(1)POMPE CU PISTON (CONSTR SI FUNCTIONARE).

Se considera o sectiune prin cilindrul unei pompe cu piston cu dublu efect.

elem comp ale pompei cu piston cu dublu efect :

1-masina de forta ; 2,4- roata de curea sau lant ; 3-transmisie prin lant sau prin
curele ; 5-pinion ; 6-coroana dintata solidara cu arborele cotit ; 7- manivela ; 8-
biela de lungimea l ; 9-glisiera ;10- capul de cruce ; 11-tija pistonului ;12- cutia
de etansare ;13- organ de lucru(piston) ; 14-supape de aspiratie ;15- supape
de refulare ;16-colector de aspiratie ; 17- conducta de aspiratie ; 18-clapeta de
retinere ; 19-sorb ; 20- rezervor de aspiratie ; 21- colector de refulare ; 22-
conducta de refulare ; A- butonul manivelei ; r- raza manivelei ; x- deplasarea
curenta a pistonului.

^Schema bloc functionala a unei pompe cu pistoane reprezentata prin dipoli.:

MBM- mecanismul biela manivela ; PHP- partea hidraulica a pompei ; Pm1-
partea mecanica la intrarea in transmisie ; Pm2- puterea mecanica la iesirea din
transmisie ; Pk puterea hidraulica.

^Schema bloc functionala a unei pompe cu pistoane reprezentata prin

cvadripoli.
(2)CINEMATICA POMPEI CU PISTON.
Se fac ipotezele : viteza unghiulara a arborelui cotit ct ; sist biela-manivela, cap de
cruce, tija- piston este rigid si se poate considera ca deplasarea pistonului este egal cu
deplasarea capului cruce ; lichidul urmareste fidel pistonul. Poz O1, a capului de cruce este
aceea cand pistonul se afla la pct mort exterior (PME), biela se afla in prelungirea manivelei.
X-deplas curenta a capului de cruce.
Prin studiul cinematicii se intelege det legilor de variatie ale deplasarii, vitezei si acceleratiei

pistonului. x OO OO1` r l r cos l cos r (1 cos ) l (1 cos );
1
ct , f (t ); f (t )
Exp deplasarii(x), vitezei(v) si acceleratiei (a)sunt :

dx dx d sin 2
x r[(1 cos ) l (1 2 sin 2 )] ; v r sin ;
dt d dt 2 1 2 sin 2

cos 2 sin 4
2
dv dv
d
2
a= r cos .
dt (1 2 sin 2 ) 4

m m( m 1) 2 m( m 10( m 2) 3 1
1 y 2 1 y y y ...., unde y 2 sin 2 , m si
1! 2! 3! 2
rezulta :

a r cos cos 2
2
x r 1 cos sin 2 ; v r sin sin 2 ; ;
2 2

0; r 0; l si rezulta : x r (1 cos ); v r sin ; a r cos .

viteza pistonului are o lege de variatie sinusoidala ;acc pistonului este max in PM si trebuie sa
decalam fetele active astfel in cat sa nu existe mai multe pistoane in aceste puncte ;
unghiul de defazaj dintre fetele active se calc astfel : 1 2 / N ,n nr de fete active ale
pompei. N=ij.

(3)DEBITUL POMPELOR (GENERAL, DEBIT MEDIU,MAXIM).

Debitul teoretic se defineste ca fiind variatia volumului in timp. Pt lichide

in care A=ct, Q=f(v), =>v=f(t)

Qaj=debitul instantaneu al unei fete active; a-numarul de ordine al pistonului,

Coeficentul de neregularitate al debitului: =

Coeficentul de supradebit:
Debitul real al pompelor cu pistoane: in studiul debitului teoretic s-au facut ipotezele ca
densitatea =ct si pierderile de debit Q=0. Debitul real se calculeaza cu relatia: Qr=Qn-Q,
unde Q sunt pierderile de debit :Q=Qs+Qc; Qs=debitul de scurgeri prin neetanseitati si Qc=
pierderea de debit datorita compresibilitatii mediului hidraulic.

Randamentul volumic: = .

