Sunteți pe pagina 1din 23

CUPRINS

Pag.
Argument............................................................................................................................3
I.1.Caracterizare, domenii de folosire, clasificare..........................................................4
I.2. Materiale si tehnologie.............................................................................................9
CAPITOLUL I Montarea arborilor drepti.........................................................................10
CAPITOLUL II Procese tehnologice de reconditionare a pieselor uzate de tip arbore.....11
II.1. Definirea, scopul i elementele procesului tehnologic de
recondiionare....................................................................................................................11
II.2.Documentaia necesar elaborrii proceselor tehnologice de recondiionare......12
II.3 Tehnologia de reaparare a aborilor drepti..............................................................13
II.4 Alegerea metodei si tipul de reparare....................................................................14
II.5 Defecte si stabilirea cauzelor.................................................................................15
CAPITOLUL III Norme tehnice de protectie si securitate a muncii................................17

ARGUMENT

Lucrarea de fata prezinta montarea si reconditionarea /repararea arborilor drepti si


principalele caracteristici ale acestora.
Arborele drept transforma miscarea pendulara a bielei in miscarea de roatatie pe
care o cedeaza apoi transmisiei si rotilor motoare ale autovehiculelor. El antreneaza
totodata in miscare si alte sisteme auxiliare ale motorului.
Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreagaputere a motorului si aupra
careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens.
Arborele drept este prevazut cu un numar n de fusuri manetoase coaxiale, ega cu
numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de n+1 fusuri, paliere, prin intermediul
carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale. Legatura dintre fusuri paliere si
fusuri manetoane este facuta de bratele manetoase, in prelungirea caroara se gasesc
contragreutatile care folosesc la echilibrarea si asigurarea rotirea lina, fara socuri, a
arborelui drept.
In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite
turatii ale motorului pot sa produca fenomenulde rezonanta ,periculos prin efectele sale.
Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontala a arborelui se monteaza
amortizorul oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc,
absoarbe o parte din energia vibratiilor.
Socurile si vibratiile torsionale , transmise de la arborele drept, se vor inmagazina
in masa de cauciuc care face corp comun cu discul masiv, disc care are tendinta sa se
roateasca uniform.
Legatura masei de cauciuc si a discului cu arborele drept se face prin flansa
profilata care se strange cu suruburi pe butucul fuliei.

I.1.Caracterizare, domenii de folosire, clasificare


Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un
moment de torsiune n lungul axei lor i s susin piesele ntre care se transmite acest
moment.
Prile componente ale arborelui sunt (fig.1.1): corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.

Fig.1.1. Prile componente ale unui arbore


Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz piesele
susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.
Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice; forma conic este preferat n
cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cnd se impune o centrare mai
precis a roii pe arbore.
Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem n
carcas. n cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau sferice; la
lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul fusului alegndu-se
n funcie de diametrul interior al rulmentului.

Clasificarea arborilor Criteriul I


Tabelul 1.1

Arborii drepi (fig.1.2, a, ..., d) sunt cel mai frecvent folosii n transmisiile
mecanice. Sunt utilizai ca arbori de transmisie, pentru fixarea organelor de transmisie
(roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.) sau ca arbori principali ai
mainilor unelte, unde servesc la fixarea organelor de lucru (sculelor). Seciunea
arborelui, pe lungime, care poate fi constant sau variabil n trepte, este determinat de
repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de ncovoiere, fore axiale) de-a
lungul axei sale i de tehnologia de execuie i montaj. Pentru arborii care sunt solicitai
numai la torsiune i momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea acestora, se
utilizeaz seciunea constant (fig.1.2, a). Pentru arborii solicitai la torsiune i
ncovoiere, la care, de regul, momentul de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar
momentul ncovoietor este variabil pe lungimea acestora, fiind mai mic spre capete, se
utilizeaz seciunea variabil n trepte (fig.1.2, b). Acetia se apropie de grinda de egal
rezisten, permit fixarea axial a organelor susinute i asigur un montaj uor; se
recomand c piesele montate pe arborii n trepte s treac liber pn la suprafeele lor de
montaj, pentru a se evita deteriorarea diferitelor suprafee i slbirea strngerii ajustajelor.
Suprafeele exterioare ale arborilor pot fi netede (fig.1.2, a i b) sau canelate
(fig.1.2, c). Arborii netezi se folosesc, cu precdere, n construcia reductoarelor, iar
arborii canelai n construcia cutiilor de viteze.

