BILET DE EXAMEN nr.

1. Principalele forme şi cauze ale scoaterii din funcţionare a angrenajelor. Materiale

utilizate în construcţia roţilor dinţate.
2. Etanşări mobile fără contact.
3. Transmisii prin curele. Caracterizare. Clasificare. Domenii de utilizare. Sisteme de tensionare
a curelei.
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor
de turație, în două trepte, coaxial, vertical, cu intrare pe jos, cu angrenaje cilindrice cu datură
înclinată.
5. Montaj cu rulmenți radial‐axiali cu role conice bile pe un rând, sarcini radiale medii şi sarcini
axiale mici‐medii, montaj în X, fixare axială la ambele capete dinspre exterior, arbore scurt,
arbore de intrare în rductor coaxial, etanşare cu inel din pâslă și labirint radial.

Indicații pentru rezolvarea subiectelor:

1. Principalele forme şi cauze ale scoaterii din funcţionare a angrenajelor. Materiale utilizate în
construcţia roţilor dinţate.
‐ forme principale de deteriorare‐ruperea dintilor, distrugerea suprafetelor functionale
 forme specifice de rupere, forme specifice de istrugere a flancurilor ‐ cu reprezentări grafice
explicative
 tipuri de materiale‐ nemetalice/metalice (feroase/neferoase), caracteristici principale,
domenii de utilizare
 oțeluri de îmbunătățire/cementare‐ caracteristici specifice, tratamente, domenii de utilizare
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
2. Etanşări mobile fără contact.
 domeniu de utilizare, rol si principiu funcțional
Se folosesc in cazul in care piesele sau dispozitivele de etansat nu trebuie sa aiba suprafete in
contact. Etansarile sunt realizate prin constructia dispozitivelor prin procedeul de micsorare a spatiului
interstitial dintre piese. Avantajul principal al acestui tip de etansare este dat de lipsa totala a frecarii
dintre piese, deci, de lipsa uzurii. De asemenea, se elimina griparea, supraincalzirea si deformarea
suprafetelor pieselor
 tipuri de etanșări mobile fără contact ‐ desene cu soluții constructive, explicarea modului prin
care își îndeplinesc rolul funcțional

Etanşarea fără contact poate fi: cu fantă; cu fantă şi canale (a); cu labirinţi (b); cu şaibe de reţinere
(c). Spaţiile dintre părţile care compun etanşarea sunt umplute cu unsoare consistentă.
Pentru mărirea eficacităţii sistemului de etanşare cu fantă se pot executa canale circulare sau cu
profil rotund sau dreptunghiular, sau chiar elicoidale, a căror funcţionare se bazează pe pierderea de
energie cinetică a fluidului pe parcurs, acesta trecând dintr-un spaţiu îngust în altul mai larg (deci se
relaxează). Cu cât numărul de canale este mai mare cu atât eficacitatea creşte.
 Avantajul canalelor elicoidale este acela ca lubrifiantul se întoarce în baia de ulei încă de la
început. În cazul labirinţilor energia cinetică a fluidului se pierde pe două căi: traseul sinuos, necesitând
urcuşuri şi diferenţele dimensionale ale interstiţiului.
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
3. Transmisii prin curele. Caracterizare. Clasificare. Domenii de utilizare. Sisteme de tensionare a
curelei.
 ce sunt transmisiile prin curele? cum funcționează?
 elemente componente (+ desen)
 comparații cu alte tipuri de transmisii, avantaje/dezavantaje
 clasificarea transmisiilor prin curele, desene/exemple
 domenii de utilizare a (diferitelor tipuri de) transmisii prin curele
 necesitatea și rolul sistemelor de întindere a curelei
 tipuri de sisteme, exemple (+desen), componente, cum funcționează
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor ...
 reprezentarea reductorului (angrenajelor, treptelor) în două vederi, conform cu tipul de
reductor și cu precizarea (indicarea) intrării în reductor și a poziției acesteia
 indicarea (alegerea) sensului de rotație a arborelui (roții) de intrare și a celorlalte roți
 indicarea (alegerea) sensului de înclinare a danturii pentru roata conducătoare (pinion tr. I)
 reprezentarea componentelor (Ft, Fr și Fa) pentru fiecare roată/angrenaj și a sensurilor de
înclinare a danturilor
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
5. Montaj cu rulmenți ...
 reprezentarea montajului și a celorlalte elemente (componente) după caz: arbore, rulmenți,
carcasă/pahar, capac/capace de rumenți, etanșări

