Capitolul 5.

Analiza funcționării pe modelul virtual al unei

pompe cu roți dințate cu angrenare exterioară

Componenta primară a unei instalații hidraulice este reprezentată de

pompă, fiind unitatea care are posibilitatea de a transfera energia mecanică,
preluată de la o sursă exterioară, unui fluid purtător sub formă de presiune și
debit de curgere.
Clasificarea pompelor poate fi realizată în principal în funcție de
energia transportată de fluidul de lucru astfel:
- pompe hidrodinamice
- pompe hidrostatice
Pompele hidrodinamice sau cinetice transformă energia mecanică
preluată la axul pompei de la un motor, în energie cinetică a fluidului de
lucru caracterizată de debit masic și viteză de curgere.
Pompele hidrostatice sau volumice transformă energia mecanică
preluată la axul pompei de la un motor, în energie potențială caracterizată de
volume de lichid vehiculate și presiune.
Capacitatea volumică a unei pompe sau cilindreea reprezintă
volumul de fluid vehiculat de pompă la o rotație completă a rotorului. Zona
de intrare a fluidului în pompă poartă denumirea de aspirație, iar zona de
ieșire refulare.
Unitățile hidraulice cu roți dințate sunt realizate, în principiu, în 3
variante constructive și anume:
- pompe hidraulice cu roți dințate cu angrenare exterioară;
- unități hidraulice cu roți dințate cu angrenare interioară;
- pompe cu șurub.
Relația cilindreei cu mărimile constructive ale pompei: [1]

V0  4  r  b  h (1)
unde:
r - raza medie a danturii;
b - lățimea danturii;
h - înălțimea dintelui.
Mai poate fi folosită relația: [1]

V0  4    rm  b  h (2)
unde:
m - modulul;
z - numărul de dinți.

45
 Pompele cu roți dințate sunt destinate să vehiculeze fluide de lucru
cu viscozitate mică și medie, lubrifierea necesară la nivelul angrenajelor și
lagărelor de sprijin fiind realizată prin intermediul lichidului purtător de
energie.
Pentru fluide vehiculate care nu au proprietăți de lubrifiere sunt
folosite variante constructive la care lubrifierea organelor în mișcare de
rotație este realizată prin intermediul unui ulei special de lubrifiere introdus
pe canale speciale de lubrifiere.
Atunci când sunt vehiculate fluide cu viscozitate ridicată, pompa are
o construcție specială care permite introducerea unui fluid de încălzire, care
încălzește incinta, care conține ansamblul de angrenare, asigurând astfel
scăderea viscozității fluidului de lucru în momentul vehiculării acestuia de
către pompă.
Debitul de fluid vehiculat de către pompa cu roți dințate cu
angrenare exterioară prezintă un grad de neuniformitate datorat pulsației
proprii a pompei în timpul funcționării.
Acest fenomen este explicat prin divizarea spațiului de vehiculare a
fluidului de lucru de către dinții roților din angrenare, fiind un inconvenient
pentru folosirea acestor unități volumice în cadrul unor instalații care
solicită un grad înalt de realizare a sincronizărilor în funcționare cum sunt
sistemele de acționare ale mașinilor unelte. [16]
Un model virtual al ansamblului unei pompe cu roți dințate cu
angrenare exterioară a fost realizat cu ajutorul programului Solid Edge V20.
Pentru a realiza simularea curgerii fluidului de lucru prin interiorul
corpului pompei este folosit programul de analiză numerică a curgerilor de
fluide ANSYS CFX.
Este folosit modelul virtual care este importat în Design Modeler
(figura 1), unde este stabilită regiunea de fluid, carcasa exterioară și roțile
dințate aflate în angrenare.

Figura 1. Model tridimensional al regiunii de curgere analizată cu Ansys

CFX

46
 Următorul pas constă în deschiderea mediului Mesh Modeler, unde
este generată rețeaua de discretizare (figura2). Aici sunt definite
proprietățile și metodele de realizare pentru rețea la nivelul fiecărei părți
componente a ansamblului.

Figura 2. Modelul rețelei de discretizare realizat pentru regiunea de curgere

analizată cu Ansys CFX

În meniul SETUP sunt definite detaliile analizei curgerii de fluid

prin interiorul carcasei pompei (figura 3).
Este definit domeniul de analiză ca fiind regiunea de fluid. Este
stabilit tipul de fluid, sunt completate valorile pentru temperatură,
viscozitate. În acest domeniu sunt declarate orificiile de intrare și ieșire din
carcasa pompei, precum și pereții carcasei.
Este definit domeniul de analiză corespunzător roților din angrenaj,
declarate ca solid imersat în regiunea de fluid, fiind stabilite coordonatele
specifice pentru fiecare roată în parte, viteza de rotație precum și direcția.

Figura 3. Modelul de analiză utilizat pentru modelul tridimensional al

unității volumice cu roți dințate cu angrenare exterioară

47
 Meniul SOLUTION este lansat pentru efectuarea calculului, iar după
ce programul a realizat de parcurs partea de calcul pot fi afișate rezultatele
prin intermediul RESULTS.
Sunt realizate liniile de curent corespunzătoare curgerii fluidului prin
interiorul carcasei pompei cu roți dințate cu angrenare exterioară, prin
intermediul cărora pot fi calculate și vizualizate valorile pentru viteza de
curgere și a presiunii în zona respectivă de fluid (figura 4).

Figura 4. Rezultate ale analizei cu valori ale vitezei de curgere (velocity

path-lines) pentru modelul tridimensional al unității volumice cu roți dințate
cu angrenare exterioară

De asemenea, sunt trasate plane transversale pe modelul analizat prin

intermediul cărora pot fi calculate și vizualizate valorile efective obținute ca
urmare a analizei curgerii de fluid prin interiorul carcasei pompei.

Figura 5. Rezultate ale analizei cu valori ale presiunii absolute și vitezei de

curgere (velocity path-lines) pentru modelul tridimensional al unității
volumice cu roți dințate cu angrenare exterioară

48
 Pentru efectuarea lucrării fiecare student primește un set de valori pe
care le va folosi în analiza cu Ansys CFX.
Valorile prezentate în tabelul 1 se referă la proprietățile de
viscozitate ale fluidului de lucru, debitul de fluid hidraulic care va fi declarat
la orificiul de intrare, turația roților dințate.

Tabel 1. Caracteristici ale fluidului hidraulic

Tipuri de fluide hidraulice folosite
Caracteristici
H46A H60A
Densitate relativă la
0.905 0.905
15o C , g cm3
Viscozitate cinematică
44.4  49 58.3  63.7
la 40O C , mm 2 s 1 , cSt
Punct de inflamabilitate
183 193
M, °C min
Indice de viscozitate
90 90
min.
Punct de curgere, °C
-30 -25
max.
Solicitări maxime de
300 300
presiune, bar
Temperatura minimă de
-25 -15
lucru

Fluidele ale căror caracteristici au fost prezentate în tabelul 1

reprezintă uleiuri hidraulice aditivate obținute din uleiuri minerale
solventate deparafinate, rafinate și aditivate antioxidant, antirugină,
antiuzură, antispumant, depresant și cu ameliorator de indice de viscozitate.
Aceste uleiuri sunt utilizate ca fluide de lucru în instalații industriale
hidraulice și hidrostatice la presiuni de până la 300 bar, într-un interval de
temperaturi cuprins între 25  85O C .

49