 Evaluare finală

Intrebarea 1
incorect
Evalua ț i 0,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare

Humberto a înfiin țat o mic ă linie de produc ție și asamblare de

computere desktop într-o țar ă vecin ă pentru a îndeplini un
contract cu un distribuitor de furnizare a 200 de computere pe
s ă pt ă mân ă (cu tot SW-ul instalat). Linia de produc ție
func ț ioneaz ă în schimburi duble de luni pân ă vineri. Ziua de
lucru a angajatilor de linie este de 8 ore, de luni pana vineri. În
cele 8 ore pe zi, sunt dou ă pauze de câte 15 minute. Ce este
Takt Time sau Time Takt?
Alege unul:
la. 22,5 minute/computer
b. 24 de minute/computer
c. 11.25 minute/computer
Timpul de lucru productiv este de 7,5 ore x 5 zile x 2 schimburi, adic ă
75 de ore sau 4.500 de minute. Împ ăr țind la 200 de calculatoare care
trebuie livrate în fiecare s ăpt ămân ă clientului, rezultatul este un timp
takt de 22,5 minute/unitate.
p ă rere

R ă spunsul corect este: 22,5 minute/computer

intrebarea 2
corect
Evalua ț i 1,0 din 1,0
 debifa ț i
Declara ție de întrebare

María Elena nu prea în țelege la ce se refer ă standardul ISO

9001 cu „gândirea bazat ă pe risc”.
Alege unul:
la. „Gândirea bazat ă pe riscuri” cuprins ă în standardul ISO 9001
se refer ă la faptul c ă defec țiunile calit ății trebuie anticipate,
identificând riscurile care le-ar putea provoca și adoptând
m ă suri preventive pentru a preveni apari ția acestor defec țiuni
de calitate.
„Gândirea bazat ă pe risc” inclus ă în standardul ISO 9001 promoveaz ă
managementul calit ății care previne e șecurile și nu le corecteaz ă. Pentru
a preveni defec țiunile calit ății, este necesar s ă se identifice riscurile
care le-ar putea provoca și s ă le elimine sau s ă le reduc ă.
b. „Gândirea bazat ă pe risc” con ținut ă în standardul ISO 9001
promoveaz ă managementul calit ății care detecteaz ă defec țiunile
calit ății și le corecteaz ă înainte ca acestea s ă ajung ă la client.
c. „Gândirea bazat ă pe risc” inclus ă în standardul ISO 9001 se
refer ă la faptul c ă la stabilirea unui Sistem de Management al
Calit ăț ii este necesar ă identificarea riscurilor profesionale de
accidente sau boli profesionale și adoptarea unor m ăsuri
preventive pentru eliminarea sau reducerea acestora.
p ă rere

R ă spunsul corect este: „Gândirea bazat ă pe riscuri” inclus ă în

standardul ISO 9001 se refer ă la faptul c ă e șecurile calit ății trebuie
anticipate, identificând riscurile care le-ar putea cauza și adoptând
m ă suri preventive pentru a preveni apari ția acestor defec țiuni. .

Întrebarea 3
incorect
Evalua ț i 0,0 din 1,0
 debifa ț i
Declara ție de întrebare

În controlul procesului statistic:

Alege unul:
la. Atât indicele de capacitate poten țial ă Cp, cât și indicele de
capacitate real ă Cpk nu depind de cât de centrat este procesul
în raport cu valorile admisibile ale parametrului sau cerin ței
analizate.
Indicele capacit ății poten țiale Cp este adev ărat c ă nu depinde de
centrarea procesului (depinde doar de valorile limit ă superioar ă și
inferioar ă ale parametrului sau cerin ței analizate și de valoarea abaterii
standard), ci de Indicele capacit ății reale Cpk Pe de alt ă parte, depinde
de cât de centrat este procesul fa ță de intervalul de valori admisibile
ale parametrului sau cerin ței analizate (pentru calculul acestuia,
diferen ț a dintre valorile limit ă superioar ă și inferioar ă ale parametrul sau
cerin ț a analizat ă este luat ă în considerare în raport cu valoarea mijlocie
a procesului).
b. Indicele de capacitate real ă Cpk nu depinde de cât de centrat
este procesul în raport cu valorile admisibile ale parametrului
sau cerin ței analizate.
c. Indicele capacit ății poten țiale Cp nu depinde de cât de
centrat este procesul în raport cu valorile admisibile ale
parametrului sau cerin ței analizate.
p ă rere

R ă spunsul corect este: Indicele capacit ății poten țiale Cp nu depinde de

cât de centrat este procesul în raport cu valorile admisibile ale
parametrului sau cerin ței analizate.