(4)PRESIUNEA PE PISTON IN CURSA DE ASPIRATIE.

A) se considera teoria elementara a cinematicii pompelor cu pistoane
I)
II)
III)

B) Lichidul urmareste cu fidelitate pistonul.

IV)

V) Legea lui Bernoulli:

VI) Relatia Weissbach-Darcy:

Se considera o sectiune prin cilindru: si

In planul 1 datorita faptului ca sectiunea rezervorului de aspiratie este mult mai mare decat
sectiunea conductei de aspiratie, Srza>>Sa=>va>>v1=>v1=0 si p1=pa

^Schema de montaj a unei pompe cu inaltime de aspiratie pozitiva.

In planul 2: v2=vx ,p2=px => si +

Se poate scrie: ,unde este suma pierderilor energetice cand lichidul se

deplaseaza de la planul 1 la planul 2.
^Schema de montaj a unei pompe cu inaltime de aspiratie negativa.

Se introduc relatiile si rezulta: =

a)

^Energia specifica a lchidului la suprafata libera a lichidului din rezervorul de aspiratie.

Presiunea atmosferica scade cu altitudinea dupa legea: , unde H este

altitudinea exprimata in metri.

^Variatia presiunii atmosferice cu altitudinea.

b)

c)

d)

e)

f) ; ; in care: ,
Se introduc rel a, b, c , d, e, f si rezulta

legea de
variatie a presiunii pe piston in cursa de aspiratie

(5)PRESIUNEA PE PISTON IN CURSA REFULARE.

Relatiile urmatoare se refera la figura 2.18. Se scrie relatia lui Bernoulli in planurile 2 si 3 si
rezulta:

v 22 p
H2 2 z2
2 g g
(2.32)
v32 p
H3 3 z3
2 g g
(2.33)
Tinand cont ca v 2 v x , p 2 p x
Rezulta ca: v3 0 , p3 p r
v x2 p
H2 x z2
2 g g
(2.32)
pr
H3 z3
g
(2.33)
dar H 2 H 3 hk
(2.34)
si hk hh hi hs
(2.34)
Se introduc relatiile (2.32), (2.33) si (2.34) in (2.34), si rezulta:

px p v2
r ( z 3 z 2 ) x hh hi hs
g g 2g
2
px p v
r H r x hh hi hs (2.35)
g g 2g
Relatia (2.35) este presiunea pe piston in cursa de refulare (fig.2.28):
(6)CAVITATIA POMPELOR CU PISTON SI MASURI DE PREVENIRE

Cavitatia este un fenomen complex care nu este cunoscut in totalitate; ce se cunoaste sunt
efectele nocive pe care le introduce acest fenomen.
Cavitatia se declanseaza atunci cand este indeplinita conditia de aparitie a acesteia:
lichidul incepe sa fiarba, apar vapori ce patrund in mocrofisurile materialului pe care le
accentueaza.
Uneori se intrerupe coloana de lichid din conducta de aspiratie ducand la scaderea
debitului si randamentului volumic.
In cursa de refulare, presiunea fiind mult mai mare, vaporii condenseaza brusc, apar
goluri vidate in masa de lichid, particulele inconjuratoare ocupa cu viteze foarte mari aceste
goluri, apar varfuri de presiune, socuri hidraulice, trepidatii, descarcari electrice, coroziune
chimica si se declanseaza o instabilitate a parametrilor functionali.
Masuri de prevenire a cavitatiei, ne referim la relatia (2.21) si se doreste ca Pm
g
sa fie cat mai mare.
Pm1 P L
a [ H a (1 ) a 2 r hs ]
g g g
(2.21)
Pm
a) sa creasca; posibilitati: rezervoare presurizate sau sa supraalimentze pompa cu
g
piston
b) H a : H a (+); fig. 2.18, sa fie cat mai mic
H a (-); fig. 2.19, sa fie cat mai mare
la A
c) La : l a sa fie cat mai mic
Sa
A= constant
d a2
Sa rezulta d a sa fie cat mai mare.
4
d) Viteza unghiulara sa fie mica

