Proiect

Instalații sanitare

1. MEMORIU JUSTIFICATIV
 A. OBIECTUL PROIECTULUI

 S-au proiectat instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi apă

caldă pentru consum menajer, reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă şi
cea de alimentare cu apă rece la consum normal şi la incendiu. De asemenea s-a
proiectat şi o staţie de hidrofor.

B. TEMA PROIECTULUI

 Se va proiecta instalaţia sanitară pentru o clădire P+7 amplasată într-

un ansamblu de 9 clădiri, însumând un număr de 352 apartamente.

C. SOLUŢII ADOPTATE

1. Pentru instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi caldă

pentru consum menajer s-a adoptat sistemul ramificat de distribuţie inferioară
din ţeavă de PVC atât pentru apa rece cât şi pentru apa caldă, conductele find
montate aparent în subsol. Conductele sunt prevăzute cu robinete de închidere la
baza coloanei şi robinete de închidere şi reglaj la obiectele sanitare.
2. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă rece s-a realizat în sistem
ramificat, din ţeavă de oţel zincat montată în pământ şi izolată.
3. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă s-a realizat în sistem
ramificat, cele două conducte (distribuţie-recirculaţie) fiind montate în canal
termic protejat cu vată de sticlă legată cu plasă de sârmă.

4. Instalaţia de ridicare a presiunii apei.

Pentru că Hnec>Hdisp se prevede o instalaţie de ridicare a presiunii apei
cu pompe şi hidrofor echipate cu un rezervor tampon V=5000 [l], două
hidrofoare cu V=2000 [l], funcţionarea pompelor este automată funcţie de
presiunea aerului din hidrofor.

2
  Avand un debit de consum menajer apa rece de 7,91 l/s si o inaltime
necesara pompării 28,1 m consumatorul cel mai dezavantajat fiind
rezervorul de wc. Debitul pentru cosumul menajer de apa calda este
de 4,77 l/s si o inaltime necesara pomparii de 29,5 m consumatorul
cel mai dezavantajat fiind bateria de baie.
 Am ales pentru consum menajer o pompa de tipul LOTRU 65 Φ 187
mm.

D. MĂSURI P.S.I.

 În incinta clădirii sociale, conform normativului de siguranţă la foc

P118, s-au prevăzut hidranţi interiori de incendiu cu debitul de 2,5 [l/s] asigurat în
fiecare punct de incendiu al clădirii.
 Hidranţii interiori sunt montaţi în nişe executate în zidărie şi sunt
echipaţi complet cu furtun tip C, cu ţeavă de refulare cu ajutajul F=16 [mm].

2. NOTE DE CALCUL

1. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI INTERIOARE

DE ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU CONSUM MENAJER :

Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer

cuprind sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adoptă sistemul de
calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil.
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu
apă rece de consum menajer se realizează conform STAS 1478-90.

3
 Instalaţia se execută din PVC iar pentru preluarea dilatărilor, pe coloane
vor fi dispuse lire de dilatare. Se realizează schema izometrică de calcul pe baza
reprezentărilor din planurile de arhitectură şi a schemelor de montaj.
Conform temei de proiect s-a realizat instalaţia pentru o clădire de locuit
cu P+7 nivele.
În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
 S-a întocmit schema izometrică de calcul a reţelei, pe baza
reprezentării din planul de arhitectură;
 S-a stabilit punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic
din întreaga instalaţie;
 S-au numerotat tronsoanele de conducte ale traseul de alimentare
cu apă a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic;
 S-au însumat echivalenţii armăturilor alimentate cu apă pentru
fiecare tronson al traseulul de calcul;
 S-a determinat debitul de calcul aplicând relaţia generală;
 S-a dimensionat fiecare tronson de conductă cu ajutorul
nomogramelor;
 S-au determinat rezistenţele locale ale fiecărui tronson şi cu ajutorul
nomogramei s-au determinat pierderile de sarcină locale;
 S-au calculat pierderile de sarcină liniare hri=i*l şi totale hr=hri+hrl
pentru fiecare tronson şi prin însumare pe întreg traseul principal;
 S-a calculat sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al
instalaţiei interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară;
La dimensionarea reţelei de alimentare cu apă s-a respectat şi condiţia
constructivă (diametrele conductelor succesive să fie mai mari sau cel puţin egale
cu diametrele conductelor precedente, începând de la punctele de consum spre
punctul de alimentare cu apă al reţelei).

