Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București

Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală

Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Disciplina: Utilaje tehnologice

Student: Dobre Răzvan Daniel

Anul II

Surse regenerabile de energie într-o fermă agroturistică

Economisirea energiei din surse clasice este justificată atat din considerente economice, cat şi
din considerente ecologice. Dacă factorul economic este direct de fiecare utilizator, factorul
ecologic se poate manifesta prin intermediul unor reglementări, dar eficienţa maximă o are dacă
membrii societăţii, utilizatori ai utilajelor tehnologice consumatoare de energie, sunt conştienţi
de importanţa pentru clima globală a economisirii energiei din surse epuizabile, poluante. In
ţările dezvoltate se vorbeşte despre crearea „conştiinţei ecologice“.

Căi generale de economisire a energiei:

- incărcarea utilajelor la capacitatea normală şi evitarea funcţionării in gol;

- alegerea corectă a tehnologiilor; alegerea pentru fiecare lucrare a utilajului cu consumul

specific de energie cat mai redus, la aceiaşi parametri calitativi ai lucrării;

- alegerea utilajelor a căror funcţionare se bazează pe principii care au consumuri specifice de

energie mai reduse, de exemplu folosirea la instalaţii de iluminat a lămpilor fluorescente
compacte, cu starter electronic integrat;

- menţinerea in stare normală de funcţionare a instalaţiilor de ardere, a motoarelor consumatoare

de

combustibil, a instalaţiilor frigorifice

- reducerea pierderilor de energie termică prin izolare termică adecvată la instalaţii de incălzire,
de răcire, de uscare, ş.a., precum şi evitarea risipei de combustibil prin scurgeri;

- aplicarea unor automatizări parţiale ale proceselor consumatoare de energie;

- substituirea combustibililor fosili cu surse regenerabile de energie.

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Pentru diferite categorii de utilaje există şi căi specifice de economisire a energiei. La un cuptor
de coacere a painii, de exemplu, se economiseşte energie dacă a doua şarjă este introdusă
imediat, inainte de se răci cuptorul.

Utilizarea surselor regenerabile de energie în alimentaţia publică şi agroturism

Argumente pentru promovarea surselor regenerabile de energie condiţiile de viaţă.

Intrebuinţarea focului de către omul primitiv, cu peste un milion de ani in urmă, pentru a lumina

in peşteri, pentru a ţine la distanţă animalele sălbatice şi apoi pentru pregătirea hranei reprezintă
prima valorificare energetică a biomasei, in acest caz a lemnului. Lemnul a continuat să fie
furnizor de energie termică pană in prezent şi va rămane in mod sigur şi in viitor. In ultimele
secole au mai fost arse de către oameni, pentru a obţine energie termică, şi alte categorii de
biomasă, de pildă resturi vegetale de la diferite plante. Aceşti combustibili şi lemnul pentru foc
sunt biomasă energetică tradiţională. Incepand din ultimele milenii, in deosebi in milenul al
doilea, la energia din biomasă s-au adăugat energia căderilor mici de apă, pentru mori şi unelte
meşteşugăreşti, şi energia eoliană, mai ales pentru mori. Incercări de folosire şi a altor surse
regenerabile de energie au apărut sporadic incepand cu a doua jumătate a secolului 20, iar
preocupările pentru găsirea şi valorificarea unor noi surse reinnoibile de energie s-au intensificat
considerabil după 1973, anul primei crize mondiale a petrolului.

După fundamentarea in 1987 a conceptului de dezvoltare durabilă (sustainable development),

prin raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare, conferinţele mondiale de la Rio de
Janeiro, de la Johannesburg, de la Kyoto, au scos in evidenţă importanţa reducerii poluării cu
dioxid de carbon pentru diminuarea riscurilor de accentuare a efectului de seră şi implicit de
diminuare a riscului de provocare a modificărilor negative ale climei pe glob. Cea mai
importantă cale in această direcţie o constituie reducerea consumurilor de combustibili fosili şi
extinderea utilizării surselor regenerabile de energie.

Motivele principale pentru care societatea contemporană se orientează către sursele regenerabile
de energie sunt:

- Sursele de energie fosilă sunt epuizabile. Chiar dacă in unele zone ale lumii au mai fost
descoperite şi evaluate noi rezerve de petrol, situaţia generală nu este schimbată.

