HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

10. HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

10.1. Fundamentarea teoretică

În albiile deschise naturale şi artificiale (canale), viteza medie a întregii

secţiuni pline rezultă din mulţimea de viteze punctuale distribuite în tot cuprinsul
secţiunii.
Pentru măsurarea vitezei locale în cursurile de apă de suprafaţă se pot folosi :
flotorul, batometrul-tahimetru, tubul Pitot, sisteme laser şi morişca hidrometrică.
Aparatul cel mai utilizat, în prezent, pentru măsurarea vitezelor locale în râuri,
este morişca hidrometrică, datorită preciziei şi comodităţii în utilizare. Se pot folosi
mai multe tipuri de morişti. Schema principală a unei morişti normale este redată mai
jos. Părţile componente ale unei morişti hidrometrice sunt: rotorul (elicea), corpul,
coada de dirijare şi dispozitivul de semnalizare şi înregistrare (figura 10.1).
Aparatul este astfel conceput încât la o singură rotaţie a axului său, elicea să
se învârtească de N ori; odată cu axul se roteşte o singură dată şi rotiţa dinţată a
dispozitivului de semnalizare, angrenată printr-un ghivent elicoidal, care prin cuiul de
contact restabileşte în circuit curentul electric alimentat din baterii. În acest mod, de
fiecare dată a contactului se produce semnalul care poate fi acustic (sonerie electrică)
sau optic (bec).

Figura 10.1 Schema constructivă a moriştii hidrometrice

a) schema de detaliu; b) schema de ansamblu

155
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

Aparatul introdus în curentul de apă transformă prin intermediul elicei, viteza

orizontală a firelor de curent în viteză de rotaţie. Între viteza locală v a apei şi
numărul de rotaţii n al elicei în unitatea de timp, există o relaţie liniară, care prin
tararea moriştii în condiţii speciale de laborator, este dată sub forma:

v=a +nb (10.1)

unde a şi b sunt două constante ale aparatului.

Dacă într-un punct al curentului s-au înregistrat S semnale în timpul

cronometrat T, atunci turaţia n din ecuaţia anterioară este dată de formula :

N ( S  1)
n [rot/sec] (10.2)
T

De exemplu, în patru minute şi 30 de secunde înregistrate pe cronometru,

soneria a dat 15 semnale la fiecare N=20 rotaţii; din relaţia anterioară se obţine
turaţia:

20(15  1) 280
n   1,35 rot/sec
4  60  30 270

Pentru a se obţine o valoare medie a turaţiei (vitezei), timpul T nu va fi mai

mic de 60 secunde.
Moriştile normale pot înregistra viteze de 0,05÷4,0 m/s, montând una sau
alta din cele două elice ale aparatului, dupa instrucţiunile furnizate de constructor.
Indiferent de tip, moriştile hidrometrice pot fi cu tijă sau suspendate. Utilizarea
moriştilor cu tijă se face până la adâncimi ale apei de 3,5 m, iar pentru adâncimi
mai mari se folosesc morişti suspendate. Pentru albii accesibile cu o barcă sau de pe
o punte, se recurge la morişca cu tijă care se introduce în apă vertical. Când accesul
se realizează pe bacuri, vase sau poduri, morişca se suspendă de un cablu, iar pentru
măsurători sistematice de lungă durată se construiesc teleferice cu cabină.
Măsurarea vitezelor locale se face pe câteva verticale într-o secţiune
transversală a curentului de apă. Numărul verticalelor se considera în funcţie de
lăţimea albiei, recomandându-se: cinci verticale pentru lăţimi sub 100 metri, şapte
pentru 100÷300 m, nouă pentru 300÷600 m etc. [Giurma I., ş.a.,1980].
În ceea ce priveşte numărul şi poziţia punctelor pe o verticală, în mod curent,
se fac măsurători în cinci puncte pentru care se indică poziţiile: la suprafaţa
curentului, la 0,2h la 0,6h la 0,8 h şi în apropierea fundului albiei. Datele
obţinute permit determinarea vitezei medii pe verticală prin metode analitice sau
grafo-analitice [Diaconu C., 1999].
156
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

Relaţiile de calcul pentru obţinerea vitezelor medii pe verticală sunt date în

tabelul 10.1.
Tabelul 10.1 Calculul vitezelor medii pe verticale
Adâncimea Formula vitezei medii
Punctul standard
[cm] [m/s]
< 15 cm - -
15÷20 cm 0,6 h vm  v0,6 h
vs  v f
20÷40 cm s, f vm 
2
v0, 2 h  2v0,6 h  v0,8h
40÷80 cm 0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h vm 
4
vs  3v0, 2 h  3v0,6 h  2v0,8h  v f
> 80 cm s ; 0,2h ; 0,6 h ; 0,8 h ; f vm 
10

10.2. Exemple de calcul

La un post hidrometric trebuie efectuată o măsurătoare de debit.
Determinarea debitului trebuie precedată de o măsurătoare de viteze cu ajutorul
moriştii hidrometrice.
Datele privind profilul transversal al albiei se prezintă în tabelul 10.2.

Tabelul 10.2 Elemente ale secţiunii transversale a râului

Verticale MS I II III IV V VI VII MD
Distanţe
între 2 4 5 6 5 3 2 2
verticale [m]
Adâncimea
în dreptul
verticalei
0 0,25 0,54 0,72 0,90 0,94 0,84 0,38 0
[m]

Vitezele măsurate în secţiunea transversală în verticalele stabilite sunt

date în tabelul 10.3.
Tabelul 10.3 Vitezele măsurate în verticale
Verticala Adâncimea Vitezele măsurate în puncte pe verticalele secţiunii [m/s]
h [m] s 0,2 h 0,6 h 0,8 h f
I 0,25 0,40 - - - 0,28
II 0,54 - 0,89 0,74 0,65 -
III 0,72 - 0,95 0,90 0,80 -
IV 0,90 1,00 1,05 0,98 0,85 0,70
V 0,94 1,08 1,15 1,05 0,90 0,66
VI 0,84 0,84 0,90 0,79 0,67 0,49
VII 0,38 - 0,50 0,45 0,40 -

157
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

10.2.1. Calculul vitezelor medii pentru fiecare verticală

În funcţie de adâncimea în dreptul fiecărei verticale şi utilizând formulele
din tabelul 10.1 se obţin următoarele valori pentru vitezele medii de pe verticale:

0,40  0,28
vm   0,34 m/s
I
(10.3)
2
0,89  2  0,74  0,65
vm   0,75 m/s
II
(10.4)
4
0,95  2  0,90  0,80
  0,88 m/s
III
vm (10.5)
4
1,0  3 1,05  3  0,98  2  0,85  0,70
  0,949 m/s
IV
vm (10.6)
10
1,08  3 1,15  3 1,05  2  0,90  0,66
vm   1,014 m/s
V
(10.7)
10
0,84  3  0,90  3  0,79  2  0,67  0,49
vm   0,764 m/s
VI
(10.8)
10
0,50  2  0,45  0,40
  0,45 m/s
VII
vm (10.9)
4
10.2.2. Calculul suprafeţelor medii situate între verticale şi a
suprafeţei totale a secţiunii udate

Pentru calculul acestor suprafeţe se întocmeşte un profil transversal al

secţiunii analizate utilizând datele din tabelul 10.2.
Suprafeţele parţiale cuprinse între verticalele secţiunii, se determină cu
ajutorul acestui profil transversal utilizând formule geometrice pentru arii şi
anume:
AMS I  0,25  2  0,5  0,25 m 2 (10.10)

0,25  0,54
AI II  4  1,58 m 2 (10.11)
2
0,54  0,72
AII III  5  3,20 m 2 (10.12)
2

158
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

0,72  0,90
AIII IV  6  4,86 m 2 (10.13)
2

h [m]

0,25

0,50

0,75

1,00

1,25

Număr punct
(verticala) MS I II III IV V VI VII MD
Adâncimea [m] 0 0,25 0,54 0,72 0,90 0,94 0,84 0,38 0
Distanţe parţiale
2 4 5 6 5 3 2 2
dintre verticale [m]
Distanţe cumulate
0 2 6 11 17 22 25 27 29
dintre verticale [m]

Figura 10.2 Profilul transversal al albiei

0,90  0,94
AIV V  5  4,60 m 2 (10.14)
2

0,94  0,84
AV VI  3  2,67 m 2 (10.15)
2

0,84  0,38
AVI VII  2  1,22 m 2 (10.16)
2

1
AVII MD  2  0,38  0,38 m 2 (10.17)
2

ATOTALA   Ai  j  0,25  1,58  3,20  4,86  460  2,67  1,22,38  18,86 m 2 (10.18)