1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA C ONDUCTELOR :

Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei reci pentru clădiri

de locuit, este dat de relaţia generală conform STAS 1478/90:

qc  b  a  c  E  d  E  [l / s ]

b - coeficient adimensional, care ţine seamă de temperatura apei care

circulă prin conducta dimensionată;
b = 1 (apă rece);

4
 a - coeficient care ţine seamă de regimul de furnizare a apei în reţeaua de
distribuţie ; a = 0.15 (regimul de furnizare a apei reci de 24 [h/zi]);
c, d - coeficienţi determinaţi în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 (clădiri de locuit);
d = 0.004 (clădiri de locuit);
d=0 pentru celelalte destinaţii;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă;
Conform STAS 1478-90, suma echivalenţilor de debit ai punctelor de
consum pentru distribuţia apei reci în cazul în care distribuţia apei calde se face la
60 [°C] , este dată de relaţia :
E = 0,7E1+E2
E1 - suma echivalenţilor de debite ai bateriilor amestecătoare de apă rece
cu apă caldă, dat de relaţia:

n
E1   ebj  nbj
j 1

e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

n bj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";
E - suma echivalenţilor de debite ai robineţilor de apă rece, dat de
2
relaţia:
n
E 2   erj  nrj
j 1

e rj - echivalentul de debit al unui robinet de tip "j";

n rj - numărul robineţilor de acelaşi tip "j";
În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit:
eB = 0.5(bateria de duș); eL = 0.35 (lavoar);
eSp= 1 (spălător); eR = 0.5 (rezervor de closet);
 In funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru
dimensionarea conductelor din PVC pentru apă rece (Hg >15 [m]) s-au determinat
:
5
 v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
d - diametrul exterior al conductei [ţoli,mm];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
 Aceste valori s-au trecut în tabelul de calcul.
 Pentru ultimul consumator nu s-a ţinut seama de viteza economică,
diametrul conductei de alimentare s-a luat din tabel : 16mm pentru rezervorul de
closet.
 Lungimile tronsoanelor s-au determinat prin măsurare pe planul
arhitectural.

1.2 P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL :

Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel

mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clădire (rezervorul de closet
de la ultimul nivel de pe coloana M7).

Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :

hri- j   hrd  hrl  i  j

h rd - pierderea de sarcină liniară;

hrlin  i  l

i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);

l - lungimea tronsonului măsurata pe plan ;
h rl - pierderea de sarcină locală;

v2
hrloc   
2 g

x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;

v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 9,81 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de
pierdere locală de sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei;
 Coeficienţii se vor lua pentru :
- robinete cu ventil
6
 - coturi
- reducţii
- teuri de trecere
- teuri de derivaţie
-teuri de bifurcație
 Calculul coeficienţilor de pierdere de sarcină locală pe tronsoanele 1-
23, coloana M7 (apă rece):
Tronsonul 1 1 robinet ventil drept 16mm ζ=16
3 coturi 16 mm ζ =6
1 reducţie ζ=0.1
Σζ=22.1

Tronsonul 2 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ =0.5

Tronsonul 3 1 reducţie ζ=0,1

1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.6

Tronsonul 4 1 teu de trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 5 1 teu de trecere ζ=0.5

4 coturi 32 mm ζ=6
Σζ=6.5

Tronsonul 6 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 7 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 8 1 teu de trecere ζ=0,5

7
 Σζ=0.5

Tronsonul 9 1 teu de trecere ζ=0,5

4 coturi 32 mm ζ=6
1 reducţie ζ=0.1
Σζ=6.6

Tronsonul 10 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 12 1 teu de trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 13 1 teu de trecere ζ=0.5

4 coturi 40 mm ζ=4.8
Σζ=5.3

Tronsonul 14 1 teu de trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 15 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 16 1 reducţie ζ =0,1

2 coturi 40mm ζ =1.2*2=2.4
1 robinet cu ventil drept 40 ζ=8
1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=11

Tronsonul 17 1 teu în derivație ζ=2

8
 Σζ=2

Tronsonul 18 1 teu de trececere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 19 1 teu in derivație ζ=2

1 reducţie ζ =0.1
Σζ=2.1

Tronsonul 20 1 teu in derivație ζ=1,5

Σζ=1.5

Tronsonul 21 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 22 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 23 1 teu de trecere ζ=0.5

1 robinet cu sertar 50mm ζ=0.3
5 coturi 50 mm oțel ζ=3
1 reducţie 50 ζ=0.1
Σζ=5.9

1.3 S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE PENTRU

ALIMENTAREA CU APĂ RECE A INSTALAŢIILOR DIN INTERIORUL
CLĂDIRII .

 Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei

interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max  H g  H u  hr 
9
 [mH2O]

unde:
Hg - înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la nivelul
parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie
[mmH2O]
hr – pierderea totală de sarcină liniara pe traseul cuprins între punctul de
alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic.

 Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este rezervorul de closet de pe

coloana M7 pentru care :
Hg = 22000 [mmH2O]
Hu = 2000 [mmH2O]

 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este

echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :

H nec  H g  H u   h r

Toate valorile calculate se găsesc în tabelul nr 1.

10
11
 2.C ALCULUL HIDRAULIC AL INSTALAŢIEI EXTERIOARE DE
ALIMENTARE CU APĂ RECE LA CONSUM NORMAL :

În calcul s-au respectat pasii urmatori :

 S-a întocmit schema planul de situaţie.
 S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul
începând de la clădirea cea mai dezavantajată. La fiecare tronson al
traseului principal se însumează toţi consumatorii care se
alimentează din tronsonul respectiv. Se ţine cont că la tronsonul 28
s-a introdus şi debitul de calcul de la clădirea socială.
 S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;
 Pierderile de sarcină pentru fiecare tronson :
Tronsonul 23 1 teu de trecere ζ=0.5
1 robinet cu sertar 50mm ζ=0.3
5 coturi 50 oțel ζ=3*1=5
1 reducţie 50 ζ=0.1
Σζ=5.9
Tronsonul 24 1 reducţie 65 ζ=0,1
1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.6
Tronsonul 25 1 teu trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 26 1 teu de bifurcație ζ=2
1 reducţie 80 ζ=0.1
Σζ=2.1
Tronsonul 27 1 teu de bifurcație ζ=2
1 reducție 100mm ζ=0.1
Σζ=2.1
Tronsonul 28 1 robinet sertar ζ=0.3
1 cot 125 mm ζ=1
1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=1.8
 Rezultatele calculelor se găsesc în tabelul nr 2.

12
 Tabelu 2-Ret au exterioar deconducte-ApaRec ConsumNormal
Stabilreadiametrelorconductelor Calcul Hidraulic

Nrsifelu qc qtoal d v i l hrlin hrloc

Nr.Tr. E1 0.7*E1 E2 E Σhrlin Σζ Σhloc hr Hg Hu Hnec
armaturi [l/s] [l/s] [m ] [m/s] [m H2O] [m] [m H20] [m H20]

7.23 32R+32L+32B+32S 59.20 41.4 16.0 57.4 1.37 1.37 50. 0 0.65 13 70 910 15 3 5.9 127.1 1 3 .16 268 .09 2 0 20 26 86
7.24 64R+64L+64B+64S 1 8.40 82.8 32.0 1 4.8 2.07 2.07 65.0 0.5 6 73 438 19 1 0.6 9.3 1 42.41 31 3. 4 2 0 20 2713
7.25 96R+96L+96B+96S 17 .60 124.32 48.0 172.32 2.6 2.6 80. 0 0.5 6 4.2 25 2016 0.5 7. 1 50.12 316 .25 2 0 20 2716
7.26 128R+128L+128B+128S 625.30 437. 1 64.0 501.71 5.37 5.37 80. 0 1. 0 20 31 620 263 2.1 129.5 1279.63 3915.76 2 0 20 27916
7.27 352R+352L+352B+352S 651.20 45 .84 176.0 631.84 6.30 6.30 10 .0 0.71 6 18 108 274 2.1 54.0 13 .59 407 .72 2 0 20 28078
352R+352L+352B+352S 651.20 45 .84 176.0 631.84 6.30
7.28 7.91 125.0 0.60 4 26 105 2849 1.8 3 .0 136 .62 407 .72 2 0 20 28078
1H+47R+48L+16P 5.6 3.9 31.6 35. 6 1.61

13
 3.C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI INTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APĂ RECE DE CONSUM MENAJER ŞI DE
INCENDIU PENTRU CLADIREA SOCIALĂ

3.1. C ALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE ALIMENTARE CU

APĂ RECE LA CLĂDIREA SOCIALĂ .

 Conform STAS 1478-84, pentru clădiri sociale instalaţia cu hidranţi

interiori trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
- lungimea minimă a jetului compact : Lc = 6[m]
(considerăm Lc = 6,5[m])
- debitul specific minim al unui jet : qih = 2,5 [l/s]
- numărul jeturilor în funcţiune simultană : n = 1
- debitul de calcul al instalaţiei : qih = 2,5[l/s]
- diametrul orificiului ajutajului :daj=16[mm]
- presiunea necesară la un hidrant :Hi= 35,52 [mH2O] (considerand si
pierderile pe furtun).
 Amplasarea hidranţilor s-a făcut conform planurilor de arhitectură
ale clădirii, respectându-se cerinţele impuse de norme.
 În clădirea socială există următorii consumatori :
48 - pişoare
16 - lavoare
48 – rezervoare wc
 În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
* S-a întocmit schema izometrică de calcul.
* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei
de alimentare până la hidrantul cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând
de la hidrantul cel mai dezavantajat. Primul tronson (1) alimentează doar un
singur hidrant.