Fig.1.2. Tipuri de arbori


Arborii drepi se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cnd se impun
condiii severe de greutate sau atunci cnd este necesar introducerea prin arbore a unui
alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii cutiilor de viteze cu
axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul crora trece arborele prizei de putere), acetia
se execut tubulari (fig.1.2, d).
Domeniile de folosire a arborilor drepi se refer la: reductoarele de turaie de uz
general, ansamblele transmisiei automobilelor i tractoarelor (cutii de viteze, cutii de
distribuie, reductoare de turaie, prize de putere etc.), utilajele tehnologice, arborii
principali ai mainilor unelte etc.

Arborii cotii (fig.1.2, e) se folosesc n construcia mecanismelor de tip bielmanivel, pentru transformarea micrii de translaie n micare de rotaie (la motoarele
cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Acetia au dou
sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asigura o rigiditate
mare construciei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtur cu biela (bielele
mecanismului). Arborii cotii sunt prevzui cu contragreuti, pentru echilibrarea static
i dinamic, construcia i calculul lor fiind specifice domeniului de utilizare.
Arborii flexibili (fig.1.2, f, g i h) formeaz o grup special de arbori, la care axa
geometric are o form variabil n timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune ntre subansamble care i schimb poziia relativ n timpul
funcionrii. Sunt confectionai din cteva straturi de srm, nfurate strns i n sensuri
diferite, sensul de nfurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotaie al arborelui,
pentru a realiza, n timpul transmiterii micrii, strngerea straturilor interioare de ctre
stratul exterior (fig.1.2, f). Pentru protecia arborelui mpotriva deteriorrii i a murdriei
i pentru meninerea unsorii consistente ntre spire, arborele elastic se introduce ntr-o
manta metalic (fig.1.2, g) sau executat din estur cauciucat (fig.1.2, h).Arborele
flexibil se racordeaz la elementele ntre care se transmite micarea cu ajutorul
armturilor de capt.
Arborii transmit
momente de torsiune,
solicitarea lor caracteristic
fiind torsiunea, dei uneori solicitarea la ncovoiere poate fi predominant.
n figura 1.3 sunt prezentate cteva exemple caracteristice de arbori:
a arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant;
b arbore cu seciunea variabil (n trepte);
c arborele principal al unui strung;
d arbore cotit cu un singur cot;
e arbore flexibil.
Forma i dimensiunile arborilor snt n funcie, ndeosebi, de rolul funcional,
repartizarea sarcinilor pe lungime, tehnologia de fabricaie i condiiile de montaj impuse.

Fig.1.3. Variante constructive de arbori


a-arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant; b- arbore cu
seciunea variabil (n trepte); c-arborele principal al unui strung; d-arbore cotit
cu un singur cot; e- arbore flexibil.

I.2. MATERIALE I TEHNOLOGIE


Alegerea materialului din care se execut arborii este determinat de: tipul
arborelui, condiiile de rezisten i rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul
lagrelor), natura organelor montate pe arbore (roi fixe, roi baladoare etc.).
Arborii drepi se execut din oeluri carbon obinuite (pentru construcii) i de
calitate i din oeluri aliate. Oelurile aliate se folosesc numai n cazuri speciale: cnd
pinionul este confecionat din otel aliat i face corp comun cu arborele, la arbori puternic
solicitai, la turaii nalte, n cazul restriciilor de gabarit, la osiile autovehiculelor etc;
oelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai n msura n care acest
lucru este impus de durata de funcionare a lagrelor, canelurilor sau a altor suprafee
funcionale.
Pentru arborii drepi , se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii (OL 42, OL 50, OL 60), pentru arborii i
osiile care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire (OLC 45 etc.) i oeluri aliate de
mbuntire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu soliciti i durata medie de
funcionare a fusurilor i a canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare (OLC 15, OLC 20) i oeluri aliate de
cementare (13 CrNi 30 etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arborii care
funcioneaz la turaii nalte.
Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici i medii, se folosesc laminate
rotunde, iar la producia de serie semifabricate matriate; pentru arborii de dimensiuni
mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepi se prelucreaz prin
strunjire, suprafeele fusurilor i ale canelurilor, urmnd s se rectifice.