Masuri practica de evitare a cavitatiei

A) Limitarea inaltimii de aspiratie

B) H a H acr ; H acr - inaltime de aspiratie la care apare cavitatia, deci se
determina din conditia p m p vs ( p vs - presiunea vaporilor saturati)
pm p p
C) vs a [ H acr hia* hs ]
g g g
P p
D) H acr a [ vs hia* hs ]
g g
(2.22)
E) H a max [ H acr (2...3mcol.lichid )]
F)
G) B) Limitarea vitezei unghiulare
H) cr ; cr - este viteza unghiulara la care apare cavitatia
 g p p
I) cr [ a ( H a vs hs )] (2.23)
(1 ) La r g g
J) Relatiile (2.22) si (2.23) care stabilesc valorile lui H acr si cr sunt valabile numai
pentru pompa 1.1
K)
L)
M) Cazul pompelor de tipul ij
N) Presiunea minima pe piston apare tot la x=0 (la inceputul curesi de aspiratie)
px p 2
O) a [H a (2rx x 2 ) hh hi hs ] (2.24)
g g 2g
x 0
pm p pa
P) g
x
g

g
( H a hh hi hs ) (2.25)
0

Q) v aij S a Qij ij sin( ij )

(2.26)
R) Unde:
S) ij - este norma vectorului asociat debitului rezultant al pompei PPij
T) ij - este unghiul de defazaj dintre vectorul origine si vectorul qij
asociat debitului rezultant

U) v a 22 S a Q22 22 sin( 22 ) ; 22 ; 31
4 3
V) 22 2 Ar ; 31 Ar
ij
W) v aij sin( ij )
Sa
2
v aij la ij2 l sin 2 ( ij )
X) hhij ( i ) 2 ( a i )
2g da Sa da 2g
(2.27)
x 0 k hij
Y) hhij sin 2 ( ij )
0 2g
Fia
Z) hi hia hic his ; hia
gS a
ma aaij la S a
AA) aaij
gS a gS a
la
BB) hia a aij
g
dv aij ij
CC) a aij cos( ij )
dt Sa
DD) ij QMij C ij Ar
1 A
EE) hia Cij ( l a ) r 2 cos( ij )
g Sa
x 0 1
FF) hia 0
C ij La 2 r cos( ij )
g
(2.28)
GG) Se introduc relatiile (2.27) si (2.28) in (2.25) si rezulta:
 pm p k hij C ij
HH) a [H a sin 2 ij La 2 r cos ij hs ]
g g 2g g
pm p k hij Cij
II) a [H a sin 2 ij (1 ) La 2 r cos ij hs ]
g g 2g g
(2.29)
JJ) Relatia (2.29) este valoarea presiunii minime pe piston in cazul pompelor de tipul
ij. Din conditia de aparitie a fenomenului de cavitatie, rezulta:
pa p k hij C ij
KK) H acr [ vs sin 2 ij (1 ) La 2 r cos ij hs ]
g g 2 g g
(2.30)
g p p k hij
LL) cr [ a ( H a vs sin 2 ij hs )]
(1 )Cij La r cos ij g g 2 g
(2.31)

(7)CARACTERSTICA RETELEI.
Caracteristica retelei-aceasta este locul geometric al punctelor ce coreleaza consumul de
energie specific ape care il sufera lichidul in functie de debitul ce curge printr-o conducta. Un
generator hydraulic transporta lichidul intre doua puncte cu niveluri energetic diferite. Ca sa
functioneze corespunzator unui generator hydraulic ii trebuiesc indeplinite doua conditii:-
generatorul hydraulic trebuie sa fie intercalate intr-o retea de conducte ; -generatorul
hydraulic trebuie sa fie capabil sa invinga diferenta de nivel rezistentelor hidraulice de pe
traseul de aspiratie si refulare.

^Schema de calcul a caracteristicii retelei.

Nivelul energetic al unei particule de lichid situate la inaltimea z la o presiune p animate de

viteza v se poate exprima cu ajutorul legii lui Bernoulii H=

Fiecare din termenii relatiei are doua semnificatii: -o semnificatie energetic si o semnificatie
geometrica
 reprezinta energia specifica de miscare cinetica si semnificatia geometrica inaltimea
cinetica

- energia specifica de presiune si inaltime piezometrica

z- energia specifica potential de pozitie si inaltime geodezica.