14
 *S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa ca
la clădirea socială vom avea un debit de consum menajer, un debit la consum de
incendiu şi un debit total.
 Instalaţia se realizează obligatoriu din conducte de oţel zincat.

3.1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

CONDUCTELOR

 Pentru clădirea socială cu E >1 debitul este :

qc  a  b  c  E [l/s]
unde:
E - suma echivalenţilor de debit ai consumatorilor din clădirea socială
ep = 0.17 - pişoar
eL = 0.35 - lavoar

e R = 0.5 - rezervor de closet

 Debitul total de calcul este :

qtot = qcm + qci [l/s]

 În calcule se utilizează nomogramele pentru dimensionarea

conductelor din oţel zincat pentru apă rece cu Hg>15 [m] se determină:
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
 Aceste valori s-au trecut în tabelul nr 3.

15
 3.1.2. P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL .

Traseul principal de calcul este corespunzător hidrantului cel mai

dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clădire.
Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :
hri- j   hrlin  hrloc  i  j [mmH20]
h rd - pierderea de sarcină liniară;

hrlin  i  l [mmH20]
i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului măsurata pe plan;
hrd – pierderea de sarcină locală;
v2
hrloc   
2 g [mmH20]
x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;
v - viteza de circulaţie a apei în conductă;
g = 9,81 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor de
pierdere locală de sarcină ale fiecărui element din traseul de circulaţie a apei;
 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele H1, H2:
Tronsonul H1 2 coturi 50mm ζ=2*1=2
7 teuri de trecere ζ=7*0,5=3.5
1 reducţie ζ=0.1
Σζ=5.6

Tronsonul H2 1 robinet cu sertar 80mm ζ=0.3

3 coturi 80mm ζ=3*1=3
1 teu in derivație ζ=2
Σζ=5.3
 Rezultatele sunt trecute in tabelul nr 3.

16
 3.1.3 S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE PENTRU
ALIMENTAREA CU APĂ RECE A INSTALAŢIILOR DIN INTERIORUL
CLĂDIRII SOCIALE .

 Înălţimea utilă a hidrantului este :

Hu = Hi + hrf [mH2O]

hrf - reprezintă pierderile de sarcină pe furtun şi se calculează cu relaţia :

h rf  A  l  Q 2 [mH 2 O]

A - rezistenta hidraulică unitară a furtunului : A = 0,015

l - lungimea furtunului : l = 20 [m]

Q - debitul de apă evacuat prin furtun : Q = 2,5 [l/s]

 Sarcina hidrodinamică necesară pentru alimentarea cu apă a

instalaţiei de hidranţi interiori este:
Hnec = Hg + Hi + hr [mH2O]

Hg - înălţimea geodezică a hidrantului, amplasat la cota cea mai mare fată de

nivelul parterului.

Hi - presiunea necesară la ajutajul ţevii de refulare;

hr - suma pierderilor totale de sarcină;

 Rezultatele se vor trece în tabelul nr3.

4.C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI EXTERIOARE

DE ALIMENTARE CU APĂ RECE A CLADIRII SOCIALE .

17
  În calcul s-a urmărit următoarea succesiune :
* S-a întocmit planul de situatie.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând
de la clădirea cea mai dezavantajată
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;

 Pierderile de sarcină pe fiecare tronson :

Tronsonul H2
1 robinet cu sertar 80mm ζ=0.3
3 coturi 80mm ζ=3*1=3
1 teu in derivație ζ=2
Σζ=5.3
Tronsonul H3 1 robinet cu sertar 125mm ζ=0.3
1 teu de trecere ζ=0.5
1 cot 125mm ζ=1
Σζ=1.8

 Rezultatele calculelor se găsesc în tabelul nr 3.

18
 Tabelu3-Calcu retlideap entrucladire social (ncediu)
Nrsifelu qi qc qtoal d v i l
Nr.T E1 0.7*E1 2 E hrlin Σhrlin Σζ hrloc Σhloc hr Hg Hu Hnec
armturi [l/s] [l/s] [l/s] [m ] [m/s] [m H [m]
Ajuta - - - - - 2.50 - 2.50 16.0 - - 6.50 - - - - - - - - -
Furtn - - - - - 2.50 - 2.50 50. 1.20 10. 20. 20 20 - - - 20 . 2140 1027 3670
H1 1H - - - - 2.50 - 2.50 50. 1.0 35 24.0 840 2840 5.60 345.6 345.6 3185.6 2140 1027 3485
H2 1H+47R 8P+16L 5.60 3.9 31.6 35.8 2.50 1.6 4.1 80. 0.85 12 25.0 30 3140 5.30 195.7 540.3 680.53 2140 1027 35 1
1H+47R 8P+16L 5.60 3.9 31.6 35.8 2.50 1.6
H3 10.4 125 0.72 5 26 130 3270 1.8 47.56 58.09 385.09 2140 1027 3528
352R+352L+52B+352S 651.2 45.8 176 31.84 6.3 -
19
 5.C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI INTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM MENAJER .

 Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare

cu apă caldă de consum menajer este similar cu calculul făcut pentru instalaţia de
apă rece .
 Apă caldă alimentează doar bateriile amestecătoare ale obiectelor
sanitare din clădire.
 Instalaţia se execută din PVC iar la baza fiecărei coloane se montează
robinete de golire.
 Calculul de dimensionare se realizează cu ajutorul nomogramelor
pentru conducte de apă caldă din PVC cu Hg >15 [m].

 În calcul s-a urmărit următoarea succesiune:

* S-a întocmit schema izometrică de calcul.
* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clădire a conductei
de alimentare până la consumatorul cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul începând
de la consumatorul cel mai dezavantajat. Primul tronson alimentează întotdeauna
o singură armatură.
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa ca
la apă caldă nu vom mai avea E2.

5.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA CONDUCTELOR .

 Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei calde de

consum menajer este dat de relaţia :

Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
b - coeficient determinat în funcţie de felul apei (rece sau caldă)
b = 0.7 - apă caldă la 60[°C] ;

20
 a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în
reţeaua de distribuţie;
a = 0.15 - regimul de furnizare a apei reci de 24[h/zi] ;
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clădirii;
c = 1 - clădiri de locuit;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă;
d = 0.004 - clădiri de locuit;
 Conform STAS 1478-90 ,suma echivalenţilor de debit ai punctelor de
consum pentru distribuţia apei calde de consum menajer la 60°C , este dată de
relaţia :
E = E1
E1 - suma echivalenţilor de debit ai bateriilor amestecătoare de apă rece
cu apă caldă.
n
E1   ebj  nbj
j 1

e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

n bj - numărul bateriilor de acelaşi tip "j";
 În calcul s-au folosit următoarele valori pentru echivalenţii de debit :
eB =0.5 - bateria de baie
eL =0.35 -lavoar
eSp=1 - spălător
Funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea
conductelor din PVC pentru apă caldă (Hg >15 [m]) se determină :
v - viteza economică de circulaţie a apei [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];

NOTĂ
 Pentru ultimul consumator nu se va ţine seama de viteza economică,
diametrul conductei de alimentare se va lua din tabele.
 Traseul principal de calcul este corespunzător consumatorului cel
mai dezavantajat din clădire (spălătorul de la ultimul nivel de pe coloana M7).
21
  Relaţiile de calcul pentru pierderile de sarcină sunt identice cu cele
de la capitolul anterior.

 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele 1-16, ale

coloanei M7 (apa calda):
Tronsonul 1 1 cot de 20mm ζ =2
Σζ=2

Tronsonul 2 1 cot de 20mm ζ =2

1 teu trecere ζ=0.5
1robinet cu ventil drept 20mm ζ=13
Σζ=15.5

Tronsonul 3 4 coturi 20mm ζ =2*4=8

1 teu trecere ζ=0.5
1 reductie ζ=0.1
Σζ=8.6

Tronsonul 4 1 teu trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 5 1 teu trecere ζ=0.5

4 coturi 25mm ζ =1.5*4=6
Σζ=6.5

Tronsonul 6 1 teu trecere ζ=0.5

1 reductie ζ=0.1
Σζ=0.6

Tronsonul 7 4 coturi 32mm ζ =1.5*4=6

1 teu trecere ζ=0.5
Σζ=6.5

Tronsonul 8 1 teu trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 9 2 cot de 32mm ζ=2*1.5=3

1 robinet cu ventil drept 32mm ζ=10
1 reducţie ζ=0.1
22
 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=13.6

Tronsonul 10 1 teu in derivație ζ=2

1 reducție ζ=0,1
Σζ=2.1

Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0.5

Σζ=0.5

Tronsonul 12 1 teu in derivație ζ=2

Σζ=2

Tronsonul 13 1 reducţie ζ =0,1

1 teu in derivație ζ=1,5
Σζ=1.6

Tronsonul 14 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.5

Tronsonul 15 1 teu de trecere ζ=0,5

Σζ=0.6

Tronsonul 16 5 coturi 50mm oțel ζ=1*5=5

1 robinet sertar 50mm ζ=0.3
1 teu de trecere ζ =0,5
Σζ=5.8

5.2. S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE PENTRU

ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ A INSTALAŢIILOR DIN INTERIORUL
CLĂDIRII .

