât curentul este mai mare și panta creșterii sale mai abruptă.

Limitarea curentului de scurtcircuit este foarte importantă în c.c unde arcul se

întrerupe mai greu decât în c.a. Pentru aceasta trebuie micșorat timpul propriu al
aparatului și limitată cât mai mult creșterea curentului după apariția arcului.

De asemenea , este convenabil a micșora și timpul în care curentul atinge valoarea

care provoacă acțiunea releelor . Aceasta se obține cu ajutorul unui scurt inductiv pe
bobina de curent. În perioada tranzitorie de creștere a curentului sunetul inductiv iși
mărește impedanța și prin bobina de curent trece un procent mai mare decât în cazul
curentului de regim, ceea ce duce și la scăderea timpului t0 și a timpului propriu de
acționare.

Limitarea creșterii curentului după apariția arcului electric se obține prin lungirea
rapidă a coloanei de arc și deci a creșterii căderii de tensiune în coloana de arc.
Aceasta se obtine în c.c. prin întărirea câmpului magnetic de suflaj care poate duce
evident la tensiuni mari.

Din această cauză câmpul magnetic de suflaj are intensitatea mare numai într-o zonă
restrânsă. Supratensiunea apare în special în partea finală a arderii arcului când
curentul s-a micșorat.

Pentru micsorarea timpului propriu de actionare partile mobile se fac cat mai usoare
posibil si in acelasi scop, pentru micsorarea dimensiunilor curentului magnetic, se
folosesc zale laminate la rece, admitand inductii ridicate.

Pentru a obtine o rupere cat mai ridicata este important ca schimband fluxul
magnetic din circuitul principal sa lamureasca cat mai rapid schimbarea valorii
curentului principal, se evita in acest scop cat mai mult formarea de spire in
scurtcircuit prin bolturi, nituri, elemente de fixare. Din aceasta cauza miezurile
magnetice sunt executate din tabla silicioasa.

5. Întrerupătoare automate de c.a.

Intreruptoarele automate de c.a. cel mai des utilizate sunt:

intreruptoarele automate universale;

intreruptoare automate de (tip compact) in carcasa izolanta;

6. Întrerupătoare automate universale

Întrerupătoarele automate universale se fabrică în prezent într-o gamă largă de valori

nominale. Tensiunea nominală este de obicei 500V, există tendința de a crește
această tensiune la 660V.

Elementele constructive principale ale întrerupătoarelor automate sunt:

cadrul (suportul aparatului), caile de curent, contactele, camerele de stingere,

declansatoarele mecanismului de declansare libera si sistem de actionare.

a) Cadrul (suportul aparatului) – este elementul de rezistenta pe care sunt

montate toate celelalte subansamble ale intreruptorului. El trebuie sa asigure
rigiditatea mecanica a intregului aparat, simultaneitatea inchiderii si
 deschiderii contactelor pe toate fazele si sa reziste la eforturile mecanice cerute
de dispozitivul de actionare.

Cadrele sunt executate din profile cu rezistenta mecanica (corniere si U) sau din
profile de tabla ambutisata

b) Contactele electrice constituie unul din subansamblele cele mai

importante , deoarece ele trebuie sa asigure trecerea curentului in cele mai
bune conditii in timpul pozitiei declansat si in acelasi timp intreruperea
valorilor mari ale curentilor de scurtcircuit fara deteriorari.

Contactele se realizeaza din materiale rezistente la coroziune si sa suporte

in bune conditii piciorul arcului electric cu uzura cat mai mica.

Este necesar ca prin constructia aparatului sa se asigure o functionare

succesiva a celor doua contacte si anume:

- la declansare se inchide mai intai contactul de rupere si cel principal.

- la declansare se deschide intai contactul principal si apoi cel de rupere.

c) Camerele de stingere . Camerele de stingere trebuie sa stinga in cele mai

bune conditii si intr-un spatiu cat mai strans arcul electric format la
intreruperea curentului maxim pe care aparatul il poate intrerupe.

Prin camera de stingere propriu-zisa se intelege spatiul in care se formeaza si se

stinge arcul electric si se pot imparti in camere ermetice, camere inchise si camere
deschise.

In marea majoritate intreruptoarele sunt echipate cu camere semiinchise in care sunt

luate masuri speciale pentru racirea si iesirea gazelor la fel ca si pentru limitarea
zonei de aruncare a gazelor ionizate.

(Camera de stingere deschisa.)

1-perete de fier pentru suflaj; 2- camera de stingere.

 d) Declanșatoarele. La functionarea intreruptoarelor automate un rol
deosebit il au elementele care provoaca declansarea automata a aparatului.

Aceste elemente denumite declanșatoare trebuie sa acționeze în următoarele cazuri:

- la suprasarcina temporară;

- la scurtcircuit;

- la căderea tensiunii rețelei sub o anumită limită și la impuls voit.

Deoarece suprasarcinile pot fi pasagere, declansatoarele de suprasarcina trebuie sa

aiba o caracteristica dependenta, invers proportionala cu curentul. Aceasta se obtine
cu ajutorul unor lamele bimetalice care se incovoaie la incalzire. declansatoarele
termice sunt larg utilizate in constructia intreruptoarelor automate.

In ultima perioada au aparut sisteme cu temporizare care dau caracteristica

dependenta necesara.

e) Mecanismul de declansare libera. Prin mecanismul de declansare libera

la intreruptoarele automate se intelege ansamblul pieselor mecanice care
alcatuiesc legatura cinematica dintre sistemul de actionare al intreruptorului
automat, contactele mobile si declansatoarele care asigura mentinerea in
pozitia a contactelor dupa incetarea lucrului sistemului de actionare si
deschiderea contactelor sub actiunea declansatoarelor.

De asemenea mecanismul trebuie sa execute declansarea voita a contactelor,

mentinerea lor ferma in pozitia declansat indiferent de modul de declansare pentru a
evita inchiderea accidentala a contactelor.

Mecanismul se numeste cu declansare libera deoarece deschiderea contactelor la

actiunea declansatorului nu poate fi blocata sau stanjenita prin actiunea voita din
afara asupra sistemului de actionare. Aceasta asigura capacitatea de rupere a
aparatului in orice conditie de actionare.

Pentru a asigura si capacitatea de inchidere a aparatului s-au adaptat din ce in ce mai

mult mecanismele care permit miscarea contactelor la anclansarea cu viteza mare,
independenta de viteza de miscare a sistemului de actionare. Se evita astfel, dupa
atingerea contactelor, o crestere lenta a fortei de apasare pe contact, lucru care in
cazul unei anclansari pe scurtcircuit duce in mod sigur la sudura contactelor.
Bibliografie
http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Intreruptoare-automate-de-joas611.php

http://www.ghidelectric.ro/stire-829-Intrerupatoare-automate-:-ce-trebuie-sa-stim-despre-ele.html

https://www.academia.edu/9623417/%C3%8Entreruptoare_automate_de_joas%C4%83_tensiune

https://www.google.com/search?ei=O8_4Xd21OIydrgSF0Z3ACQ&q=intrerupatoare+automate+referat&
oq=intrerupatoare+automate+&gs_l=psy-
ab.3.2.0i22i30l10.4227.4227..6724...0.2..0.126.126.0j1......0....1..gws-wiz.......0i71.I495WA1IM-w

https://www.google.com/search?q=intrerupatoare+automate+referat&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=2ahUKEwi7mfXE3LzmAhVks4sKHSdiAhQQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=657#imgrc=oHpvDS
QM8dYbrM: