II.

Spaţii liniare normate

Să se verifice dacă funcţia ϕ : L → R (unde L este spaţiul liniar indicat)
defineşte o normă (305-321).
305. ϕ ( x ) = ξ 2 + η 2 , x = (ξ ,η ) ∈ R 2 .

306. ϕ ( x ) = 3ξ 2 + 2η 2 , x = (ξ ,η ) ∈ R 2 .

307. ϕ ( x ) = ξ 2 + η 2 + ξη , x = (ξ ,η ) ∈ R 2 .

308. ϕ ( x ) = 1 + ξ 2 + η 2 , x = (ξ ,η ) ∈ R 2 .
309. ϕ ( x ) = ξ 2 + η 2 , x = (ξ ,η ) ∈ R 2 .
310. ϕ ( x ) = ξ + ξ − η , x = (ξ ,η ) ∈ C 2 .
311. ϕ ( x ) = 2 ξ + 3η , x = (ξ ,η ) ∈ C 2 .
312. ϕ ( x ) = a ξ + b η , x = (ξ ,η ) ∈ C 2 , a ≥ 0 , b ≥ 0 .
313. ϕ ( x ) = ξ + η + ξ − η , x = (ξ ,η ) ∈ C 2 .
314. ϕ ( x ) = ξ + η , x = (ξ ,η ) ∈ C 2 .
1
⎛ m p ⎞⎟
p
⎜
315. ϕ ( x ) = ∑ ξ j
⎜ ⎟
(0 < p < ∞ ), x = (ξ j )1m ∈ C m .
⎝ j =1 ⎠
1
⎛ m p ⎞
p
316. ϕ ( x ) = ⎜ ∑ λ j ξ j ⎟
⎜ ⎟ (1 ≤ p < ∞ ), x = (ξ j )1m ∈ C m ,
⎝ j =1 ⎠
λ j ≥ 0 ( j = 1,2,K , m ) .
317. ϕ ( x ) = max x(t ) , x ∈ C [0,2] .
0≤t ≤ 2
318. ϕ ( x ) = max x(t ) , x ∈ C [0,2] .
0 ≤ t ≤1
319. ϕ ( x ) = max x(t ) , x ∈ C [0,2], 0 ≤ a < b ≤ 2 .
a ≤t ≤b
1
320. ϕ ( x ) = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟
b p
p
(1 ≤ p < ∞ ), x ∈ C [a, b].
⎝ a ⎠
1
ϕ ( x ) = ⎛⎜ ∫ u (t ) x(t ) dt ⎞⎟
b p
321. (1 ≤ p < ∞ ), x ∈ C[a, b], u : [a, b] → R este o
p
⎝ a ⎠
funcţie integrabilă şi pozitivă.
Fie L spaţiul liniar al funcţiilor x : [a, b] → R cu derivate continui. Să se
verifice dacă funcţia ϕ : L → R defineşte o normă (322-327).
322. ϕ ( x ) = max x(t ) .
a ≤t ≤b
323. ϕ ( x ) = max x ′(t ) .
a ≤t ≤b
324. ϕ ( x ) = x(b ) − x(a ) + max x ′(t ) .
a ≤t ≤b
 325. ϕ ( x ) = x(a ) + max x ′(t ) .
a ≤t ≤b
b
326. ϕ ( x ) = ∫ x(t ) dt + max x ′(t ) .
a a ≤t ≤b
327. ϕ ( x ) = max x(t ) + max x ′(t ) .
a ≤t ≤b a ≤t ≤b
În cele ce urmează, în mulţimea sistemelor de m numere (sau a şirurilor de
numere) reale sau complexe vor fi definite operaţiile de adunare şi înmulţire cu scalari
din cîmpul K în mod natural, şi anume, x = ξ j , y = η j ( ) ( )
implică
( ) ( )
x + y = ξ j + η j , λx = λξ j , iar în mulţimea funcţiilor x, y : [a, b] → R implică
(x + y )(t ) = x(t ) + x(t ), (λx )(t ) = λx(t ) (a ≤ t ≤ b ) .
Să se arate că mulţimea L formează un spaţiu liniar normat cu operaţiile
algebrice definite în mod natural şi cu norma dată de formula respectivă (328-340).
328. Mulţimea R m a sistemelor de m numere reale x = ξ j m cu norma
1
( )
1
⎛ m ⎞ 2
⎜
x = ∑ξ j 2⎟
.
⎜ ⎟
⎝ j =1 ⎠
329. Mulţimea C m a sistemelor de m numere complexe x = ξ j m cu norma
1
( )
1
⎛ m 2⎞
2
x =⎜∑ξj ⎟ .
⎜ ⎟
⎝ j =1 ⎠
330. Mulţimea l (pm ) (1 ≤ p < ∞) a sistemelor de m numere reale sau complexe
( )
x = ξ j m cu norma
1
1
⎛ m p ⎞⎟
p
⎜
x = ∑ξj .
⎜ ⎟
⎝ j =1 ⎠
(m ) a sistemelor de m numere reale sau complexe x = ξ m
331. Mulţimea l ∞ j 1 ( )
cu norma
x = max ξ j .
1≤ j ≤ m
332. Mulţimea l p (1 ≤ p < ∞) a şirurilor de numere reale sau complexe
∞
( )
x = ξ j ∞ , avînd proprietatea
1 ∑ξj
p
< ∞ , cu norma
j =1

