Evaluarea proiectelor

Programe vs. proiecte;

Nereguli și fraude
Există o distincție între noțiunile de proiect şi program, însă de cele mai
multe ori acestea se folosesc cu înțelesuri echivalente.

 În managementul proiectelor un program include mai multe proiecte;

un proiect se poate diviza mai departe în subproiecte, grupuri de
activități și acțiuni.
 Programele, ca și proiectele, au o conducere clar definită. Există mai
întâi un director/manager de program/proiect (Project Director, Project
Manager, Project Coordinator, Team Leader).
 Managerul de proiect coordonează o echipă, complexitatea proiectului
impunând participarea a mai mult de o singură persoană.
 Pe de altă parte, din multe puncte de vedere diferențele dintre
programe și proiecte sunt notabile.
 Caracteristică Program Proiect

Anvergură Componente de politici Inițiative locale sau

naționale sau regionale subprogram

Durată Durată nedefinită sau Câteva luni sau până la

de ordinul anilor 2 ani

Buget Buget alocat global și Buget fix și alocat cu

modificabil destinație precisă
Management
Rolul echipei (planificare, Implementare
coordonare, control)

Orientarea evaluării Asupra impactului și Asupra performanței

performanței
 Prima diferență majoră se referă la obiectivul unui proiect în
comparație cu obiectivul unui program. Într-un proiect,
managerul cunoaște rezultatele pe care trebuie să le realizeze; ele
sunt tangibile și pot fi descrise cu ușurință în cuvinte. Se poate
măsura progresul unui proiect, motiv pentru care rezultatele sunt
denumite obiective.

 Domeniul de aplicare este definit vag în cazul programului și se

poate schimba conform capriciilor managerilor în timpul
implementării programului. Pe de altă parte, domeniul de
aplicare al unui proiect este clar trasat și delimitat și nu poate fi
modificat pe durata proiectului.
 Un alt factor diferențiat este durata. Deși proiectele sunt mai
scurte în perioada de timp și de obicei se termină în câteva luni,
programele sunt mai lungi și pot dura până la trei ani.

 Dacă există un proiect sau un program, există întotdeauna riscuri

asociate. Dar, întrucât este mai ușor să se identifice și să se
gestioneze riscurile dintr-un proiect, un manager responsabil cu
un program consideră că este mai dificil să evalueze riscurile
implicate, iar costurile suportate sunt mai mari în caz de eșec al
unui program decât în cazul unui proiect.

 Eșecul în cazul unui program are mai multe ramificații pentru

organizație.
Există o foarte mare varietate de proiecte.
Proiectele sunt de obicei clasificate astfel:

1. După amploarea lor:

 organizațional;
 local (localitate);
 regional (proiectul este realizat pentru mai multe raioane sau
localități);
 național;
 interregional;
 internațional.
2. După domeniul obiectivului și activităților proiectului:

 Proiecte „hard” (infrastructură, managementul deșeurilor, sisteme

de apă și sanitație, turism etc.);
 Proiecte „soft” (culturale, economice, educație ecologică,
științifice/de cercetare, educaționale, de management etc.)
3. După mărimea lor:

 proiecte mici: acest tip de proiecte au termene de maxim un an, au

valori financiare reduse, permit angajările part-time, au cerințe
tehnologice modeste și permit o evaluare directă;
 proiecte medii: au termene cuprinse între doi și trei ani, cu valori
financiare medii, în care sunt permise atât angajările part-time, cât și
full-time, au cerințe tehnologice medii, iar evaluarea lor se realizează
prin raportări periodice;
 proiecte mari: au termene lungi, mai mult de trei-cinci ani, au o valoare
financiara ridicată și permit numai angajări full-time, au cerințe
tehnologice performante, apelează la instrumente şi programe
specifice, iar evaluarea lor se realizează prin raportări de control.
Programele și fondurile UE finanțate din bugetul UE și din NextGenerationEU

Lista de mai jos oferă o imagine de ansamblu a posibilităților de finanțare având ca

sursă cadrul financiar multianual 2021-2027 și NextGenerationEU. Ele sunt prezentate
pe rubrici, pe clustere și pe programe sau fonduri (majoritatea programelor
implementate sub gestiune partajată se numesc „fonduri”).

