Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București

Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de

Studii pentru Învățământ la Distanță

Disciplina: Utilaje tehnologice

Student: Dobre Răzvan Daniel

Anul II

Utilaje tehnologice pentru procesarea produselor alimentare în alimentația publică

Utilajele din industria alimentara si alimentatie publica sunt masini de lucru utilizate pentru efectuarea
unor operatiuni diversificate in cadrul procesului de productie.

Aceste masini trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

-          realizarea unor operatiuni de calitate superioara;

-          consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs sa fie cat mai mici;

-          posibilitatea cresterii gradului de automatizare a unor operatiuni din cadrul proceselor de

productie;

-          cresterea productivitatii muncii;

-          deservirea utilajelor sa fie cat mai facila;

-          utilajele sa fie prevazute cu aparatura de masura si control a functionarii acestora;

-          liniile tehnologice sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa permita blocarea lor in cazul
defectarii unei masini.

Clasificarea utilajelor tehnologice se poate face dupa urmatoarele criterii principale:

a). Dupa ciclul de lucru se impart in:

-          masini si utilaje cu actiune sau functionare continua;

-          masini si utilaje cu actiune sau functionare periodica.

b). Dupa tipul actiunii se impart in:

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          masini si utilaje cu actiune mecanica asupra produsului (cu schimbarea formei si dimensiunilor);

-          masini si utilaje cu actiuni fizico-chimice ale produselor).

c) Dupa gradul de automatizare se impart in:

-          masini si utilaje fara elemente de automatizare la care cea mai mare parte din operatiuni sunt
realizate prin interventia omului (incarcare, descarcare, deplasare, etc);

-          masini si utilaje semiautomate la care procesele tehnologice sunt realizate automat iar procesele
auxiliare (transport, control) sunt realizate manual;

-          masini si utilaje automate la care atat procesele tehnologice cat si cele auxiliare sunt realizate
automat.

d) Dupa tipul operatiunii executate se impart in:

-          masini si utilaje pentru maruntire;

-          masini si utilaje pentru amestecare;

-          masini si utilaje pentruspalare;

-          masini si utilaje pentrudozare;

-          masini si utilaje pentru ambalare;

-          etc.

e) Dupa numarul de operatiuni executate se impart in:

-          masini individuale (care executa o singura operatiune);

-          masini complexe (care executa operatiuni complexe).

Sistema de masini trebuie sa acopere toate operatiunile din cadrul procesului de productie. Aceasta
sistema se bazeaza pe analiza unor factori:

-          tehnico - organizatorici - gruparea rationala a agregatelor de productie, mecanizarea proceselor de

productie, automatizarea controlului, etc;

-          tehnologici - proprietatile materiei prime, caracterul proceselor de productie;

-          energetici - echilibrul permanent intre material si energie.

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

Fluxul tehnologic reprezinta circulatia continua a materiei prime, in succesiunea operatiilor dintr-un

proces de productie. Dupa caracterul productiei continue se deosebesc:

-          fluxuri pe o singura linie - in care dintr-un anumit tip de materie prima se fabrica un singur tip de
produs finit omogen;

-          fluxuri pe mai multe linii - cu o linie principala si mai multe linii auxiliare.

Utilajul reprezinta totalitatea uneltelor, aparatelor, masinilor, etc., necesare pentru efectuarea unei
anumite lucrari din cadrul procesului de productie.

Linia tehnologica reprezinta un ansamblu de masini de lucru, instalatii si mijloace de transport, dispuse

in ordinea succesiunii operatiilor de fabricare.

2.      MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA SI  EXPLOATAREA UTILAJELOR DIN

INDUSTRIA ALIMENTARA

Materialele folosite in constructia si exploatarea utilajelor tehnologice sunt in general materiale metalice
si nemetalice. Pe langa acestea, in exploatarea utilajelor se mai folosesc combustibilii si lubrifiantii.

Astfel, materialele utilizate se impart in :

Materiale metalice:

-          feroase ;

-          neferoase.

