Temă Statistică în Psihologie

T.1-T.3

Podiuc Filip

Program învățământ: IFR

 T.1

1. Dați câte două exemple de variabile pentru fiecare tip de

scală de măsurare.
 Scala nominală: Lateralitatea(stangaci/dreptaci), specialitatea
universitara(psihologie, automatica, drept etc)

 Scala ordinală: notele din invatamantul primar(Foarte bine, Bine,

Suficient, Insuficient), lista filmelor favorite in ordinea
preferintei(numerotate incepand cu 1 de la cel mai preferat)

 Scala de interval: Scorurile la un test de personalitate, temperatura

masurata pe o scala Celsius

 Scala de raport: temperatura masurata pe o scala Kelvin(nu vom

avea o variabila mai mica decat 0, valoarea 0 este temperatura
minima absoluta), numarul raspunsurilor corecte sau de erori la un
test psihologic..

2. Dați câte două exemple din fiecare tip de variabilă

continua/discrete, independent/dependentă.
 Variabila continua:timpul de reactie, inaltimea

 Varibila discreta:numarul elevilor dintr-o clasa, numarul de tigari

fumate zilnic(numar finit de valori ce pot fi luate)

 Intr-un studiu care calculeaza numarul de tigari fumate zilnic in

functie de sex variabila independenta fiind sexul iar variabila
dependenta este numarul de tigari fumate

 Intr-o clasa se dau un numar de probe sportive, clasa este

despartita pe doua categori copii. Prima categorie beneficiaza de un
curs de dezvoltare personala axat pe imbunatatire stimei de sine.

In acest caz, variabila independenta va fi grupul in care sunt pusi

elevi deoarece este aleatorie. Variabila dependenta fiind
performanta obitunuta la probele sportive.

2
3. Într-un studiu efectuat asupra laptelui cald consumat
seara, înainte de culcare, asupra timpului până la
adormire, care este variabila dependentă si cea
independentă.
 Variabila dependenta: timpul pana la adormire

 Variabila independenta: efectul laptelui cald consumat seara

4. Dați un exemplu de variabilă măsurată pe toate cele trei

tipuri de scală, precizând unitatea de măsură.
Variabila aleasa va fi timpul de reactie

 Scala nominala: corespunzatoare/necorespunzatoare

 Scala ordinala: rapid, suficient, insuficient

 Scala de interval-raport: calculata in unitati de timp de

exemplu: secunda, fractiuni de secunda, etc.

5. Pe ce scală se exprimă fiecare din următoarele variabile:

 numele subiectului – scala nominala

 greutatea(kg) – scala de raport

 înălțimea(cm) – scala de raport

 sexul(M/F) – scala nominala

 sportul practicat – scala nominala

 poziția in clasament – scala ordinala

 numărul de accidentări – scala de raport

6. Identificați în următoarele exemple scala de măsurare

pentru variabilele scoase în evidență cu litere subliniate:
a) Distanța parcursa de muncitorii unei fabrici de acasă până la locul de muncă.

Se masoara pe scala de raport

b) Numărul de angajări făcute la o firma de construcții in fiecare semestru al

anului.

3
 Se masoara pe scala nominala

c) Numărul de voturi pozitive pe care le primește fiecare dintre cei trei candidați
la un concurs de conducere.

Se masoara pe scala de nominala

4
 T.2
Valorile de mai jos reprezintă distribuția rezultatelor la
un test de calcul aritmetic (numărul de calcule corecte)

Scor Scor Scor Scor Scor

55 30 52 49 54

46 53 54 50 59

52 57 48 45 49

51 62 46 33 42

48 39 47 50 56

50 68 44 51 53

1. Tabelul frecvențelor simple

Scor Frecvența simplă Frecvența relativă Frecvența cumulată

procentuală procentuală(rang
percentil)

30,00 1 3,3 3,3

33,00 1 3,3 6,7

39,00 1 3,3 10,0

42,00 1 3,3 13,3

44,00 1 3,3 16,7

45,00 1 3,3 20,0

46,00 2 6,7 26,7

5
 47,00 1 3,3 30,0

48,00 2 6,7 36,7

49,00 2 6,7 43,3

50,00 3 10,0 53,3

51,00 2 6,7 60,0

52,00 2 6,7 66,7

53,00 2 6,7 73,3

54,00 2 6,7 80,0

55,00 1 3,3 83,3

56,00 1 3,3 86,7

57,00 1 3,3 90,0

59,00 1 3,3 93,3

62,00 1 3,3 96,7

68,00 1 3,3 100,00

Total=N 30 100,0

2. Indicații:
 Scorul cel mai frecvent(Modulul) este 50 cu frecvența simpla 3 si
frecvența procentuală 10, sub care se afla 53,3% valori.

 Ce procent de valori se afla sub scorul 33 – avem un singur scor, cel de 30

deci, avem 3,3% valori ce se afla sub scorul 33.