BILET DE EXAMEN nr. 2

1. Arbori şi osii. Definire și clasificare. Domenii de folosire. Exemple (reprezentări grafice).

Materiale pentru arbori. Noţiuni de tehnologie.
2. Lagăre cu rostogolire. Materiale şi elemente de tehnologie. Forme şi cauze de deteriorare
ale rulmenţilor.
3. Variatorul cu conuri deplasabile și curea.
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor
de turație, în două trepte, coaxial, orizontal, cu angrenaje cilindrice cu datură înclinată.
5. Montaj în pahar, cu rulmenți radial‐axiali cu role conice bile pe un rând, sarcini radiale şi
sarcini axiale mari, montaj în O, fixare axială la ambele capete dinspre interior, arbore scurt
cu încărcare în consolă, arbore de intrare la angrenaje conice (reductor, diferențial etc.),
etanşare cu garnitură manșetă de rotație.

Indicații pentru rezolvarea subiectelor:

1. Arbori şi osii. Definire și clasificare. Domenii de folosire. Exemple (reprezentări grafice).

Materiale pentru arbori. Noţiuni de tehnologie.
 arbori/osii‐ definire, rol, diferențiere
 zone specifice ale unui arbore drept ‐ desen
 criterii de clasificare a arborilor, tipuri de arbori ‐ cu desene
 materiale pentru arbori, tehnologii de fabricare a arborilor
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
2. Lagăre cu rostogolire. Materiale şi elemente de tehnologie. Forme şi cauze de deteriorare ale
rulmenţilor.
 materiale pentru construcția rulmenților (în general), caracteristici generale ale acestor
materiale, tratamente la fabricarea realmenților
 materiale pentru componenetele rulmenților‐ tipuri, caracteristici, tratamente, tehnologii de
fabricare a componentelor rulmenților
 forme de ieșire din funcționare ale rulmenților, moduri de manifestare (simptomatologie,
descrieți aspecte și forme sub care se prezintă), cauze, unde apar (tipuri de rulmenți, condiții
de funcționare etc.)
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
3. Variatorul cu conuri deplasabile și curea.
 ce sunt variatoarele de turație? cum funcționează?
 criterii de clasificare a variatoarelor
 schemă cu soluție constructivă a variatorului, indicarea elementelor geometrice/funcționale,
a elementelor componente
 descrierea funcționării și a reglării
 alte aspecte specifice
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor....
 reprezentarea reductorului (angrenajelor, treptelor) în două vederi, conform cu tipul de
reductor și cu precizarea (indicarea) intrării în reductor și a poziției acesteia
 indicarea (alegerea) sensului de rotație a arborelui (roții) de intrare și a celorlalte roți
 indicarea (alegerea) sensului de înclinare a danturii pentru roata conducătoare (pinion tr. I)
 reprezentarea componentelor (Ft, Fr și Fa) pentru fiecare roată/angrenaj și a sensurilor de
înclinare a danturilor
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
5. Montaj cu rulmenți ...
 reprezentarea montajului și a celorlalte elemente (componente) după caz: arbore, rulmenți,
carcasă/pahar, capac/capace de rumenți, etanșări

BILET DE EXAMEN nr. 3

1. Sarcini care încarcă arborele (forțe și surse ale acestora, reducerea sarcinilor exterioare,
puncte de aplicație, scheme de calcul etc). Solicitări ale arborilor drepţi, cicluri de variaţie ale
solicitărilor arborilor drepţi.