Materiale nemetalice.

Combustibili si lubrifianti.

Recunoasterea materialelor se face dupa proprietatile lor si anume :

proprietati fizice :

-luciul ;

-culoarea ;

-structura ;

-conductibilitatea termica si electrica - proprietatea materialelor metalice de a conduce caldura si

electricitatea ;
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-dilatabilitatea - insusirea materialelor metalice de a-si mari volumul la cresterea temperaturii ;

-fuzibilitatea - insusirea materialelor metalice de a se topi.

proprietati chimice :

-oxidarea - reactia prin care o substanta se combina cu oxigenul.

proprietati mecanice :

-duritatea - caracterizeaza rezistenta opusa de materialul metalic la patrunderea in el a unui corp cu o

duritate mai mare ;

-maleabilitatea - proprietatea unor materiale de a se deforma permanent, fara fisurare (ex.  laminarea in

foi subtiri) ;

-tenacitatea - proprietatea unui material metalic de a prezenta deformatii plastice mari, inainte de a se
rupe ;

-elasticitatea - proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni la forma si dimensiunile initiale ;

-rezistenta - proprietatea materialelor solide de a se opune actiunilor mecanice care tind sa le deformeze
sau sa le rupa (rezistenta la forfecare, compresiune, intindere, rasucire, etc) ;

-rezistenta la coroziune - proprietatea unui material de a se opune actiunilor distructive ale agentilor
fizico-chimici din exterior ;

-rezistenta la uzura - proprietatea materialelor de a se opune distrugerii prin frecare ;

-plasticitatea - proprietatea materialelor de a nu reveni la forma initiala dupa deformare.

proprietati tehnologice :

-forjabilitatea - proprietatea unui material metalic de a se deforma fara fisurare sub influenta unor actiuni
de ciocanire sau presare (la cald sau la rece) ;

-sudabilitatea - proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat, etc.

2.1. Materiale metalice feroase

Aceste materiale sunt reprezentate prin fonte si oteluri.

            Fonta reprezinta un aliaj fier - carbon (Fe + C) care contine intre 1,7-6,67 % C. Pe langa acestea
mai cuprinde elemente insotitoare (Mn, Si, P si S) sau de aliere (Cr, Ni, Mo, Cu, Al, Mg, etc.). Se obtine
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

din minereurile de fier in urma topirii acestora. Fonta se utilizeaza ca materie prima pentru obtinerea
otelurilor si a pieselor turnate.

Fontele se clasifica in :

fonte ordinare (fonta cenusie, fonta alba, fonta maleabila si fonta cu grafit nodular) ;

fonte speciale sau aliate (fontele refractare, antifrictiune si inalt aliate) ;

Fonta cenusie (fonta cu grafit lamelar) datorita grafitului ce intra in compozitia sa se prelucreaza usor
prin aschiere, este rezistenta la uzura , coroziune si compresiune. Din ea se obtin piese prin turnare.

Fonta alba are o mare duritate si fragilitate si un continut bogat in siliciu si mangan. Din ea se obtin piese
prin turnare, care trebuie sa aiba suprafete dure.

Fonta maleabila (fonta cu grafit in cuiburi) se obtine din fonta alba in urma unei incalziri la temperaturi
ridicate urmata de o racire lenta (procedeu de maleabilizare. Din ea sunt relizate piese care trebuie sa aiba
rezistenta mare la soc, presiune si oboseala.

Fonta cu grafit nodular este o fonta superioara obtinuta prin modificarea compozitiei chimice a fontei
cenusii (adaugare de elemente grafitizante). Din ea sunt realizate piese importante care au calitati
apropiate cu a celor din otel (arbori, roti dintate, etc).

Fonta refractara are un continut mare de Cr, Mn si Si , fiind utilizata pentru obtinerea pieselor care
trebuie sa reziste la temperaturi ridicate si la oxidare.

