Facultatea de Inginerie Electrica IRIMIA Andrei-Radu

Laboratorul de Metode si Anul 1 Grupa 115A

Procedee Tehnologice Data 06.12.2023

Tema de casa 1
PROCESAREA ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE

NOTIUNI DE BAZA

Arborii reprezintă organe de mașini cu mișcare de rotație, special

concepute pentru a susține și a transmite mișcarea altor organe de
mașini, cum ar fi roți dințate, roți de lanț, roți de curea sau semicuplaje.
De asemenea, aceștia au rolul de a prelua forțele de la organele montate
pe acestea și de a le transmite reazemelor, fie că sunt lagăre cu
rostogolire sau cu alunecare.

Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui
(a);porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile
arborelui.

Componente ale Arborilor:

Corpul arborelui: partea principală a arborelui, care servește ca suport

structural.
Porțiunile de calare: zonele pe care se montează organele de mașini,
susținute de arbore. Acestea pot avea suprafețe cilindrice sau conice, cu
preferința pentru cele cilindrice datorită ușurinței de prelucrare.
Porțiunile de reazem (fusurile): zonele de sprijin ale arborelui în lagărele
cu rostogolire sau cu alunecare. Ele pot fi cilindrice, conice sau sferice,
în funcție de necesitățile de sprijin și de tipul lagărelor.
Materiale utilizate:

Materialele din care sunt fabricați arborii și osiile sunt alese în funcție de
cerințele de rezistență și rigiditate, natura organelor de mașini suportate
și tipul lagărelor. Alegerile comune includ:

Oțeluri de uz general pentru construcții: potrivite pentru arborii care nu

necesită tratament termic.
Oțeluri carbon de calitate de îmbunătățire sau oțeluri aliate de
îmbunătățire: ideale pentru arborii puternic solicitați și cu durată mare de
funcționare.
Oțeluri carbon de calitate de cementare sau oțeluri aliate de cementare:
potrivite pentru arborii solicitati și pentru cei care funcționează la turații
ridicate.
Semifabricate și Tehnologii de Fabricație:

Semifabricatele pentru arbori și osii pot fi sub formă de bare laminate,

bare laminate cu forjare ulterioară sau turnate, în funcție de dimensiuni
și necesități. Tehnologia de fabricație include strunjirea, frezarea și
rectificarea suprafețelor, precum și tratamente termice cum ar fi
îmbunătățirea, călirea superficială, cementarea urmată de călire,
nitrurarea etc.
Prin aplicarea acestor tehnologii și materiale adecvate, se obțin arbori și
osii robuste și durabile, esențiale în funcționarea eficientă a mașinilor și
sistemelor mecanice.

DATE NOMINALE LA O MASINA UNEALTA SI

CARACTERISTICI ALE SDV-URILOR

Strunjirea:

Strunjirea reprezintă procesul principal de prelucrare prin aschiere,

utilizat în mod frecvent pentru obținerea corpurilor de revoluție, precum
arborii și bucșele în construcția de mașini. Acest procedeu implică
mișcarea de rotație a piesei și mișcarea de avans a cutitului. Suprafețele
cilindrice și conice, frontale, filete și altele pot fi prelucrate prin această
metodă, iar utilizarea dispozitivelor speciale permite strunjirea altor
forme de suprafete de revolutie, precum cele sferice sau profilate.

Frezarea:

Frezarea reprezintă procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafețelor

plane, cilindrice sau profilate, folosind scule denumite freze, pe mașini
de frezat. Mișcarea principală este rotativă și executată de freză, în timp
ce mișcarea de avans este realizată de piesa de prelucrat. Mașinile de
frezat variază în construcție și destinație, inclusiv masini cu consolă,
masini fara consolă, masini specializate și masini de frezat prin copiere.

Rabotarea:
 Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafețelor
pieselor, utilizând scule aschietoare de tip cutite, pe masini de rabotat.
Aceasta prelucrează suprafetele plane, orizontale, verticale, inclinate și
canale, fiind eficientă pentru piese de dimensiuni mici și mijlocii.
Mișcarea de aschiere are loc în plan orizontal, executată de scula
aschietoare sau piesa de prelucrat la raboteze, iar mișcarea de avans este
o translatie efectuata de piesa sau scula aschietoare.