2. Etanşări mobile cu contact pentru mişcarea de rotaţie.

Tipurile uzuale de etanșări mobile cu contact, pentru mișcarea de rotație pot fi cu inel de pasla, cu
manseta de rotatie si cu inele O.
 Etansare cu inele de pasla Etansare cu mansete de rotatie Etansari cu inele O
a – inel de pasla;
b – locasul acestuia (ambele sunt standardizate – STAS 6577)

Rol principal si functional

Etansarile mobile realizeaza etansarea intre spatii aflate la presiuni diferite, regimuri de ungere diferite,
impotriva scurgerii lichidului de ungere din baia de ulei sau pentru oprirea patrunderii impuritatilor.
Inelele de pasla se folosesc in conditii obisnuite de lucru, indeosebi in cazul lubrifierii cu unsoare
consistenta, deoarece sunt simple si ieftine. Utilizarea inelelor de pasla este limitata de viteza periferica a
arborelui si de temperatura de lucru a ansamblului (maxim 90̊̊̊̊C). Se sporeste eficienta lor prin imbibarea
intr-o solutie fierbinte, la temperatura de 70̊C..80̊C, in ulei si parafina.
Mansete de rotatie se utilizeaza in cazul ungerii cu ulei, cat si unsorii consistente. Temperatura de
functionare (-30̊C si +200̊C). Presiuni de lucru intre spatiile de etansare < 0.05 Mpa. Pentru o functionare
corecta(fara pierderi de ulei si cu pierderi prin frecare minime) este necesar ca suprafata fusului arborelui
sa fie prelucrata fin, cu o duritate de minim 45 HRC. Se confectioneaza din cauciuc sintetic, datorita
durabilitatii mai mari. Ele se gasesc atat pentru arbori cat si pentru alezaje
Etansari cu inele O – se monteaza in locasuri de sectiune dreptunghiulara, executate in arbore/alezaj, cu
precomprimare, care asigura etansarea ansamblului pana la introducerea fluidului. In vederea extrudarii
inelului la presiuni mari, se folosesc inele laterale de reazem, confectionate din teflon sau cauciuc dur. Se
recomanda folosirea lor la diametre mici, curse scurte si presuni medii. Presiuni de lucru 7..10Mpa.

3. Transmisii prin lanţ. Caracterizare şi domenii de utilizare. Materiale utilizate la execuţia

lanţurilor şi a roţilor de lanţ. Elemente de tehnologie. Forme şi cauze ale deteriorării
transmisiilor prin lanţuri.
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor
de turație, în două trepte, coaxial, vertical, cu intrare pe sus, cu angrenaje cilindrice cu
datură înclinată.
5. Montaj cu rulmenți radial‐axiali cu bile pe un rând, sarcini radiale medii şi sarcini axiale mici‐
medii, montaj în X, fixare axială la ambele capete dinspre exterior, arbore scurt, arbore de
intrare în rductor coaxial, etanşare cu inel din pâslă și labirint radial.

Indicații pentru rezolvarea subiectelor:

1. Sarcini care încarcă arborele (forțe și surse ale acestora, reducerea sarcinilor exterioare,
puncte de aplicație, scheme de calcul etc). Solicitări ale arborilor drepţi, cicluri de variaţie ale
solicitărilor arborilor drepţi.
 sarcini care încarcă arborii‐ forțe exterioare, reacțiunile ‐ desene exemplificative
În calcule, arborele este înlocuit cu o grindă pe două sau pe mai multe reazeme (numărul de reazeme fiind
cel existent la construcţia reală), asupra căreia acţionează forţe exterioare , provenite de la roţile de
transmisie montate pe acesta (roţi dinţate, roţi de curea, roţi de lanţ etc.) şi forţe de reacţiune, reacţiunile
din lagăre. Sub acţiunea acestui sistem de forţe, arborele este în echilibru static determinat.
 reducerea (forțe concentrate) forțelor exterioare/reacțiunilor