Fonta antifrictiune are un continut ridicat de Cr, Ni, Mn,  Mo, Al, Mg, Cu si Si. Din ea sunt realizate
piese cu rezistenta mare la uzura  (cilindri, arbori, etc).

Fonta inalt aliata are in compozitie Ni, Si, Al si este utilizata in constructia unor repere din instalatiile de
prelucrare a vinului, industria chimica si alimentara.

            Otelul reprezinta un aliaj fier - carbon (Fe + C) care are un continut de 0,04 - 1,7 % C. Se obtine
din fonta prin oxidarea acesteia. Din otel se obtin piese prin turnare, laminare, forjare, prelucrare prin
aschiere, etc.

 Otelurile se impart in :

-oteluri de uz general  (oteluri carbon) utilizate  la obtinerea majoritatii reperelor de la tractoare si masini

agricole (ex. oteluri pentru scule, oteluri pentru tevi, oteluri pentru arcuri, oteluri rezistente la coroziune,
oteluri refractare, etc.).
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-oteluri aliate cu Ni, Cr, Si, Co, W, Mn, Ti, Va, Al, Cu, pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice,
fizice si chimice. Sunt utilizate pentru obtinerea unor piese cu rezistenta mare la uzura, oxidare, si
temperaturi ridicate.

Pentru imbunatatirea proprietatilor pieselor din otel, acestea pot fi supuse unor tratamente termice si
termochimice.

Tratamentele termice aplicate pieselor din otel sunt urmatoarele : calirea, revenirea, recoacerea.

Calirea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel pentru marirea rezistentei si a duritatii.
Tratamentul consta in incalzirea pieselor la o temperatura de 800 - 850 0 C, urmata de o racire brusca in
apa, ulei sau solutie de saruri.

Revenirea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel dupa ce au fost calite, pentru inlaturarea
tensiunilor interioare si micsorarea fragilitatii. Tratamentul consta in incalzirea pieselor la temperaturi de
300 - 350 0 C, urmata de o racire lenta in aer.

Recoacerea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel turnate, laminate sau forjate pentru anularea
tensiunilor interioare in vederea executarii altor prelucrari. Tratamentul consta in incalzirea pieselor la
temperaturi de 800 - 900 0 C urmata de o racire lenta.

Tratamentele termochimice aplicate pieselor din otel sunt urmatoarele : cementarea, nitrurarea,

cromizarea, aluminizarea,etc .

Aceste tratamente se executa pentru marirea duritatii si rezistentei la uzura, coroziune. Tratamentele
constau in modificarea compozitiei chimice a straturilor superficiale ale pieselor din otel. Piesele se
incalzesc la temperaturi de 900 - 10000 C in medii bogate in carbon, azot, sau alte substante. Grosimea
stratului imbogatit va fi in functie de durata de incalzire.

2.2. Materiale metalice neferoase

In constructia si exploatarea utilajelor tehnologice sunt utilizate materiale metalice neferoase reprezentate
prin metale neferoase (cuprul, staniul, zincul, aluminiul, plumbul,etc.) si aliaje neferoase (bronzul,
alama, duraluminiul, aliajul antifrictiune).

Cuprul (Cu) sau arama este un metal neferos de culoare rosiatica, maleabil, ductil, cu o foarte buna
conductibilitate electrica si termica si rezistent la coroziune. Este utilizat pentru confectionarea
conductorilor electrici, conductelor, garniturilor, etc., si ca element de aliere in obtinerea bronzurilor,
alamei si duraluminiului.

Staniul  (Sn) este un metal neferos de culoare alb - argintie, maleabil, ductil si rezistent la coroziune. Se
foloseste la cositorirea tablelor din otel, material de aport pentru lipirea moale si ca element de aliere
pentru obtinerea bronzului si aliajului antifrictiune.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

Zincul (Zn) este un metal neferos de culoare alb - albastruie, maleabil in intervalul de temperatura de 100
- 150 0 C, cu rezistenta mare la coroziune. Este utilizat pentru acoperiri galvanice ale tablelor din otel
(tabla zincata) si ca element de aliere in obtinerea alamei.

