LICEUL TEHNOLOGIC „ION I.C.

BRĂTIANU” SATU MARE

B-dul dr. Vasile Lucaciu nr. 1 cod 440031
e-mail: HYPERLINK "mailto:secretariat_bratianu@yahoo.com"
secretariat_bratianu@yahoo.com
site: HYPERLINK "http://www.ctbratianusm.ro" www.ctbratianusm.ro
tel: 0261/734670 fax: 0261/768935
Nr............... din.....................

====================================================================

ASAMBLARI PRIN CANELURI

Profesor : Roman Mariana

Elev: Pirui Andrei Claudiu

Tehnician mecatronist
2021-2022
 Cuprins

Argument...................................................................................3.
Capitolul.I.Prezentare generala.......................................................4.
Capitolul.II.Criteriu de clasificare...................................................5.
Capitolul.III.Asamblari prin caneluri …...........................................6.
III.A.1.Asamblari prin caneluri dreptunghiulare................................6.
III.A.2.Elemente de calcul.............................................................8.
III.A.3.Algoritm de proietare.........................................................9.
III.B.1.Asaamblari prin caneluri ovolventice....................................10.
III.B.2.Algoritm de proiectare.......................................................11.
Capiolul.IV.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii................12.
Bibliografie.................................................................................13.

2
 Argument

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.
Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Asamblarile prin caneluri sunt asamblari de tip arbore-butuc destinate transmiterii
unui moment de torsiune si unei miscari de rotatie. Ele se pot asimila ca asamblari
prin pene paralele multiple, solidare cu arborele si distribuite uniform pe
circumferinta acestuia.
Canelura este o dantura speciala, prelucrata pe suprafeţe cilindrice interioare sau
exterioare.
Asamblările prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectând-se
asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare.

3
 Capitolul.I. Prezentare generala

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.
Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia
dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:
Asamblari: 1. Nedemontabile - prin nituire
- prin sudare
- prin lipire
- prin presare

2. Demontabile - prin filet

- cu pene
- canelate
- cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara

deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare,
forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand
deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca
apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor
nedemontabile.
In comparatie cu asamblarile prin pene paralele, asamblarea prin caneluri prezinta o
serie de avantaje:
capacitate mai mare de incarcare, datorita suprafetei active de contact mai mare;
rezistenta mai mare la oboseala, datorita micsorarii concentratorului de tensiune si
maririi sectiunii efective a arborelui;
centrare si ghidare mai precisa a butucului pe arbore,
dar si de dezavantaje:
tehnologie mai pretentioasa;
precizie de executie mai ridicata si implicit cost mai ridicat.

4
 Capitolul.II. Criteriu de clasificare

Asamblarile prin caneluri se clasifica dupa criteriile prezentate in continuare.

Rolul functional imparte asamblarile canelate in asamblari fixe (fara miscare relativa
intre butuc si arbore) si asamblari mobile (cu deplasare axiala a butucului pe
arbore).

Forma proeminentelor imparte canelurile in caneluri cu profil dreptunghiular

(fig. 1, a), cu profil in evolventa (fig. 1, b) si cu profil triunghiular (fig. 1, c). Un
caz particular al asamblarilor prin caneluri triunghiulare sunt asamblarile cu dinti,
dintii fiind proeminente triunghiulare cu inaltimea redusa.
Arborii si butucii se executa, de regula, din otel. Materialul arborilor si butucilor
canelati se stabileste din alte considerente legate de constructiea acestora. Totusi, la
asamblarile mobile se urmareste obtinerea unei rezistente sporite la uzura, ceea ce
implica un tratament termic sau termochimic, in vederea cresterii duritatii
superficiale. Dupa tratament suprafetele de centrare se rectifica.
Arborii canelati se prelucreaza prin frezare, prin metoda divizarii sau prin metoda
rostogolirii. Frezarea prin divizare se aplica la canelurile dreptunghiulare, frezele
deget sau disc avand profilul corespunzator formei canelurii. Aceasta metoda de
frezare este mai putin productiva si nu este suficient de precisa datorita erorilor de
divizare. Frezarea prin metoda rostogolirii, cu freze melc, este mai productiva si mai
precisa. Pentru executia canelurilor evolventice se utilizeaza masini de danturat si
freze melc modul. O metoda cu randament sporit pentru prelucrarea canelurilor pe
arbore este aceea de deformare plastica la rece prin rulare, metoda care necesita
instalatii speciale de putere ridicata.
Butucii canelati se executa prin mortezare sau, la productie de serie mare (care sa
justifice costul sculei), prin brosare. Butucii cu caneluri in evolventa se executa numai
prin brosare, ceea ce implica utilizarea canelurilor evolventice doar la productii de
serie mare.