1
⎛ ∞ p⎞
p
x =⎜∑ξj ⎟ .
⎜ ⎟
⎝ j =1 ⎠
333. Mulţimea l∞ a şirurilor mărginite de numere reale sau complexe
( )1
x = ξ j ∞ cu norma
 x = sup ξ j .
j

334. Mulţimea c0 a şirurilor de numere reale sau complexe x = ξ j ∞

1
( )
convergente la zero cu norma
x = max ξ j .
j
335. Mulţimea c a şirurilor convergente de numere reale sau complexe
( )1
x = ξ j ∞ cu norma

x = sup ξ j .
j
336. Mulţimea C [a, b] a funcţiilor continui x : [a, b] → R cu norma
x = max x(t ) .
a ≤t ≤b
337. Mulţimea C p [a, b] (1 ≤ p < ∞) a funcţiilor continui x : [a, b] → R cu
norma
1
x = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟ .
b p p
⎝ a ⎠
338. Mulţimea C m [a, b] a funcţiilor x : [a, b] → R cu derivate continui de
ordinul 1, 2, …, m şi norma
m
x = max x(t ) + ∑ amax x (k ) (t ) .
a ≤t ≤b ≤t ≤b
k =1
339. Mulţimea BV [a, b] a funcţiilor x : [a, b] → R cu variaţie mărginită şi
norma
b
x = x(a ) + V ( x ) .
a
340. Mulţimea Η [a, b] (0 < α ≤ 1) a funcţiilor x : [a, b] → R ce verifică
α

condiţia Hölder cu exponentul α şi cu norma

x(t1 ) − x(t 2 )
x = max x(t ) + sup .
a ≤t ≤b α
a ≤ t1 < t 2 ≤ b t1 − t 2
Să se calculeze norma vectorului x în spaţiul liniar normat N (341-359).
341. x(t ) = t 3 − t 2 , N = C [− 2,2] .
342. x(t ) = t 3 − t 2 , N = L1 [− 2,2] .
343. x(t ) = t 3 − t 2 , N = L2 [− 2,2] .
1+ t
344. x(t ) = , N = C [2,5] .
1− t
∞
⎛ n2 + n + 1⎞
345. x = ⎜ ⎟ , N = l∞ .
⎜ n2 − n + 1⎟
⎝ ⎠1
 ( )
∞
346. x = 3 n ⋅ 2 − n 1 , N = l3 .

347. x = (n − 2 )1 , N = l1 .
∞

348. x = (n −1 )1 , N = l 2 .
∞

∞
⎛ πn ⎞
349. x = ⎜ n − 2 sin ⎟ , N = l1 .
⎝ 2 ⎠1

( )∞
350. x = 2 − n n + 2 1 , N = l 2 .
∞
⎛ 3n ⎞
351. x = ⎜⎜ ⎟⎟ , N = l ∞ .
⎝ 2n 2 + 7 ⎠1
∞
⎛ n+2 + n⎞
352. x = ⎜⎜ ⎟ , N = l∞ .
⎝ n + 1 ⎟⎠1

( )∞
353. x = n −1 (n + 1)−1 1 , N = l1 .