- Utilizarea surselor fosile de energie este poluantă. Prin arderea combustibililor se degajă
emisii poluante. Implicaţiile ecologice ale folosirii combustibilililor fosili sunt tratate in unitatea
de invăţare 7.

Motivaţia economică pentru folosirea surselor regenerabile de energie este valabilă in foarte
puţine cazuri. In lume, in general, unitatea de energie din surse regenerabile este incă mai
scumpă decat cea din surse clasice, inclusiv din petrol, cu toate progresele din ultimii ani.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Ferma agroturistică – consumatoare, dar şi producătoare de energie

Utilizarea energiei solare

In multe ţări ale lumii, in cele mai diferite domenii, există tendinţa tot mai accentuată de a folosi
surse regenerabile de energie. Intr-o anumită măsură sursele regenerabile de energie le inlocuiesc
pe cele epuizabile, dar pentru viitor se preconizeză mai ales acoperirea necesarului sporit de
energie pe plan mondial cu energie din surse regenerabile.

In viitor energia solară, biomasa energetică in forme noi şi energia eoliană vor ocupa o pondere
din ce in ce mai mare. Această prognoză este valabilă pentru multe domenii, dar agricultura, prin
specificul ei, favorizează in cea mai mare măsură producerea/utilizarea acestor surse de energie.
Pentru multe din sursele regenerabile există deja experienţă şi soluţii accesibile de aplicare;
pentru altele se fac incă cercetări, in acelaşi timp se caută şi noi principii. Fermele agroturistice,
ca şi agricultura in general, sunt in acelaşi timp consumatoare de energie, inclusiv din surse
regenerabile, dar şi producătoare de energie. Energia produsă de agricultură poate servi pentru
acoperirea necesităţilor proprii, dar şi pentru alte domenii. Agricultura poate fi un furnizor
important de energie. Pentru turistul urban şi familia lui, petrecerea unui concediu intr-o fermă
agroturistică poate oferi in acelaşi timp un moment educativ in domeniul surselor regenerabile de
energie.

Sursele naturale de energie sunt gratuite doar dacă sunt privite ca surse primare. Utilizarea
dirijată a energiei in diferite scopuri, in cadrul proceselor din diferite domenii, presupune in mod
obligatoriu folosirea unor mijloace tehnice adecvate de conversie şi distribuţie, iar aceste
mijloace tehnice nu sunt gratuite. In consecinţă, chiar şi utilizarea energiei din surse naturale
implică cheltuieli.

Pe plan mondial, costul unităţii de energie din surse naturale tinde să se apropie de costul unităţii
de energie din surse clasice epuizabile, dar la multe din aplicaţii energia din surse regenerabile
este mai scumpă in comparaţie cu ce provenită din surse clasice, cum ar fi combustibilii fosili.
Pentru a se putea beneficia de avantajele ecologice ale utilizării surselor regenerabile de energie,
in unele ţări vest-europene agricultorii sunt stimulaţi prin acoperirea de către stat sau din alte
surse a diferenţei de preţ faţă de sursele clasice de energie.

2.4.2.1. Mijloace tehnice pentru utilizarea energiei solare

Oferta de energie solară

Radiaţia solară globală, exprimată in W/m2, care ajunge la pămant, are valoarea Er = 1353
W/m2 , aşa numita Conversia fotovoltaică a energiei solare constantă solară. Radiaţia globală
este insumarea radiaţiei directe cu radiaţia difuză pe o suprafaţă orizontală.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Valoarea radiaţiei diferă in funcţie de orele zilei, de poziţia geografică a locului receptor şi de
anotimp. Valoarea reală mai este influenţată de alţi factori: o parte din radiaţia pornită de la soare
este reflectată de nori, o parte este absorbită de particulele din atmosferă, o parte este dispersată
in atmosfera mai densă. Radiaţia media anuală pe o suprafaţă orizontală este in Romania
cuprinsă intre 1100 şi 1300 kWh/m2.an, in funcţie de poziţie. Se poate afirma că oferta de
energie solară pentru ţara noastră este foarte bună.

Conversia fotovoltaică a energiei solare

Prin conversie fotovoltaică este posibilă obţinerea directă a energiei electrice din energie solară.
Generatoarele fotovoltaice, sub formă de panou cu celule cu siliciu, furnizează curent continuu la
tensiuni proporţionale cu intensitatea radiaţiei solare.