Întrebarea 4
corect
Evalua ț i 1,0 din 1,0
 întrebarea steagului
Declara ție de întrebare

María Elena a decis s ă implementeze un Sistem de Management

al Calit ății în conformitate cu standardul ISO 9001. Dar nu are
cuno știn țe profunde despre norm ă, nici despre pa șii de urmat.
Din acest motiv, se pune întrebarea ce este ciclul PHVA și
pentru ce este.
Alege unul:
la. PDCA este o metodologie de proiectare a proceselor care
înseamn ă Definire – M ăsurare – Analizare – Proiectare –
Verificare.
b. PDCA se refer ă la un ciclu de îmbun ăt ățire continu ă care este
împ ă r ț it în patru etape: Planificare – Efectuare – Verificare –
Ac ț ionare.
Ciclul de îmbun ăt ățire PDCA, PDCA sau Deming este un proces ciclic de
îmbun ă t ăț ire continu ă care const ă din patru etape: Planificare –
Efectuare – Verificare – Ac ționare.
c. PDCA este o procedur ă de calcul statistic de proces.
p ă rere

R ă spunsul corect este: PDCA se refer ă la un ciclu de îmbun ăt ățire

continu ă care este împ ăr țit în patru etape: Planificare – Efectuare –
Verificare – Ac ționare.

Întrebarea 5
corect
Evalua ț i 1,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare
Problemele ridicate cu laptopurile și teama c ă afacerea s-ar
„cufunda” l-au determinat pe Humberto s ă regândeasc ă
managementul calit ății în compania sa. Pentru a face acest
lucru, s-a hot ărât s ă treac ă la managementul proceselor, iar
procesul prin care s-a început analiza și îmbun ăt ățirea este
fabricarea laptopurilor, având în vedere faptul c ă acesta este
cel care pune cele mai multe probleme. Dup ă o analiz ă
aprofundat ă, el a ales s ă-l schimbe complet și s ă-l reproiecteze.
Pe care dintre urm ătoarele tehnici sau instrumente a ți sugera
s ă utiliza ți în acest scop:
Alege unul:
la. Controlul statistic al procesului.
b. Harta lan țului valoric.
c. Proiectarea experimentelor.
p ă rere

R ă spunsul corect este: Proiectarea experimentelor.

Întrebarea 6
incorect
Evalua ț i 0,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare

Raúl, la rândul s ău, trebuie s ă știe dac ă ar putea accepta

proiectul oferit de compania de microelectronice f ăr ă a suferi
pierderi.
Alege unul:
la. Da.
b. Nu.
Pentru eventualul proiect de gaurire a pieselor pentru o firma de
microelectronica, cu un diametru admisibil de gaurire de 10 µm, cu o
toleranta de -0% /+1%, (valorile posibile vor fi atunci intre 10,0 µm si
10,1 µm). ), set ăm ma șina de g ăurit la o valoare nominal ă de 10,05 µm,
care este cea care se afl ă chiar la mijlocul intervalului de valori valabile
pentru diametrul forajului.
Conform testelor efectuate cu aceast ă valoare nominal ă a diametrului
de foraj, distribu ția valorilor ob ținute, conform informa țiilor furnizate,
r ă spunde func ț iei normale:
N(µ; σ ) = N(10,05;0,03)
Ei bine, valoarea medie µ va coincide cu valoarea nominal ă la care a
fost reglat ă ma șina (10,05 µm), iar abaterea σ este o dat ă determinat ă și
furnizat ă în exerci țiu (0,03 µm).
Deoarece ma șina are un mecanism de auto-ajustare, nu va exista o
abatere de la valoarea medie µ estimat ă de Mikel Harry: abatere de µ
egal ă cu 1,5 σ; adic ă vom considera c ă valoarea medie µ r ămâne centrat ă
pe valoarea nominal ă pentru care ajust ăm ma șina.
Probabilitatea ca diametrul unei g ăuri s ă se încadreze în intervalul
permis de client (10,0 µm - 10,1 µm) va fi:
În acest fel, s-a trecut de la func ția normal ă N(10.05;0.03) la func ția
normal ă standard N(0;1), pentru care exist ă tabele pentru a determina
valoarea (probabilitatea) acesteia în func ție de valorile care iau
variabila z.
P(-1,66≤z≤1,66)=P(z≤1,66)- P(z≤-1,66)= 2×P(z≤1,66) -1
Referindu-ne la tabelele de valori ale lui P(z) în distribu ția normal ă
N(0;1), avem c ă:
P(z≤1,66)= 0,9515
Prin urmare:
P(-1,66≤z≤1,66)=2×P(z≤1,66) -1= 2×0,9515-1=0,903
Asadar, probabilitatea ca diametrul unei gauri sa se incadreze in
intervalul valabil de catre client este de 90,3%, mai mare decat limita
de 90,0% stabilita pentru acceptarea proiectului (corespunde unui
procent maxim de 10% burghie defecte). Prin urmare, PROIECTUL
POATE FI ACCEPTAT.
p ă rere