159
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

10.2.3. Trasarea hodografului vitezelor

Pentru secţiunea transversală analizată se poate trasa un grafic al evoluţiei

vitezelor pe fiecare verticală, adică hodograful vitezelor (figura 10.3).

h [m]

0,25

0,50

0,75

1,00

1,25

Număr punct
MS I II III IV V VI VII MD
(verticala)
Adâncimea [m] 0 0,25 0,54 0,72 0,90 0,94 0,84 0,38 0
Distanţe parţiale
dintre verticale 2 4 5 6 5 3 2 2
[m]
Distanţe
cumulate dintre 0 2 6 11 17 22 25 27 29
verticale [m]

Figura 10.3 Hodograful vitezelor ( scara vitezelor este = 1 m/s)

10.2.4. Calculul debitelor parţiale care se scurg între verticale

Debitele parţiale dintre verticale se obţin înmulţind suprafeţele dintre

aceste verticale cu viteza medie pe acea porţiune din secţiune.

0,34
QMS  I  AMS  I  v MS
med
 I  0,25   0,0425 m 3 / s (10.19)
2
0,34  0,75
QI  II  AI  II  v Imed
 II  1,58   0,8611 m 3 / s (10.20)
2
0,75  0,88
QII  III  AII  III  v IImed
 III  3,20   2,608 m 3 / s (10.21)
2

160
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

0,88  0,949
QIII  IV  AIII  IV  v IIImed IV  4,86   4,444 m 3 / s (10.22)
2
0,949  1,014
QIV V  AIV V  v IVmedV  4,60   4,519 m 3 / s (10.23)
2
1,014  0,764
QV VI  AV VI  vVmed
VI  2,67   2,373 m 3 / s (10.24)
2
0,764  0,45
QVI VII  AVI VII  vVImedVII  1,22   0,74 m 3 / s (10.25)
2
0,45
QVII  MD  AVII  MD  vVII
med
 MD  0,38   0,0855 m 3 / s (10.26)
2
QTOTAL   Qi  j  15,6731 m 3 / s (10.27)

10.2.5. Calculul vitezei medii pe secţiune

Această viteză se poate determina raportând debitul total scurs la

suprafaţa totală a secţiunii, adică:

QTOTAL 15,6731
vmed    0,831 m/s (10.28)
ATOTALA 18,86

10.2.6. Calculul debitului total prin procedeul debitelor pe unitatea de

lăţime de râu

Pe fiecare verticală din secţiune se poate calcula debitul pe unitatea de

lăţime cu formula:

i
vmed  h i 1  m/s  m  m  2
qi   vmed
i
 hi  m   m / s (10.29)
1

Astfel pentru datele din tabelul 10.3 se obţine:

q I  vmed
I
 hI  0,34  0,25  0,085 m 2 / s (10.30)

q II  vmed
II
 hII  0,75  0,54  0,405 m 2 / s (10.31)
161
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

qIII  vmed
III
 hIII  0,88  0,72  0,6336 m2 / s (10.32)

q IV  vmed
IV
 hIV  0,949  0,90  0,8541 m 2 / s (10.33)

qV  vmed
V
 hV  1,014  0,94  0,9531 m 2 / s (10.34)

qVI  vmed
VI
 hVI  0,764  0,84  0,641 m 2 / s (10.35)

qVII  vmed
VII
 hVII  0,45  0,38  0,171 m 2 / s (10.36)

Cu valorile astfel obţinute se poate trasa curba debitelor unitare pe lăţime

a râului (figura 10.4). Din punct de vedere fizic suprafaţa acestui grafic reprezintă
debitul total. Ca atare debitele parţiale sunt egale cu suprafeţele cuprinse între
verticalele corespunzătoare.
Rezultă:

0,085  2  m2 3 
QMS  I   0,085 m3 / s ;  s m  m / s (10.37)
2  
0,085  0,405
QI II  4  0,98 m3 / s (10.38)
2
0,405  0,6336
QII III  5  2,5965 m3 / s (10.39)
2
0,6336  0,8541
QIII  IV  6  4,4631 m 3 / s (10.40)
2
0,8541  0,9531
QIV V  5  4,518 m3 / s (10.41)
2
0,9531  0,641
QV VI  3  2,39115 m 3 / s (10.42)
2
0,641  0,171
QVI VII  2  0,812 m 3 / s (10.43)
2
0,171  2
QVII  MD   0,171 m 3 / s (10.44)
2
QTOTAL   Qi  j  16,01675 m 3 / s (10.45)