354. x = (n −1 (n + 1)−1 )1 , N = l 2 .
∞

∞
⎛ (2n − 1)!! ⎞
355. x = ⎜⎜ ⎟⎟ , N = c0 .
⎝ (2n )!! ⎠1
∞
⎛ n2 +1⎞
356. x = ⎜ ⎟ , N = l1 .
⎜ 2 n ⋅ n! ⎟
⎝ ⎠1
⎧ 1, t = 0;
⎪
357. x(t ) = ⎨2 − t , 0 < t < 2; N = BV [0,2];
⎪ 6, t = 2.
⎩
358. x(t ) = 16t 5 − 20t 3 + 5t , N = C [− 1,1] .
∞
⎛ (n − 1)! 2 n ⎞
359. x = ⎜ ⎟ ,N =l .
2
⎜
⎝ (2n )! ⎟
⎠1
Să se reprezinte grafic sfera unitate S (0,1) în spaţiul liniar normat N (360-
371).
360. N = R 2 .
361. N = l1(2 ) = {x = (ξ1 , ξ 2 ) : ξ1 , ξ 2 ∈ R; x = ξ1 + ξ 2 }.
(2 ) = {x = (ξ , ξ ) : ξ , ξ ∈ R; x = max(ξ , ξ )}..
362. N = l ∞ 1 2 1 2 1 2
⎧ ξ1 ξ 2 ⎫
363. N = ⎨ x = (ξ1 , ξ 2 ) : ξ1 , ξ 2 ∈ R; x = + ; a > 0, b > 0⎬ .
⎩ a b ⎭
⎧ ξ2 ξ2 ⎫
⎪ ⎪
364. N = ⎨ x = (ξ1 , ξ 2 ) : ξ1 , ξ 2 ∈ R; x = 1 + 2 ; a > 0, b > 0⎬ .
⎪⎩ a2 b2 ⎪⎭
 365. N = {x = (ξ1 , ξ 2 ) : ξ1 , ξ 2 ∈ R; x = ξ1 + ξ 2 + max{ξ1 , ξ 2 }}.
366. N = R 3 .
⎧ 2 2
ξ2 ⎫
⎪ x = (ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ) : ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ∈ R; x = ξ1 + ξ 2 + 3 ; ⎪
367. N = ⎨ a2 b2 c2 ⎬ .
⎪ ⎪
⎩a > 0, b > 0, c > 0 ⎭
368. N = {x = (ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ) : ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ∈ R; x = ξ1 + ξ 2 + ξ 3 }.
369. N = {x = (ξ 1 , ξ 2 , ξ 3 ) : ξ 1 , ξ 2 , ξ 3 ∈ R; x = ξ 3 + max( ξ 1 , ξ 2 )}.
⎧ ⎫
370. N = ⎨ x = (ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ) : ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ∈ R; x = max ⎧⎨ ξ 3 , ξ12 + ξ 22 ⎫⎬⎬ .
⎩ ⎩ ⎭⎭
371. N = C [a, b ] .
372. Să se arate că în spaţiul liniar l p (0 < p < 1) cu metrica
∞
ρ ( x, y ) =
p
∑ ξ n − ηn
n =1
nu poate fi definită o normă ⋅ astfel încît ρ ( x, y ) = x − y .
373. Să se arate că în spaţiul liniar s cu metrica
ξ − ηn
( )
∞
1
ρ ( x, y ) = ∑ n ⋅ n x = (ξ n )1 , y = (η n )1
∞ ∞

n =1 2 1 + ξ n − ηn
nu poate fi definită o normă ⋅ astfel încît ρ ( x, y ) = x − y .
374. Fie N un spaţiu liniar normat, x, y, x n , y n ∈ N (n = 1,2, K) . Să se arate:
a) dacă lim x n = x atunci mulţimea {x n }1∞ este mărginită;
n→∞
b) dacă lim x n = x atunci lim x n = x ;
n→∞ n→∞
c) dacă lim x n = x , lim λ n = λ (λ , λ n ∈ K ) atunci lim λ n x n = λx ;
n→∞ n→∞ n→∞
d) dacă lim x n = x , lim y n = y atunci lim ( x n + y n ) = x + y ;
n→∞ n→∞ n→∞
e) dacă lim x n = x , lim x n − y n = 0 atunci lim y n = x ;
n→∞ n→∞ n →∞
f) dacă lim x n = x atunci lim x n − y = x − y ;
n→∞ n→∞
g) dacă lim x n = x , lim y n = y , lim λ n = λ , lim µ n = µ
n→∞ n→∞ n→∞ n →∞
(λ , µ , λn , µ n ∈ K ) atunci lim λ n x n + µ n y n = λx + µy .
n→∞
375. Să se arate că x ≤ max{ x + y , x − y } oricare ar fi x, y ∈ N .
376. Să se arate că l p ⊂ c0 (1 ≤ p < ∞ ) şi x c ≤ x l x ∈ l p .
0 p
( )
377. Să se arate că l p1 ⊂ l p 2 (1 ≤ p1 < p 2 ) şi x l ≤ x l x ∈ l p1 .
p2 p1
( )
378. Să se arate că lim x l = x c ( x ∈ l1 ) .
p →∞ p 0

379. Să se arate că
 U lr ⊂ l p ⊂ lr I .
1≤ r < p ≠ ≠ r> p

380. Să se arate că:

a) dacă x ∈ L p [a, b] , y ∈ Lq [a, b ] (1 < p < ∞, p −1 + q −1 = 1) atunci
xy ∈ L1 [a, b] şi xy L ≤ x L y L ;
1 p q

b) dacă x ∈ L p1 [a, b] , y ∈ L p2 [a, b] (1 < p1 , p 2 < ∞ ) p1−1 + p 2−1 = p −1 (1 ≤ p

