UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR

MASTER EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT LA OPTIMIZAREA
SISTEMELOR DE EXTRACTIE

CONDUCTOR:
Conf. dr. ing. Mariea Marcu

MASTERAND
TUDOROIU ADRIAN-GABRIEL

PLOIESTI 2012
CUPRINS

Aplicatia 1

Aplicatia 2

.8

Aplicatia 3

..28

Aplicatia PIPESIM
1..
35

Aplicatia PIPESIM
2
..36

Aplicatia PIPESIM
3
..40

2
 Aplicatia 1

Sa se descrie un sistem de productie:

Sa se reprezinte schematizat;
Sa se imparta pe componente;
Sa se reprezinte printr-o retea;
Sa se aleaga nodurile posibile pentru efectuarea analizei nodale;
Sa se impuna obiectivele optimizarii acelui system;
Sa se impuna limitele sau restrictiile sistemului.

ERUPTIA NATURALA

Eruptia naturala reprezinta primul sistem de extractie aplicat unei sonde forate pe
un zacamant, atunci cand energia zacamantului este suficient de mare pentru a aduce la
suprafata fluidele continute de acesta.

In decursul exploatarii, insa energia zacamantului scade, fiind necesara schimbarea

acestui sistem de extractie cu altele care presupun insa un aport energetic din exterior
pentru ca fluidele din sonda sa ajunga in instalatia de la suprafata.

Eruptia naturala este cel mai ieftin sistem de extractie deoarece se produce numai
pe baza energiei zacamantului, indiferent de traiectul gaurii de sonda si are cel mai simplu
echipament de fund si de suprafata.

Echipamentul sondelor in eruptie naturala se compune din :

3
 capul de eruptie (echipament de suprafata);
garnitura de tevi de extractie (echipamentul de fund), care poate fi echipata cu
diferite dizpozitive de control a curgerii.

Capul de eruptie poate avea ventilele actionate manual sau automat.

De asemenea, echipamentul de fund al unei sonde in eruptie naturala, depinde de

traiectul sondei, de tipul completarii si de adancimea ei.

La ora actuala, in special in cazul sondelor marine care au traiecte complexe ,

precum si in cazul celor situate pe uscat dar in medii ostile se tinde spre o automatizare
completa atat a echipamentului de fund cat si a celui de suprafata, in cazul acesta sondele
numindu-se intelingente.

Fig.1 Schema unei instalatii de eruptie naturala

cu echipamentul de suprafata automatizat

4
 Sistemul automat care permite monitorizarea echipamentului de suprafata are doua
componente:
componenta pentru monitorizarea si controlul sistemelor de securitate atat din
sonda cat si la suprafata ;
componenta pentru masurarea si transmiterea datelor de productie la un computer
central.

Fig 2

Echipamentul de fund Fig.3 Echipamentul de suprafata

5
 Fig.4 Instalatiile de la suprafata ale sondei.

Orice sistem de extractie este compus din urmatoarele elemente:

zacamant;
gaura de sonda;
instalatiile de la suprafata.

Pentru stabilirea regimului de optim de functionare a sondei trebuie analizate

toatele elementele si determinata o corelatie intre ele astfel incat sa se obtina o
productivitate maxima cu cheltuieli minime.
In ultimul timp pentru evaluarea fiecarui element ce compune sistemul de extractie,
se utilizeaza analiza nodala.
Aceasta presupune izolarea din sistem a unui punct unic numit nod si determinarea
debitului si presiuni in aval si amonte de aceasta, precum si stabilirea unei corelatii intre
presiune si debit.
6
 In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemului
de extractie, impartindu-se in doua componente fata de acesta: componenta amonte care
cuprinde toate elementele dintre nod si conturul zacamantului si componenta din aval care
cuprinde toate elementele dintre nod si separator. Presiunea de zacamant si presiunea din

separator constituie punctele capat ale sitemului, ele fiind singurele valori fixe care
nu variaza cu debitul.
Reprezentand grafic variatia presiuni functie de debit pentru fiecare din aceste
componente se obtin doua curbe care se intersecteaza intru punct numit punct de corelatie
de functionare strat-sonda ale carui coordonate reprezinta presiunea si debitul din nod.

