Cap.....

CALCULUL STAŢIEI DE POMPARE DE ALIMENTARE (SPA)

.

I. BREVIAR CALCUL

Alegerea tipului de pompă din care decurg instalaţiile necesare şi modul cum trebuie
asamblată în staţia de pompare, se face în funcţie de debitul de apă care trebuie ridicat (Q) şi
de înălţimea totală de pompare (Ht).

1. Debitul de apa (Q) - se stabileste in raport cu dinamica cerintei fiecaruia din

helesteele amenajarii , asa cum rezulta din graficul debitelor statiei de pompare ( GDSP).

2.Înălţimea totală de pompare (înălţimea manometrică) (Ht) (fig....)

Înălţimea manometrică se calculează cu relaţia:

, (m)
 Hg este înălţimea geodezică care se calculează prin diferenţa de nivel dintre cota
minimă a apei din bazinul de aspiraţie şi cota cea mai mare a axului conductei de
refulare. Înălţimea geodezică se compune la rândul ei din înălţimea de aspiraţie
(Ha) şi înălţimea de refulare (Hr).

o Ha este diferenţa de nivel dintre luciul minim al apei din sursă şi axul
pompei;
o Hr rezultă din diferenţa de nivel dintre axul pompei şi punctul cel mai
ridicat de pe axul conductei de refulare.
 Hf este înălţimea necesară învingerii rezistenţei datorită frecării.
, în m
o L – lungimea conductei, în m;
o v – viteza apei în conductă (pe conducta de aspiraţie v este de 1-1.5 m/s, iar
pe conducta de refulare v este de 1.5-2.5 m/s);
o d – diametrul conductei, în m;
o g – acceleraţia gravitaţională, 9.81 m/s2;
o  - coeficient în funcţie de diametrul conductei (d) şi coeficientul de
rugozitate (n).
, (m)
o Q – debitul de apă care trebuie ridicat, în mc/s
o v – viteza apei în conductă, în m/s.
o coeficientul de rugozitate n are valori în funcţie de materialul din care este
construită conducta şi are valorile:
 la conducte din fontă, n = 0.011
 la conducte din oţel şi azbociment, n = 0.012
 la conducte din tablă sudată, n = 0.013
 la conducte din fontă, erodate, n = 0.015
Valorile pentru  în funcţie de cele două elemente (d şi n) sunt date în tabelul 6-1
Tabelul 0-1 – Valorile lui  în funcţie de d şi n
d n=0.011 n=0.012 n=0.013 n=0.014 n=0.015
 (mm)
200 0.021 0.026 0.033 0.039 0.050
300 0.019 0.024 0.029 0.035 0.044
400 0.017 0.022 0.026 0.033 0.039
500 0.016 0.020 0.025 0.030 0.036
600 0.016 0.019 0.024 0.028 0.034
700 0.015 0.019 0.023 0.027 0.032
800 0.015 0.018 0.022 0.026 0.031
900 0.014 0.017 0.021 0.025 0.029
1000 0.013 0.017 0.020 0.023 0.028

 Hrl este înălţimea necesară învingerii rezistenţelor locale (la coturi, robinete,
reducţii);

, (m), în care:
o K este coeficient de rezistenţă (tabelul 6-2);

Tabelul 0-2 – Valorile coeficientului de rezistenţă K

Piesa care provoacă rezistenţa locală K
Intrare în conductă cu muchii ascuţite 0.50
Intrare în conductă cu racordare 0.20
Cot brusc de 90 1.20
Cot curb de 90 cu raza mică 1.10
Cot curb de 90 cu raza mare 0.50
Cot de 60 0.50
Cot de 45 0.35
Cot de 30 0.20
Ieşire din conductă sub nivelul apei 1.00
Robinet vană deschisă 0.10
Reducţie 0.25
Lărgire 0.25
Intrare prevăzută cu plasă şi supapă 5-10
Teu 1.5

Calculul pierderilor de sarcină se face separat pentru conducta de aspiraţie şi de

refulare, având în vedere că la fiecare dintre ele diferă valorile pentru viteză, diametru,
lungime, coeficient de rugozitate.
Cunoscând debitul de apă care trebuie ridicat şi înălţimea totală de ridicare, se poate
alege tipul de pompă, folosind cataloagele existente (Anexa 8).

3.Puterea în axul pompei pentru ridicarea debitului la înălţimea manometrică se

determină cu relaţia:
(kW), în care:
  PkW este puterea exprimată în kW;
  este greutatea specifică a apei (1000 când debitul este exprimat în mc/s şi 1 când
debitul este dat în l/s);
 p este coeficientul de randament al pompei (0.85 - 0.90).

4, Puterea efectivă a agregatului

(kW)
în care: m este coeficient de randament al motorului (0.8 - 0.9).

II. STABILIREA PARAMETRILOR FUNCTIONALI POMPE

1.Date initiale de calcul

I.1. Debitul tehnologic: Q = 0.30 mc/s

I.2. Inaltimea geodezica de aspiratie: Ha = 4 m
I.3. Inaltimea geodezica de refulare: Hr = 7m
I.4. Inaltimea geodezica totala: H = 11 m
I.5. Lungimea conductei de aspiratie: 10 m
I.6. Lungimea conductei de refulare: 15 m
I.7. Viteza apei in conducta de aspiratie: Va = 1,3 m/s
I.8. Viteza apei in conducta de refulare : Vr = 2,0 m/s

2. Alegerea tipului de pompă

Din catalogul de pompe se alege pompa de tip Siret 400 cu următoarele caracteristici:
turaţia 1450 ture/minut, diametrul ştuţului de aspiraţie 400 mm, diametrul ştuţului de refulare
300 mm, Q de 1250 mc/h şi Ht de 20 m. Pentru a verifica dacă pompa aleasă corespunde nu
numai debitului de ridicat dar şi înălţimii totale de pompare (manometrică), se calculează, în
funcţie de înălţimea geodezică cunoscută şi lungimile conductelor, pierderile de sarcină.

3. Stabilirea înălţimii totale de ridicare (Ht)

(m)
 Figura 0-1 – Elementele unei staţii de pompar

Hr
8
4

H lărgire

reducţie 90 1
2
5 Pompa
Motorul
Conducta de aspiraţie
Ha 90 Conducta de refulare
Dispozitivul de amorsare
Sorbul
Bazin de aspiraţie
3 9 Bazin de refulare
7 Fundaţia agregatului
1

6
 3.1 Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de aspiraţie
 Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecării, Hfa:

m pentru că ştuţul de aspiraţie are diametrul

de 400 mm, se montează o reducţie la 400 mm.
n=0.011
Din tabelul 6-1 se determină valoarea coeficientului , în funcţie de d şi n, 0.016.

 Stabilirea pierderilor de sarcină datorită rezistenţelor locale

K1.1+1.1+0.352.55

 Pierderile totale pe conducta de aspiraţie sunt 0.027+0.2200.247 m

3.2. Calculul pierderilor de sarcină pe conducta de refulare

 Stabilirea pierderilor de sarcină datorită frecării, Hfr:

m pentru că ştuţul de refulare are diametrul de

300 mm, se montează o largire la 500 mm.

 Stabilirea pierderilor de sarcină datorită rezistenţelor locale

K0.25+1.1+2x0.201.75

 Pierderile totale pe conducta de refulare sunt 0.130+0.3570.487 m

3.3.Înălţimea totală de ridicare

Ht 20+0.247+0.48720.737m

4.Puterea în axul pompei

5. Puterea efectiva a agregatului

(kW)