CAPITOLUL I
MONTAREA ARBORILOR DREPTI
Montarea arborilor necesita trei faze importante : pregatirea, montarea propriu-zisa
si verificarea montarii.
Pregatirea montarii arborilor necesita studierea desenului cu schema de montaj,
verificarea acestora, in special a fusurilor si a partilor de calare, care trebuie sa fie netede,
fara zgarieturi, lovituri sau urme de coreziune. Bavurile, zgarieturile, loviturile se elimina
prin ajustare fina, urmata de o finisare cu panza abraziva. Petele de rugina sunt curatate
fie cu panaza abraziva, fie cu pasta abraziva. In general, aceste verificari sunt efectuate la
receptia arborilor la terminarea prelucrarii lor, insa ele se recomanda si la montare.
Montarea propriu-zisa consta in executarea urmatoarelor operatii :
- verificarea cuzinetilor daca sunt fixati corect in corpul lagarului;
- ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor; pentru aceasta, se sterg cu o carpa uscata
fusurile si apoi se acopera cu un strat subtire de vopsea. Se aseaza arborele in lagare cu
ambele fusuri si se monteaza capacele lagarelor. Apoi, se invarteste usor arborele cu
scopul de a se realiza tusarea cuzinetilor. Se demonteaza capacele lagarelor si se executa
ajustarea cuzinetilor acolo unde apar proeminentele indicate de vopsea.
Operatiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe
suprafata cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare. In general, se considera
ca suprafata este corespunzatoare, daca contine 1525 de pete de vopsea pe o suprafata
de 25x25mm.
- se spala fusurile si cuzinetii, se usuca cu aer comprimat si se ung cu unsoare, folosinduse o pensula;
- se monteaza definitiv arborele in lagare.
De remarcat faptul ca la montarea arborilor in lagare trebuie sa se respecte jocurile
radiale si axiale prescrise in documentatia tehnica, pentru a se asigura o ungere buna
in timpul functionarii.
Verificarea montarii arborilor, inclusiv a lagarelor, se executa o data cu probele de
functionare a masinilor.
Se cosidera ca montajul a fost corect montat daca, in timpul functionarii, lagarele
nu se incalzesc mai mult de 6070C.

CAPITOLUL II
PROCESE TEHNOLOGICE DE RECONDIIONARE
A PIESELOR UZATE DE TIP ARBORE
II.1. Definirea, scopul i elementele procesului tehnologic de recondiionare
n decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, ntr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a
procesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea
acestuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea
pieselor, recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile,
asamblarea i rodarea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se nelege partea din procesul de producie al
unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se ntreprind pentru restabilirea
formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau prin realizarea
unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafeelor, precum i
realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate. Astfel, n procesul de
producie al unitilor de reparaie se ntlnete tehnologia demontrii utilajului,
tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de reparaie a unor piese de
mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz n mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cnd dei acestea exist, posibilitile unitii de reparat nu
permit aplicarea lor. n acest caz se ntocmesc procese tehnologice de recondiionare prin
metode existente care ns trebuie s asigure aceleai condiii tehnice;
atunci cnd pentru mbuntirea condiiilor de funcionare se face modificarea
constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate n exploatare curent;
n cazul cnd se schimb natura materialului (mai ales n cazul nlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cnd se pune n aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare
privind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a nsi tehnologiei de
recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se ntocmesc n scopul de a stabili metoda
de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure condiiile
tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre metodele posibile
de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s se poat face
calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozitive i n final, s
permit calcularea preului de cost al reparrii.