7
 p dz
Aplicatia 2.1 0
p dz
2 pdz
0 0
Curbele de comportare
uneialestratului
QtmaxVogel
Qtzmetoda 1 si0.2
urm 0.8 p
p c h
Fetkovic
pd De
1 la etalonarea
10 sonde au rezultat
c
date:
120 2 2.2
presiunea dinamica de fund
p d 60 i bar p d 88
Aplicatia 20 0
presiunea3 statica30 p c 80 i bar 0 192.874 p c 108
100 In4urma cercetarii 40
hidrodinamice a unei sonde de petrol au
Qt 3 1 187.98
Qtmax5urmatoarele
rezultat
debitul
de
p d 70 i titei al
date:
sondei
50
Debitul
Q 45
i Qt m
detitei
t 59
p d Q98
t 2 zi 2 180.439
Qtmax 241.6
s 80 -5 -4 p d-3 -2 pd 2
0 2 3 4 5
6 60 M 3 1 0.12253 0.8775 3 3 170.253
m /zi 70 Vogel
3 3 3 3 3
pd barp c m3/zi
90 i
7 m /zi p c m /zi m p c /zi m /zi m /zi m /zi p c m 118 /zi
presiunea
Aplicatie60 2.3 de saturatie p sat 90 i bar
Q184
4 157.422 p sat 118
0 81085 639 452 350 241 tz 164 149 Fetkovich 136
i 80 5 141.944 Qt 59
Q10 t 40 1067 628
90 445 pd 344 pau d237
2
rezultat 181 urm. 162 146 133
De 9 2la etalonarea unei sonde 6t 54123.821
40 QtSa Qse
1035 determine M Q 1 0.1225 0.8775 Q
108 pc230 a stratului
20 609 curba 431pc de comportare 2 prin
157 metodele Fetkovich
p d j334 175 142 143.654 129
tmax t2
Qdate:p sat110
tmax2 105 i pd j Qtmax2 p sat1 133
(pt n=1) si Vogel si sa se comenteze rezultatele 7 103.052
Qt 30 Qtmax3989 1 statica p0.52 582 p0.48 412 p319 2 75 i220 bar 168 150 135 p 124
j 20 presiuneaC urbele dedcom pc da
portare stratului p c c infunctie de fractia de
8 apa 79.637 c 103
s 40 2
1 0.52
930
548 0.48 388 300 207 158 141 127 116
pVogel pc p c 4.492
50presiunea 857 dinamica 505
Qt de 357fund p277 60 i190 bar 145 9 130 53.576
117 p 107 88
120 r 0 100
Aplicatia
Q60
c
tmax 2.4 771 m 454 321 2.645 d
2492 171 131 10 117 Q Q105 0
d
192.87496
150 149 200
tmax
Fetkovich0 50 p d 100 2 1.874 p d216 250
j r70 671 p dQ395 p280 d 3 114 101 92 84
1.451 45t1,t
1
O 11 a2 j j i ,t m.Datele rezultate
QQ as
amax2 0.10 sonda
Qamax3
debitul 1 m 0.2
de 1 se 0.72
lichid 0.8
testeazaal
sondei 0.28 la timpii
Q 2 3 Qamax2 de 163.463 Q la 59
100 80 Q
557 328 p c pc 2 p c 232 180 l 124 94 84 76 69
j p d t
ppdc pd 2 zi
l
celeC90 1trei j
p d 90 1118 teste 2429
0.72 2 253 sunt 0.28 prezentate 60 m i 88
179 1 138mai p sat1 9575 i 73 jos. 0.015 59
C1 65 53
p c1 pQ i p 118 p d1 103
Se Q100 cere sa c t se dstudieze pc influenta pc factorului skin asupra Qt1 55de
curbelor i comportare 83 a
l
IP Qt 288
0 Qa 169 120 0.76393 64 49 43 39IP 2.9536
Aplicatia
j Sa j se 2.5
traseze curbele de comportare a stratului pentru urmatoarele
80 68 16ale ale valori
p p j
stratului
p
110 c210 85 c utilizand
133 id 113 metoda 78p d2 55Klins 55 i 0.682 si Majcher
83 43 p sat2 29 considerand75 i 22 103 urmatoarele
Qt2 40 18
20 i valori
pprin
4: sde
fractiei 2 0.2
factorului 205de Capa sskin 0Curbele metoda
com 3 portare s 4Wiggins:
0 a 2stratului s 5 pentru scurg ereacom s 7binata
Q
Qslmax2
1118 tmax QDe 12 la cetalonarea
Q 30 unei sonde
0.617 0 0la 0 timpul 6 2 0 prezent 3 0 au
Qtmax 175.555
Q 04 307.117
s 8rezultat s 9 05
pQpt c3 75
30
tmax2
i 103 Variatia amax2
ppd3 curbelor Q 45a 73
i comportare 2 p sat3 75 Qli de factorul lmax2
103 skin Qt3 35 i 630.5
f
p j a1 date:
60 urm
0.2 d j d de p a stratului in functie j
140 Q71.827 t 40 Qtmax 1 r 0.2 0.8 0.563
fa2 0.5 c Q p c 245.194 0 Qt0.75 59
140 presiunea 50 ln statica 0.476 pc 317.021