162
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

q [m2/s]

1,00

0,80

0,60

0,40

0,20

Număr punct
MS I II III IV V VI VII MD
(verticala)
Adâncimea [m] 0 0,25 0,54 0,72 0,90 0,94 0,84 0,38 0
Debit unitar
[m2/s]
0 0,085 0,405 0,6336 0,8541 0,9531 0,641 0,171 0
Distanţe parţiale
dintre verticale 2 4 5 6 5 3 2 2
[m]
Distanţe
cumulate dintre 0 2 6 11 17 22 25 27 29
verticale [m]

Figura 10. 4 Curba debitelor unitare

Între cele două procedee se înregistrează diferenţe şi de aceea se calculează

eroarea cu următoarea formulă:

I
QTOTAL  QTOTAL
II
16,01675  15,6731
 II
100%  100  2,145% (10.46)
QTOTAL 16,01675

10.3. Calculul debitului în perioada de ape mari

Pentru perioadele cu ape mari se poate utiliza formula lui Chézy:

1
Q  AC RI  A  R 2 / 3 I 1 / 2 (10.47)
n
unde:
n este rugozitatea albiei; A, aria secţiunii transversale; I, panta suprafeţei apei;
R, raza hidraulică.

Raza hidraulică se calculează utilizând formula R=A/P, unde P este

perimetrul udat.
163
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

Formula lui Chézy se aplică pentru albia minoră şi albia majoră determinate,
astfel încât caracteristicile morfologice şi hidraulice ale albiei să fie asemănătoare.
Nivelul apei la viitură, HV este prezentat în figura 10.5:

HV = H0 + H (10.48)

Hv[m]
0,50

H0
0,25

0,50

H1
0,75

1,00
Albia Albia
1,25 majoră majoră
stângă Albia minoră dreaptă
Punct
MS I II III IV V VI VII MD
Adâncimea
apei 0 0,25 0,54 0,72 0,90 0,94 0,84 0,38 0
[m]
Distanţe
cumulate 15 2 4 5 6 5 3 2 2 40
[m]

Figura 10.5. Secţiunea transversală cu albia minoră şi majoră

10.3.1. Calculul debitelor scurse prin albia minoră în timpul apelor mari
Delimitarea albiei minore se face de la nivelul H0 după cum este prezentat în
figura 10.5. S-a considerat panta râului de 0,5 ‰. Rugozitatea albiei s-a considerat în
albia majoră stângă de 0,076 şi în albia majoră dreaptă 0,105.
Elementele care intră în formula lui Chézy sunt următoarele:
 perimetrul udat calculat aplicând teorema lui Pitagora (între două verticale
succesive), cunoscând adâncimile apei pe cele 6 verticale şi distanţele dintre verticale.

Pm  2 2  0,252  4 2  0,29 2  52  0,182  6 2  0,182 

(10.49)
 52  0,04 2  32  0,10 2  2 2  0,50 2  4 2  0,382  31,1133 m

164
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

 raza hidraulică la nivelul apei H0

Am 18,86
Rm    0,606 m (10.50)
Pm 31,1133

 rugozitatea albiei minore calculată din formula lui Chézy

Am  Rm  I 1/ 2 18,86  0,606 2 / 3  5  10 4
2/3
n   0,01926 (10.51)
Q 15,6731

 aria albiei minore Av la ape mari

Av =Am + H x B = 18,86 + 0,56 x 29 = 35,1 m2 (10.52)

 raza hidraulică Rv a albiei minore pentru nivelul apei HV

Av 35,10
Rv    1,128 m (10.53)
Pm 31,1133

 debitul scurs prin albia minoră Qm, conform formulei lui Chézy

1 1
Qm  I  35,1  1,1282 / 3  5  10 4  44,158 3
2/3
Av Rv m /s (10.54)
n 0,01926

10.3.2. Calculul debitelor scurse prin albia majoră stângă

 aria secţiunii de scurgere

H 0,56
Ast Lst  150  42 m
2
(10.55)
2 2
 perimetrul udat

Pst  H 2  L2st  0,56 2  150 2  22500,3136  150,00104 m (10.56)