< ∞) atunci xy ∈ L p [a, b] şi xy Lp
≤ x L p1
y L p2
.
381. Să se arate că L p2 [a, b] ⊂ L p1 [a, b] (1 ≤ p1 < p 2 < ∞ ) şi

x L p1
≤ (b − a )r x L p2
(x ∈ L p [a, b]) , unde r = pp2 −p p1 .
2
1 2
382. Să se arate că dacă x ∈ L∞ [a, b ] , y ∈ L p [a, b] atunci xy ∈ L p [a, b] şi
xy Lp
≤ x L∞
y Lp
.
383. Să se arate că dacă x ∈ L p1 [a, b] , y ∈ L p2 [a, b], z ∈ L p3 [a, b] şi
p1−1 + p 2−1 + p3−1 = 1 atunci xyz ∈ L1 [a, b] şi xyz L1
≤ x L p1
y L p2
z L p3
.
384. Fie 0 < α ≤ β < ∞ . Să se afle valorile parametrului 1 ≤ p < ∞ astfel ca
(
funcţia x(t ) = t α + t β )
−1
să aparţină spaţiului L p [0,+∞ ) .
385. Să se arate dacă p1 ≥ 1, p 2 ≥ 1, p1 ≠ p 2 atunci există x ∈ L p1 [0,+∞ ) ,
x ∉ L p2 [0,+∞ ) şi y ∈ L p2 [0,+∞ ) , y ∉ L p1 [0,+∞ ) . (Să se compare cu problema 381).
386. Să se arate că dacă x ∈ L p [0,1] , 1 < p < ∞ , unde x(t ) = t −α (α > 0) , atunci
există ε > 0 astfel încît x ∈ L p1 [0,1] oricare ar fi p1 ∈ ( p − ε , p + ε ) .
387. Să se dea exemplu de funcţie x : [0,1] → R astfel ca x ∈ L5 [0,1] şi
x ∉ L p [0,1] oricare ar fi p > 5 .
388. Fie 1 < p < ∞ . Să se dea exemplu de funcţie x : [0, ∞ ) → R astfel ca
x ∈ L p [0, ∞ ) şi x ∉ Ls [0, ∞ ) oricare ar fi s ∈ [1, ∞ ) \ {p} .
′ ′′
389. Să se arate că dacă ⋅ şi ⋅ sunt două norme echivalente în spaţiul
′ ″
liniar L şi ⎛⎜ L, ⋅ ⎞⎟ este spaţiu Banach atunci şi ⎛⎜ L, ⋅ ⎞⎟ este de asemenea spaţiu
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Banach.
390. Să se arate că spaţiul liniar C [a, b] al funcţiilor continui înzestrat cu
norma
a) x = max x (t ) ;
a≤t≤b
′
x = max x(t ) + ∫ x(t ) dt ;
b
b)
a ≤t ≤b a
1
″
c) x = max x(t ) + ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟ (1 ≤ p < ∞ )
b p p

a ≤t ≤b ⎝ a ⎠
este spaţiu Banach.
391. Să se arate că spaţiul liniar l p (1 ≤ p < ∞ ) înzestrat cu norma
 1
⎛ ∞ p ⎞⎟
p
a) ⎜
x = ∑ξj ;
⎜ ⎟
⎝ j =1 ⎠
1
′ ⎛∞ p ⎞ p
b) x = ⎜∑ ξ j ⎟ + max ξ n ;
⎜ j =1 ⎟ n
⎝ ⎠
1 1
″ ⎛ ∞ p ⎞
p
⎛ ∞ r ⎞
r
c) x = ⎜⎜ ∑ ξ j ⎟⎟ + ⎜⎜ ∑ ξ j ⎟⎟ (r > p )
⎝ j =1 ⎠ ⎝ j =1 ⎠
este spaţiu Banach.
392. Să se arate că orice subspaţiu al unui spaţiu Banach este la rîndul său un
spaţiu Banach.
Fie L spaţiul liniar al polinoamelor
⎧n ⎫
L = ⎨ ∑ a k t k : a k ∈ R; n ∈ N ⎬ .
⎩k = 0 ⎭
′ ″
Să se arate că normele ⋅ şi ⋅ , definite pe L , nu sunt echivalente (393-396).
1
′ ″
393. x = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟ = max x(t ) .
1 3 3
, x
⎝ 0 ⎠ 0≤t ≤1
1
′ ″
394. x = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟ , = ∫ x(t ) dt .
1 2 2 1
x
⎝ 0 ⎠ 0
1 1
′ ″
395. x = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟ = ⎛⎜ ∫ x(t ) dt ⎞⎟
1 3 3 1 2 2
, x .
⎝ 0 ⎠ ⎝ 0 ⎠
1 1
′ ″
396. x = ⎛⎜ ∫ x(t ) 1 dt ⎞⎟ , x = ⎛⎜ ∫ x(t ) 2 dt ⎞⎟ (1 ≤ p1 < p 2 < ∞ ) .
1 p p1 1 p p2