p dx Qcp
p t3 p 95 i 2 2 p 123 bar
dx
tmax3
Qtmax3 cp
67.876
a3M
fSa
60 se 0.75 traseze rs 0curbele 227.407 de comportare ale Qtx C
stratului1 p c in
295.283
conditiile 0 71.827 ale
testelor
2 M 0.763
40
120 0 0.52 p d pmasi d208.326 pd 2 271.601rezultatele calculelor. 0
caror 63.275 date70 sunt
presiunea 1
rcprezentate
dinamica 0.48 0 de fund sus si psad se
comenteze
120 Q Q
80 1 tmax

rQ p c Q 47.2
ln m 1 0.476 0.1225 s p187.95 0.8775 p
Qt2 p 1c fa2 Ql 245.974
dp 60 i p dp 88 bar
Qt1 t158.024 f a1 1 s l t1 10 Q pc c Qt2 029.5
0

90 t1
100
20IP0152.123
presiunea de saturatie 166.281 p sat 105 i 218.403 001 2.859
2 20 0 175.555 p t1 IP
Qsat 133 bar-5
103 11.8 d1Qa2 fa2 Qd1
2

l
Qa1 fa1 Q3l
45.572 5 p sat1Qa130 143.317 p p 188.888 29.5 3
100 p c1 pde Q 1 Qa2 174.05 0 m -4118
debitul 4 sat1 titei al sondei
a3
1 0.2 Debitul de Q 0.8

lichid, 35 Q i l Q
63
amax3
80 Qamax3 tp Qtp
38.371 4 1.8 40 119.059 p sat1 psat1 157.429 2 169.535 Q 0 245.194 zi -3113
0 p d3 Debitul de titei
2 3
Q

f a= 0.2 d Q t ,fam = 0.5 /zi f = 0.75
30.52 p pd p93.506 2
124.026 t
dp 1 f1a350
Qt30p 5 0.72 Ql 100
d 50
Qt30.28 14.75 150 p d 200 a
250 p d 3 300 162.009350 0 j
impuritatile
j Q j 0 -2103
80Q 22.019
60IPp dj
t
bar
sat3 6
2 Q bar
tmax3 ppc
=
c 118
Q sat3
60
barp m Q

3 1t2=
/zi c p
113
66.659
c 0.2

barpm
3i1=
/zic 103 0.8 bar m 3
/zi
j
88.678 138.035 002 4.492
38.518psat3 ln rc p2sat3
4 151.473 IP 2.405 0
tx 51.386
02 j Q
QSe
0
12.868
sestimeaza 0ca in Qa3viitor
0.476 134.314
a3 xfa3 Q7
0l p sat2 206
70 0 44.25presiunea 295 p161 statica
307 138 p d2 r cv
pva 317 fi855 i 137.928 p cv 113 2.645 bar
s
d2
10 p
Q0lmax3 c2 0Q tmax3 p sat2 Qamax3 1 0.2 M 00.8
Q 317.021 2
p sat2 295 6 121.371 1.874
28 10 1.8 10 202 0 128.511
277 p157 287 134 lmax3
4060 80 x