Randamentul conversiei unui generator fotovoltaic normal este de circa 10 %; aceasta inseamnă
că la valoarea standard de 1000 W/m2 a radiaţiei solare un panou cu suprafaţa de 1 m2 are
puterea nominală de 100 W. La unele din tipurile mai noi de celule fotovoltaice randamentul este
mai mare.

Generatoarele fotovoltaice au fost folosite la inceput la alimentarea aparaturii de pe sateliţi. Şi in

prezent simbolul pentru satelit cuprinde corpul satelitului şi două grupe de generatoare
fotovoltaice. Iniţial generatoarele fotovoltaice au fost foarte scumpe, dar perfecţionarea
tehnologiei de fabricaţie a dus la ieftinirea lor vertiginoasă. Astăzi se vand in diferite ţări panouri
fotovoltaice ieftine, iar utilizarea lor s-a extins in cele mai variate domenii.

Aplicaţii ale conversiei fotovoltaice în ferme agroturistice şi în alimentaţia publică: acţionarea

fotovoltaică a unor pompe de apă pentru irigaţii, a ventilatoarelor unor uscătoare pentru produse
agricole, la adăparea la păşune a animalelor, la acţionarea generatorului de impulsuri de la gardul
electric pentru păşune ş.a. Avantajul acţionării fotovoltaice in aceste cazuri constă nu numai in
substituirea energiei electrice din alte surse, ci şi in posibilitatea oferită de corela in mod automat
oferta de energie solară cu parametrii de lucru ai instalaţiei. La o instalaţie de irigat prin picurare,
de exemplu, pompa de apă este acţionată de un electomotor alimentat de la generatorul
fotovoltaic. Dacă energia electrică este acumulată intr-o baterie de acumulatori, alimentarea unor
consumatori electrici se poate prelungi şi in timpul nopţii sau cand cerul este innorat.

Obţinerea energiei termice prin conversia heliotermică a energiei solare

Utilizarea energiei eoliene

Un alt exemplu de acţionare fotovoltaică este cel de la uscătorul solar pentru produse agro-
alimentare. Prin acţionarea fotovoltaică a electromotoarelor ventilatoarelor de la instalaţia solară
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

de uscare se obţine corelarea intensităţii radiaţiei solare cu debitul de aer trimis de ventilatoare,
limitand in acest mod temperatura maxima din zona de uscare.

Conversia heliotermică a energiei solare

Prin conversie heliotermică se obţine energie termică din energie solară. Pentru alimentaţia
publică şi pentru fermele agroturistice se pretează colectoarele solare plane, cu care se obţine
incălzirea apei sau aerului la temperaturi relativ joase, de circa 40...55 oC la apă şi pană la
80...85 oC la aer.

Colectoare solare pentru incălzirea aerului

Aerul incălzit cu ajutorul energiei solare poate servi la uscarea produselor agricole. Principiul de
bază in acest caz este următorul: prin incălzirea aerului cu un singur grad (Δt = 1 K), umiditatea
relativă a aerului scade cu circa 7 % (ΔU = 7%). Aerul mai uscat este capabil să preia o cantitate
mai mare de vapori de apă eliminată din produsul supus uscării. Aceasta insemnează că nu este
nevoie neapărat de temperaturi ridicate, ci chiar şi incălzirea cu cateva grade a aerului este
benefică pentru procesul de uscare. La un uscător solar la care colectorul este amplasat separat,
aerul cald este trimis cu ajutorul unui ventilator la uscătorul propriu-zis.

Colectoarele solare plane pentru incălzirea aerului pot fi integrate direct in instalaţia de uscare.
De regulă, intre o copertină transparentă şi suprafaţa absorbantă de culoare inchisă circulă aerul
trimis de un ventilator.

2.4.2.2. Instalaţii pentru utilizarea energiei eoliene

Energia vantului este convertită in energie mecanică cu ajutorul turbinelor eoliene. Turbinele
pot fi cu rotire lentă, care pot să funcţioneze in domeniul vitezei vantului intre vmin = 2,5 m/s şi
vmax = 15 m/s, sau rapide, care funcţionează in domeniul vitezei vantului intre vmin = 4 m/s şi
vmax = 25 m/s. Turbinele pot fi cu axa de rotaţie vertical sau orizontală şi sunt realizate in
numeroase variante constructive. Turbina cu rotire lentă este realizată din două jumătăţi de cutie
cilindrică, fabricate de exemplu din material plastic, montate decalat pe un ax vertical.