 Valoarea (scorul) cel mai apropiat de percentila 20 – valoare care

reprezinta percentila 20 este 45

6
3. Tabelul frecvențelor grupate (indicați modul de alegere
a numărului de intervale, mărimea intervalului de clasă,
frecvența simplă, relativă si cumulată a grupelor
frecvență)

 Se stabileşte diferenţa dintre valoarea cea mai mare(68) si cea mai

mica(30), adică 68-30=38;
 Alegem intervalul de clasă prin încercari:
38:3=12(zecimalelenusuntrelevante,deoarececăutămunnumărdeclase);
38:4=9;
38:5=7;
38:6=6
 Observăm ca un interval de 6 unităţi produce 6clase, în timp ce un interval
de 3 unităţi produce 12 clase.
 Recomandarea este ca numărul claselor sa fie între 5 și 15. Deoarece
numărul valorilor din distribuţie este mic(30), este de preferat să alegem o
grupare într-un număr mai mic de clase, să zicem în şase clase. Alegerea
este la latitudinea analistului. Dacă gruparea nu ne satisface, ea poate fi
ulterior refăcută cu un alt număr de clase.
 Alegem limita inferioară a primului interval(trebuie sa fie multiplu de 6).
Întâmplător, 30 este un multiplu de şase. Ca urmare, primul interval
începe chiar cu valoarea 30, la care adăugăm şase unităţi. Mai departe
procedăm la fel pentru următoarele intervale, până acoperim toate valorile
distribuţiei:

30-35
36-41
42-47
48-53
54-59
60-65
66-71(limita superioară a ultimului interval poate fi mai mare decât cea mai mare
valoare a distribuţiei)

Tabelul frecvenţelor grupate obţinut se prezintă astfel:

Interval Frecvența simpla Frecvența relativă Frecvența cumulată

procentuală % procentuală %

30-35 2 6,7 6,7

36-41 1 3,3 10,0

42-47 6 20,0 30,0

48-53 13 43,3 73,3

54-59 6 20,0 93,3

7
 60-65 1 3,3 96,7

66-71 1 3,3 100,0

Total=N 30 100,00

4. Reprezentarea grafică de tip stem-and-leaf

Alegem stem=10 si leaf=1

3 039

4 245667889

5 000112233445679

6 28

8
 T.3

1. Un psihoterapeut dorește să verificeeficiența unei noi

metode pentru reducerea tendințelor de tip fobic. În acest
scop selecteaza aleatoriu, dintr-un grup de pacienți cu
tendințe fobice, doua grupuri, A si B. Cu grupul A,
utilizează o metodă terapeutică "clasică", iar cu grupul B,
metoda noua. La finalul terapiei aplica un chestionar de
evaluare a tendintelor fobice, obținând următoarele
scoruri:
Grupul A: 79, 75, 98, 81, 82, 70, 60, 82, 77, 81, 81, 87, 88, 94, 79, 92, 77, 70,
74, 71

Grupul B: 73, 84, 76, 70, 69, 76, 46, 81, 92, 66, 87, 81, 78, 45, 67, 73, 88, 79,
95, 86

a) Calculați media si abaterea standard și indicele de

variabilitate pentru fiecare grup. Discutați comparativ aceste
valori.

Media 79,90 75,60

Abaterea standard 9,03 13,08

Coeficientul de variație 0.11 0.18

-Grupul tratat cu metoda ”clasică” are un nivel mediu mai ridicat al tendinţelor fobice
(79,9) decât grupul tratat cu metoda nouă (75,6).
-În acelaşi timp, grupul tratat cu metoda nouă este mai neomogen, prezintă o
variabilitate mai mare a scorurilor (13.08 faţă de 9.03), ceea ce sugerează că noua
terapie are un efect variabil de la individ la individ, mai mare decat terapia veche.

9
 b) Construiți graficul box-plot pentru cele două grupuri și discutați
diferențele de aspect pe care le constatați.

Graficul box-plot pentru cele doua distributii

Coeficientul de variabilitate este în ambele cazuri apropiat de 15%, ceea ce indică

o bună omogenitate a celor două distribuţii şi, implicit, o reprezentativitate bună a
mediilor lor. Totuşi, variabilitatea grupului B este mai mare decât a grupului A.
Graficul a fost realizat automat, cu programul SPSS, dar este similar cu cel care ar
rezulta prin metoda manuals, descrisă în volum. Eventuale mici diferenţe nu sunt
relevante.
Discutii:
-Grupul A are o tendinţă centrală mai ridicata decât grupul B
-În acelaşi timp, grupul B se plasează între o limită superioară mai mică şi o limită
superioară mai mare decât grupul A. Şi totuşi, aşa cum n-au arătat indicatorii
variabilităţii calculaţi anterior, grupul B are o împrăştiere mai mare, deoarece aici
găsim doua valori extreme (marcate pe grafic), neobişnuit de mici faţă de celelalte
valori ale acestui grup. În cazul lor, terapia a avut un efect mult mai mare decât
media, ceea ar impune o analiză clinică a celor doi subiecţi, pentru a se găsi
explicaţii (fie aceştia au fost incluşi greşit în cercetare, neavând tendinţe fobice,
fie în cazul lor terapia a fost influenţată de o variabilă întâmplătoare care i-a potenţat
efectul).

