UTILAJE PENTRU MARUNTIRE CONCASOARE

1.Argument
Prin maruntire se realizeaza divizarea materialelor solide,de la volume mari (Bulgari initiali)la volume
mici,cu ajututorul fortelor mecanice.Dimensiunile finale ale bucatilor de material depind de natura
acestuia de starea sa initiala si de caracterul operatiei de maruntire.
Divizarease face in bucati neegale ca volum si continuarea maruntirii duce la volume din ce in ce mai
mici cu avansarea maruntirii consumului de energie mecanica creste.
Prin maruntirea materialelor solide se realizeaza:
-cresterea suprafetei de contact intre materialele intrate in proces;
-accelerarea operatiilor chimice;
-omogenizarea amestecurilor eterogene solide;
-posibilitatea de separare pe sorturi de constituienti;
-grad ridicat de finete al produsului prelucrat.
Masinile destinate maruntirii trebuie sa actioneze asupra materialelor asfel incat in interiorul
acestora sa apara ruperi.In final se urmareste obtinerea anumitor spectre granulometrice si chiar a
unor forme geometrice a franulelor.
Mecanismul de maruntire constituie un criteriu cu privire la clasificarea masinilor de
maruntire.Daca se ia in considerare dimensiunea materialului maruntit de atunci apare un alt criteriu de
clasificare,in functie de gradul de maruntire dat de raportul adimensional:
i=D/d
In functie de raportul i si de gradul de maruntire,principalele masini de maruntire se clasifica
conform figurii de care se intalnesc cele doua mari categorii denumite concasoare si mori.
In ce priveste procesul de maruntire trebuie aratat ca in timpul acestei operatii starea corpurilor
solide se modifica,ele fiind solicitate mecanic si termic.In interiorul materialului supus maruntirii apar
stari de deformati si de tensiuni.La depasirea locala a rezistentei materilului apar alunecari in planele de
clivaj,fie la ruperea fragila sau o reactie combinata.
2.Masin pentru maruntire

2.1.Clasificarea masinilor pentru maruntire

A-concasoare;a-cu falci;b-cu con;c-cu cilindi(valturi);d-cu ciocane.

B-mori;e-cu stifturi(dezintegratoare);f-cu tambur cu bile sau cu bare;g-cu tambur autogena;h-cu inel si

role,i-chiliana (cu pietre colegang)

In general,materialul cu care masinile de maruntit sunt aimentate,nu au o granulatie uniforma.In acest

scap este absolut rational ca materialul supus maruntirii sa fie mai intai clasat.De aceea materialul este
supus initial unei operatii de ciuruire preliminara,prin aceasta materialul maruntit este separat , urmand a
fi reunit cu restul materialului dupa ce acesta a fost supus operatiei de maruntire.Operatia de
ciurucire(cernere) se reprezinta schematic in circuit deschis ca in figura a sau in circuit inchis ca in figura
b.Ciuruirea in circuit deschis reprezinta avantajul ca produsul are un spectru granulometric
extras,constituind un neajuns in anumite conditii impuse de tehnologia maruntirii.In schimb,schema de
circuit inchis inlatura acest neajuns deoarece refuzul ciurului de control este intors din nou spre masina de
maruntire.
2.2.Concasoare
Concasoarele sunt masini destinate efectuarii operatiei de maruntire primara si mijlocie a materialelor
solide.Din punct de vedere constructiv,concasoarele pot fi:cu falci concasoare conice,concasoare cu
cilindru si concasoare si mori cu ciocane.
2.1.1.Concasoare cu falci
Sunt utilizate,in general,la maruntirea grosolana si mai rar pentru maruntirea mijlocie.Gradul de
maruntire(i=D/d) la concasoare cu falci,are valorile i=2..6 pentru bucati mari si dure
I=510 pentru buvati de marime mijlocie.
Concasoarele cu falci
Pot fi cu miscare oscilanta sau cu miscare complexa.In ambele cazuri alimentarea cu material se face
partea superioara in timp ce evacuarea materialului concasat se face prin deschiderea dintre falca mobila
si cea fixa situata in partea inferioara a masinii.
Actionarea concasorului cu miscare ascilanta simpla se face printr-un mecanism cu articulatie dubla in
timp ce concasorul cu miscare complexa a falcii actionarea se realizeaza cu un mecanism cu articulatie
simpla.
In mod inevitabil fortele care actioneaza asupra materialului supus operatiei de maruntire incarca
lagarele masinii,determinand astfel o crestere accentuata a uzurii lagarelor.Acest fapt conduce in mod
implicit la reducerea debitului concasoarelor si la accentuarea fenomenelor de uzura.