Forţele exterioare, considerate ca forţe concentrate, acţionează în plane normale pe axa arborelui
(forţele tangenţiale şi radiale din angrenaje şi forţele tangenţiale din transmisiile prin curea sau lanţ) sau
sunt paralele cu axa arborelui (forţele axiale din angrenaje).
Pentru stabilirea punctelor de aplicaţie ale sarcinilor exterioare care acţionează asupra arborelui este
necesar să se ţină cont de faptul că acestea se transmit arborelui direct (pinion corp comun cu
arborele/arbore pinion, prin contactul dintre butuc şi arbore etc.) sau indirect (prin intermediul unui
element suplimentar - pană pentru forţele tangenţiale, inel de sprijin pentru forţele axiale şi altele, sub
forma unor presiuni, în general neuniform distribuite pe suprafaţa de contact).
Forţele exterioare care acţionează asupra arborilor sunt dispuse după direcţii diferite, fapt care duce la
solicitarea arborelui, la încovoiere, în plane diferite. Pentru simplificarea stabilirii diagramelor de
momente încovoietoare, se recomandă descompunerea tuturor forţelor în componente care produc
solicitarea arborelui la încovoiere în două plane perpendiculare

Forţele de reacţiune din lagăre rezultă din interacţiunea arborelui cu organele pe care se reazemă.
Acestea se consideră, de asemenea, în schemele de calcul, sub forma unor sarcini concentrate, aplicate în
punctele de rezemare ale arborelui. Poziţia reazemelor arborelui depinde de natura lagărului

 tipuri de solicitări la care sunt supuși arborii și cicluri de variație ale solicitărilor
 Sub acţiunea forţelor exterioare, arborii sunt solicitaţi la torsiune, încovoiere şi compresiune sau
tracţiune deci, în cazul general, sunt supuşi la solicitări compuse. Ponderea fiecărei solicitări este
determinată de mărimea forţelor şi de poziţia acestora în raport cu reazemele arborelui.
Tensiunile care apar, datorită acestor solicitări, nu sunt constante, ci variabile, ele variind după cicluri
de solicitare diferite. Astfel, tensiunea de încovoiere variază după ciclu alternant simetric, deoarece – deşi
sarcina care încarcă arborele rămâne constantă ca mărime, direcţie, sens şi punct de aplicaţie – prin rotirea
arborelui, fibrele acestuia sunt supuse alternativ la compresiune şi la tracţiune (materialul de pe o direcţie
radială oarecare este solicitat la compresiune atunci când se află în dreptul fibrei interioare.

Tensiunea de torsiune este constantă (solicitare aproximativ constantă, şocuri moderate) sau variază
după un ciclu pulsator (considerând funcţionarea cu porniri şi opriri repetate).

SCHITE :

 scheme de calcul ale arborilor (descompunerea în plane, solicitări în plane,

solicitări/momente rezultante ...)

Calculul complet al unui arbore necesită rezolvarea următoarelor faze:

- calculul de rezistenţă (calculul de predimensionare şi calculul la solicitări compuse);
- calculul la solicitări variabile (la oboseală);
- calculul la deformaţii (calculul săgeţilor între reazeme, calculul unghiurilor de rotire în dreptul
reazemelor, calculul unghiului de răsucire de-a lungul arborelui);
- calculul la vibraţii (calculul turaţiei critice).

Calculul tensiunii echivalente şi compararea acesteia cu tensiunea

admisibilă. Într-o secţiune oarecare a unui arbore, tensiunea echivalentă σe se
calculează cu relaţia (în general, conform teoriei a III-a de rupere)

   t ,c   4 t   ai III ,

2 2
e  i (3.9)
în care α este un coeficient de echivalare a ciclurilor de solicitare

‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
Calculul tensiunii de torsiune τt, încovoiere i şi după caz, al tensiunii de
compresiune sau tracţiune t(c) în secţiunea considerată. Tensiunile din secţiunea
verificată se determină cu relaţiile
M 16 M t
  t  , (3.6)
t
Wp d 3