Aluminiul (Al) este un metal neferos de culoare argintie, cu o foarte buna conductibilitate termica si
electrica, greutate specifica mica, rezistent la solicitari mecanice si la oxidare. Este utilizat pentru
confectionarea conductorilor electrici, conductelor, pieselor turnate, etc.

Plumbul este un metal neferos de culoare cenusiu - albastruie, maleabil si rezistent la coroziune. Este
folosit la confectionarea conductelor, fabricarea placilor pentru acumulatorii electrici si la obtinerea
aliajelor antifrictiune.

Bronzul este un aliaj neferos de culoare alb - roscat, obtinut din Cu si Sn. Este folosit la realizarea
lagarelor cu frecare de alunecare (cuzineti, bucse) iar prin alierea cuprului cu Al, Zn, Pb, Ni, rezulta
bronzurile speciale.

Alama este un aliaj neferos de culoare rosie - galbuie, obtinut din Cu si Zn. Este utilizata la
confectionarea conductelor, recipientilor, robinetilor si ca material de aport la lipirea tare (alamire).

Duraluminiul este un aliaj neferos obtinut din Al si Cu, cu o mare rezistenta mecanica, folosit la
realizarea blocurilor motoare, chiulase, pistoane.

Aliajul antifrictiune se obtine prin alierea unor metale neferoase precum Sn, Pb, Zn, Sb. Cele mai
utilizate aliaje antifrictiune sunt cele pe baza de Sn si Pb, din care se obtin lagarele.

2.3. Materiale nemetalice

In constructia de utilaje tehnologice se folosesc urmatoarele materiale nemetalice : lemnul, sticla, pielea
tehnica, cauciucul, fibrele textile, masele plastice, hartia si cartonul, materiale ceramice, ferodoul,
klingheritul, ebonita, lacurile si vopselurile, etc.

Lemnul se utilizeaza la confectionarea ambalajelor din agricultura, platformelor , a unor piese de la

masinile agricole si combustibil pentru foc. Este un material higroscopic, supus putrezirii si arderii, cu
masa specifica mica, se prelucreaza usor si rezista bine la socuri.

Sticla este o topitura de silicati racita brusc. Se utilizeaza pentru obtinerea de geamuri, recipienti, lampi,
faruri, etc. Este un material transparent, fara conductibilitate termica si electrica.

Pielea tehnica  obtinuta din pielea animalelor (in general de bovine), prelucrata prin tabacire. Se
utilizeaza pentru confectionarea curelelor de transmisie, garniturilor de etansare, membranelor,etc.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

Cauciucul natural sau sintetic este folosit la confectionarea anvelopelor, benzilor transportoare, curelelor
de transmisie, invelisurilor pentru cablurile electrice, garniturilor, etc. Este caracterizat prin elasticitate,
rezistenta buna la rupere si nu este higroscopic.

Fibrele textile  sunt utilizate pentru confectionarea elementelor de filtrare, curelelor de transmisie,

benzilor transportoare, garniturilor de etansare. Ele pot fi de origine vegetala (bumbac, canepa), de
origine animala (par, lana) si de origine minerala (azbest).

Masele plastice sunt utilizate pentru obtinerea unei mari diversitati de organe de masini. Din mase
plastice se realizeaza roti dintate, tuburi flexibile, flanse, robinete, izolatori electrici, organe de lucru ale
masinilor agricole. Materialele plastice sunt reprezentate prin policlorura de vinil, polietilena, polistirenul,
bachelita, textolitul, etc.

Hartia si cartonul sunt utilizate la obtinerea de garnituri, elemente de filtrare, etc. Sunt obtinute din
celuloza prin prelucrarea materialelor vegetale.

Materialele ceramice sunt folosite la realizarea unor elemente electroizolante. Au masa specifica redusa
si duritate mare.