Gaurirea:

Gaurirea este o operație frecventă în prelucrarea metalelor, realizată cu

ajutorul burghielor. Aceasta presupune două mișcări - una de rotatie și
una de translatie - executate de scula aschietoare. Burghiile pot fi cu
canale drepte, oblice, elicoidale, de centrare, pentru gauri adânci și
speciale, iar dispozitivele de ghidare și fixare a pieselor sunt esențiale
pentru precizie și eficiență. Gaurirea poate fi utilizată pentru obținerea
găurilor de trecere, găurilor filetate sau a găurilor necesare înainte de
prelucrare ulterioară.

Polizarea:

Procedura de polizare are ca scop ajustarea sau îmbunătățirea

calității suprafețelor prelucrate prin eliminarea unui strat de metal sub
forma de așchii, utilizând scule abrazive.

Aceste informații sunt înregistrate în fisa tehnică a fiecărei mașini

electrice și sunt caracteristice pentru fiecare tip de mașină de prelucrat
mecanic. De exemplu, în cadrul fisei tehnice pentru Strungul Normal,
sunt specificate detalii relevante despre operația de polizare.
Instrumente de Măsură:

În general, la strung, măsurarea pieselor se efectuează cu sublerul și

micrometrul. Sublerul poate oferi o precizie de măsurare de până la 0,02
mm, în timp ce micrometrul poate ajunge până la 0,01 mm.

Sublerul este instrumentul de măsură cel mai utilizat de către strungari și

constă într-o riglă gradată în milimetri, de-a lungul căreia se poate
deplasa un cursor. Atât rigla, cât și cursorul sunt prevăzute cu câte un
cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, în timp ce ciocul mobil este solidar
cu cursorul. Cursorul are o fereastră cu vernier, unde se citesc distanțele
dintre suprafețele de măsurare ale ciocurilor.
Cursorul poate fi fixat pe riglă cu ajutorul unui șurub. Sublerele
obișnuite utilizează vernierul zecimal, care permite citirea dimensiunilor
cu precizie de 0,1 mm. Distanta dintre două repere alaturate ale
vernierului este de 0,9 mm, cu 0,1 mm mai mică decât distanta dintre
două repere alaturate de pe riglă.

Sublerul de adâncime este folosit pentru a măsura distanțele dintre

pragurile axelor și adâncimea găurilor. Acesta este compus dintr-o riglă
gradată, cursor, vernier și un șurub de fixare. Cu ajutorul sublerului de
adâncime, se pot măsura cu precizie adâncimile găurilor și lungimile
pragurilor. Procedura implică fixarea talpilor pe suprafața de sprijin,
deplasarea riglei până la fundul găurii și fixarea acesteia cu șurubul,
urmată de citirea cotei măsurate.

ACTIVITATE DE LABORATOR

În cadrul activității de laborator, profesorul ne-a familiarizat cu

aparatul de frezare, oferindu-ne o înțelegere detaliată a funcționării
acestuia. De asemenea, am avut o consultare a standardului STAS 13106
pentru a asigura respectarea normelor și cerințelor în timpul utilizării
echipamentului.
CONCLUZII

În domeniul construcției de mașini, a aparatelor electrice și a

echipamentelor electrice, sunt implicate piese și organe de mașini
confecționate din materiale metalice și electroizolante, necesitând o
prelucrare precisă prin diverse procedee tehnologice. Procesele de
fabricație pentru aceste componente implică întreaga gamă de prelucrări
prin aschiere, tăiere și deformare plastic la rece.
 BIBLIOGRAFIE

https://regielive.net/referate/electrotehnica/procesul-tehnologic-de-f
abricatie-a-miezului-magnetic-al-unei-masini-electrice-293423.html

https://graduo.net/laboratoare/metalurgie-si-siderurgie/tehnologia-de
-fabricatie-a-miezului-magnetic-al-unei-masini-electrice-tehno-04-3
41748