Mi rez  32Mi rez , (3.7)

i 
Wz  d 3

F
  a  4Fa , (3.8)

în care: Mt = momentul de torsiune transmis de arbore; Wp = modul de rezistenţă polar

2. Etanşări mobile cu contact pentru mişcarea de rotaţie.

 tipuri uzuale de etanșări mobile cu contact, pentru mișcarea de rotație
 rol si principiu funcțional (rolul etanțării și explicarea modului prin este îndeplinit rolul
funcțional)
 exemple, desene explicative și cu soluție constructivă
 condițiile generale/specifice pe care trebuie să le îndeplinească aceste etanșări
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
3. Transmisii prin lanţ. Caracterizare şi domenii de utilizare. Materiale utilizate la execuţia
lanţurilor şi a roţilor de lanţ. Elemente de tehnologie. Forme şi cauze ale deteriorării
transmisiilor prin lanţuri.
 ce sunt transmisiile prin lanț? cum funcționează?
 elemente componente (+ desen)
 comparații cu alte tipuri de transmisii, avantaje/dezavantaje
 clasificarea transmisiilor prin curele, desene/exemple
 domenii de utilizare a (diferitelor tipuri de) transmisii prin curele
 materiale folosite la fabricarea componentelor lanțurilor și a roților de lanț
 forme de deteriorare, simptome (cum arată, sub ce forme se prezintă), cauze necesitatea și
rolul sistemelor de întindere a curelei
 tipuri de sisteme, exemple (+desen), componente,
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor....
 reprezentarea reductorului (angrenajelor, treptelor) în două vederi, conform cu tipul de
reductor și cu precizarea (indicarea) intrării în reductor și a poziției acesteia
 indicarea (alegerea) sensului de rotație a arborelui (roții) de intrare și a celorlalte roți
 indicarea (alegerea) sensului de înclinare a danturii pentru roata conducătoare (pinion tr. I)
 reprezentarea componentelor (Ft, Fr și Fa) pentru fiecare roată/angrenaj și a sensurilor de
înclinare a danturilor
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
5. Montaj cu rulmenți ...
 reprezentarea montajului și a celorlalte elemente (componente) după caz: arbore, rulmenți,
carcasă/pahar, capac/capace de rumenți, etanșări

BILET DE EXAMEN nr. 4

1. Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului evolventic, cilindric cu dantură dreaptă.
2. Lagăre radiale hidrodinamice. Realizarea penei de lubrifiant şi a filmului autoportant de
lubrifiant la lagăre radiale hidrodinamice. Regimuri de funcţionare ale lagărelor radiale
hidroninamice.
3. Transmisii prin lanţ. Forţele care acţionează în transmisiile prin lanţ.
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor
de turație, în două trepte, vertical cu intrare pe jos, cu angrenaje cilindrice cu datură
înclinată.
5. Montaj cu rulmenți cu bile, sarcini radiale medii şi sarcini axiale mici, fixare axială la ambele
capete, arbore scurt, arbore de ieșire din rductor, etanşare cu manşetă de rotaţie.

Indicații pentru rezolvarea subiectelor:

1. Elementele geometrice ale roţilor şi angrenajului evolventic, cilindric cu dantură dreaptă.

 principalele dimensiuni ale roții dințate (cu desen) ‐diam. de cap, divizare, picior, rostogolire,
modul , capul și piciorul dintelui
1