23
  Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei
interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max H g  H u   h r 
[mmH20]

Hg - înălţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat din punct de

vedere hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din instalaţie
[mmH2O].

 h - pierderea totală de sarcină pe traseul cuprins între punctul de

r

alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct de

vedere hidraulic.
Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este dusul flexibil de pe coloana M7
, pentru care :
Hg = 21700 [mmH2O]
Hu = 3000 [mmH2O]
 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este
echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :
H nec  H g  H u   h r
[mmH20]
 Se calculează sarcina hidrodinamica necesară pentru consumatorul
cel mai dezavantajat de pe traseul principal de calcul cu ajutorul tabelului de
calcul a instalaţiei interioare de apă caldă.

 Toate valorile calculate se găsesc in tabelul nr 4.

24
25
 6.C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI EXTERIOARE
DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM MENAJER

După întocmirea planului de situaţie s-a stabilit care este clădirea cea mai
dezavantajată din punct de vedere hidraulic. Dimensionarea reţelei exterioare de
distribuţie se face pentru traseul principal de calcul, de la clădirea cea mai
dezavantajată până la staţia de hidrofor. Reţeaua se executa din conducte de oţel
zincat amplasate intr-un canal termic şi este însoţită de o reţea de recirculaţie a
apei calde. Pentru reducerea pierderilor de căldură, conductele sunt izolate cu
vata minerala.
 Pentru clădirile de locuit, debitul de calcul se determina cu aceeaşi
relaţie ca pentru instalaţia interioara de apă caldă.

Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
unde: a = 0.15 ;
b = 0.7 ;
c=1;
d = 0.004.

 Pentru dimensionarea unui tronson din reţea , intra în calcul toţi

echivalenţii de debit ai bateriilor amestecătoare aflate în clădirile pe care le
alimentează tronsonul respectiv.
 Diametrul conductelor s-a determinat în funcţie de debitul total de
calcul folosind nomogramele pentru conducte din oţel zincat cu Hg >15 [m];
 Sarcina hidrodinamica necesara totala este :
H nec  H g  H u   h r
[mmH2O]

Hu = 3000 [mmH2O]

26
 Hg = 21700 [mmH2O]
 Lungimile tronsoanelor de calcul s-au măsurat pe planul de situaţie.

 Pierderile de sarcină pe fiecare tronson (reţeaua exterioară, apă

caldă):
Tronsonul 16 5 coturi 50mm oțel ζ=1*3=3
1 teu de trecere ζ=0.5
1 robinet cu sertar 63mm ζ=0.3
Σζ=5.8

Tronsonul 17 1 teu trecere ζ=0.5

1 reductie ζ=0.1
Σζ=0.6

Tronsonul 18 1 reducţie ζ=0.1

1 teu de bifurcație ζ=2
Σζ=2.1

Tronsonul 19 1 teu de bifurcație ζ=2

Σζ=2

Tronsonul 20 1 robinet cu sertar 100mm ζ=0.3

1 teu de trecere ζ=0.5
1 cot 100mm ζ=1
Σζ=1.8

 Rezultatele calculelor sunt trecute in tabelul nr 5.

27
28
 7.C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE ŞI ALEGERE A
ECHIPAMENTULUI PENTRU STAŢIA DE POMPE ŞI HIDROFOR

7.1. D IMENSIONAREA CONDUCTEI DE BRANŞAMENT

4 5 4 7
+ 2 ,5 0 m
8
4 4 9
4
6 H g
0 .0 0 m
-0 ,3 0 m

-1 ,5 0 m

1 3 2

1. conducta publică 6. conductă de ocolire

2. conducta de branşament 7. distribuitor
3. cămin vată concesie 8. robinet cu plutitor
4. robinet cu sertar 9. rezervor tampon deschis
5. contor

Reţeaua exterioară de distribuţie a apei reci dintr-un ansamblu de

clădiri se poate racorda la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu
apă a localităţii astfel :
* direct - când Hdisp > Hnec ;
* indirect - când Hdisp < Hnec prin intermediul unei staţii de ridicare a
presiunii
Hdisp - sarcina hidrodinamică disponibilă în punctul de racord;
Hnec - sarcina hidrodinamică necesară reţelei.

29
 Conducta de branşament se dimensionează cunoscând debitul de calcul
al reţelei exterioare din ansamblul de clădiri reprezentat în planul de situaţie.
 Pe conducta de branşament se prevăd:
- două racorduri de la aceleaşi conducte de serviciu;
- două racorduri de la două reţele de pe străzi diferite;
- un racord la conducta de serviciu şi unul la o sursă proprie;
- realizarea unei rezerve intangibile .