5
 Capitolul.III.Asamblari prin caneluri

III.A.1)Asamblari prin caneluri dreptunghiulare

Asamblarile prin caneluri dreptunghiulare sunt cele mai raspandite dintre asamblarile
canelate.
In cazul canelurilor dreptunghiulare standardele prevad: modul de centrare, seriile de
marimi si dimensiunile corespunzatoare acestora, tolerante si ajustaje, metodologia de
calcul si modul de reprezentare in desenul tehnic.
In functie de modul de centrare, canelurile dreptunghiulare se impart in trei categorii
(fig. 2):
a - cu centrare pe diametrul exterior D, caz in care contactul dintre butuc si arbore are
loc pe exteriorul proeminentelor de pe arbore, intre celelalte suprafete existand mici
jocuri; este mai putin precisa si se foloseste cand butucul nu este durificat superficial
si se poate realiza rectificarea acestuia pe diametrul exterior;

b - cu centrare pe diametrul interior d, cazul fiind cel mai frecvent folosit datorita
preciziei ridicate, desi rectificarea suprafetelor functionale este mai greu de realizat,
arborele necesitand degajari speciale la baza canelurilor pentru rectificare;
Dupa capacitatea de incarcare si modul de cuplare, standardele impart canelurile
dreptunghiulare in trei serii de marimi, diferite prin inaltimea canelurilor, prin
numarul acestora si prin modul de centrare.

6
Seria usoara include caneluri care nu transmit integral momentul de torsiune capabil
al arborelui cu diametrul d. Aceste caneluri se utilizeaza la asamblari fixe putin
incarcate.
c - cu centrare pe flancuri, caz folosit doar la asamblari care preiau momente de
torsiune in ambele sensuri, centrarea nefiind insa precisa si constructia necesitand
degajari la baza canelurilor arborelui, pentru rectificare.
Dupa capacitatea de incarcare si modul de cuplare, standardele impart canelurile
dreptunghiulare in trei serii de marimi, diferite prin inaltimea canelurilor, prin
numarul acestora si prin modul de centrare.
Seria mijlocie cuprinde caneluri care, la acelasi diametru d, au acelasi numar de
proeminente, dar inaltimea acestora este mai mare decat la canelurile din seria
usoara. Canelurile din seria mijlocie transmit integral momentul de torsiune
capabil al arborelui cu diametrul d si sunt destinate asamblarilor fixe sau celor
mobile cu deplasare axiala in absenta sarcinii.

Fig. 3 Schema de calcul a asamblarii prin caneluri dreptunghiulare

Seria grea cuprinde caneluri care, la acelasi diametru d si acelasi diametru D, au

numar mai mare de proeminente decat canelurile din seria mijlocie. Aceste
caneluri transmit integral momentul de torsiune capabil al arborelui cu diametrul d
si sunt destinate asamblarilor mobile cu deplasare axiala sub sarcina.