In planul 1- energia specifica: H1= (X)

In planul 2- energia specifica: H2= (X)

Hi- energia specifica la intrarea in generatorul hydraulic
H1=H1-hha unde hha sunt pierderile pe traseul de aspiratie
He-energia la iesirea din generatorul hydraulic
He=H2-hhr unde hhr sunt pierderile pe traseul de refulare
H- energia specifica transmisa de generator hydraulic

^Determinare punctului de functionare.

Teoretic caracteristica interioara a unei pompe cu piston este o vertical. In realitate datorita
pierderilor aceasta se abate de la vertical P este punctual de functionare care determina
parametrii functionali ai pompei.

(8)CALCULUL FUNCTIONAL AL HIDROFOARELOR.

Calculul functional al hidrofoarelor- eficienta unui hidrofor se apreciaza prin capacitatea
acestuia de a prelua surplusul de lichid cerut de tipul de pompa respective. Volumul total al
hidroforului Vt depinde de procesul de comprimare si destindere a gazului din hidrofor
Vt= cVn in care c- un coefficient de forma c= 1.5 pentru hidrofoare cilindrice, HC si c=3.0
pentru hidrofoare sferice HS ; Vn volumul mediu al pernei de gaze.
Daca transformarea gazului din hidrofor ar fi politropa dupa expresia: =ct calculul este
mai dificil.
Daca transformarea este lenta si are loc un schimb intens de caldura intre lichid si gaz si
mediu exterior se poate aprecia ca temperature este aproximativ constanta. Se poate considera
sa acest gaz din hidrofor se comprima si se destined dupa o izoterma V=VM- 3 reprezinta
volumul de lucru al hidroforului si este egal cu volumul descris de nivelul lichidului la o
incarcare si o descarcare complete.
(9)CALCULUL VOLUMULUI DE LUCRU AL HIDROFOARELOR.

In continuare se va determina volumul de lucru al hidroforului pentru pompa cu piston de

tipul 1.1 (fig 2.35)

I) Qij ij sin( ij ) ;
II) QMij Cij Ar ij ;
III) Qnij k ij Ar ;
j ( j i) 2
IV) k ij i ;

Qnij Cij
V) Qij ;
QMij k ij
Ne propunem sa determinam volumul de lucru pentru PP11 V11 .
N l 1 1 l1 li ;
l1 l1 QM 11 C11 Ar Ar C 11 1

1
Qn11 k11 Ar k n ;
n
Q11 11 sin C11 Ar sin ;
2 2
1
Vij Veij (Q11 Qn11 )dt
1 (
1
11 sin Qn11 )dt

2
1

(C
1
11 Ar sin k11 Ar )d ; t ; d dt

V11 Ar[C11 ( cos ) k11 ( 2 1 )]

Vn Ar[2C11 cos1 k11 ( 21 )] C11 Ar ;
 Qn11 k Ar k
In OAA' , sin 1 11 11 ;
QM 11 C11 Ar a11
1 V
1 arcsin ; V p11 AS 2 Ar ; V11 Ve11 p11 [C11 cos k11 ( 21 )]
Q11 2
Volumul de lucru al hidroforului este determinat numai de tipul pompei pe care o echipeaza.
La pompele cu numar par de fete active volumul de lucru se calculeaza pentru cea mai mare
pulsatie a debitului (pentru cel mai mare coeficient de supradebit):
Vij Veij Ar [2Cij cos1 k ij ( 21 )] Cij Ar ;
1
1 arcsin
Qij ;
In cazul pompelor cu numar impar de fete active, N=2i-1 (cu exceptia PP_11):
Vij Veij 2 Ar [2Cij cos1 k ij ( 21 )] Cij Ar ;
Volumul de lucru al hidroforului scade odata cu cresterea numarului de fete active si este mai
mic si este mai mic in cazul pompelor cu numar impar de fete active.