Rubrica 1: Piața unică, inovare și sectorul digital

Cercetare și inovare Investiții europene Piața unică Spațiu
strategice
Horizon Europe InvestEU Single Market European Space
Programme Programme
Euratom Research an Connecting Europe EU Anti-Fraud
d Training Facility Programme
Programme
ITER Digital Europe Cooperation in the field
Programme of taxation (FISCALIS)
Cooperation in the field
of customs (CUSTOMS)

Dezvoltare regională și
coeziune
European Regional Developme
nt Fund (ERDF)
Cohesion Fund (CF)
Rubrica 2: Coeziune și valori
Redresare și reziliență
Recovery and Resilience Facility
Technical Support Instrument
Investiții în oameni, coeziune
socială și valori
European Social Fund+
Erasmus+

REACT-EU Protection of the Euro Against C European Solidarity Corps

ounterfeiting
Support to the Turkish Cypriot c Union Civil Protection Mechani Justice Programme
ommunity sm (
rescEU)
EU4Health Citizens, Equality, Rights and Va
lues
Programme
Creative Europe
 Rubrica 3: Resurse naturale și mediu
Agricultură și politica maritimă Mediu și politici climatice
European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) Programme
for the Environment and Climate Action (LIFE)
European Agricultural Fund for Rural Developme Just Transition Fund
nt (EAFRD)
European Maritime, Fisheries and Aquaculture F
und

Rubrica 4: Migrație și gestionarea frontierelor

Migrație Gestionarea frontierelor
Asylum, Migration and Integration Fund Integrated Border Management Fund
 Rubrica 5: Securitate și apărare
Securitate Apărare
Internal Security Fund European Defence Fund
Nuclear Decommissioning (Lithuania)
Nuclear Safety and Decommissioning

Rubrica 6: Vecinătate și întreaga lume

Acțiune externă Asistență pentru preaderare
Global Europe: Neighbourhood Pre-Accession Assistance
, Development and International Cooperation
Instrument
Humanitarian Aid
Common Foreign and Security Policy
Overseas Countries and Territories
Greșeli frecvente în elaborarea proiectelor:

1. Nerespectarea condițiilor de eligibilitate și administrative stipulate în

ghidul de finanțare

 Multe proiecte de finanțare sunt respinse încă din prima fază de evaluare
din cauza tratării cu superficialitate a condițiilor de eligibilitate și
administrative.
 Criteriile de eligibilitate ale solicitantului - forma de constituire (ONG,
autoritate publică, microîntreprindere, IMM, întreprindere mare),
vechimea (minim 1-2 ani), profitabilitatea (să fi obținut profit din
exploatare în anul precedent depunerii proiectului), activitatea (codul
CAEN) pentru care se solicită finanțare, reprezentantul legal și lipsa
datoriilor în certificatele de atestare fiscală - trebuie îndeplinite în strictă
concordanță cu specificațiile din ghidurile de finanțare.
 Respectarea condițiilor de eligibilitate ale proiectului, de la modul în
care acesta contribuie la atingerea obiectivelor programului de
finanțare, condițiile cu privire la terenul sau clădirea prevăzute în
proiect la capacitatea operațională (experiența și numărul de persoane
implicat în gestionarea proiectului) și financiară (modul de susținere a
cheltuielilor investiționale și operaționale și valoarea indicatorilor
aferenți), durata de implementare (între 2 – 4 ani de la aprobarea
proiectului) și respectarea condițiilor de punctaj minim obligatoriu
menționate în grilele de evaluare tehnico-financiară.
 Condițiile administrative ale proiectului și solicitantului precum
obținerea și atașarea tuturor avizelor, certificatelor, declarațiilor și
documentelor în formatul, valabilitatea și conținutul solicitate de
programul de finanțare.
2. Analiza superficială a grilei de evaluare tehnică și financiară înainte de
demararea proiectului

 Înainte de demararea unui proiect, mulți solicitanți ignoră sau

acordă prea puțină importanță grilei de evaluare tehnică și financiară a
programului de finanțare care îi poate ajută să estimeze punctajul
minim și maxim pe care proiectul lor l-ar putea obține. Un punctaj mic
va duce, de cele mai multe ori, la neîncadrarea proiectului în lista celor
care vor primi finanțare.