La concasorul cu falci unul din volanti este executat cu roata pentru curele
trapeizoidale.Morotul electric de actionare se monteaza pe glisiere pentru a permite deplasarea si variatia
distantei in vederea intinderii curelelor trapeizoida sunt introduse in aparator din motice de protectie.
2.1.2.Concasoare cu dubla articulatie
Se compune din falca fixa si falca mobila;falca fixa facand corp comun cu batiul masini,in timp ce
falca mobila oscilizeaza in jurul axului 3 rezemat pe legaturile montate in partile laterale ale batiului.
Spatiul de lucru este delimitat de cele doua falci ale concasorului,protejate prin
blindaje.Falcile fixe si mobile sunt protejate impotriva uzurii cu ajutorul placilor de blindaj 4,executate
din otel manganos,fiind fixate de placi prin intermediul suruburelor.
Deplasarea placilor de blindaj spre axul falcilor sub actiundea fortelor de frecare dintre materialeul
supus concasarii si vlindaj,este impiedicata cu ajutorul penei 5.
Rolul penei este sacela de a permite strangerea blindajelor pentru eliminarea interstitiilor dintre ele
blindajele au un profil curbat,in zona de actionare asupra materialului concasat pentru a asigura astfel un
efect de calibrare a materialului maruntit.Din punct de vedere concnstructiv,jumatatea inferioara a
coprului lagarul axului 3 face corp comun cu batiul.
Miscarea oscilanta a falcii este asigurata de un mecanism biela-manivela,in componenta caruia intra
arbolele cu excentric 1 ce,ce reazema pe lagare fixate si ele pe batiu.La ambele capete ale acestui arbore
se afla doi volanti,dintre care unul se utilizeaza si caroata pentru curele trepezoidale,al doilea volanta fiind
prevazut cu orificii in coroana.Concasorul este prevazut si cu un mecanism cu clichet care are rolul de a
scoate sistemul biela-manivela din punctul mort,in vederea pornirii.
Falca mobila este prevazuta cu cuzinetul 10 pentru rezemarea placii de presiune 8.Celalat capat al
placii de presiune se articuleaza in cuzientul 11,cu ajutorul cuzinetului 14,al placii de presiune
spate,montat in batiu.Impiedicarea este realizata cu ajutorul tirantilor 15 si a arcurilor 15.
Concasoarele cu articulatie simpla sau dubla utilizeaza lagare de anulare sau lagare cu rulmenti
oscilanti cu role-butoias.
Ungerea concasoarelor se realizeaza cu ulei mineral (la legaturile arborelui cu excentric-atat cele de
la batiu cat si cele din capul bielei)sau cu unsoare consistenta la lagarul din capul falcii mobile.

2.1.4.Concasoare conice au ca organe active conul mobil.Datorita miscarii circulare a conului interior 1 in
conul exterior fix 2,se produce maruntirea materialului.
In miscarea de rotatie a conului interior materialul ce urmeaza a fii maruntit se introduce pe la partea
superioara,prin zona de alimentare 4 deplasandu-se dupa o traectorie elicoidala,coborand in cadere
gravitationala spre partea inferioara din zona 3 a fantei minime,fiind comprimat si zdorbit.

Evacularea materialului maruntit se face pe la partea inferioara a zonei 3 printr-o gaura de