⎝ 0 ⎠ ⎝ 0 ⎠
Fie L spaţiul liniar al şirurilor de numere reale sau complexe de rang finit
′ ″
x = (ξ n )1∞ . Să se arate că normele ⋅ şi ⋅ , definite pe L , nu sunt echivalente (397-
399).
1
′ ∞
″ ⎛∞ 3⎞
3
397. x = ∑ ξ k , x = ⎜⎜ ∑ ξ k ⎟⎟ .
k =1 ⎝ k =1 ⎠
1
⎛∞
′ ⎞ p
″
398. x = ⎜⎜ ∑ ξ k
p
⎟⎟ (1 ≤ p < ∞ ), x = max ξ k .
⎝ k =1 ⎠ k

1 1
⎛∞
′ p ⎞ 1
p
″ ⎛∞ p ⎞
p2
399. x = ⎜⎜ ∑ ξ k 1 ⎟⎟ , x = ⎜⎜ ∑ ξ k 2 ⎟⎟ (1 ≤ p1 < p 2 < ∞ ) .
⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠
400. Fie L spaţiul liniar al polinoamelor cu coeficienţi reali. Să se arate că:
a) dacă p (t ) = a 0 + a1t + K + a n t n şi notăm ϕ ( p ) = a 0 + a1 + K + a n ,
atunci ϕ este o normă în L şi ϕ ( p1 p 2 ) ≤ ϕ ( p1 )ϕ ( p 2 ) ;
b) dacă p ′ este polinomul derivat al lui p , să se verifice că aplicaţia
f : p → p ′ este o aplicaţie liniară, care însă nu este continuă în norma ϕ ;
 c) fie ψ ( p ) = max p (t ) . Să se arate că ψ este o normă, însă ϕ şi ψ nu sunt
−1≤t ≤1
echivalente.
Să se arate că (401-404)
a) pentru orice x = (a k )1 ∈ C m sunt adevărate inegalităţile 401-404;
m

b) constanta c1 (respectiv c 2 ) este cea mai mare (respectiv cea mai mică)
dintre toate constantele pentru care este adevărată inegalitatea respectivă.
1
⎛m ⎞ 3
≤ c 2 max a k , ⎛⎜ c1 = 1, c 2 = m 3 ⎞⎟ .
1
401. c1 max a k ≤ ⎜⎜ ∑ a k
3
⎟⎟
1≤ k ≤ m
⎝ k =1 ⎠ 1≤ k ≤ m ⎝ ⎠
1 1 1
⎞ 5 ⎛⎜
1 ⎞
⎛m ⎞ 5 ⎛ m ⎞ 4 ⎛m
402. c1 ⎜⎜ ∑ a k ≤ ⎜⎜ ∑ a k ≤ c 2 ⎜⎜ ∑ a k ⎟⎟ , c1 = 1, c 2 = m ⎟ .
5 4 5
⎟⎟ ⎟⎟ 20

⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠ ⎜ ⎟
⎝ ⎠
1 1
⎛m 3⎞
3 m ⎛m 3⎞
3 ⎛ 2 ⎞
403. c1 ⎜⎜ ∑ a k ⎟⎟ ≤ ∑ a k ≤ c 2 ⎜⎜ ∑ a k ⎟⎟ , ⎜ c1 = 1, c 2 = m 3 ⎟ .
⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠ ⎜ ⎟
k =1 ⎝ ⎠
1 1 1
⎛m ⎞ 12 ⎛ m ⎞ 8 ⎛m ⎞ 12 ⎛ 1 ⎞
404. c1 ⎜⎜ ∑ a k ≤ ⎜⎜ ∑ a k ≤ c 2 ⎜⎜ ∑ a k , c1 = 1, c 2 = m ⎟ .
⎜
12 8 12
⎟⎟ ⎟⎟ ⎟⎟ 24

⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠ ⎝ k =1 ⎠ ⎜ ⎟
⎝ ⎠
Să se verifice dacă şirul (x n )1 este convergent în spaţiul Banach L (405-413).
∞

t
405. x n (t ) = sin t − sin , L = C [0,1] .
n
406. x n (t ) = t 2 n +3
, L = C [0,1] .
407. x n (t ) = t 2 n +3 , L = L1 [0,1] .
t
−
408. x n (t ) = e n, L = L1 [0,1].
n
⎛t⎞
409. x n (t ) = ⎜ ⎟ + e t , L = L2 [− 2,2] .
2