1020 Sa se determine curbele de comportare sat2 128 r c a stratului pentru cele 1.451 doua 3 valori
39 20 20195
90 258 152 ln 265 combinata 0.476 271 s7x 101.805 120.626
20
ale 30
j 1presiunii
11 statice
30
Qt1 utilizand
30185 235
metoda
144 241 120 rs
245 8
Fetkovich - Vogel. 4
20 Q30 Qtmax1 M 229.847
110.66
tmax1
40 4
10 108 Qt3 2 79.229 3 x 1
40 Qtp p d211 IP03 2.4125
IP 4050Q 15
03 40 p d 40 174 134 215 110 218 9 m 98.612
tmaxp 0.52 0.48 Qtmaxp 2 140.808 53.642 0.763
5060 50 ppsat3 c p 50 159 p 184
pdp 0.8
c
p122 d3 2 186 98 p d3 188 zi 84.481
0 p c3 p sat3 dp 1 0.2 10 0 Q 0.682
6070 1 60
0.2 60143 0.8 154
ppsat3 108 156 84 157 68.27
20 0 50 1.8 p 100 150 p sat3 200 250 0.617
7080 70 Q cp 70123 122 cp
92 812368 124 49.976 0.563
42.888
Q a1
Q80
Q 90 IP p80 tmaxp
p sat1 80 102 8873 8849 88
amax1
sat1 Q tmaxv01 c1 2 Qamax1Qsat1 29.6
65.385
0 90110
200 90
p cp d 90
p3 77 pd 5153 5129 51 0Q
1 0.72 0.28400
103
Q 0120 IPQ 118
lmax1
sat2
sat3 p Q
02tmax1 c3
03 c2 pp 103amax1
csat3
sat2 0 p 00 c
600 00 800 0
lmax1tmax3
sat3
sat2
1000 Q Q Q 295.232 1200 138.035 024.05
densitatea medie a amestecului

m l 1 g g1 g
m 419.982

numarul Reynolds
l di vm
Re1 Re1 7.623 104
l

factorul de frecare

2

1
m1 m1

0.023
1.14 2 log
21.25
10 3
Re10.9

factorul de frecare Fanning

m1
m 4 m 5.736 10 3
p 10

distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:

p 105
h 1
2 m vm l 1 g
2

m 9.81 1 h 1 232.918 m
di

9
 Hasan Kabir
0 20 40 60 80 100 120 140 160
0

400

800

1200

1600

2000

2400

2800

-250

0 10 20 30 40 50 60
-50

150

350
35+i
550
40+i
45+i
750
50+i
950

1150

1350

1550

10
 APLICATIA 1

Se observa din figura de mai sus la presiunea static de 291 la diametrul de

88.9 mm avem un debit de 1800 sm3/d crescand la diametrul de 101.6 mm la
2050 sm3/d

Din figura de mai sus se observa la diametrul de 88.9 are o presiune de 210
bar scazand pana la 165 bar la debitul de 300 sm3/d urmat sa creasca pana
11
 cand intalneste curba de presiune static la debitul de 1800 sm3/d, iar la
diametrul de 101.6 avand aceeasi comportare lana la debitul de 300 sm3/d
apoi cand intersecteaza curba de presiune statica avand 2000 sm3/d

Aplicatia 2

Sa se realizeze analiza nodalain cazul unei sonde care functioneaza in

gaz lift continu si cu urmatoarele date :

Pstatica = 200 bar

T = 100 C

IP = 10 Nm/zi/bar

i = 40 %

RGT = 200 mNm/ m

G = 0.65

R = 1.05

t = 160 kg/ m

la T = 93.3 C = 1.6 cP

T = 15 C = 7 cP

Di = 4 inch

MD TVD Unghiu
l

0 0 0

400 400 15

1500 - 25

2500 -

12
 Se considera ca presiunea de zacamant scade la 70 bar iar debitul de
injectie disponibil este de 80 000 Nm/zi.

Se cere :

- sa se realizeze analiza nodala in conditiile date sis a se comenteze

rezultatele.

Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la

310 sm3/d, iar la presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de
200 de bari toate situanduse intr-un punct la 790 sm3/d.