descarcare.
Din punct de vedere constructiv conul interiot se fixeaza intr-un ax ce se rostogoleste in lagare.
Constructia se realizeaza in varabtele indicate in schema de principiu din fig. Anterioara.
Spatiul de lucru.In concasoarele conice bacatile de material sunt sfaramate prin apassarea continua a
conului mobil care se roteste excentric in conul fix.Materia prima,alimentata prin palnie si introdusa in
spatiul de lucru delimitat de conul interior mobil care se roteste si de conul exterior fix,este maruntit
continu.Fiind montat pe o bucsa excentrica,conul mobil executa o miscare circulara excentrica,fanta
dintre cele doua conuri se micsoreaza continuu materialul este prins intre acestea si sfaramat prin strivire
si incovoiere.Zonele de maruntire si ecacuare a materialului maruntit,caracterizeate prin deschiderile e si
e+s se deplaseaza continuu,o data cu miscarea circulara,excentrica a conului mobil.Materialul concasat
este descarcat in directia axiala.
Conul fix si cadrul masinii se executa din otel turnat.Conul mobil se toarna din fonta cenusie sau
otel.Ambele conuri al concasorului sunt protejate pe fetele de lucru cu blindaje din otel manganos.
Blindajele conului mobil,sub forma de bucse tronconice,sunt imbinate intre ele prin suprafete cu prag si
adancitura si stranse cu o piulita care se infileteaza pe capacul superior al axului fix.
Intre conul mobil si blindajele sale se toarna aliaj de zinc pentru rezemarea acestora pe intreaga
suprafata a conului.Blindajele conului fix,executate din elemente netede pe fata de lucru si nervurate de
fata de rezemare,se monteaza pe conul fix dupa ce in prealabil a fost nivelat cu montaj de ciment.
Intre elementele blindajelor(trunchiuri de con),dupa reglarea jocurilor necesare,se toarna aliaj de zinc.
Actionarea conului interior al concasorului se realizeaza de la un motor electric prin intermediul
reductorului si al cuplajelor.
2.1.5Concasoarele cu cilindru sunt masini destinate concasarii mijlocii si marunte.Dimensiunile
materialului de alimentare sunt cuprinse intre 30 si 80 mm,iar cele ale produsului concasat,intre 1 si 10
mm.
In principiu,se compun din doi cilindri,actinati in sens contrar care apuca bulgarii de material,ii
comprima si ii maruntesc.
Unghiul de prindere a materialului intre cilindri depinde de coeficientul de frecare al materialului,de
diametrul cilindrilor si de marimea bulgarilor supusi sfaramarii.Acest unghi (mai mic de 34 grade)scade o
data cu cresterea diametrului cilindrilor si a distantei dintre cilindri.
Cilindrii se rotesc cu viteze periferice egale sau diferite si se construiesc cu suprafata neteda(pentru
concasarea materialelor dure)sau striata (pentru concasarea materialelor moi).
In general concasoarele cu cilindri se compun din cilindrii,motor electric,rotati de curea,angrenaje
intermediale arcuri, cuplaje cardanice, lagare, batiuri, palnii de alimentare, roti dintate cu dinti lungi,
bandaje de otel manganos.

2.1.6Concasoare cu cioncane
Organele active ale acestui tip de concasor sunt cioxanele 1,care fac parte activa din rotorul masinii.
Fiind incorporate in rotor,in miscarea lor de rotatie lovesc materialul alimentat prin palnia 6 aruncandu-l
spre blindajul 7,care este fix.In miscarea gravitationala materialul este antrenat spre partea inferioara a
concasorului,urmand ca particulele de marime corespunzatoare sa fiedescarcate prin fantele gratarului 8,
executat din bare, mintat in pozitie orizontala, paralele cu axa masinii. Punctele de articulatie ale
ciocanelor sunt situate pe axele 2,fixate la randul lor in discurile 3,calate pe arborele 4 al masinii.
Interiorul carcasei 5 este captusit corespunzator cu placi de blindaj,asa cum s-a aratat mai inainte.
Operatia de maruntire se desfasoara in trei etape succesive,astfel:
-lovirea in zbor de catre ciocane a materialului introdus prin palnia 6;
-proiectarea bucatilor spre blindajul masinii,unde sfaramarea are loc si sub efectul loviturilor ciocanelor;
-strivirea bucatilor de material intre ciocane si barele gratarului.
In practica se utilizeaza si concasorul cu ciocane articulate cu doua rotoare la care alimentarea cu
material si evacularea materialului maruntit se realizeaza cu ajutorul transportoarelor cu racleti.In
general,cele doua doua rotoare se rotesc in sens contrar.
2.1.7Concasorul prin impact se compune din carcasa 1 in constructie sudata (prevazuta cu blindaje) in
interiorul caruia se roteste rotorul 2,prevazut cu ciocanele 3 fixe,avand forma unor bare de soc.Aceste
bare lovesc materialul alimentat prin gura 5 si il arunca spre placile de impact 4,dispuse dupa o spirala,
fixata de carcasa.
Placile de impact 4 pot roti in jurul unor articulatii.
2.1.8Masina prin impact cu un rotor si un gratar
3.Materiale, Executie, Montaj
In general,batiurile concasoarelor se executa din otel turnat sau din placi de otel laminat,asamblate
prin sudare.Batiurile executate in constructie sudata sunt nervurate pentru a mari astfel structura de
rezistenta.
Placile mobile se toarna din otel executandu-se deasemenea in constructie nerburata.In cazul falcii
mobile sunt amplasati cuzinetii din bronzi sau otel turnat cu captuseala din compozitie,sau rulmenti.
Blindajele se captusesc cu otel manganos cu 12..14% mangan,turnat si calit sau din oteluri austentice.
Intrucat otelul manganos nu poate fi prelucrat prin aschiere gaurile necesare pierderii placilor de blindaj
se prevad in turnare.
In vederea usurarii operatiilor de turnare si montaj blindajele se executa din mai multe bucati.Se stie
ca talbiile din otel manganos situate in partea inferioara a concasorului se uzeaza mai repede decat cele de
sus motiv pentru care se vor inlocui individual.