10

II.2.Documentaia necesar elaborrii proceselor tehnologice de recondiionare


n momentul introducerii n reparaie a utilajului se ntocmete foaia de constatare
general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast
documentaie este necesar nu att pentru ntocmirea tehnologiei de recondiionare, ct
mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi
recondiionate sau nlocuite.
1. Foaia de constatare general se ntocmete n momentul primirii n reparaie i
cuprinde date care se refer la:
aspectul exterior al mainii, menionndu-se starea n care se gsete, dac
anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.;
pe ct posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.;
precizarea felului n care au fost executate ngrijirile tehnice i volumul de
lucrri executat de la darea n exploatare sau de la ultima reparaie;
felul reparaiei ce urmeaz a se efectua;
alte indicaii.
2. Foaia de constatare detaliat, n baza creia se face i antecalculaia reparaiei,
trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asupra
necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei.
Pentru nlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau
plane de operaii, n care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea lor, sunt
necesare ca date iniiale, urmtoarele:
desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz;
desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri;
desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa cu
ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent n unitatea de reparaie care execut
recondiionarea;
normele tehnice de control i recepie;
volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat).
a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele
iniiale cele mai importante pentru ntocmirea procesului tehnologic de recondiionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete metoda i
traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se ntocmete fia tehnologic sau
planul de operaii.
c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesare
pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin date
referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de
nchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este dat n desenul
de execuie.
11

d. Pentru ntocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc


caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din
punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a
echipamentului tehnologic de care dispune etc. n baza listei utilajului existent n unitatea
de reparat i a caracteristicilor acestora, se ntocmete traseul tehnologic de prelucrare, cu
alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare.
e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie nzestrat cu norme de
control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i constatarea
defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru
recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la baza controlului
interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lng precizarea condiiilor tehnice
pe care trebuie s le ndeplineasc piesele, se stabilesc metode i aparatul sau
instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea condiiile tehnice
privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se recondiioneaz,
precum i aparatura indicat n aa fel nct produsul s-i recapete, pe ct posibil,
parametrii de funcionare iniiali.
f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial important pentru c,
funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin fie
tehnologice (n cazul unui volum mic de producie, n cazul produciei individuale sau de
serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se ntocmesc plane de
operaii (n cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o nomenclatur ceva mai
redus, la un volum de producie mare).
II.3 Tehnologia de reaparare a aborilor drepti
Procesul tehnologic de reconditionare a arborelui drept, cuprinde urmatoarele
reparatii:
- reconditionarea fusurilor paliere;
- reconditionarea fusurilor manetoane;
- reconditionarea canalului de pana;
- reconditionarea fisurilor;
- indreptarea la rece;
- echilibrare;
- verificarea si controlul.
Fusurile arborelui drept se poate reconditiona prin miscarea sau majorarea
diametrului lor. Micsorarea diametrului fusului se face prin rectificarea de masini de
rectificat a stratului superficial dur realizat in fabricatie daca grosimea acestuia o permite
la asa numite trepte de reparare.
Reconditioanrea fusurilor prin majorarea diametrelor sau majorarea diametrului
lor:
- cromarea, urmata de rectificare si lustruire;
- prin metalizare cu aliaje dure, urmata de rectificare si lustruire;
- incarcarea prin vibrocontact cu electrozi calibili, urmata de rectificare si lustruire.
12