III.A.2) Elemente de calcul

7
 Momentul de torsiune se transmite de la arbore la butuc prin contactul pe fetele
laterale ale proeminentelor arborelui si butucului canelat. Solicitarile asamblarilor prin
caneluri sunt: strivirea flancurilor active, forfecarea si incovoierea preominentelor.
Incovoierea proeminentelor apare doar daca exista joc intre flancuri astfel incat sa
faca posibile deformatiile de incovoiere. Solicitarea periculoasa este strivirea,
celelalte solicitari fiind neglijabile.
Schema de calcul a asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare este prezentata in fig.
Calculul se bazeaza pe prescriptii standardizate [90], parametrii de calcul prevazuti in
acestea fiind prezentati in continuare.
Suprafata portanta necesara pentru transmiterea momentului de torsiune nominal
Mtn

unde

este raza medie a profilului canelat, iar s as - rezistenta admisibila la

strivire, prevazuta in standard in functie de conditiile de lucru ale asamblarii (usoare,
mijlocii sau grele) si modul de functionare si cuplare (asamblare fixa sau mobila, cu
cuplare in gol sau in sarcina), la asamblari mobile tensiunea s as inlocuindu-se cu
presiunea admisibila pa, maxim admisa pentru evitarea indepartarii peliculei de
lubrifiant.
Suprafata portanta efectiva a flancurilor pe unitatea de lungime de contact arbore-
butuc se determina cu relatia

in care: 0,75 este un coeficient datorat neuniformitatii distributiei sarcinii pe cele z

proeminente, introdus prin considerarea ca circa 75% dintre acestea participa efectiv
la transmiterea sarcinii; D - diametrul exterior; d - diametrul interior; c - inaltimea
tesiturii.
Lungimea minima necesara a butucului canelat este

.
Verificarea asamblarii canelate se poate efectua cu una din relatiile:
L Lnec,

sau

in care L este lungimea comuna de contact arbore-butuc canelat si Mt cap este

momentul de torsiune capabil al asamblarii canelate.

8
 III.A.3) Algoritm de proiectare

Dimensionarea unei asamblari prin caneluri dreptunghiulare porneste, de regula, de la

cunoasterea momentului de torsiune nominal Mtn, rolului functional al asamblarii (fixa
sau mobila) si a conditiilor de lucru (usoare, mijlocii sau grele) si se desfasoara in
etapele prezentate in continuare.
Daca nu se cunoaste diametrul interior al arborelui canelat, se predimensioneaza
din conditia de rezistenta la torsiune

unde tat = 15…55 MPa [14, 16] este rezistenta admisibila la torsiune, conventional
micsorata pentru a tine seama si de existenta solicitarii de incovoiere a arborelui; se
lucreaza cu valori mai mici daca arborele este lung, cu preponderenta a solicitarii de
incovoiere si cu valori mai mari daca arborele este scurt si rigid.

Se alege seria de marime a asamblarii canelate (usoara, mijlocie sau grea), in

functie de felul asamblarii si de conditiile de cuplare.
Se aleg, in functie de diametrul interior d de la predimensionare, din standardul
seriei alese: diametrul interior d, diametrul exterior D, latimea b, numarul de caneluri
z, inaltimea tesiturii c si modul de centrare.
Se determina, in ordine, suprafata portanta necesara S , suprafata portanta efectiva
s pe unitatea de lungime a asamblarii si lungimea necesara Lnec a canelurilor. Daca se
cunoaste lungimea butucului canelat, se efectueaza un calcul de verificare.

9
 III.B.1) Asamblari prin caneluri evolventice
Asamblarile prin caneluri evolventice sunt rezistente, in special la solicitari variabile,
datorita concentratorului de tensiuni micsorat prin forma rotunjita a interiorului
canelurii de pe arbore. Se utilizeaza la constructia de autovehicule, unde sunt
justificate si de seria mare de fabricatie.
Dupa modul de centrare se deosebesc caneluri evolventice cu centrare pe flancuri
(CEF) si caneluri evolventice cu centrare pe diametrul maxim (CED). Fiind
asemanatoare cu danturile, canelura evolventica se caracterizeaza prin modulul
standardizat si prin deplasari negative de profil, care determina o sectiune a
proeminentelor apropiata de forma dreptunghiulara.
Standardele prevad dimensiunile canelurilor de pe arbore si butuc (in functie de
modul), modul de centrare, tolerante si ajustaje si modul de reprezentare in desenul
tehnic.