Un branşament poate alimenta cu apă o singură clădire, sau un grup de

clădiri, dacă se încadrează în aceeaşi categorie. Pe conducta de branşament
după punctul de racord se montează:
- o vană de concesie;
- instalaţia pentru măsurarea şi înregistrarea consumului de apă.

 Alegerea diametrului conductei de branşament se face din

nomogramă ţinând cont că branşamentul se face din oţel zincat şi Hg<15 [m] în
funcţie de debitul de calcul.

 Debitul conductei de branşament este :

Gcb= Gcm + Gcs = 6,84+1,65 = 8,49 [l/s]

Gcm - debitul de calcul pentru clădiri de locuit pentru consum menajer

(recalculat, ţinând cont de faptul că E = E1 + E2)
Gcs - debitul de calcul pentru clădirea socială

Din nomogramă pentru dimensionarea conductelor din oţel zincat

pentru apă rece cu Hg<15 [m] se citesc următoarele valori:
dcb =4”=100 [mm ];
vcb = 1 [m/s] ;
icb = 10 [mmH2O/m]

7.2. S TABILIREA CAPACITĂŢII REZERVORULUI TAMPON .

30
 Volumul rezervorului tampon deschis se determină cu relatia:

VRT = Vu + Va [m3]
Vu = Vui + Vum [m3]

VRT – volumul rezervorului tampon

Vu – volum util (ţine seama de consumul menajer şi consum de incendiu)
Vui - volum intangibil de incendiu
Vum - volum de consum menajer
Va - volum determinat de condiţii constructive

Vum =150(10+ Gp) [l]

Din condiţia Gp ≥ Gcb, unde Gcb = 8,49 [l/s], aleg Gp = 9 [l/s] (debitul maxim
pompat din rezervor pentru consum normal)

Vum = 150*(10+9) = 2850 l = 2,85 [m3]

 În cazul în care din rezervorul tampon se alimentează şi hidranţii
interiori pentru incendiu, se va calcula volumul de incendiu:

31
 Vui = gi x ti [l]

gi - debit de incendiu interior; gi = 2,5 [l/s]

ti – durata de funcţionare a hidrantului; thid = 10 [min] = 600 [sec]

Vinc = 2,5 x 600 = 1500 [l]

Vu = 2850+1500 = 4350 l = 4,35 [m3]

 Va – volumul necesar pentru executia racordurilor de vas, se

stabileste constructiv si se poate aprecia 10% din Vu

Va =0,1 ∙ Vu => VRT=1,1∙Vu [l]

 În funcţie de capacitatea nominală se determină dimensiunile

bazei rezervorului conform STAS 8941-79 :

VRT = Vu + Va = 1,1*4350 = 4785 [l]

 Conform STAS 8941-79 , alegem dimensiunile bazei rezervorului

de 5000 l tip A model III cu urmatoarele dimensiuni:
l = 2000 mm
b = 2000 mm

 Se calculeză înălţimea rezervorului:

Vum 2,85
H um    0,72 [m]
l b 4
V 1,5
H ui  ui   0,375 [m]
l b 4

 Impunem înălţimea rezervorului:

h uRT =0,72+0,375=1,095
32
 H =Hum+ Hui + 0,4 + 0,2 = 0,72+0,375+0,2+0,4=1,70 [m]

 Rezervorul tampon deschis are următoarele dimensiuni :

b = 2000 mm
l = 2000 mm
H = 1700 mm

Nivelul maxim al apei în rezervorul tampon faţa de cota 0.00 este :

Nmax = Hum + Hui + 0,2+0,4 = 0,72+0,375+0,2+0.4=1,70 [m]
Nivelul intangibil de incendiu este :
Ninc = Nmax - Hum = 1,7 – 0,72 = 0,98 [m]

7.3. C ALCULUL CAPACITĂŢII RECIPIENTULUI DE HIDROFOR

Dimensionarea recipientului de hidrofor se determină conform STAS

1478 - 90 cu relatia urmatoare:

V  1,1
Gp

H p  10   H 0  10 
[m3]
4  n  H i  10   H 0  H p 

- Gp - debitul pompat (debitul la consum normal)

Gp =9 [l/s] = 32,4 [m3/h]

- n - frecvenţa pornirilor (opririlor) pompei ; n = 12 - 14 [porniri/oră]

n=12 [porniri/oră]

- Hp – presiunea din recipientul de hidrofor în momentul pornirii

pompei:
Hp ≥ Hnec apa calda = 29,5 [mH2O]

- Hi – presiunea iniţială în hidrofor

Hp - Hi = 1 .. 3 [mH2O]  alegem 2 [mH2O]
Hi = Hp – 2 = 29,5 – 2 = 27,5 [mH2O]

- Ho - presiunea din recipientul de hidrofor în momentul opririi

pompei, care se ia cu 10-12 [mH2O] mai mare decât Hp
Ho = Hp + 11 = 29,5 + 11 = 40,5 [mH2O]

33
 32,4 (29,5  10)  (40,5  10)
V  1,1    3,59m 3  3590l
4  12 (27,5  10)  (40,5  29,5)
Cunoscând volumul necesar al recipientelor de hidrofor se aleg două
recipiente de volume egale şi dimensiuni standardizate.