Otelurile de blindaje de otele manganos o constituie rezistenta acestuia la presiuni mari blindajele
deformandu-se in acest caz plastic.Se poate face si o profilare a blindajelor sub forma unor striatiuni
longitudinale pentru a mari efectul de maruntire (zdrobire).
Bilele concasoarelor cu dubla articulatie se executa din otel turnat.Lagarele de alunecare se
construiesc cu cuzineti din bronz sau din otel,captusiti cu compozitie.
La concasoarele conice zona interioara a statorului si partea exterioara a rotorului vor fi captusite,de
asemenea,cu blindaje de otel manganos.Conul fix(statorul)si suportul se executa din otel turnat,iar conul
mobil din fonta cenusie sau otel turnat.
In vederea calibrari produsul se efectueaza profilarea portii inferioare a blindajului conul
fix.Descarcarea materialului maruntit se face central dupa directia axiala.
Organele active ale concasoarelor cu cilindri se executa in constructie asamblata astfel:pe arborele
conductor 1 se ca;culeaza corpul cilindric 2,executat din fonta cenusie.
Pe corpul cilindric 2 se monteaza bandajul 3 confectionat din otel manganos sau forta dura (albita)
turnata in cochilie.
Fixarea bandajului 3 pe corpul cilindric 2 se realizeaza prin impanare cu ajutorul inelelor cu dubla
conicitate 4,stranse cu tiranti.
Legaturile sunt prevazute cu rulmenti cu role conice,montati in perechi.Cadrul concasorului se
executa din otel laminat in constructie sudata.
Pentru evitarea avariilor in urma patrunderii unor corpuri straine de dimensiuni mari intre cilindrii,
se prevad dispozitive de siguranta.Prin constructia acestui dispozitiv corpul strain poate fi indepartat prin
caderea libera dintre cilindri,dupa care concasorul este pus din nou in funtiune.
Se recomanda utilizarea de volanti si la concasoarele cu cilindri care sa contribuie astfel la
uniformizarea procesului de concasare.
4.Norme de prevenire si stingere a incendiilor
4.1Domeniul de aplicare a normelor
La exploatarea constructiilor,instalatiilor si utilajelor din atelierele si locurile de munca destinate
executiei si montajului constructiilor metalice,in afara normelor privind organizarea si desfasurarea
masurilor de prevenire si stingere a incendiilor cu caracter general,aplicate in unitatile industriale
constructoare de masini,sunt intocmite si instructiuni specifice priprii activitati respective,acestea prezinta
unele masuri suplimentare ce rzulta din caracterul specific al locului de munca.
Pentru persoanele incadrate in munca,principalele obligatii privind prevenirea si stingerea
incendiilor (P.S.I) sunt:
-concasarea si aplicarea normelor P.S.I la locul de munca;
-indeplinirea la termen a masurilor si sarcinlor ce sunt stabilite privind P.S.I.;

-sa cunoasca sistemul de alarmare,locul unde se afla mijloacele de stinger a incendiilor;

-sa participe la stingerea incendiilor,la evacularea persoanelor si a bunrilor;
-sa mentin mijloacele de prevenire a incendiilor de pe locul de munca in buna stare de functionare.
In fiecare sector sectie atelier etc. se organizeaza din cadrele fiecarui schimb de lucru.