Ferodoul se obtine din azbest si insertii metalice neferoase. Are un coeficient de frecare mare, rezistent la
temperatura si uzura. Din el sunt realizate discurile de frictiune ale ambreiajelor si franelor.

Klingheritul este un amestec de azbest (70 %) si cauciuc (30 %), fiind utilizat la realizarea garniturilor de
etansare (garnitura de chiulasa).

Ebonita este obtinuta prin amestecul cauciucului brut cu plastifiante si sulf. Este un material
electroizolant, utilizat pentru confectionarea unor carcase electroizolante, piese turnate, tuburi, bare, roti
dintate, etc.

Lacurile si vopselurile sunt folosite pentru acoperirea suprafetelor din metal si lemn pentru a le proteja
de actiunea coroziva a agentilor fizici si chimici.

3. ORGANE DE MASINI SI MECANISME UTILIZATE IN CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA

UTILAJELOR TEHNOLOGICE

3.1. Aspecte generale

            Organul de masina reprezinta partea componenta a unui utilaj sau masina, cu rol functional
bine definit si care sta la baza constructiei de subansamble.

            Organele de masini  pot fi alcatuite dintr-o singura piesa sau dintr-o structura mai complexa
formata din mai multe elemente simple. Organele de masini pot fi impartite in urmatoarele grupe:
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

1.      Organe de masini pentru asamblari

-          demontabile (suruburi, pene, caneluri, etc);

-          nedemontabile (nituri, sudare, lipire);

-          elastice (arcuri).

2.      Organe de masini pentru sustinerea miscarii de rotatie (lagare, arbori, osii);

3.      Organe de masini pentru transformarea miscarii (mecanismul biela-manivela, mecanismul cu cama,

mecanismul cremaliera, etc).

4.      Organe de masini pentru transmiterea miscarii de rotatie (transmisii cu roti de frictiune, transmisii
cu curele, transmisii cu roti dintate, transmisii cu lanturi).

5.      Organe de masini pentru mecanismele de cuplare (cuplajele).

3.2. Organe de masini pentru asamblari filetate - suruburile

            In cele mai multe dintre situatii, imbinarea filetata cuprinde: surubul, piulita si elementul de
asigurare impotriva desfacerii accidentale. Piulita poate lipsi atunci cand insurubarea se face direct in
elementele asamblarii.

            Surubul este format dintr-un cap de diferite forme (hexagonal, patrat, eliptic, cilindric, tronconic,
inecat) si o tija cu o portiune filetata.

            Filetul surubului este caracterizat printr-o serie de parametrii: pas, profil si adancime.

            Pasul filetului reprezinta distanta parcursa de un punct de pe filet, pe directia generatoarei, la

rotirea surubului cu 3600.

            Profilul filetului poate fi: dreptunghiular, patrat, trapezoidal (pentru transmiterea miscarii)
triunghiular (pentru suruburile de fixare).

            Suruburile pot fi prevazute cu filetul pe stanga sau pe dreapta, cu unul sau mai multe inceputuri.

            Piulitele pot avea si ele forme diferite: hexagonala, patrata, crenelata, fluture, etc. Ele prezinta un
filet interior care trebuie sa aiba aceleasi valori ale parametrilor in vederea realizarii unei imbinari surub-
piulita.

            Pentru asigurarea impotriva desfacerii sunt utilizate diferite elemente reprezentate prin: piulita
crenelata si cuiul spintecat, saibele plate si elastice, contrapiulita, etc.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

3.3. Asamblari demontabile prin pene

            Sunt organe de masini utilizate pentru solidarizarea a doi arbori aflati unul in prelungirea
celuilalt sau pentru asamblarea rotilor pe arbori.

            Asamblarile prin pene se impart in doua categorii:

-          pene transversale - se monteaza perpendicular pe axele elementelor imbinate;

-          pene longitudinale - se monteaza paralel cu axul arborelui.