10
2. Ce indicator al tendinței centrale poate fi utilizat pentru a
descrie fiecare dintre următoarele distribuții ipotetice
(motivați fiecare alegere):
a) Frecvența cardiacă pentru un grup de subiecți aflați înaintea unei
ședințe de aerobic (măsurată în bătăi pe minut)
Valoarea frecvenţei cardiace este, la rândul ei, influenţabilă
de efortul fizic, condiţia somatică generală, emoţii etc. Mai mult,
măsurarea aceleiaşi caracteristici la aceeaşi persoană în momente
diferite poate produce valori distincte. La prima vedere aceste
observaţii sunt descurajante pentru cercetătorul care caută să afle
adevăruri legate de inteligenţă sau frecvenţă cardiacă. Statistica
însă oferă posibilitatea de a surprinde, dincolo de imprecizia
inerentă a valorilor rezultate în urma procesului măsurării, aspectele
caracteristice, invariante ale realităţii studiate.
În conformitate cu modelul promovat de teoria măsurării
(Trochim, 2000), orice valoare(X) rezultată din măsurare este
compusă din valoarea adevărată (Truescore) şi o anumită cantitate
de eroare (Error). Acest lucru se poate formaliza astfel:
Ponderea valorii adevărate şi cea a erorii nu vor putea fi niciodată
ştiute, dar, conform modelului teoretic, ele sunt prezente în orice
măsurare. Atunci când aplicăm un test de inteligenţă, de exemplu,
rezultatul reflectă că nu doar inteligenţa(„scoruladevărat”) ci şi alte
aspecte, cum ar fi starea de disponibilitate fizică, motivaţia,
echilibrul emoţional etc.(„erori”). Este de datoria cercetătorului să
se asigure că influenţa factorilor ”exteriori” inteligenţei este cât mai
mică posibil, dacă doreşte să obţină concluzii corecte în raport cu
valorile rezultate. La rândul ei, eroarea de măsurare este de două
feluri: eroare aleatorie(eA) şi eroare sistematică(es), ceea ce
permite ca formalizare a anterioară să poată fi rescrisă astfel:

X=T+(eA+es)
b) Preferința religioasă a unui eșantion de participanți la o
conferință internațională
Media artimetică, pentru următoarele avantaje: reflectă
valorile întregii distribuţii; are multe proprietăţi statistice dezirabile;
adecvată pentru utilizare în statistici avansate;

c) Evaluarea motivației pentru zbor a unui grup de candidați piloți,

apreciată ca una dintre următoarele valori: (1) foarte slabă; (2)
slabă; (3) medie; (4) bună; (5) foarte bună

Mediana – poate fi utilizata pe scale ordinale si de

interval/raport

d) Venitul anual al angajaților unei societăți(în lei)

Mediana, deoarece este vorba de o scala ordinală

11
 e) Tipurile de fobii diagnosticate pentru un grup de pacienți

Modul, deoarece este vorba de o scala nominală

f) Timpul consumat cu rezolvarea unor probleme de tip cognitiv

(măsurat in secunde)

Media

g) Înălțimea în centimetri a unui grup de baschetbaliști

Mediana si Modul

3. Care dintre indicatorii împrăstierii (amplitudine, abatere

interquartilă, abatere standard) ar trebui aleși pentru
fiecare dintre următoarele situații:
a) Distribuția este puternic asimetrică, având câteva valori extreme într-o
singură direcție a curbei

Abaterea interquartilă sau semiinterquartilă

b) Intenționați să utilizați proceduri statistice avansate (de exemplu, să

emiteți aprecieri asupra "populației" pe baza datelor de eșantion)

Abaterea standard

c) Vreți șă stiți intinderea maximă a unei distribuții

Amplitudine

d) Vreți ca fiecare valoare a distribuției să fie luată în considerare.

Abaterea standard

Întrebări pregătitoare pentru evaluarea parțială:

1. Pe ce scală de măsurare se exprimă culoarea ochilor? Scala nominala

2. Frecvența relativă procentuală cumulată se mai numește și centila

3. Dacă abaterea standard a unei distribuții este 4, care este dispersia? 16

12
4. Pe ce scală se exprimă atitudinea față de statistică măsurată pe o scală
continuă de la 1 (absolut antipatică) la 10 (absolut simpatică)? Scala ordinala

5. Daca toate valorile unei distribuții sunt mărite cu aceeași valoare, media
distribuției nu este afectata

6. Dacă toate valorile unei distribuții sunt împărțite la o valoare, abaterea standard
a distribuției se împarte cu aceea valoare.

13