 Aleg doua hidrofoare cu : Vh = 2000 l;

 Se recalculează numărul real de porniri pe oră:

1,1  G p  ( H p  10)  ( H 0  10)
n  porniri / ora 
4  V  ( H i  10)  ( H 0  H p )

1,1  32,4  (29,5  10)  (40,5  10)

n  10.77  porniri / ora 
4  4  (27,5  10)  (40,5  29,5)

Alegem n=11 porniri pe oră.

 Volumul util al hidroforului este dat de formula:

Vu 
Gp
4n

32,4
4  11
 
 0,74 m 3

 Avand 2 hidrofoare calculam volumul util al unui singur hidrofor:

Vu1h 
Vu 0,74
2

2
 0,37 m3  

Date tehnice ale recipientului de hidrofor:

capacitate nominala : 2000 l
- dimensiuni: Di=1100 mm;
H =2490 mm ;
h1=1000 mm;
h2=450 mm;
h3=90 mm;
h4=440 mm;
L1=1216 mm;
L2=1327 mm.

34
 7.4. A LEGEREA POMPELOR

Pentru alegerea pompelor trebuie cunoscut debitul de calcul al instalaţiei şi

înălţimile de pompare la momentul pornirii, respectiv opririi pompei.

7.4.1. A LEGEREA POMPELOR PENTRU INCENDIU

Hnec = 35,53 [mH2O]

Qnec = 10,41 [l/s] = 37,47 [m3/h]

35
Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se aleg o
pompa activă de tipul LOTRU 65 cu Φ187

Caracteristicile pompei LOTRU 65 Φ 187mm:

- tip motor: N 132 S-2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 5,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm; b = 728 mm;
h = 150 mm; p= 347 mm;
L =902 mm; H=440 mm;

36
 7.4.2. A LEGEREA POMPELOR PENTRU CONSUM MENAJER :

Se determina înălţimile de pompare ale pompei :

- înălţimea de pompare în momentul pornirii pompei :

H pp  H p  H gp  h rp  H a [mH 2 O]

- înălţimea de pompare în momentul opririi pompei :

H po  H o  H go  h ro  H a [mH 2 O ]

Hgp - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi

nivelul apei din rezervorul tampon în momentul pornirii pompei
Hgo - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi
nivelul apei din rezervorul tampon în momentul opririi pompei

h rp , h ro - suma pierderilor totale de sarcina pe traseul conductei de

pompare calculate la debitul de pornire respectiv de oprire al pompei.

Ha - presiunea din rezervorul tampon ; Ha = 0

Hp=29,5 [mH2O]

Ho=29,5+11=40,5 [mH2O]

Np - nivelul la care porneşte pompa

Np = h3+h4 = 90+440 = 530 mm = 0,530 [m]

No - nivelul la care se opreşte pompa

No = Np+hu

Vu  4 0,74  4
hu    0,779[m]
 d 2
3,14 1,12

No = 0,530 + 0,779 = 1,309 [m]

37
 Hgp = Nmax - Np = 1700-530 = 1170[mm] (se ia cu „ - ”)

Hgo = Nmax – No = 1700 - 1309 = 391 [mm] (se ia cu „-”)

Aleg :
 hrp=1,5 si hr0=1

 Se obţin următoarele valori :

Hpp = 29,5 – 1,170 + 1,5 = 29,83 [m]

Hpo = 40,5 - 0,391 + 1 = 41,109 [m]

Montez 2 pompe identic in serie pentru asigurarea debitului de consum

normal(dublam inălțime, debitul ramane constant):

Hpp 29,83
H spp    14,915[m]
2 2
Hp0 41,109
H spo    20,55[ m]
2 2

38
 Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se
alege o pompă activă de tipul Criș 80 cu Φ126mm. Din diagrama pompei rezulta
debitele :
Gpp = 10 [m3/h]
Gpo = 52[m3/h]

G pp  G po 52  10 m3
Gp    31
2 2 h

Montez 2 pompe Criș 80 cu Φ126mm in serie.

Caracteristicile pompei Criș 80 cu Φ126mm:

- tip motor: N 132 S-2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 5,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 675 mm; b = 643 mm;
h = 140 mm; p= 315 mm;
L =835 mm; H=380 mm;
Se amplasează :
2 pompe in serie la consum normal pe un postament(se pot amplasa si
pompe de rezervă)

39