Dupa modul in care transmit momentul de torsiune, penele se impart in:

-          pene paralele si pene disc - care transmit prin forma;

-          pene inclinate - care transmit prin frecare;

-          pene tangentiale - care transmit prin forma si prin frecare.

3.4. Asamblari demontabile prin caneluri

Canelurile sunt canale practicate pe arbore (pe directia longitudinala) si in butucul rotilor si se
folosesc pentru solidarizarea rotilor, tamburilor pe arbori.

Se intalnesc trei forme standardizate de caneluri (profile):

-          profil dreptunghiular (au cea mai mare raspandire pentru asamblari fixe si mobile);

-          profil triunghiular (numai pentru asamblari fixe);

-          profil evolventic (corespunzator profilului dintilor rotilor dintate).

3.5. Asamblari nedemontabile prin intermediul niturilor

            Niturile sunt organe de masini pentru asamblari nedemontabile (acele imbinari la care
pentru desfacere se distruge organul de imbinare).

            Un nit este format dintr-o tija cilindrica care prezinta la extremitate un cap initial, de forme
diferite (semirotund, cilindric, semiinecat, tronconic, inecat, etc).

            In urma operatiunii de nituire se formeaza cel de-al doilea cap denumit cap de inchidere.
Operatiunea de nituire se poate realiza prin suprapunerea pieselor ce urmeaza a fi imbinate sau prin
dispunerea lor cap la cap cu ajutorul unor eclise.

            Dupa destinatie, niturile se impart in 3 categorii:

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          nituri de rezistenta;

-          nituri de etansare;

-          nituri de rezistenta si etansare.

3.6. Asamblarea nedemontabila prin sudare

            Sudarea reprezinta procedeul de imbinare nedemontabila cu sau fara material de aport, prin
aducerea suprafetelor elementelor de imbinat la starea de topire.

            Se intalnesc mai multe procedee de sudura, respectiv:

-          sudura electrica;

-          sudura oxiacetilenica;

-          sudura cu plasma;

-          sudura prin presiune;

-          sudura cu laser;

-          sudura cu flux de electroni.

Sudura este folosita in constructiile metalice, constructiile de masini si utilaje, etc. Din punct de vedere al
metodei folosite, imbinarile sudate se impart in:

-          imbinari sudate prin dispunere cap la cap;

-          imbinari sudate de colt;

-          imbinari prin puncte.

3.7. Asamblari nedemontabile prin lipire

            Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabila prin intermediul unui material de adaos,
adus in stare topita si care difuzeaza in stratul de suprafata al elementelor imbinate.

            In functie de materialul de adaos folosit, lipiturile se impart in 2 categorii:

-          lipirea moale (temperatura de topire de pana la 4500C, si se folosesc aliaje pe baza de SnPb,
SnPbAg);
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          lipirea tare (temperatura de topire este cuprinsa intre 450 si 9000C si se folosesc aliaje CuZn, aliaje
pe baza de Ag si Au sau Ni).

Ca metode de lipire, intalnim:

-          metoda prin suprapunere;

-          metoda circulara.

3.8. Asamblarea elastica prin intermediul arcurilor

            Arcurile sunt organe de masini folosite pentru a realiza legaturi elastice intre diferite parti ale
masinilor, utilajelor. Sunt confectionate din oteluri speciale pentru arcuri sau din aliaje neferoase sau din
cauciuc.

            Din punct de vedere al destinatiei, domeniului de utilizare si tipul solicitarii, arcurile se impart
astfel:

-          arcuri pentru exercitarea unei forte elastice permanente (ex. Arcurile contactelor electrice);

-          arcuri de amortizare (suspensii, fundatii);

-          arcuri pentru limitarea fortelor (supape de sigurante);

-          arcuri pentru masurarea fortelor (dinamometre);

-          arcuri pentru acumularea de energie (arcurile ceasurilor, intrerupatoarelor);

-          arcuri pentru reglarea fortelor (supape de reglare a presiunii).

Din punct de vedere constructiv se impart in: arcuri elicoidale, spirale, conice, lamelare, disc, bare de
torsiune, etc.