II.4 Alegerea metodei si tipul de reparare


O mare parte din piese uzate pana la limita maxima admisa pot fi aduse la conditii
normaledaca asupra lor se revine cu operatii de reconditionare sau de reparare.
Unele piese nu pot fi refolosite,de aceea cand limita de uzare a fost atinsa
inlocuirea lor este obligatorie. Reconditionare organelor de masini se realizeaza prin
diferite metode si necesita o serie de reparatii care se executa in ateliere speciale pentru
departarea efectelor uzurii si reducerea pieselor initiale (rugozitatea suprafetelor,
rugoziuni, tratament termic).
Metoda de reconditionare prin readucerea pieselor la caracteristicile initiale consta
in aplicare a diferite procedee pentru ca piesele uzate sa fie readuse la dimensiunile,
formele geometrice, elestacitatea, duritatea pe care au avut-o piesele noi.
Procedeele cele mai folosite in cadrul acestor metode sunt:
- metalizarea;
- depuneri galvanice;
- incarcarea prin sucura.
Majoritatea acestor operatii sunt urmate de prelucari mecanice, metode de
repararea pieselor prin aducerea lor la dimensiunile treptelor de reparatie.
In functie de resursele economice, financiare si posibilitatile de reparare din
dtelierul unitatii respective, daca cheltuielile de reparatie sunt mai mari decat pretul a
unui produs nou.
In cazul in care se cere o precizie mare se reconditioneaza piesa de importanta mai
mare din ansamblu.
Pentru fiecare teip de reparatie ales se va intocmi o ciclograma de reparatie cu
timpii aferenti fiecarei operatii si fise tehnologice de reparatoii din sa rezulte:
-data primirii si iesirii piesei din reparare;
-defectul diagnosticat;
-cheltuielile suporatate de destinatar sau beneficiar;
-precizia de asamblare ceruta si tipul de reparatie ales;
-reconditionarea se face cu respectarea N.T.S.M.-ului.
Prin treapta de reparatie se intelege dimensiunea cea mai aprpiata de cea nominala
care poate fi adusa o piesa, dupa care este supusa unor prelucari care au ca scop
restabilirea formelor geometrice, a rugozitatii si a duritatii necesare astfel incat piesa sa
poate fi utilizta ca una noua.
Pentru alezaje treptele de reparatii au dimensiuni mai maridecat cea nominala, iar
pentru arbori au dimensiuni mai reduse. Numarul treptelor de reparatii este determinat de
dimensiunea minima a stratului de metal care trebuie indreptat de pe piesa pentru
restabilirea formei geometrice, rugozitatii suprafetei de frecare a piesei reparate.
O alte metoda de reparare este folosirea compensatoriilor care sunt forme de bucse
pentru arbori si alezaje si sub forma de placi pentru suprafetele plane.
13

Pentru stabilirea celor mai inidicate metode de reparare a mecanismelor si


utilajelor trebuie avut in vedere numarul de masini de acelasi tip dein dotare, gradul de
complexitate si dificultatile montare-demontare, datarea tehnologica a atelierelor de
reparatie si intensitatea de exploatare a utilajelor.
Prin metoda de reparae se intelege:
- intocmirea programului si a sistemului de lucru;
- succesiunea rationala a operatiei de demonatre, reparare, montare;
- asigurarea cu utilaje tehnologice si S.D.V.-uri corespunztoare;
- reconditionarea pieselor uzate;
- efectuarea rodajului si a controlului tehnic de calitate;
- efectuarea receptiei utilajului.
Metoda de reparare:
-metoda repararii pe post fix (metoda individuala sau stationala);
-metoda de reparare in flux pe sectii de montaj si posturi fixe;
-metoda de reparare in flux prin inlouirea subansamblului;
-metoda repararii pe post fix: este asigurata de o singura echipa policalificata ce expune
intregul volum de lucrari. Responsabilitatea de a verifica calitatea lucrarilor revine sefului
de reparatie.
-metoda in flux pe secti de montaj si posturi fixe: dupa demontarea si spalarea
subansamblurilor sunt dirijate spre posturi fixe, specializate pentru repararea.
Subnasamblurile reparate la acste posturi specializate se duc la postul in care a fost
reparat sasiul. Procesul tehnologic se desfasoara in paralel cu repararea partii de sustinere
si altul cu reparea subansamblurilor. Metoda se poate aplica pieselor de complexitate
mare si in afara atelierului de reparatie.
-metoda in flux prin inlocuirea subansamblului se aplica in cazul reparatiilor capitale sau
acele reparatii cu volum redicat unde se poate preda la automatizare dar specializate.
Acestea metoda asigura o productie ritmica, uniforma si constanta cu o incarcare corecta
a muncitoruluisi pe posturile de lucru.
In cazul de fata s-a optat pentru metoda repararii pe post fix in front.
II.5 Defecte si stabilirea cauzelor
Principalul defect care apare este fisurarea arborilor. Se produc din cauza oboselii
materialului sau tratamentului termic necorespunzator si neobservat la timp provoaca
avarii grave.
Uzarile dimensionale se abaterile de la forma geometrica a fusurilor sunt mai
pronuntate la fusurile de biela decat la fusurile paliere si se manifesta sub forma de
conicitate si ovalitate.
Incovoierea arborilor drepti se prudce in timpul functionarii sub actiunea unor
sarcini traversale si se verifica cu ajutorul comparatorului cu cadran dupa ce in prea;labil
arborele a fost asezat pe doua prisme sau intre varfuri.