165
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

 raza hidraulică

Ast 42
Rst    0,279 m (10.57)
Pst 150,00104

 rugozitatea se consideră ca având valoarea n=0,076

 debitul scurs prin albia majoră stângă este

1 1
Qst  I  42  0,279 2 / 3  5  10 4  5,276 m3 / s
2/3
Ast Rst (10.58)
n 0,076

10.3.3. Calculul debitelor scurse prin albia majoră dreaptă

 aria secţiunii de curgere

H 0,56
Adr  Ldr  40  11,2 m 2 (10.59)
2 2
 perimetrul udat

Pdr  H 2  L2dr  0,56 2  40 2  1600,3136  40,0039 m (10.60)

 raza hidraulică
Adr 11,2
Rdr    0,2799 m (10.61)
Pdr 40,0039

 rugozitatea se consideră n=0,105

 debitul scurs prin albia majoră stângă este

1 1
Qdr  I  11,2  0,2799 2 / 3  5  10 4  1,0183 3
2/3
Adr Rdr m /s (10.62)
n 0,105

Debitul scurs în perioada apelor mari va fi:

Qv  Qst  Qm  Qdr  5,276  44,158  1,0183  50,4523 3

m /s (10.63)

166
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

10.4. Trasarea cheii limnimetrice

10.4.1. Calculul debitului râului pentru un nivel oarecare

Nivelul H1 este stabilit în figura 10.5 pentru adâncimea apei de 0,54 m.

Calculul se efectuează în succesiunea următoare:

 calculul perimetrului udat

P1  5 2  0,18 2  6 2  0,18 2  5 2  0,04 2  3 2  0,12

(10.64)
 1,2  0,3  20,2446 m
2 2

 calculul secţiunii de curgere

1 1 1
A1   5  (0,72  0,54)  [(0,72  0,54)  (0,9  0,54)]  6  [(0,94  0,54) 
2 2 2 (10.65)
1 1
 (0,9  0,54)]  5  [(0,94  0,54)  (0,84  0,54)]  3  (0,84  0,54)  1,2  5,20 m 2
2 2

 calculul razei hidraulice

R1=A1/P1=5,20/20,2446=0,2568 m (10.66)

 calculul debitului râului corespunzator nivelului H1

1 1
Q1  I  5,2  0,25682 / 3  5  10 4  2,4389 m3 / s
2/3
A1 R1 (10.67)
n 0,01926

În tabelul 10.4 sunt prezentate valorile necesare trasării cheii limnimetrice.

Tabelul 10.4 Perechile de valori necesare trasării cheii limnimetrice

H1=0,54 m H0=0,94 m Hv=1,50 m
Q1=2,4389 m3/s Q0=15,6731 m3/s Qv=50,4523 m3/s

În figura 10.6 este trasată cheia limnimetrică corespunzător datelor din

tabelul 10.4.

167
 HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

Figura 10.6 Cheia limnimetrică pentru nivelul apei la viitură Q=f (H)

10.5. Concluzii
a) Stabilirea vitezei de curgere a apei printr-o secţiune transversală a unui râu este
prima etapă în determinarea debitului lichid care tranzitează această secţiune.
b) Morişca hidrometrică este instrumentul cel mai utilizat pentru măsurarea vitezei
locale în râuri. Pentru determinarea vitezei medii pe secţiune este necesar ca pe
fiecare verticală să se stabilească numărul de puncte de măsurare, în funcţie de
adâncimea apei.
c) Măsurarea punctuală a adâncimii apei ajută la trasarea secţiunii transversale şi la
determinarea secţiunii udate.
d) Produsul dintre secţiunea udată şi viteza medie pe secţiune determină debitul
scurs prin secţiune.
e) Pentru perioadele de viituri în care, curgerea are loc şi prin albia majoră se poate
utiliza formula lui Chézy, care ţine cont de rezistenţa la curgere dată de coeficientul
de rugozitate.
f) Debitele lichide măsurate, corespund unui nivel citit la mira hidrometrică.
g) Perechile de valori debit-nivel sunt utilizate la trasarea cheilor limnimetrice cu
ajutorul cărora se poate afla în orice moment debitul cunoscând nivelul.

168
HIDROMETRIA VITEZELOR ŞI A DEBITELOR ÎN RÂURI

169