Dupa solicitarea la care sunt supuse se impart:

-          arcul lamelar - solicitare la incovoiere;

-          arcul spiral - solicitare la torsiune;

-          arcul bara de torsiune - solicitare la incovoiere si rasucire;

-          arcul elicoidal - solicitare la compresiune, tractiune, torsiune.

3.9. Lagarele
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

            Lagarele sunt organe de masini utilizate pentru sprijinirea arborilor aflati in miscare de rotatie.

            Clasificarea lagarelor se poate face dupa urmatoarele criterii:

            Dupa frecarea ce apare intre elementele componente se impart in:

-          lagare cu frecare de alunecare;

-          lagare cu frecare de rostogolire;

-          lagare combinate.

Dupa directia solicitarii din lagar se impart :

-          lagare radiale;

-          lagare axiale;

-          lagare radial-axiale.

Lagarele cu frecare de alunecare se impart in:

-          lagare cu frecare uscata;

-          lagare cu frecare fluida (hidrodinamice, hidrostatice, combinate).

Un lagar cu frecare de alunecare este format din corp, capac, cuzinet sau bucsa, organe de asamblare si
dispozitiv de ungere (orificiu de ungere). Intre fusul arborelui si partea interioara a lagarului se dispune o
pelicula de lubrifiant.

Lagarele cu frecare de rostogolire (rulmenti) se caracterizeaza prin faptul ca frecarea  dintre fus si lagar se
face prin intermediul corpurilor de rulare.

Un lagar cu frecare de rostogolire este format dintr-un inel interior, inel exterior, corpurile de rulare si
colivia. Corpurile de rulare pot avea forma sferica, cilindrica, tronconica, aciculara, etc.

3.10. Arbori si osii

            Arborii si osiile sunt organe de masini ale miscarii de rotatie. Spre deosebire de osii, arborii
transmit momente de torsiune si cuplu de forte.

            Arborii se clasifica dupa urmatoarele criterii:

            Dupa forma:
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          arbori drepti;

-          arbori cotiti;

-          arbori flexibili.

Dupa pozitia lor:

-          arbori orizontali;

-          arbori verticali;

-          arbori inclinati.

La un arbore distingem ca parti componente: fusurile (zonele pe care se sprijina arborele) si locasurile de
calare (zonele arborelui pe care se monteaza alte organe de masini).

Osiile sunt elemente de rezemare pentru alte organe de masini aflate in miscare de rotatie.

Osiile pot fi:

-          fixe;

-          mobile (se rotesc odata cu organele de masini pe care le sprijina).

3.11. Mecanisme

            Mecanismele sunt cupluri cinematice utilizate pentru transmiterea si transformarea miscarii.

            Principalele mecanisme utilizate la utilajele tehnologice sunt reprezentate prin:

-          mecanismul biela-manivela - care transforma miscarea rectilinie alternativa in miscare de rotatie

sau invers;

-          mecanismul cu cama - transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie alternativa;

-          mecanismul cu surub si piulita - transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie alternativa;

-          mecanismul cu cremaliera - transforma si transmite miscarea de rotatie in miscare rectilie

alternativa sau invers;

-          mecanismul cu excentric - transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie.

3.12. Organe de masini pentru transmiterea miscarii de rotatie

            Aceste organe de masini sunt reprezentate prin:

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          transmisii cu roti de frictiune;

-          transmisii prin curele;

-          transmisii cu roti dintate;

-          transmisii cu lanturi.

Transmisii cu roti de frictiune. Rotile de frictiune transmit momente de torsiune prin frecare, prin
contactul direct al acestora. Sunt utilizate pentru transmiterea de puteri mici intre arbori apropiati iar
miscarea nu se transmite cu precizie.

Dupa forma rotilor, aceste transmisii se impart in:

-          transmisii cu roti de frictiune cilindrice paralele;

-          transmisii cu roti de frictiune cilindrice perpendiculare;

-          transmisii cu roti de frictiune conice;

-          transmisii cu roata si tambur.