Confecţionarea acestor turbine este nepretenţioasă şi relativ ieftină. Cu acest tip de turbină au
fost fabricate la noi in ţară instalaţii pentru pomparea apei şi cateva grupuri electrogene eoliene.

Agricultorii din unele ţări vesteuropene au generatoare eoliene de capacitate mare,instalate

în câmp, şi livrează contra cost energie electrică în reţea.

Utilizarea energiei geotermice

Turbinele eoliene pot acţiona maşini, de exemplu mori, pompe de apă, sau pot acţiona
generatoare electrice.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Generatoarele eoliene de curent continuu pot alimenta direct unii consumatori, sau energia
electrică poate fi stocată in baterii de acumulator. Mai răspandite sunt generatoarele de curent
alternativ, pentru că pot alimenta consumatori electrici care in mod obişnuit sunt conectaţi la
reţeaua de curent alternativ, cu aceiaşi frecvenţă şi aceiaşi tensiune.

In unele ţări vest-europene agricultorii posedă generatoare eoliene de capacitate mare, instalate
in camp, nu pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor proprii, ci pentru a livra
contra cost energie electrică in reţeaua generală. Aceste instalaţii nu sunt improvizate, ci
fabricate de firme specializate. In agricultură sunt evident condiţii mult favorabile pentru
generatoare eoliene, se dispune de camp deschis, iar pentru turnurile de inălţime ale turbinelor nu
este nevoie decat de suprafeţe foarte mici, de exemplu la marginea parcelelor. In momentul de
faţă Germania este cel mai mare producător de energie electrică cu ajutorul energei eoliene, iar
marea majoritate a instalaţiilor sunt in agricultură.

Cele mai răspandite generatoare eoliene sunt in present cele cu turbine cu palete asemănătoare cu
cele de la elicea de avion, cu rotire pe ax orizontal. Generatorul electric special este amplasat
intr-o carcasă alăturată şi este antrenat fie direct, fie prin intermediul unei transmisii.

In mod obişnuit, la viteze prea mari ale vantului turbine este franată automat. In anul 2002 au
fost realizate şi turbine care nu trebuie franate şi care suportă şi viteze foarte mari ale vantului.

Mijloace tehnice pentru utilizarea energiei geotermice în alimentaţia publică şi agroturism

Energia pămantului poate fi utilizată in agricultură in două moduri:

Instalaţii pentru încălzirea aerului cu ajutorul energiei termice a pământului de la adancime

mică. Instalaţiile au tuburi schimbătoare de căldură, ingropate in pămant la circa 1,5 m adancime
şi servesc la incălzirea aerului in timpul iernii, sau la răcirea aerului, in timpul verii.

Funcţionarea se bazează pe diferenţa de temperatură, pentru că la nivelul tuburilor temperatura

este constantă, circa 150 C, indiferent de anotimp.

Folosirea apei geotermale

Valorificarea energiei căderilor mici de apă

Utilizarea în scop energetic a biomasei

Avantajele utilizării biomasei pentru obţinerea prin ardere a energiei

Instalaţii care folosesc energia apei geotermale de la adâncime.

 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

La noi in ţară există cateva zone cu potential de ape geotermale şi anume zona Ilfov-Prahova,
Bihor, Arad. Apa se ridică din puţuri forate de la adancimea de circa 1500 m pană la circa 80 m
datorită presiunii proprii, apoi este pompată către suprafaţă, la temperaturi de circa 75-80 0C. Ea
poate servi la incălzirea apei, cu ajutorul schimbătoarelor de căldură, pentru scopuri menajere
sau pentru incălzire. După cedarea căldurii, apa este retrimeasă in pămant. Folosirea energiei
apei geotermale este justificată doar in cazul in care efortul tehnic pentru aplicaţii nu este prea
ridicat.