 Auto-evaluarea cu ajutorul grilei de evaluare este una dintre cele mai

importante și eficiente măsuri pe care le poate lua solicitantul pentru a
se asigura că proiectul său are șanse de reușită.
3. Stabilirea unor obiective SMART eronate
 Demararea unui proiect de finanțare fără stabilirea unor obiective
SMART adecvate. Aceasta va influența structura, conținutul, activitățile,
fundamentarea și punctajul acordat de către evaluatori sau rezultatele
implementării proiectului.

4. Activități incomplete, neclare și necorelate cu obiectivele proiectului

 Secțiunea de planificare a activităților este una care generează
numeroase greșeli, precum omiterea unor activități esențiale și
obligatorii (organizarea licitațiilor, achizițiilor, realizarea dosarelor de
plată, cererilor de rambursare, publicitatea și auditul proiectului etc.),
descrierea neclară a acestora și necorelarea unora cu obiectivele
proiectului. Se recomandă o planificare detaliată a activităților, cu o
prezentare clară și o estimare reală a timpului de realizare, într-o
înșiruire logică și în corelare cu obiectivele proiectului.
5. Lipsa detaliilor de fundamentare și prezentare a proiectului

 Numeroși solicitanți nu acordă o atenție ridicată fundamentării

proiectului, tratând cu superficialitate secțiunile din cererea de
finanțare, planul de afaceri, memoriul justificativ sau studiul de
fezabilitate. Aceasta nu este o greșeală care ar putea atrage
neeligibilitatea proiectului, ci una care va influența punctajul acordat
anumitor criterii, înţelegerea proiectului de către evaluatori, și va crea
dificultăți majore în procesul de implementare precum și în atingerea
obiectivelor propuse.
 Pentru evitarea acestei greșeli se recomandă mai multă atenție pentru
cerințele privitoare la realizarea documentațiilor, prin fundamentarea și
prezentarea detaliată a informațiilor conținute în proiect.
6. Greșeli în realizarea bugetului

 Numeroase greșeli se strecoară în etapa de realizare a bugetului

proiectului, cele mai frecvent întâlnite fiind încadrarea greșită a
cheltuielilor în eligibile și neeligibile, nerespectarea plafoanelor pentru
anumite tipuri de cheltuieli, supraevaluarea nejustificată a unor
cheltuieli, aplicarea TVA-ului unor cheltuieli netaxabile, depășirea
limitelor de buget, lipsa bugetării unor cheltuieli necesare
implementării proiectului și erori în calcularea liniilor de buget.
Solicitantul ar trebui să acorde o atenție ridicată realizării bugetului,
fiind una dintre primele sarcini ale acestuia.
7. Lipsa unei analize a modului de obținere și utilizare a surselor de
finanțare

 Lipsa unei analize fundamentate a modului de obținere a finanțării

pentru contribuția proprie a solicitantului, menționarea unor surse de
finanțare neverificate în prealabil și inexistența unui plan de utilizare a
surselor de finanțare în implementarea proiectului (trebuie ținut cont
de faptul că finanțarea nerambursabilă se decontează după realizarea
cheltuielii de către beneficiar). Pentru a evita aceste greșeli solicitantul
ar trebui să își identifice clar sursele proprii de finanțare, să aibă o
discuție cu banca pentru a afla condițiile și valoarea maximă a finanțării
pe care o poate primi și să își planifice realist modul de utilizare eficient
a surselor de finanțare. De multe ori această greșeală duce la
imposibilitatea demarării sau finalizării implementării proiectelor.
8. Realizarea unor previziuni financiare nerealiste

 Realizarea unor previziuni nerealiste privind veniturile și cheltuielile

generate de un proiect, calculul unui cash-flow eronat și obținerea
unor indicatori supraestimați pot cauza grave probleme de
sustenabilitate și profitabilitate ale unui proiect, putând pune
solicitantul în situația de a fi nevoit să returneze banii primiți deoarece
nu și-a atins rezultatele previzionate. Pornind de la această posibilitate,
solicitantul ar trebui să trateze cu toată atenția această secțiune,
respectând pașii și criteriile specifice.
9. Durata de implementare nerealistă