R ă spunsul corect este: Da.

Întrebarea 7
corect
Evalua ț i 1,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare
Printre cele 7 principii de management al calit ății incluse în
standardul ISO 9001, exist ă NU:
Alege unul:
la. Comunicare și formare.
Standardul ISO 9001 propune un model de management al calit ății totale
care trebuie s ă se bazeze pe urm ătoarele 7 principii: Orientarea c ătre
client, Leadership, Angajamentul oamenilor, Abordarea proceselor,
Îmbun ă t ăț irea, Luarea deciziilor bazate pe dovezi și Managementul
rela ț iilor. Prin urmare, Comunicarea și instruirea nu sunt incluse expres
printre acele 7 principii, dar trebuie spus c ă este necesar ă pentru un
sistem de management al calit ății în conformitate cu standardul ISO
9001.
b. Conducerea.
c. Orientarea c ătre client.
p ă rere

R ă spunsul corect este: Comunicare și instruire.

Întrebarea 8
incorect
Evalua ț i 0,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare

În ceea ce prive ște managementul proceselor, în cadrul

asocia ției la care a ți fost invitat, exist ă un subiect foarte
dezb ă tut asupra c ăruia nu sunt de acord, a șa c ă vreun asociat
nu a ezitat s ă v ă pun ă întrebarea. C ărui tip de proces de
gestiune contabil ă apar ține?
Alege unul:
la. Strategic.
b. Depinde de activitatea fiec ărei companii.
c. A sustine.
Procesele vor fi de un tip sau altul în func ție de afacerea în care este
angajat ă compania. De exemplu, o companie de consultan ță sau de
management care se dedic ă furniz ării de servicii altor companii în
managementul lor contabil, managementul contabil propriu-zis în
procesul s ău de produc ție și face parte din procesele sale opera ționale
(nici strategice, nici suport).
p ă rere

R ă spunsul corect este: depinde de afacerea fiec ărei companii.

Întrebarea 9
corect
Evalua ț i 1,0 din 1,0

debifa ț i
Declara ție de întrebare

María Isabel a participat la o conferin ță despre Six Sigma în

urm ă cu câteva luni. Deoarece subiectul era interesant pentru
el, a citit ulterior despre el și, uneori, a comentat cu fratele s ău
Raúl despre introducerea managementului calit ății Six Sigma în
procesele de proiectare și fabrica ție. De altfel, clientul
produc ătorului elve țian de ceasuri i-a întrebat cu ocazie câte
Sigma au în func ționarea g ăurii pe care o fac în ro ți din țate
(pentru calculul Sigma vom ține cont de faptul c ă, deoarece
ma ș ina are un sistem de reglare automat ă). mecanism, nu va
exista o abatere de la valoarea medie µ estimat ă de Mikel
Harry: abatere de µ egal ă cu 1,5 σ; adic ă vom considera c ă
valoarea medie µ r ămâne centrat ă pe valoarea nominal ă pentru
care ajust ăm ma șin ărie).
Alege unul:
la. Trei Sigma.
Pentru a determina valoarea Sigma ( σ) este necesar s ă începem prin a
determina num ărul de defecte per milion de oportunit ăți (DPMO). Ca la
1.000 de unit ăți prelucrate au fost 5 defecte, și ținând cont de faptul c ă
exist ă dou ă posibilit ăți de defec țiune: diametrul și pozi ția g ăurii, rezult ă
2.500 DPMO. Mergând la tabelul care leag ă num ărul de Sigmas ( σ) cu cel
al DPMO (când nu exist ă nicio abatere de la Mikel Harry), vedem c ă
5.400 DPMO corespund cu 2 σ, 2.700 DPMO corespunde cu 3 σ și 63 DPMO
corespund cu 4 σ. Prin urmare, solu ția este 3 Sigma.
b. Patru Sigma.
c. dou ă sigma
p ă rere