Fig.1
Roata evolventică are un număr de dinţi z dispuşi echiunghiular, ale căror flancuri sunt evolvente. Se
definesc următoarele elemente geometrice:
▪ diametrul cercului de cap al roţii (da=2ra), care limitează dinţii la exterior;
▪ diametrul cercului de picior (df =2rf), care limitează dinţii la interior;
▪ diametrul cercului de bază (db=2rb), care constituie centroida la generarea teoretică a evolventei;
▪ diametrul cercului de divizare (d=2r), centroida la generarea practică a evolventei cu scula cu flanc
rectiliniu;
▪ diametrul cercului de rostogolire(d=2ry), (sau rw in fig. 2)
▪ pasul diametral, numit şi modul (my=dy/z), definit ca raport între diametrul dy şi numărul de dinţi ai
roţii.
Suprafaţa laterală a dintelui se numeşte flanc, iar curba rezultată din intersecţia planului normal cu acesta
se numeşte profil.
Partea dintelui situată deasupra cercului de rostogolire se numeşte capul dintelui, iar cea de sub acest cerc
piciorul dintelui.

 principalele dimensiuni ale angrenajului (cu desen) ‐ distanța dintre axe, polul angrenării,
segmentul de angrenare

2
 Fig.2
Angrenajul roată – roată este format din două roţi dinţate caracterizate de numerele de dinţi z1 şi z2 şi
acelaşi modul m pe cercurile de divizare ale celor două roţi.
▪ distanta dintre axe - aw;
▪ punctul de contact dintre profile - M;
▪ punctele de contact dintre profile se află pe dreapta determinată de punctele T1 şi T2 (tangenta comună
a celor două cercuri de bază), numită dreaptă de angrenare ;
▪ segmentul real de angrenare – A-E – determinat de intersecţia dreptei de angrenare cu cercurile de
cap ale celor două roţi ;
▪ polul angrenari - C -iIntersecţia dreptei de angrenare cu linia centrelor O1-O2 a celor două roţi
determină polul C al angrenării (centrul instantaneu de rotaţie în mişcarea relativă a celor două roţi) şi
centroidele angrenajului – cercurile de rostogolire de diametre dw1 şi dw2.

 nu se cer relațiile de calcul (definire) ale dimensiunilor

‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
2. Lagăre radiale hidrodinamice. Realizarea penei de lubrifiant şi a filmului autoportant de
lubrifiant la lagăre radiale hidrodinamice. Regimuri de funcţionare ale lagărelor radiale
hidrodinamice.
 ce este un lagăr radial hidrodinamic? ce rol are?
 cum arată? cum e construit? soluție constructivă (desen)
 cum se formează pana de lubrifiant? explucații+desene
 cum funcționează un lagăr radial hidrodinamic? regimuri de funcționare ‐ explicații+desene
 alte detalii funcționale, constructive etc.
3. Transmisii prin lanţ. Forţele care acţionează în transmisiile prin lanţ.
 ce sunt transmisiile prin lanț? cum funcționează?
 elemente componente (+ desen)
 ce forțe apar în transmisiile prin lanț? de ce? de cine depind aceste forțe?
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
4. Reprezentați forțele din angrenaje precum și celelalte mărimi necesare, pentru un reductor....
 reprezentarea reductorului (angrenajelor, treptelor) în două vederi, conform cu tipul de
reductor și cu precizarea (indicarea) intrării în reductor și a poziției acesteia
 indicarea (alegerea) sensului de rotație a arborelui (roții) de intrare și a celorlalte roți
 indicarea (alegerea) sensului de înclinare a danturii pentru roata conducătoare (pinion tr. I)
 reprezentarea componentelor (Ft, Fr și Fa) pentru fiecare roată/angrenaj și a sensurilor de
înclinare a danturilor
‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐‐
5. Montaj cu rulmenți ...
 reprezentarea montajului și a celorlalte elemente (componente) după caz: arbore, rulmenți,
carcasă/pahar, capac/capace de rumenți, etanșări

În fig. alaturata este prezentat montajul arborelui de ieşire dintr-un reductor cilindric
Montajul este realizat cu rulmenţi radiali cu bile şi este destinat preluării de sarcini radiale medii şi
sarcini axiale mici. Este prezentat şi fluxul
eventualelor forţe axiale, în ambele sensuri, de la roata dinţată la carcasă.

rulment

arbore

rulment
Manseta de etansare
Capac
lateral Roata
dintata

carcasa