Mijloace tehnice pentru valorificarea energiei căderilor mici de apă

Energia căderilor mici de apă poate fi convertită in energie mecanică, cand turbina de apă
acţionează o maşină, de exemplu o moară, sau in energie electrică, cand turbina de apă
acţionează un generator electric. Principiul producerii de energie electrică este aplicat, la altă
scară, la marile centrale hidroelectrice. La noi in ţară morile de apă au fost răspandite in zone de
deal şi de munte, iar unele dintre turbine, cum este roata cu făcăi, cunoscută in lume sub
denumirea de „roata valahă“, este una dintre cele mai perfecţionate realizări tehnice.
Combinarea acestui tip de turbină cu generatoare electrice de putere mică ar putea oferi o sursă
avantajoasă de energie.

Utilizarea în scopuri energetice a biomasei

Cea mai veche formă de energie folosită de om, de indată ce a cunoscut focul, a fost cea oferită
prin arderea lemnului. Acest mod de utilizare este caracteristic pentru biomasa pe care azi o
numim tradiţională. Celelalte forme de biomasă pentru energie, şi in special palntele energetice,
au inceput să fie folosite abia in ultimele decenii.

Folosirea biomasei vegetale pentru obţinerea prin ardere a energiei oferă mai multe avantaje:

- Protejarea mediului global prin evitarea creşterii cantităţii de CO2 in atmosferă. Este cunoscut
faptul că prin creşterea cantităţii de dioxid de carbon in atmosferă se accentuează efectul de seră,
cu urmări negative grave asupra climei pe glob. Prin folosirea biocombustibililor vegetali CO2
rămane intr-un circuit inchis: plantele iau CO2 din atmosferă in procesul de fotosinteză,
acumulator de energie; prin arderea biocombustibillilor se degajă energie şi aceiaşi cantitate de
CO2, care fusese luată din atmosferă, aşa că in final nu se provoacă nici o creştere a
Biocombustibili solizi

Materiale lemnoase combustibile cantităţii de CO2 din atmosferă. Un impact ecologic pozitiv
secundar are şi faptul că la arderea unor biocombustibili şi alte emisii din gazele de ardere sunt in
cantitate mai mica decat in gazele de la arderea combustibililor fosili;

- Biocombustibilii proveniţi din reziduuri sau din produse secundare ale producţiei agricole, cum
sunt paiele, cocenii şi altele, pot avea şi un preţ scăzut;
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

- Unele dintre plantele energetice cultivate sunt nepretenţioase in ceea ce priveşte condiţiile de
sol şi in ceea ce priveşte lucrările mecanizate.

Biocombustibili solizi

Multe materiale vegetale solide pot furniza prin ardere energie termică. In zonele rurale, dintre
biocombustibilii solizi cel mai mult se dispune de lemn şi de produsele secundare, respectiv
reziduurile de la producţia agricolă.

Energie din materiale lemnoase combustibile

Cele mai reprezentative categorii de materiale lemnoase combustibile sunt: lemn de foc; scoarţă
de copac; crengi de la exploatarea pădurii; crengi tocate, de la intreţinerea livezilor de pomi;
corzi de viţă de vie; rumeguş, talaş bucăţi mici de cherestea şi alte reziduuri de la prelucrarea
lemnului. Lemnul de foc şi reziduurile forestiere sunt pot fi considerate biomasă energetică
tradiţională. O categorie deosebită o constituie rumeguşul forestier. La noi in ţară există in
prezent multe zone unde cantităţile imense de rumeguş nevalorificat poluează grav solul şi apa.
Acest material ar putea fi utilizat pentru obţinerea de energie termică, aşa cum se procedează pe
scară largă in multe ţări vest-europene.

Crengile de copaci şi arbuşti, de la tăierile de intreţinere din livezi şi de la vegetaţia de langă

şosele şi drumuri de camp, pot fi tocate, rezultand un material combustibil sub formă de bucăţi
(„wood chips“). Pentru tocare se pretează maşini simple şi robuste, acţionate de la priza de
putere a tractorului.

Conţinutul mediu de energie al materialelor lemnoase combustibile este de 14...19 MJ/kg.

Instalaţiile de ardere a lemnului, pentru obţinerea de energie termică, au construcţii foarte
diferite, dar toate trebuie să aibă două camere de ardere. Camera de ardere secundară asigură
menţinerea unei temperaturi ridicate, pentru ca şi substanţele combustibile uşor volatile să ardă
complet. In acest fel se imbunătăţeşte considerabil randamentul de conversie şi se reduc emisiile
poluante.