III.B.2) Elemente de calcul

Principiul de lucru si solicitarile asamblarii prin caneluri evolventice sunt aceleasi ca

la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare.
Pe baza schemei de calcul prezentata in fig. 4, relatia de verificare la strivire este

Fig. 4 Schema de calcul a asamblarii prin caneluri

evolventice
in care: Dd este diametrul de divizare al canelurii; de - diametrul exterior al canelurii
de pe arbore; De - diametrul interior al canelurii de pe butuc; L - lungimea asamblarii;
z - numarul de caneluri; 0,75 - coeficientul de neuniformitate a distributiei sarcinii pe
cele z caneluri.

10
Pentru dimensionare, relatia de calcul este

Rezistentele admisibile la strivire se aleg din standard [90], in functie de aceleasi

conditii ca in cazul calculului asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare (v. subcap.
2.2)
III.B.2) Algoritm de proiectare
Pornind de la aceleasi date de intrare ca si in cazul asamblarilor prin caneluri
dreptunghiulare (v. subcap. 2.3), calculul de dimensionare al asamblarilor prin
caneluri evolventice se desfasoara in urmatoarele etape:
Se determina diametrul interior di al canelurii arborelui, daca nu este cunoscut,
din conditia de rezistenta la torsiune (v. subcap. 2.3).
Din standarde se alege modulul m al canelurii, in functie de diametrul di, iar in
functie de m si di, calculat anterior, se aleg dimensiunile reale, necesare in calcul: di -
diametrul interior al canelurii de pe arbore; de - diametrul exterior al canelurii de pe
arbore; De - diametrul interior al canelurii de pe butuc; Dd - diametrul de divizare; z -
numarul de caneluri si modul de centrare.
Se dimensioneaza asamblarea, determinand lungimea necesara L sau se verifica
asamblarea, daca se cunoaste lungimea butucului.

11
Capitolul IV.Norme de tehnica a
securitatii si igiena a muncii
Protecţia muncii, tehnica securităţii şi igiena muncii constau din măsuri pentru
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, evitarea accidentelor şi prevenirea
îmbolnăvirilor.
Securitatea şi igiena muncii se realizează atât prin măsuri organizatorice, cât şi prin
contribuţia nemijlocită a activului de producţie.
Locurile de trecere ca: drumurile de acces şi de circulaţie, coridoarele, trebuie să fie
permanent libere, să nu se permită depozitarea materialelor pe ele. Podeaua atelierelor
trebuie să fie netedă, orice deteriorare sau denivelare trebuind reparată astfel încât, la
trecerea mijloacelor de transport, să nu se piardă echilibrul obiectelor transportate,
care să devină surse de accidente.
Sculele manuale trebuie să fie permanent în perfectă stare. Cozile de ciocan trebuie
să fie împănate şi capătul dălţilor să fie fără floare. Metodele de lucru improvizate sau
periculoase pot fi sursă de accidente. La lucrări de montaj se impune folosirea centurii
de siguranţă.
Folosirea echipamentelor de protecţie: palmarele, căştile, ochelarii şi genunchierele
sudorilor, capacele şi ecranele de protecţie a polizoarelor, intră în obligaţia
muncitorilor care nu trebuie să execute o lucrare ce nu le-a fost încredinţată.
Aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice privind protecţia muncii trebuie
să fie permanent verificată de către organele de conducere, şefii de echipe, maiştrii şi
inginerii.
Pentru micşorarea zgomotului se vor folosi antifoane de cauciuc ce dau rezultate
bune în protecţia fonică.
Aparatele şi instalaţiile electrice, în special aparatele electrice de sudură nu trebuie
înghesuite sau amplasate necorespunzător. Nu se sudează în atmosferă cu umiditate
ridicată (în aceste condiţii chiar şi curentul de joasă tensiune putând provoca accidente
mortale).

12
 Bibliografie
● Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Mariana Constantin; Asamblarea, intretinerea si
repararea masinilor si instalatiilor. Editura ICCAL 2000;
● Asamblari mecanice - manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva,
Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina
Antosica, Maria Manole;
● Organe de masini si organe de asamblare, editura
Mirton,Timisoara 2001 Autori: Mikos.I;

● Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota

.V.

13