Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina:
Macroeconomie şi
Agroturismului
Anul III
- afecteaza negativ utilizarea resurselor economice de care dispune economia
nationala, fiind neglijate activitati stringente pentru infaptuirea echilibrului economic general;
- submineaza creditul pe termen lung (in special inflatia galopanta), ducand, de
cele mai multe ori, la diminuarea depozitelor bancare; genereaza deficite bugetare cronice;
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță
Efectele negative ale inflatiei sunt denumite costuri ale inflatiei. Inflatia galopanta cu
trend crescator de durata si insuficient controlata reprezinta un factor dezorganizator al oricarei
economii. Ea viciaza corelatiile dintre preturile diferitelor marfuri, ingreunand sau anuland
posibilitatea efectuarii calculelor de eficienta si de rentabilitate, ca si posibilitatea compararii
acestora in timp si spatiu; descurajeaza investitiile productive si orienteaza resursele banesti spre
actiuni speculative curente; duce la decaderea societatii civile, in ansamblu. O societate decade
atunci cand clasa de mijloc isi pierde locul si rolul de factor de echilibru. Antrenand saracirea
acestei clase, inflatia galopanta submineaza sistemul de impunere fiscala, genereaza coruptie si
degradare in cadrul institutiilor sociale.
Rata anticipata a inflatiei este unul din parametrii de care tin seama agentii economici
in dimensionarea activitatilor.
Fiecare tip de agent economic recepteaza insa inflatia pe anumite fluxuri economice
(reale si monetare ) si dispune de parghii specifice de adaptare la exigentele concurentei in
conditii de inflatie. De aceea, se naste adesea impresia ca agentul economic bancar este doar
beneficiar al procesului inflationist, iar menajele, in ansamblul lor, au numai de pierdut de pe
urma lui.
Agentii economici agregati de acelasi tip sunt ei insisi foarte eterogeni. Dupa cum se stie,
intreprinderile sunt destul de eterogene ca dimensiune, ca forma de proprietate, ca sector de
activitate, ca inzestrare tehnica, ca rentabilitate etc. Prin urmare, comportamentul lor fata de
inflatie este departe de a fi unitar. Unele intreprinderi isi valorifica sansele de a castiga mult si
repede in lupta lor cu concurentii, fara a face eforturi pentru a produce mai mult si mai bine.
Multe alte firme, fiind prost situate in lupta de concurenta in conditii de inflatie, au
comportamente diametral opuse fata de inflatie, de pe urma ei inregistrand doar pierderi.
Secunzii, nereusind sa se adapteze cu rapiditate noilor conditii, vor pierde din pozitiile detinute si
vor inregistra diminuari de profituri uneori, chiar pierderi si falimente.
Unul din obiectivele principale ale interventiei statului in economie este mentinerea
stabilitatii preturilor. Nivelul general al preturilor este direct proportional cu masa monetara si
invers proportional cu cantitatea de bunuri si servicii de pe piata. Cu alte cuvinte, pentru a reduce
sau a mentine sub control inflatia statul ar trebui :
- sa tina sub control (sa reduca ) totalul cheltuielilor din economie, adica:
b) realizarea unui echilibru intre cererea solvabila si posibilitatile de productie
pentru piata interna;
e) reducerea somajului si restrangerea masei monetare canalizate pe consumul
reproductiv;
f) adoptarea unei politici de credit echilibrate, capabile sa stimuleze initiativele
constructive;
Ambele sunt parti constitutive a ceea ce se numeste 'politica deflationista'. Daca aceleasi
parghii se folosesc in sens invers si au in vedere reducerea somajului, ele fac parte din politicile
denumite 'reflationiste'.
Politicile monetare se bazeaza fie pe modificarea ofertei de bani, in sensul reducerii ei,
fie pe cea a ratei dobanzii, incurajand economisirea si descurajand folosirea creditului.
Inflatia este un fenomen deosebit de complex. Nici unul dintre agentii economici nu o
poate controla in ansamblu. Ei pot insa sa-si adapteze comportamentul la starea si sensul
procesului si sa ia deciziile privind afacerile lor in raport de anticiparile care se contureaza in
societate, precum si de anticiparile lor proprii.
Bibliografie