⎝2⎠
⎛ 1 1 ⎞
410. x n = ⎜1, ,K, ,0,0,K⎟, L = c0 .
⎝ ln 2 ln n ⎠
⎛ 1 1 ⎞
411. x n = ⎜1, ,K, ,0,0, K⎟, L = l p .
⎝ ln 2 ln n ⎠
⎛ 1 1 1 ⎞
412. x n = ⎜⎜1, 5 , 5 , K , 5 ,0,0, K⎟⎟, L = l p .
⎝ 2 3 n ⎠
⎛ 1 1 1 ⎞
413. x n = ⎜1, , ,K, ,0,0,K⎟, L = l p (1 ≤ p < ∞ ) .
⎝ 2 ln 2 3 ln 3 n ln n ⎠
Să se dea exemplu (414-420) de şir (x n )1 aparţinînd spaţiului considerat care
∞

este
414. Convergent în c0 şi divergent în l1 .
415. Convergent în l 2 şi divergent în l1 .
416. Convergent în l p1 şi divergent în l p2 ( p1 > p 2 ).
417. Convergent în L1 [0,1] şi divergent în C [0,1] .
 418. Convergent în L1 [0,1] şi divergent în L2 [0,1] .
419. Convergent în L p [0,1] (1 ≤ p < ∞ ) şi divergent în L∞ [0,1] .
420. Convergent în L p1 [0,1] şi divergent în L p2 [0,1] (1 ≤ p1 < p 2 < ∞ ) .
∞
421. Să se arate că dacă seria ∑ xn (xn ∈ N ) este convergentă în spaţiul liniar
n =1
normat N atunci lim x n = 0 . Este oare adevărată reciproca acestei afirmaţii?
n →∞
Să se verifice dacă următoarele serii sunt convergente în spaţiile respective
(422-428).
∞ n
t
422. ∑ ; L = C [0,1], L = L p [0,1] (1 ≤ p ≤ ∞ ) .
n =0 n!

(− 1)n t 2n ; L = C [0,1], L = L [0,1] (1 ≤ p ≤ ∞ ) .

∞
423. ∑ n!
p
n =0
∞
cos nt
424. ∑ ; L = C [a, b], L = L p [a, b] (− ∞ < a < b < ∞; 1 ≤ p ≤ ∞ ) .
n =1 n2
∞
425. ∑t 2 − nt
e ; L = C [a, b], L = L p [a, b] (− ∞ < a < b < ∞; 1 ≤ p ≤ ∞ ) .
n =1

∞ ⎛ ⎞
426. ∑n αe , e
−
= ⎜ 01
,4
K , 0,1, 0, K ⎟; L = l p (1 ≤ p ≤ ∞ ) .
n n
⎜ 24 3 ⎟
n =1 ⎝ n ⎠
∞
1
427. ∑ ln(n + 1) en ; L = c0 , l p (1 ≤ p < ∞ ) .
n =1
∞
428. ∑ n n en , L = l ∞ .
n =1
429. Fie L un spaţiu Banach, x n ∈ L, x n ≠ 0 (n = 1,2, K) . Să se arate că
următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) inf x > 0 ;
n
∞
b) convergenţa seriei ∑α n xn implică lim α n = 0 ;
n →∞
n =1
∞
c) convergenţa seriei ∑α n xn implică sup α n < ∞ .
n
n =1
Fie L un spaţiu Banach. Seria
∞
∑ xn (xn ∈ L ) (4)
n =1
se numeşte necondiţionat convergentă (sau comutativ convergentă) dacă pentru
∞
orice bijecţie σ : N → N seria ∑ xσ (n ) este convergentă.
n =1
Bijecţia σ : N → N se numeşte permutare a şirului de numere naturale.
Să se arate (430-434).
 430. Seria (4) este necondiţionat convergentă dacă şi numai dacă pentru orice
ε > 0 există o mulţime finită L ⊂ N astfel încît pentru orice mulţime finită
M ⊂ N , M ∩ L = Ø este adevărată inegalitatea ∑ xn <ε.
n∈M
∞ ∞
431. Dacă seria (4) este necondiţionat convergentă atunci ∑ xn = ∑ xσ (n ) .
n =1 n =1
∞
432. Seria (4) este necondiţionat convergentă dacă şi numai dacă seria ∑ xn k
n =1

este convergentă oricare ar fi subşirul (nk )1 .

∞

433. Seria (4) este necondiţionat convergentă dacă şi numai dacă seria
∞
∑ ε n xn este convergentă oricare ar fi ε n , unde ε n = 1 sau ε n = −1 (n = 1,2,3, K) .
n =1
434. Dacă L = R atunci seria (4) este necondiţionat convergentă dacă şi numai
∞
dacă ∑ xn <∞.
n =1

435. Fie x = (ξ n )1 ∈ c0 . Să se arate:

∞

∞
a) seria ∑ ξ n en este comutativ convergentă la x în c0 ;
n =1
∞
b) seria ∑ ξ n en este absolut convergentă dacă şi numai dacă x ∈ l1 ;
n =1

c) (en )1∞ este bază Schauder în spaţiul c 0 .