Raportul de transmitere a miscarii - it - se poate calcula cu relatia:

It = n1/n2 = D2/D1

In care: n1, n2 - turatiile rotilor;

             D1, D2 - diametrele rotilor.

Transmisii prin curele. Aceste organe de masini transmit momente de torsiune prin frecarea ce apare
dintre roata si curea. Se foloseste atunci cand distanta dintre arbori este mare, miscarea nu trebuie
transmisa cu precizie.

Dupa profilul curelei in sectiune, curelele pot fi:

-          rotunde (circulare);

-          late (dreptunghiulare);

-          trapezoidale.

Dupa modul de asezare (dispunere) a curelei, aceste transmisii se impart in:

-          transmisii cu curea deschisa;

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

-          transmisii cu curea incrucisata;

-          transmisii cu curea indoita in unghi.

Raportul de transmitere a miscarii se calculeaza cu relatia:

It = n1/n2=D2/D1

Transmisii cu roti dintate (angrenaje). Aceste organe de masini sunt utilizate pentru transmiterea miscarii
intre doi arbori. Transmiterea miscarii prin roti dintate se realizeaza cand distanta intre arbori este mica,
forta de transmisie este mare iar miscarea trebuie transmisa cu precizie.

Angrenajele se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa pozitia rotilor se impart in:

-          angrnaje exterioare;

-          angrenaje interioare.

Dupa pozitia arborilor se impart in:

-          angrenaje cu arbori paraleli si roti dintate cilindrice;

-          angrenaje cu arbori concurenti si roti dintate conice;

-          angrenaje incrucisate cu surub si roata melcata.

Dupa pozitia dintilor, rotile dintate se impart in:

-          roti cu dinti drepti;

-          roti cu dinti inclinati;

-          roti cu dinti curbi.

O roata dintata este formata din butuc, disc si dantura. Dantura rotii dintate este caracterizata printr-o
serie de parametrii reprezentati prin profilul si lungimea dintilor, inaltimea si grosimea dintilor, pasul,
modulul si numarul de dinti.

Pasul danturii rotii reprezinta distanta dintre un plin si un gol, masurata pe circumferinta primitiva
(corespunzatoare diametrului primitiv - D p) si se calculeaza cu relatia:

P = πDp/z
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală Departamentul de
Studii pentru Învățământ la Distanță

In care Dp- diametrul primitiv sau de divizare;

            z- numarul de dinti al rotii dintate.

Modulul reprezinta lungimea ce revine pe diametrul de divizare pentru un dinte al rotii si se calculeaza cu
relatia:

m = p/π

Raportul de transmitere a miscarii se calculeaza cu relatia:

It = n1/n2=Dp2/Dp1=z2/z1

Transmisii prin lanturi. Aceste transmisii  se folosesc atunci cand distanta dintre arbori este mare si
miscarea trebuie transmisa cu precizie. O astfel de transmisie este formata din lant si roti de lant
(pinioane). Sunt utilizate mai multe tipuri de lanturi din care cele mai reprezentative sunt urmatoarele:
lanturi cu eclise, cu zale articulate, cu zale turnate, cu zale ovale, etc.

3.13. Organe de masini pentru mecanismele de cuplare - cuplaje

            Cuplajele sunt organe de masini folosite ca elemente de legatura intre doi arbori aflati unul in
prelungirea celuilalt sau sub un anumit unghi.

            Mai sunt utilizate si pentru protectia contra suprasolicitarii organelor antrenate.

            Cuplajele se clasifica astfel:

-          cuplaje permanente fixe si mobile;

-          cuplaje intermitente comandate (ambreiaje) si automate.

Ca tipuri constructive intalnim: cuplajele cu flansa, in cruce, cu craboti, cuplaje cardanice, cu bile, etc.

Bibliografie

Adrian Mitroi- Utilaje tehnologice