Obţinerea energiei termice a reziduurilor şi a produselor secundare secundare de la producţia

agricolă

In ţara noastră se dispune in agricultură de cantităţi foarte mari de biomasă solidă valorificabilă
energetic: paie de cereale, coceni, ciocălăi ş.a.

Energie din paie de cereale

Conţinutul energetic al paielor este destul de ridicat (de exemplu 14,5 MJ/kg la umiditatea de 15
%; 12,6 MJ/kg la 25 % umiditate; 10,8 MJ/kg la 35 % umiditate). Substanţele volatile reprezintă
80 % din substanţele combustibile. Teoretic, o cantitate de 2,5 kg paie poate substitui energetic 1
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

kg combustibil lichid de incălzire. Practic, in condiţii normale de ardere, pentru substituirea unui
kg combustibil clasic de incălzire sunt necesare aproximativ 3,5-5 kg paie.

Instalaţiile de ardere a paielor sunt cu alimentare discontinuă sau cu alimentare continuă, cu

ardere prin pătrunderea balotului, şi cu ardere de la partea inferioară. Instalaţiile pot funcţiona cu
paie mărunţite sau cu baloţi intregi; ultima variantă este de preferat, căci nu implică consum de
energie, efort tehnic şi cheltuieli. Unele dintre instalaţiile de ardere a paielor se pretează şi la
arderea altor categorii de biocombustibili solizi. Deoarece paiele au un conţinut ridicat de
substanţe combustibile uşor volatile, instalaţiile de ardere trebuie să aibă două camere de ardere,
una primară şi una secundară, in cea de a doua asigurandu-se o temperature ridicată, care
favorizează aprinderea substanţelor volatile. Pentru recuperarea căldurii de la gazele de ardere se
folosesc mantale cu spaţii pentru aer sau pentru apă. Aerul incălzit poate servi la uscarea
produselor agricole intr-o instalaţie de uscare amplasată in imediata apropiere a arzătorului. Cu
energia termică obţinută intr-o instalaţie de arderea paielor poate fi incălzită apa menajeră şi apa
ca agent termic pentru instalaţia de incălzire. In prezent in ţară potenţialul energetic pe care il
reprezintă paiele este in foarte mică măsură pus in valoare. Prin arderea paielor in arzătoare
improprii randamentul energetic este foarte scăzut. Pe de altă parte, o mare parte din cantitatea
totală de paie rezultată anual se pierde, căci in zootehnie sunt folosite cantităţi mici.

In multe ţări vest-europene, ca Danemarca, Austria, Germania, Franţa ş.a., paiele sunt folosite pe
scară largă in agricultură pentru obţinerea energiei termice. Preluarea experienţei acestora ar
presupune pentru ţara noastră nu importul de instalaţii moderne de ardere a paielor, ci punerea la
dispoziţia agricultorilor a unor modele de arzătoare, uşor de fabricat pe plan local, dar optimizate
pentru a funcţiona cu randament energetic ridicat.

Biocombustibili lichizi Biocombustibili pentru motoare Diesel

Energie termică prin arderea ciocălăilor de la porumb

Conţinutul energetic al ciocălăilor este bun, de circa 18,5 MJ/kg. La umidităţi diferite conţinutul
energetic variază intre 15,3 şi 21,7 MJ/kg. Cu ciocălăii de la o tonă de ştiuleţi pot fi uscate
boabele rezultate prin baterea ştiuleţilor. Instalaţiile de ardere trebuie să asigure arderea
completă, precum şi eliminarea zgurei şi a cenuşii. Cu astfel de instalaţii au fost dotate unele
uscătoare de porumb şi unele uscătoare de cereale. Instalaţiile de incălzire şi de producerea apei
calde pot funcţiona şi cu sţiuleţi de porumb ca biocombustibil. Tulpinile de porumb (coceni),
tulpinile de floarea soarelui, vrejii de soia ş.a. au conţinut energetic şi insuşiri de ardere
asemănătoare cu cele ale paielor.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Biocombustibili lichizi

Plantele cultivate special in scopul obţinerii de energie sunt numite „plante energetice“, iar
combustibilii rezultaţi prin prelucrare sunt numiţi şi „biocombustibili“.

