Faina din grau tip 405 este cea mai buna alegere pentru prajituri, torturi si

alte deserturi.
Faina din grau tip 550 se potriveste perfect pentru chife, prajituri din aluat
cu drojdie, cozonaci si paine alba.
Faina din grau 1050 este foarte buna pentru preparate picante si paine in
amestec.
Cu faina din grau integral, simpla sau in amestec cu faina alba, se fac
preparate cu aroma bogata, cu gust de seminte.
Faina din secara tip 997 si tip 1150 se poate folosi la coacerea painii, in
amestec cu faina din grau.
Faina din secara integrala tip 1800 este folosita mai mult de brutari la
prepararea painii din secara.
Faina din alac se gaseste ca tip 630, 812 si 1050, dar si ca faina din alac
integrala. Se poate folosi ca si tipurile de faina din grau.
Proprietati fizico-chimice
Caracteristici
Conditii de admisibilitate
Tipul de faina
Tip
480
Superioara tip trei
nule (000)
Tip
550
Tip 650
Umiditate, % maxim 4,5
!ciditate, "rade, maxim #,# #,# #,# #,#
Continut de "luten umed, % minim #6 $0 #% #6
&ndice de deformare al "lutenului, mm
5-12 5-12
Continut de cenusa raportat la substanta
uscata % maxim
0,48 0,48 0,55 0,65
Continut de cenusa raportat la substanta
uscata % maxim
0,# 0,#
Continut de substante proteice raportat la
substanta uscata, % minim
0,5 $ 0,5 0,5
'ranulo(itate)
* rest pe sita din tesatura tip +matase+
microni (nr,8) % maxim
# 8 8 0
* trece prin sita din tesatura tip +matase+
cu latura de #5 microni (nr, 0), %
min
65
max %0 max %0 min 55
&mpuritati metalice)
* sub forma de pulbere) m"-.", maxim
$
* sub forma de asc/ii lipsa
Descriere, clasificare-din normativ
Art. 2. * () 01ina de "r2u este produsul ob3inut prin m1cinarea "r2ului dup1 o
prealabil1 cur13are,
(#) 4n func3ie de con3inutul de cenu51 f1ina de "r2u se clasific1 5i se define5te 6n
urm1toarele "rupe, astfel)
a) f1ina alb1 este f1ina care are un con3inut de cenu51 de maximum 0,65% 5i se
fabric1 6n urm1toarele sortimente)
* f1ina alb1 480 este f1ina cu un con3inut de cenu51 de maximum 0,48%7
* f1ina alb1 superioar1 trei nule (000) este f1ina cu un con3inut de cenu51 de maximum
0,48% 5i cu un con3inut de "luten umed e"al sau mai mare de #8%7
* f1ina alb1 550 este f1ina cu un con3inut de cenu51 de maximum 0,55% 5i cu
"ranula3ia cerut1 de necesit13ile te/nolo"ice, conform tabelului din anexa care face
parte inte"rant1 din pre(enta norm17
* f1ina alb1 650 este f1ina care are un con3inut de cenu51 de maximum 0,65%7
b) f1ina semialb1 este f1ina care are un con3inut de cenu51 6ntre 0,66% 5i 0,80%7
c) f1ina nea"r1 este f1ina care are un con3inut de cenu51 6ntre 0,8% 5i ,40%7
d) f1ina dietetic1 este f1ina care are un con3inut de cenu51 6ntre ,4% 5i #,#%,
($) 4n func3ie de destina3ie f1ina de "r2u se clasific1 astfel)
a) f1ina pentru fabricarea p2inii 5i produselor de panifica3ie cuprinde cele patru "rupe
descrise 6n alineatul precedent7
b) f1ina pentru fabricarea biscui3ilor cuprinde cele patru "rupe descrise 6n alineatul
precedent7
c) f1ina pentru fabricarea pastelor f1inoase cuprinde "rupa de f1in1 alb1 descris1 6n
alineatul precedent7
d) f1ina pentru fabricarea produselor de patiserie cuprinde "rupa de f1in1 alb1 descris1
6n alineatul precedent,
Faina de grau pentru panificatie este impartita pe tipuri de faina in functie de "radul de
extractie (pre(enta taratei) in continutul macinisului (macinatura, ce re(ulta dupa macinare),