436. Să se arate că (en )1 este bază Schauder în spaţiul l p (1 ≤ p < ∞).
∞

437. Să se arate că sistemul t n {} ∞

0 este liniar independent şi complet în spaţiul
C [0,1] însă nu formează bază Schauder în C [0,1] .
438. Fie N un spaţiu liniar normat finit dimensional şi (ek )1 o bază a
m

spaţiului N . Să se arate că convergenţa în N este echivalentă cu convergenţa în

m m
coordonate, adică x n = ∑ ξ k(n )ek → x = ∑ ξ k ek dacă şi numai dacă
k =1 k =1
(n )
lim ξ k = ξ k (k = 1,2,K, m ) .
n →∞
439. Să se arate că orice varietate liniară finită dimensională într-un spaţiu
liniar normat este subspaţiu.
440. Fie N un spaţiu liniar normat. Să se arate că mulţimea A ⊂ N este
mărginită dacă şi numai dacă oricare ar fi şirul (x n )1 ⊂ A şi şirul numeric (λ n )1 ,
∞ ∞

convergent la zero, şirul (λ n x n )1 converge la zero.

∞

441. Fie N un spaţiu liniar normat şi (x n )1 un şir din N convergent la zero.

∞

Să se arate că există un şir numeric (λ n )1 astfel încît lim λ n = ∞ şi lim λ n x n = 0 .

∞
n →∞ n →∞
442. Să se arate că c0 este un subspaţiu al spaţiului liniar normat c .
 443. Să se arate că c0 şi c sunt subspaţii ale spaţiului liniar normat l ∞ .
444. Să se arate că într-un spaţiu liniar normat
diam S (a, r ) = diam S (a, r ) = 2r .
445. Să se arate că într-un spaţiu liniar normat incluziunea S (a, r ) ⊂ S (b, R )
implică r ≤ R şi R − r ≥ a − b .
446. Să se arate că într-un spaţiu liniar normat este adevărată egalitatea
S (a, r ) = S (a, r ) (să se compare cu 132, 133).
447. Fie N1 şi N 2 două spaţii liniare normate. Să se arate că dacă ele sunt
izomorfe şi unul din aceste spaţii este complet, atunci şi celălalt spaţiu este de
asemenea complet.
Fie E un subspaţiu al spaţiului liniar L . Se zice că vectorul x este congruent
modulo E cu vectorul y şi se scrie x ≡ y (mod E ) dacă x − y ∈ E .
Să se arate (448-452)
448. Congruenţa modulo E este o relaţie de echivalenţă şi, prin urmare,
spaţiul liniar L se descompune în clase de echivalenţă de vectori congruenţi modulo
E.
Clasa generată de vectorul x va fi notată cu x€ . Mulţimea claselor de
echivalenţă se notează, de obicei, L /E.
449. Dacă x ≡ y (mod E ) , x1 ≡ y1 (mod E ) atunci x + x1 ≡ y + y1 (mod E ) ,
αx ≡ αy (mod E ) (α ∈ K ) .
450. Dacă în mulţimea L /E se definesc operaţiile de adunare şi înmulţire cu
/\
scalari prin relaţiile x€ + y€ = x + y , αx€ = αx (x ∈ x€, y ∈ y€) atunci L /E devine un spaţiu
/ \

liniar. Spaţiul L /E se numeşte spaţiul cît.

451. Dacă N este un spaţiu liniar normat şi E un subspaţiu al spaţiului
N atunci spaţiul cît L /E devine un spaţiu liniar normat cu norma
x€ = inf x = inf x0 + y ,
x∈x€ y∈E

unde x0 este un vector arbitrar din clasa x€ .

452. Dacă L este un spaţiu Banach şi E un subspaţiu al spaţiului L atunci
L /E este un spaţiu Banach cu norma definită în 451.
Mulţimea M din spaţiu liniar L se numeşte absorbantă dacă pentru orice
x ∈ L există un număr α ∈ K aşa ca αx ∈ M .
Pentru orice x ∈ L , x ≠ 0 mulţimea {αx}α >0 se numeşte rază de direcţie x
în spaţiul L .
Să se arate (453-454).
453. Orice sferă S (0, r ) (sau S (0, r ) ) într-un spaţiu liniar normat este o
mulţime convexă, absorbantă, simetrică în raport cu x = 0 şi nu conţine raze.
454. Dacă A este o mulţime convexă, absorbantă, simetrică în raport cu x = 0
şi care nu conţine raze într-un spaţiu liniar L atunci în L poate fi definită o normă
astfel încît în spaţiul liniar normat obţinut să avem
S (0,1) ⊂ A ⊂ S (0,1) .
Să se arate că mulţimea M ⊂ L este convexă şi închisă şi să se afle distanţa
de la x0 ∈ L la M (455-460).
{ }
455. M = x = (ξ n )1 ∈ l 4 : ξ 2 − ξ 3 + ξ 4 = 3 , x0 = e1 .
∞
 {
456. M = x = (ξ n )1 ∈ l 4 : ξ 2 − ξ 3 + ξ 4 = 3 , x0 = e2 .
∞
}
457. M = {x = (ξ ) ∈ l5 : ξ1 + ξ 2 + ξ 3 = 1} , x0 = e1 + e2 .
∞
n 1