13
 a) Se observa ca la o presiune de 70 de bari, debitul variaza de la 190 la
310 sm3/d, iar la presiuni mai mari sa varieze mai putin pana la presiunea de
200 de bari toate situanduse intr-un punct la 790 sm3/d.

b)Se observa ca la toate valorile de diametre presiunea scade la valori

mici ale debitului iar la valoarea de 75 sm3d si 115 bar, presiunea lor incepe
sa creaca ajungand la diametrul de 63.5 mm sa aibe presiunea de 200 bar si

14
debitul de 405 sm3/d iar la diametrul de 88.9 mm la aceeasi presiune sa aiba
un debit de 607 sm3/d

c) Se observa din figura de mai sus ca la presiuni mici si debite mici are
o crestere brusca pana la o presiuni de 70 de bari apoi are o crestere
constata.

15
 Aplicatia 3

Date initiale :

Sonda 1 Sonda 3

Pstatica = 103 bar ; Pstatica = 96 bar ;

T = 87 C ; T = 87 C ;

IP = 5 Nm/zi/bar ; IP = 3.4 Nm/zi/bar ;

MD = 1371 m ; MD = 1342 m ;

TVD = 1524 m TVD = 1432 m

la T = 99 C = 0.7 cP la T = 99 C = 0.7 cP

T = 36 C = 1.5 cP T = 36 C = 1.5 cP

Wcut = 65 % Wcut = 40 %

API = 32 API = 35

ID = 82 mm ID = 82 mm

Sonda 2 Sonda 4

Pstatica = 110 bar ; Pstatica = 110 bar ;

T = 87 C ; T = 87 C ;

IP = 4.6 Nm/zi/bar ; IP = 2.3 Nm/zi/bar ;

MD = 1463 m ; MD = 1524 m ;

16
TVD = 1676 m TVD = 1828 m

la T = 99 C = 0.7 cP la T = 99 C = 0.7 cP

T = 36 C = 1.5 cP T = 36 C = 1.5 cP

Wcut = 20 % Wcut = 60 %

API = 28 API = 31.5

ID = 82 mm ID = 82 mm

17
Graficul de functionare in regim normal, in parametri dati de
problema.

Cele 4 sonde produc in regim normal la conditiile date, cu exceptia

sondei 1 care produce la o presiune mai mare decat cea data din date.

Sondele 1 si 2 isi cumuleaza productia la 1850 m iar sonda 4 li se

alatura abia la 2950 m si ajung la parc cu presiunea de 2,5 bar.

Sonda 3 care produce la o presiune de 96 bar nu reuseste sa isi

cumuleze productia , neajungand cu aceasta la parc.

18
Scenariul 1. in care s-au modificat impuritatile la sonda :

- unu cresc de la 65 % la 80 % ;
- trei cresc de la 40 % la 60 % .

In urma cresterii impuritatilor la sondele 1 si 3 observam ca graficul nu

isi schimba forma iar sondele se comporta ca si inainte de cresterea
procentului de impuritati la cele 2 sonde.

19
Scenariul 2. sa modificat diametrul tubingului la sonda doi de la 3 inch la
2,5 inch.

In continuare se observa ca si dupa modificarea diametrului tubingului

la sonda 2 graficul continua sa ramana acelasi ceea ce denota ca sondele
noastre continua sa functioneze in acelasi ritm ca si pana acum.

20
Scenariul 3. se modifica presiunile de zacamant astfel :

- la sonda doi Pzac scade de la110 bar la 80 bar ;

- la sonda patru Pzac scade de la110 bar la 85 bar

In urma caderi presiunii de zacamant la sondele 2 si 4 observam ca in

ciuda scaderi presiuni de zacamant sonda 4 continua sa functioneze ca si
pana acum sisa isi cumulize productia cu sonda 1 la aceeasi 2950 m, pe cand
sonda 2 nu mai apare in grafic, ceea ce denota ca nu mai produce.

21
Scenariul 4. sa modificat presiunea la parc de la 25 bar la 20 bar.

O data cu scaderea presiunii la parc sonda 2 incepe sa produca din nou

si reuseste sa isi cumuleze productia cu sonda 1 la distanta de 2370 m si mai
departe cu sonda 4 la distanta de 3190 m.

Pe cand sonda 3 continua sa produca la presiunea de 96 bar dar fara sa

isi poata cumula productia cu celelalte 3 sonde ,neajungand la parc.

In concluzie ,dupa degardarile successive suferite de cele 4 sonde

caderile presiunilor de zacamant si scaderea presiuni la parc contribuie la
modificarea rezultatelor obtinute de sondele noastre.

22
23