9xtractia mai mica :a corespunde unui continut inferior de tarate, o caracteristica ce
fa:ori(ea(a prelucrarea industriala ; fabricarea painii pe linii cu mecani(are a:ansata,
Cu cat creste gradul de extractie, continutul de tarate din macinisul respecti: creste si
painea se apropie de cea nea"ra si inte"rala (pana la tipul "ra/am, cu continut inte"ral de
tarate), !cestea sunt fainuri de macinis mai mare, mai "rosier, !:anta<ul nutritional al
acestora e ca pastrea(a un procent mai mare de :itamine,
Graul este considerat un +lapte de mama al pamantului+, 9l contine cei (ece aminoaci(i
esentiali, care, insa, la macinare foarte fina, se :olatili(ea(a sau oxidea(a rapid,
u!stantele proteice se "asesc spre periferia bobului de "rau, de aceea faina din (ona
centrala a bobului este saraca in proteine, iar faina cu continut ridicat de tarate este mai
nutriti:a,
Faina integrala este cea mai bo"ata in principii nutriti:e, iar faina alba este cea mai saraca,
fiindca si extractia este 00% (adica nu are deloc tarata, partea exterioara a in:elisului
bobului de "rau),
Cifrele care desemneaza tipurile de faina repre(inta continutul maxim de substante
minerale ale fainii (multiplicat cu 000) si defineste "radul de extractie, !cesta, la randul sau,
este proportional cu :aloarea nutritionala) cu cat e mai mare extractia in faina, cu atat faina e
mai sanatoasa, mai apropiata de cea inte"rala)
Faina de grau dietetica" tip %50 si "ra/am ; faina inte"rala
Faina de grau neagra" tip #50, $00 si $50
Faina de secara" #00
Faina de grau semial!a" tip %80, 800 si 800
Faina de grau al!a" tip 000, 480, 550, 650
#tilizari ale diverselor tipuri de faina
Faina tip $$%" faina din "rau dur, folosita in mod standard in retete de pra<ituri si foieta<e
Faina tip &$%" faina din "rau obisnuit, mai moale, folosita in retete de patiserie
Faina tip '$% si pana la ((%%" fainuri mai dure si mai inc/ise la culoare, bune pentru retete
de paine
Faina de tip ($%%-()$%" faina inte"rala, pentru paine inte"rala-"ra/am
Cum se obtin aceste cifre= 0iecare tip de faina (macinis) se arde intr*un laborator, la
temperaturi inalte, dupa indicatii stabilite conform standardelor internationale (&S> #% si
&CC 04-),
Cenusa care re(ulta :a repre(enta continutul de minerale al respecti:ului tip de faina,
!cesta este direct proportional cu procenta<ul de tarate care s*a pastrat in faina, caci, asa cum
am aratat mai sus, ma<oritatea co:arsitoare a nutrientilor (:itamine, minerale) se "aseste in
in:elisul exterior al bobului,
Faina o!tinuta din !o!ul intreg are o extractie de 00% si deci continut maxim de tarate,
Cenusa obtinuta din arderea ei se apropie ; si uneori c/iar depaseste ; # " la 00 " de faina
arsa,
0aina alba (cu "rad de extractie de 50*60%) lasa doar :reo 0,4 " de cenusa (substante
minerale) la suta de "rame,
Pe piata romaneasca si germana, cifrele care desemnea(a aceste cantitati sunt inmultite cu
000, iar in 0ranta cu 00,
?e aceea, faina de tip 55 comerciali(ata in 0ranta :a fi corespondentul celei de tip 550 de la
noi si de la nemti,
#A si *area +ritanie nu au aceste standarde si de aceea tipul de faina nu este mentionat pe
pac/et,
&n sc/imb, producatorii si comerciantii sunt obli"ati sa mentione(e pe ambala< continutul
proteic al fainii, ceea ce repre(inta un mod de comparatie bun) cu cat e mai mare
procentul-cantitate de proteine la suta de "rame, cu atat mai sanatoasa e faina si mai aproape
de macinisul inte"ral,