 Estimarea nerealistă a duratei de implementare apare la numeroase

proiecte aflate în implementare, cauzată în special de o planificare
nerealistă a activităților, de neluarea în calcul a unor perioade de
rezervă, de lipsa surselor de finanțare necesare demarării proiectului,
de necunoașterea exactă a procedurilor de achiziții publice și a
duratelor de realizare a acestora. Pentru a evita această greșeală, în
faza de planificare, solicitantul ar trebui să calculeze durata de
implementare plecând de la activitățile proiectului și de la intervale de
timp realiste de realizare a acestora, nu de la premisa „în cât timp aș
vrea să realizez proiectul”.
10. Acordarea unei atenții reduse elementelor de achiziții publice, ajutor
de stat, informare și publicitate

 Complexitatea procedurilor cu privire la achizițiile publice, a

activităților de informare și publicitate aferente perioadelor de
implementare și post-implementare, a noțiunii de ajutor de stat,
generează numeroase greșeli care pot determina nedecontarea unor
cheltuieli, refuzarea proiectului sau solicitarea realizării unor modificări
în documentațiile de solicitare a finanțării sau în dosarele de
rambursare.
 Pentru evitarea acestor greșeli se recomandă citirea în prealabil a OG
34/2006 cu privire la achizițiile publice, respectarea cu strictețe a
cerințelor din ghidurile de finanțare cu privire la informarea și
publicitatea proiectului și verificarea dacă proiectul intră sub incidența
ajutorului de stat.
Nereguli și fraude întâlnite în proiecte

 DIFERENŢA ÎNTRE NEREGULĂ, FRAUDĂ ŞI SUSPICIUNEA DE FRAUDĂ

 Neregula este comisă neintenționat.

 Frauda este o neregulă comisă intenționat.

 Suspiciunea de fraudă conţine un element subiectiv de la început.

Ca să fie suspiciune de fraudă trebuie să existe o referire de aducere
la cunoștință la parchet sau să existe un proces în instanță pe rol.
 Suspiciunea de fraudă devine fraudă numai după ce curtea de
justiție dă sentința.
 Neregulă: orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în
raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu
prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza
acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau o inacțiune a
beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor
europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul
UE/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice
naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

 Fraudă: act de înșelăciune comis pentru a obține câștiguri personale

sau pentru a cauza o pierdere unei alte părți

 Corecție financiară: măsură administrativă luată de autoritățile

competente care constau în excluderea de la finanțarea din fonduri
europene și/sau fonduri publice naționale a cheltuielilor pentru care a
fost constatată o neregulă;
Prevenirea incidenței suspiciunilor de fraudă:

În privința fraudelor în contractele de achiziții publice există 16 sisteme de

fraudare comune prevăzute în Ghidul COCOF, respectiv în HG nr.
875/2011:

 Corupție – mită și comisioane ilegale  Fragmentarea achizițiilor

 Nedeclararea conflictelor de interese
 Practici de cooperare secretă
(depunerea de oferte de curtoazie,
abținerea de la participare, rotația
ofertelor, împărțirea piețelor)
 Oferte discrepante
 Manipularea specificațiilor
 Divulgarea datelor referitoare la licitații
 Manipularea ofertelor
 Atribuiri nejustificate unui singur
ofertant
 Combinarea contractelor
 Stabilirea incorectă a costurilor
 Manipularea prețurilor
 Neîndeplinirea specificațiilor
contractului
 Facturi false, duble sau cu prețuri
excesive
 Furnizori de servicii fictivi
 Substituția produsului
Pentru a evita situațiile în care autoritățile cu competențe de control
formulează suspiciuni de fraudă, beneficiarii trebuie să evite oricare
dintre practicile de mai jos care se constituie în indicatori de fraudă,
conform prevederilor HG nr. 875/2011:

 Corupție – mită și comisioane ilegale:

Indicatori:
• Tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un
responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp.
 Nedeclararea conflictelor de interese:
Indicatori:
• Favorizarea inexplicabilă sau în mod excepțional a unui anumit
contractant sau vânzător;
• Acceptarea continuă a unor lucrări la prețuri ridicate și de calitate
scăzută;
• Responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează
declarația privind conflictele de interese;
• Responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităților
legate de contractul în cauză și preluarea altor atribuții similare;
• Responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă.
 Practici de cooperare secretă:
Indicatori:
• Oferta câștigătoare are un preț prea mare în raport cu estimările de costuri,
listele de prețuri publicate, lucrările sau serviciile similare sau mediile la
nivel de industrie și prețurile de piață corecte;
• Toți ofertanții mențin prețuri ridicate;
• Prețul ofertelor scade atunci când la licitație se alătură un ofertant nou;
• Rotația ofertanților câștigători în funcție de regiune, tip de activitate, tip de
lucrări;
• Ofertanții respinși sunt angajați ca subcontractanți;
• Configurație anormală a ofertelor (ex: oferte separate de procentaje
exacte, oferta câștigătoare este cu puțin sub pragul de preț acceptat, se
încadrează exact în bugetul alocat, este prea mare, diferența este excesivă,
sumele sunt rotunjite, incomplete etc.)
• Legături aparente între ofertanți, cum ar fi adrese, angajați sau numere
de telefon comune;
• În oferta contractantului sunt incluși subcontractanți aflați în
competiție pentru contractul principal;
• Contractanții calificați se abțin de la depunerea unei oferte și devin
subcontractanți, sau ofertantul cu cel mai scăzut preț se retrage și
devine subcontractant;
• Unele societăți licitează întotdeauna una împotriva celeilalte, în timp ce
altele nu o fac niciodată;
• Ofertanții respinși nu pot fi localizați pe internet sau în
nomenclatoarele de societăți, nu au adrese (sunt societăți fictive).
 Oferte discrepante:
Indicatori:
• Oferta pentru anumite activități pare a fi scăzută;
• După atribuirea contractului au loc modificări sau eliminări ale
cerințelor privind activitățile;
• Activitățile pentru care se primesc oferte sunt diferite față de
contractul propriu-zis;
• Ofertantul are legături apropiate cu personalul responsabil cu
achizițiile sau a participat la redactarea specificațiilor.
 Manipularea specificațiilor
Indicatori:
• Doar un singur ofertant sau foarte puțini ofertanți răspund la cererile de oferte;
• Există similitudini între specificații și produsele sau serviciile contractantului
câștigător;
• Se primesc reclamații din partea celorlalți ofertanți;
• Specificațiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în
cazul cererilor de ofertă anterioare;
• Specificații neobișnuite sau nerezonabile;
• Acordarea unui număr ridicat de contracte unui singur furnizor;
• Socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea și
ofertanți pe durata procedurii de atribuire;
• Cumpărătorul definește un articol folosind denumirea uni mărci comerciale în locul
unei descrieri generice fără să folosească sintagma “sau echivalent” sau fără să se
justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilități tehnice;
 Divulgarea datelor referitoare la licitații:
Indicatori:
• Metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea
nejustificată a termenelor legale;
• Oferta câștigătoare are un preț cu foarte puțin mai scăzut decât
următoarea ofertă cu preț scăzut;
• Unele oferte sunt deschise în avans;
• Sunt acceptate oferte care depășesc termenul – limită;
• Ofertantul care depune oferta după expirarea termenului este
câștigător;
• Toate ofertele sunt respinse, iar contractul este re-licitat;
• Ofertantul câștigător comunică în privat cu personalul însărcinat cu
contractarea (e-mail sau alte mijloace) în timpul perioadei de atribuire.
 Manipularea ofertelor:
Indicatori:
• Reclamații din partea ofertanților;
• Metode de control deficiente și proceduri de licitație inadecvate;
• Indicii privind modificarea ofertelor după recepție;
• Anularea unor oferte pe motivul unor erori;
• Un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;
• Activitatea nu este re-licitată, deși numărul ofertelor primite a fost
inferior minimului necesar.
 Atribuiri nejustificate unui singur ofertant:
Indicatori:
• Atribuiri în favoarea unui singur ofertant la prețuri superioare sau puțin
inferioare plafoanelor de atribuire concurențială;
• Achiziții publice desfășurate anterior în condiții concurențiale au
devenit neconcurențiale;
• Fragmentarea achizițiilor, pentru a evita plafonul de ofertare
concurențială;
• Cererea de ofertă este transmisă unui singur furnizor de servicii.
 Fragmentarea achizițiilor:
Indicatori:
• Două sau mai multe achiziții consecutive și asemănătoare de la același
contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurențială
sau sub limita de la care se efectuează investigații de către cadrele de
conducere;
• Separarea nejustificată a achizițiilor, de exemplu contracte separate
pentru manoperă și materiale, fiecare având o valoare inferioară
plafoanelor de ofertare;
• Achiziții consecutive în valori situate imediat sub plafoane.
 Combinarea contractelor:
Indicatori:
• Facturi similare prezentate pentru activități sau contracte diferite;
• Contractantul facturează mai mult de o activitate pentru aceeași perioadă de timp.