Biocombustibilii pot fi utilizaţi in agricultură sau pot folosi la alimentarea unor motoare din afara
agriculturii. In acest fel agricultura devine un important furnizor de energie. In afară de aceasta,
prin obţinerea unor combustibili in producţia vegetală se aduce o contribuţie importantă la
protecţia mediului.

Uleiul de rapiţă, combustibil pentru motoare

Uleiul de rapiţă este un foarte bun combustibil pentru motoare Diesel şi este cunoscut şi sub
denumirea de

Biodiesel. Uleiul de rapiţă poate inlocui total motorina, fără să fie nevoie de motoare speciale şi
fără ca motoarele existente să fie modificate. Conţinutul energetic al uleiului de rapiţă este de
37…40 MJ/kg. Şi alţi parametri ai uleiului de rapiţă biocombustibil sunt apropiaţi de cei ai
motorinei; vascozitatea la biodiesel este ceva mai mare, dar probleme pot apărea doar pe timp
foarte rece.

Se poate folosi ca biocombustibil uleiul de rapiţă brut. Fermierii germani, de exemplu, cultivă
rapiţă, recoltează seminţele şi extrag uleiul folosind o presă de capacitate redusă şi alimentează
cu el motorul tractorului, inlocuind motorina. O variantă de utilizare a uleiului de rapiţă drept
combustibil este următoarea: după presare uleiul este rafinat şi esterizat, produsul obţinut fiind
metilester, cunoscut ca RME. Deosebirile in funcţionarea motorului cu ulei brut sau cu RME
sunt nesemnificative. In unele ţări, de exemplu in Austria, rafinarea şi esterificarea este impusă
ca o măsură de control, pentru evitarea deturnării destinaţiei culturii de rapiţă, ţinand seama de
faptul că la utilizarea uleiului ca biocombustibil se acordă facilităţi, scutiri de taxe, subvenţii.
Agricultorii germani au voie să proceseze direct seminţele de rapiţă şi să folosească
biocombustibilul brut.

Bioetanol pentru motoare cu aprindere prin scânteie Biogazul ca sursă de energie

In unele ţări utilizarea ca biocombustibil a uleiului de rapiţă este de mai mult timp destul de
răspandită, atat la tractoare agricole, cat şi la motoare Diesel de automobile. La noi in ţară
condiţiile inlocuirii motorinei cu ulei de rapiţă şi biodiesel din ulei de folarea soarelui sunt
cercetate la catedre de profil de la universităţi agricole şi politehnice de la Cluj-Napoca,
Bucureşti, Iaşi, Timişoara, precum şi la Institutul Naţional de Maşini Agricole. Există deja mai
multe fabrici care produc biodiesel din ulei de rapiţă sau din ulei de floarea soarelui.
 Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – București
Management,Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Departamentul de Studii pentru Învățământ la Distanță

Uleiul de rapiţă biocombustibil mai oferă şi alte avantaje: spre deosebire de motorină este
biodegradabil, şi in cazul scurgerilor pe sol nu poluează solul şi apa freatică; gazelle de ardere
conţin mai puţine substanţe poluante.

Bioetanolul, combustibil pentru motoare

Bioetanolul poate fi obţinut din foarte multe tipuri de produse agricole, de exemplu din sfeclă de
zahăr, cartof, cereale, dar pentru practică prezintă interes producerea bioetanolului din acele
plante energetice care pot fi cultivate pe soluri cu insuşiri mai modeste, plante cu producţii mari
la hectar şi al căror produs nu este important pentru alimentaţie. Dintre acestea, un loc deosebit il
pot ocupa topinamburul – denumirea populară „napi“ – şi sorgul zaharat. La noi in ţară au fost
intreprinse de către prof. G.V. Roman şi colaboratorii, de la USAMV Bucureşti, ample cercetări,
cu rezultate remarcabile, in domeniul sorgului zaharat pentru energie.

Bioetanolul nu poate inlocui total benzina, ci doar parţial, la motoare cu aprindere prin scanteie.
La motoare nemodificate ponderea bioetanolului poate fi mai redusă, de doar 5 – 6 %. Motoarele
special construite pot funcţiona insă numai cu etanol. Un exemplu il oferă Brazilia, unde de
cateva decenii există automobile care funcţionează cu bioetanol din trestie de zahăr in loc de
benzină.

Bibliografie

Adrian Mitroi- Utilaje tehnologice