14

Rasucirea arborilor drepti se stabileste prin masurarea abaterilor a axelor fusurilor


manetoane fata de planul care trece prin axele fusurilor paliere si manetoane si se
corecteaza cu dipozitive cu care se poate aplica o rasucire de sens invers.

CAPITOLUL III
NORME TEHNICE DE PROTECTIA SI SECURITATE A MUNCII

Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a


securitatii mucii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter
obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului
accidentogen al executantului in procesul muncii.
In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de
prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidente si imbolnavire
profesionala dependenti de executant.
Functiile normelor de protectie a muncii:
Este obligatoriu , folosirea echipamentului de protectie, imbracamintea
fiind stransa pe cap si parul legat.
Muncitorul trebuie sa asigure conditiile necesare desfasurarii procesului de
asamblare, asigurand curatenia atelierului, ordonarea sculelor,
supravegherea instalatiilor esctrice etc. Cand se utilizeaza pilele sau
razuitoarele pentru pilirea manuala, trebuie evitata ranirea mainilor cu
muchiile ascutite ale pieselor sau pililor.
Iluminatul trebuie sa fie corespunzator.
Sculele folosite la asamblare trebuie sa se prezinte in perfecta stare,
ciocanelele trebuie sa aiba cozi netede, bine fixate si sa fie din lemn de
esenta tare.
La gaurirea pieselor se respecta masurile de securitatea muncii de la
operatia de gaurire.
Lucratorul trebuie sa poarte echipament de protectie corespunzator( manusi
si sort de protectie , masca, ochelari, bocanci din piele sau jambiere).

15

Bibliografie

1.Prof. Dr. Ing. Mihai Gafitanu si colaboratorii


,,Editura Tehnica, Bucuresti 1981
2.Prof. Dr. Ing. G.H.Manea si colaboratorii
,,Editura Tehnica, Bucuresti- 1956
3.Ruxandra Hoia si Liliana Tenescu
,, Editura Sigma
4.T.Negrescu si colaboratorii ,,Tehnologia metalelor
,,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1978
5.M.Ionescu, D.Burdusel, I.Moraru si colaboratorii
,,Cultura de specialitate
-Editura Sigma, Bucuresti 2000
6.Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin
,, Ansamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor
,,Edituta Polar
7. Vasile Marginean si colaboratorii
,, Utilajul si Tehnologia meseriei constructii de masini
,, Editura didactica si pedagogica R.A.Bucuresti 1991

16

ANEXE

17

18

19

20

Tipuri de arbori

21

Nr. crt.

Tipul arborelui

1.

arbori cu sectiune constanta

2.

arbori in trepte

3.

arbori cotiti

4.

arbori flexibili

Reprezentare

22

Nr. crt. Criteriul de clasificare a arborilor

Tipul arborilor

1.

- arbori solicitati la torsiune

tipul solicitarii

- arbori solicitati la incovoiere si torsiune


2.

numarul reazemelor

- arbori pe doua reazeme

- arbori pe mai multe reazeme


3.

comportarea la vibratii

- arbori rigizi

- arbori elastici
4.

pozitia in care lucreaza

- arbori orizontali

- arbori verticali
- arbori inclinati

23