CURGEREA LICHIDELOR PRIN ORIFICII MARI.

FOLOSIREA
ORIFICIILOR MARI DE STAVILĂ CA DEBITMETRE

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Se definesc ca orificii mari acele orificii la care raportul înălţimii acestora şi

sarcina pe orificiu este mai mare de 1/10.
Debitul orificiului se calculează considerând orificiul mare ca fiind format din
juxtapunerea unei infinitati de orificii elementare, la care debitul este:
q    l 2g  h  d  h (1)
Integrînd relaţiile în limitele h1, h2 considerând l = b = const (fig. 1) se
obţine:

Pa

b
h1
h2
p=pa

dH
a

Fig. 1 Schema de calcul a unui orificiu mare

2
Q b 2 g (h23 / 2  h13 / 2 ) (2)
3
Se obişnueşte să se calculeze debitul orificiilor mari cu relaţia orificiilor mici,
sarcina orificiului fiind considerată de la nivelul liber al apei, pînă la centrul de
greutate a orificiului:
Q  A 2 gH 0  ba 2 gH (3)
Debitul specific q este:
q  a 2 gH (4)
Dacă orificiul este practicat la fundul vasului sau pe colţ apare fenomenul de
contracţie parţială.
Dacă orificiul este format din deschiderea vanei pe un canal atunci orificiul
este de fund cu contracţie parţială şi, la determinarea sarcinii pe orificiu, trebuie ţinut
seama şi de viteza de apropiere (fig. 2).

1
 0 v0/2g

0 H
0 H

a h av
hc

Fig. 2 Schema orificului de vană

În acest caz debitul se calculează cu relaţia:

Q  ab 2 g ( H 0    a) (5)
în care: Q este debitul;
 - coeficient de debit;
a - deschiderea stăvilarului;
H 0 - sarcina totală în canale;
hc
 - coeficient de contracţie pe verticală,   .
a
Mărimea coeficientului de contracţie ( ) depinde de deschiderea relativă a
stavilei (a/H) şi este prezentată în tabelul 1:
Tabelul 1
Valorile coeficientului  şi  la orificii de vană
a/H 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35
 0,615 0,617 0,620 0,622 0,625 0,629
 0,611 0,612 0,613 0,614 0,615 0,616
a/H 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65
 0,633 0,638 0,645 0,652 0,661 0,672
 0,617 0,619 0,621 0,623 0,625 0,628

În cazul curgerii înecate debitul este:

q  a 2 gz (6)

2
 2. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării îl constitue determinarea experimentală a coeficientului de

debit  şi coeficientul de contracţie  şi compararea acestora cu datele din literatură.
Cu valorile obţinute se vor trasa grafic variaţia debitului cu deschiderea stavilei şi
sarcina de curgere (cheia debitelor la un stăvilar).

3. INSTALAŢIA EXPERIMENTALĂ

Pe canalul vitrat al laboratorului este montată o stavilă (2) cu deschiderea “a”.

Alimentarea canalului se face prin intermediul standului hidraulic de bază, iar debitul
vehiculat poate fi determinat folosind rezervorul volumetric al acestuia. Adâncimea
apei amonte şi aval de stăvilar se măsoară cu ace de măsurare (4).

2
V0
T H
a
hc

3
Q Fig. 3 Schema instalaţiei experimentale

4. MODUL DE LUCRU

Pe canalul fără apă se măsoară elementele geometrice ale canalului şi

orificiului de sub stavilă (b, a).
Se deschide robinetul standului şi se stabileşte un nivel H pe canal. După
stabilizarea mişcării se măsoară adâncimile H şi h c , respectiv volumul de apă W
colectat în rezevorul standului într-un anumit timp t. Valorile măsuratorilor H, h c sunt
media a mai multor citiri.
Prin manevrarea robinetului standului se obţin diferite adâncimi H ale apei pe
canal cuprins între 2a şi 8a. Pentru fiecare nivel în parte se măsoară elementele H, h c ,
W şi t. Valorile experimentale se notează în tabelul 2. Măsuratorile se efectuează
pentru 8 – 10 poziţii de deschidere a robinetului standului.

3
 5. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

Cu valorile măsurate H, h c , W, t se calculează următoarele elemente:

W
- debitul: Q  ; (7)
t
h
- coeficientul de contracţie:   c ; (8)
a
Q
- viteza de apropiere: v 0  ; (9)
bH
v 02
- sarcina sub care se face curgerea: H 0  H  ; (10)
2g
Q
- coeficientul de debit:   . (11)
ab 2 g ( H 0  a)
Valorile calculate se centralizează în tabelul 2.
Cunoscând valorile coeficienţilor de debit şi contracţie cu relaţia (5) şi (7) se
construieşte cheia debitelor pentru stăvilar pentru patru deschideri “a” şi sarcini pe
orificiu cuprinse între 2a şi 8a.
T (min)

a1 a2 a3 a4

Q (l/s)
Fig. 4 Cheia debitelor la un stăvilar

Rezultate experimentale pentru  la orificii mari

Tabelul 2
Nr a b H a/H  hc W t Q v0 T0 
crt (m) (m) (m) (-) (-) (m) (m3) (s) (m3/s) (m/s) (m) (-)