458. M = {x = (ξ n ) ∈ c0 : ξ1 + ξ 2 + ξ 3 = 1} , x0 = e1 + e2
∞
1

459. M = {x = (ξ n ) ∈ l5 : ξ1 + ξ 2 + ξ 3 = 1} , x0 = e4 .
∞
1

460. M = {x = (ξ n ) ∈ l 2 : ξ1 − ξ 3 = 1} , x0 = e2 .
∞
1

461. În spaţiul C [0,1] să se afle dinstanţa de la x0 , x0 (t ) = t (0 ≤ t ≤ 1) , la

subspaţiul polinoamelor de gradul zero.
Să se determine subspaţiul M 2 din spaţiul Banach L aşa ca L să se reprezinte
ca sumă directă a două subspaţii M 1 şi M 2 (462-474).
{
462. M 1 = x = (ξ n )1 ∈ l p : ξ1 = ξ 3 = K = ξ 2 n−1 = K = 0 .
∞
}
= {x = (ξ ) }
∞
463. M 1 n 1 ∈ l p : ξ1 = ξ 2 = ξ 3 = 0 .
{
464. M 1 = x = (ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ) ∈ R : ξ1 + ξ 2 = 0 .
3
}
465. M 1 = {x = (ξ , ξ , ξ ) ∈ R
1 2 3
3
: ξ1 + ξ 2 + ξ 3 = 0 .}
{
466. M 1 = x = (ξ n )1 ∈ l p : ξ1 + ξ 2 + ξ 3 = 0 .
∞
}
= {x = (ξ ) ∈ l p : 2ξ1 − 3ξ 3 + ξ 5 = 0}.
∞
467. M 1 n 1

= {x = (ξn )1 ∈ c0 : ξ1 − ξ 2 + ξ 3 − ξ 4 = 0}.
∞
468. M 1
{
469. M 1 = }
x ∈ C [0,1] : ∫ x(t )dt = 0 .
1

470. M = {x ∈ C [0,1] : ∫ tx(t )dt = 0}.

0
1
1
0

471. M 1 = {x ∈ C [0,1] : x(0 ) = 0}.

⎧ ⎧ξ1 − ξ 2 + ξ 3 = 0 , ⎫
472. M 1 = ⎨ x = (ξ1 , ξ 2 , ξ 3 ) ∈ R 3 : ⎨ ⎬.
⎩ 2
⎩ 1ξ + 3 ξ 2 − ξ 3 = 0 ⎭
⎧ ⎧ξ1 − ξ 2 + ξ 3 = 0 , ⎫
473. M 1 = ⎨ x = (ξ n )1 ∈ l p : ⎨
∞
⎬.
⎩ 2ξ
⎩ 1 + 3ξ 2 − ξ 3 = 0 ⎭
{
474. M 1 = x ∈ C [0,1] : ∫ x(t )dt = ∫ tx(t )dt = 0 .
1

0
1

0
}
475. În spaţiul l 2 se consideră subspaţiile
{
M 1 = x = (ξ n )1 ∈ l 2 : ξ 2 k = 0, k = 1,2,K ,
∞
}
⎧ 1 ⎫
M 1 = ⎨ x = (ξ n )1 ∈ l 2 : ξ 2 k = ξ 2 k −1 , k = 1,2,K⎬ .
∞

⎩ k ⎭
Să se arate că M 1 ∩ M 2 = {0} şi suma directă M 1 +& M 2 este peste tot densă
însă nu coincide cu l 2 şi, prin urmare, M 1 +& M 2 nu este subspaţiu (este doar varietate
liniară).
476. a) Fie N un spaţiu liniar normat, M un subspaţiu finit dimensional. Să
se arate că pentru orice x ∈ N există y ∈ M astfel încît ρ ( x, M ) = x − y . Este unic
un astfel de element?
b) Fie x ∈ C [a, b] . Să se arate că în mulţimea polinoamelor de grad mai mic
sau egal cu n există un polinom P (t ) astfel încît
 max x(t ) − P(t ) = min max x(t ) − Q(t ) (P.Cebîşev)
a ≤t ≤b Q:grad Q ≤ n a ≤t ≤b

477. Fie N un spaţiu liniar normat finit dimensional şi M (≠ N ) un subspaţiu

din N . Să se arate că există un vector x0 ∈ N cu proprietăţile: x0 = 1, ρ ( x0 , M ) = 1 .