 Stabilirea incorectă a costurilor:

Indicatori:
• Sume excesive sau neobișnuite percepute pentru forța de muncă;
• Sumele percepute pentru forța de muncă nu sunt reflectate de evoluția lucrărilor
prevăzute de contract;
• Modificări evidente ale fișelor de pontaj;
• Nu se găsesc fișele de pontaj;
• Pentru aceleași costuri ale materialelor se percep sume în mai multe contracte;
• Costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.
 Manipularea prețurilor:
Indicatori:
• Contractantul refuză/amână sau nu poate furniza documente justificative privind
costurile;
• Contractantul furnizează documente incorecte sau incomplete;
• Informațiile privind prețul nu mai sunt valabile;
• Prețuri ridicate comparativ cu contracte similare, liste de prețuri sau medii la nivel
de industrie.

 Neîndeplinirea specificațiilor contractului:

Indicatori:
• Discrepanțe între rezultatele testelor și inspecțiilor, pe de o parte, și clauzele și
specificațiile contractului, pe de altă parte;
• Absența certificatelor sau a documentelor de testare/inspecție;
• Calitate inferioară, activitate nesatisfăcătoare și număr mare de reclamații.
 Facturi false, duble sau cu prețuri excesive
Indicatori:
• Mărfuri sau servicii facturate nu se află în inventar sau nu pot fi localizate;
• Nu există confirmări de primire a unor bunuri sau servicii facturate;
• Comenzile de achiziție pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau
suspecte;
• Registrele contractantului nu indică finalizarea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor
necesare;
• Prețurile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depășesc sau nu
corespund cu prevederile contractuale, comanda de achiziție, fișele de magazie,
inventarul sau rapoartele de producție;
• Facturi multiple cu sumă, număr, date identice;
• Subcontracte în cascadă;
• Plăți în numerar;
• Plata către societăți off-shore.
 Furnizori de servicii fictivi:
Indicatori:
• Furnizorul de servicii nu poate fi găsit în nomenclatoarele de
societăți, pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google sau al
altor motoare de căutare;
• Adresa furnizorului de servicii nu poate fi găsită;
• Adresa sau numărului de telefon ale furnizorului de servicii sunt
incorecte;
• Este folosită o societate off-shore.
 Substituția produsului:
Indicatori:
• Ambalaje neobișnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma diferă de norme;
• Discrepanța între aspectul așteptat și cel real;
• Numerele de identificare a produsului diferă de numerele publicate sau de cele de
catalog ori de sistemul de numerotare;
• Număr de defecțiuni înregistrat în cadrul testelor sau în utilizare peste medie, înlocuiri
anticipate ori costuri ridicate de întreținere și de reparație;
• Certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;
• Diferențe semnificative între costurile estimate și cele reale ale materialelor;
• Contractantul nu a respectat graficul lucrărilor, dar recuperează întârzierile cu
rapiditate;
• Numere de serie atipice sau șterse: numerele de serie nu corespund sistemului de
numerotare al produsului autentic;
• Numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor
din ordinul de achiziție.
Principalele instituții cu atribuții de control:

 Autoritățile de Management
 Autoritatea de Certificare și Plată – Ministerul Finanțelor Publice
 Autoritatea de Audit
 Departamentul pentru Luptă Antifraudă
 Direcția Națională Anticorupție
 DG OLAF – Oficiul European de Luptă Anti-fraudă
 Proiect evaluare
Proiect de dezvoltare a unei afaceri care să cuprindă:
 Descrierea afacerii
 Motivație și obiective
 Analiza SWOT
 Sursa fondurilor necesare
 Buget

 6 pagini (Word/PDF)
 Nota maximă se va lua doar cu prezență fizică și susținerea proiectului, în
sesiune (29 ian.- 18 febr. 2024)
 Termen limită de încărcare proiect în platformă: Luni, 22 Ianuarie, ora 23.59