R ă spunsul corect este: Three Sigma.

Întrebarea 10
incorect
Evalua ț i 0,0 din 1,0

întrebarea steagului
Declara ție de întrebare

Humberto trebuie s ă reduc ă urgent num ărul defec țiunilor de pe

laptopurile sale. Se convine rezolvarea principalelor defecte
pân ă când costurile datorate defec țiunilor se reduc cu cel pu țin
80%. Ca din experien țele dumneavoastr ă anterioare, ști ți c ă nu
este întotdeauna posibil s ă evita ți complet eliminarea unui bug
(exist ă întotdeauna o posibilitate minim ă ca acest bug presupus
rezolvat s ă apar ă într-o echip ă), v ă propune ți s ă face ți ipoteza c ă
rezolu ția a unui bug presupune reducerea costurilor pe care le
provoac ă cu 95% (admiterea a 5% din costuri pentru repet ări
reziduale ale defec țiunii).
Dupa calculele corespunzatoare, care sunt defectele pe care
trebuie sa le rezolvati pentru a va reduce costurile necalitatii
cu cel putin 80%.
Alege unul:
la. Defecte 5 (bateria se descarc ă prea repede), 3 (o tast ă
ajunge s ă se blocheze și dup ă ap ăsare nu revine în pozi ția
ini ț ial ă) și 4 (hard disk-ul se stric ă și nu mai func ționeaz ă) care
sunt cele mai înalte unitatea. cost.
Este vorba despre g ăsirea acelor defecte care î și asum ă 80% din costuri
din cauza defec țiunilor. Cele cu cel mai mare cost unitar nu trebuie
neap ă rat s ă fie cele care implic ă cel mai mare cost, depinde de num ărul
de defec ț iuni. Pentru a determina solu ția, este necesar s ă se calculeze
costurile totale ale fiec ărui tip de defec țiune, iar apoi s ă se realizeze o
diagram ă Pareto pentru a determina câte și care, odat ă rezolvate, ar
elimina cel pu țin 80% din costurile curente, presupunând c ă chiar
rezolvate pot ap ărea totuşi.defec ţiuni sporadice al c ăror cost nu
dep ă şeşte 5% din costul actual al defec ţiunii. Costul total al e șecului 3
(o tast ă ajunge s ă fie blocat ă și dup ă ce este ap ăsat ă, nu revine la pozi ția
ini ț ial ă ) este sc ăzut deoarece este o e șec rar (este al șaptelea cel mai
mare cost), deci nu va fi g ăsit ă dintre cele care reprezint ă 80% din
costul total al defec țiunilor.
b. Defecte 5 (bateria se descarc ă prea repede), 4 (hard disk-ul
se defecteaz ă și nu mai func ționeaz ă) și 6 (defec țiuni la cablul
de conectare la re țea și înc ărcare a bateriei, din cauza
defec ț iunii transformatorului convertizorului).
c. Defecte 5 (bateria se descarc ă prea repede) și 4 (hard disk se
defecteaz ă și nu mai func ționeaz ă).
p ă rere

R ă spunsul corect este: Defec țiuni 5 (bateria se descarc ă prea repede), 4

(hard disk-ul se defecteaz ă, nu mai func ționeaz ă) și 6 (defec țiuni la
cablul de conectare la re țeaua electric ă și de înc ărcare a bateriei, din
cauza defec ț iunii transformatorului convertizorului) .