Boala artrozica pe intelesul tuturor

Termenii uzuali folositi in boala artrozica

Cum se prezinta o articulatie afectata de boala artrozica?

Cum se vede acest lucru pe radiografie?

De ce este boala artrozica atat de dureroasa?

Cum functioneaza o articulatie normala?

Este artroza o boala legata de varsta?

In aceasta sectiune incercam sa va ajutam sa intelegeti ce este boala artrozica. Astfel este important sa stiti care

este mecanismul si cum functioneaza o articulatie normala.

/boala-artrozica/tratamente/injectii#subscriber

Termenii uzuali folositi in boala artrozica

REUMATISM: un termen general care inglobeaza diverse patologii acute sau cronice
care afecteaza articulatiile si care au in comun durerea si inflamatia.

Este fundatia cuvantului Reumatolog care defineste specialistii care trateaza aceste boli
chiar daca domeniul lor de activitate este mai larg (patologia coloanei, osteoporoza,
etc).

ARTRITA: grupeaza toate bolile inflamatorii, ("inflamator" fiind cuvantul relevant),

indiferent daca sunt acute sau cronice (daca persista mai mult de 3 luni). Leziunile
induse afecteaza intreaga anatomie a articulatiei (capsula articulara, membrana
sinoviala, cartilajul, osul etc)

BOALA ARTROZICA: defineste o patologie cronica (> 3 luni) , caracterizata prin

distrugerea stricta a cartilajului. Este non-inflamatorie, cu o componenta genetica
majora ce conduce la deteriorarea cartilajului si la disfunctia articulatiei.
Cum se prezinta o articulatie afectata de boala artrozica?

Boala artrozica este o boala a cartilajului, principala structura articulara afectata de

boala artrozica. Exista insa si alte componente, ce sufera consecinte ale acestei
afectiuni. Haideti sa le descoperim impreuna.

Boala artrozica apare ca efect secundar, in urma unor fenomene biologice si mecanice
ce produc un dezechilibru intre productia si degradarea cartilajului. Cartilajul devine
predominant si apar leziuni in interiorul lui. Aceasta este numita in mod obisnuit o
"condropatie" (condro = cartilaj si patie = boala).

Cartilajul va incerca sa repare aceste leziuni, dar in timp va deveni incapabil sa

compenseze dezechilibrul.

Grosimea cartilajului scade ducand la ingustarea spatiului articular (spatiul dintre cele
doua capete ale oaselor care se intalnesc) si vor aparea fisuri in tesutul cartilaginos.
Acestea se pot extinde pana la osul subcondral. Acesta devine condensat ca urmare a
ingustarii spatiului articular. Pe acelasi principiu, poate sa apara proliferarea osoasa
impingand cartilajul spre exteriorul articulatiei, ducand la aparitia de osteofite.
 De asemenea, membrana sinoviala joaca un rol important in boala artrozica.
Deteriorarea cartilajului elibereaza substante in articulatie care irita membrana
sinoviala.

 Aceasta produce lichid sinovial intr-o cantitate mai mare, ceea ce va duce la
acumularea de lichid sinovial in exces si la clasica "efuziune sinoviala".
 De asemenea, lichidul este de o calitate inferioara lichidului normal, cu o concentratie
mai scazuta de acid hialuronic. Astfel incat nu mai protejeaza la fel de bine cartilajul,
contribuind la deterioarea acestuia.

Cum se vede acest lucru pe radiografie?

Boala artrozica este confirmata prin radiografii recomandate de medicul

dumneavoastra.
In cazul in care cartilajul este invizibil pe radiografie, semnele indirecte permit
confirmarea prezentei bolii artrozice:

 reducerea inaltimii cartilajului indica ingustarea de spatiu articular, ceea ce inseamna ca

spatiul dintre capetele osoase este in scadere;
 aspectul osului subcondral, care devine condensat si apare pe radiografie ca fiind "mai
alb" decat osul;
 in sfarsit, osteofitele se evidentiaza ca si protruzii osoase care sunt vizibile de-a lungul
marginii articulatiei;

Este important sa stiti ca nu exista intotdeauna concordanta intre numarul de leziuni

vizibile pe radiografie si semnele resimtite de dumneavoastra:

 de ce anumiti pacienti au dureri foarte mari cu modificari minime pe radiografie;

 in timp ce altii sunt capabili sa tolereze boala artrozica in ciuda unor imagini radiografice
impresionante;

De ce este boala artrozica atat de dureroasa?

Cartilajul nu are o retea nervoasa. Deci nu caritlajul este structura responsabila de

aparitia durerii in boala artrozica.

Intr-adevar, durerea resimtita vine de la tesuturile vecine care sunt afectate de boala
artrozica: in special, membrana sinoviala, dar si osul subcondral, ligamentele si
tendoanele.
Informatia dureroasa incepe in terminatiile nervoase prezente in aceste tesuturi.
Aceasta traverseaza reteaua nervoasa pana sus in maduva spinarii si apoi in final
ajunge in creier unde declanseaza senzatia de durere.

Este de asemenea util de mentionat ca odata ce cartilajul este deteriorat, poate sa

apara o "neo-neurogeneza". Aceasta inseamna ca, din cauza bolii artrozice, pot sa
apara terminatii nervoase in cartilagiu unde initial nu existau.

Cum functioneaza o articulatie normala?

Structura unei articulatii normale

Stiti care sunt componentele principale ale unei articulatii?

Osul subcondral

Aceasta parte a osului este localizata chiar deasupra cartilajului si se numeste "os
subcondral". Este "baza" cartilajului.

Cartilajul
 Cartilajul este un tesut care alcatuieste captuseala capetelor osoase. Are un aspect
perlat si grosimea sa variaza de la articulatie la articulatie. Astfel, rotula este cea care
are cel mai gros cartilaj: mai mult de 5 milimetri. De asemenea, este util de mentionat,
ca la barbati cartilajul este in general mai gros decat la femei.

Rolul cartilajului este de a permite alunecarea perfecta intre oase (fortele de frecare
implicate sunt mai mici decat cele care apar atunci cand un patinator aluneca pe
gheata). De asemenea, datorita proprietatilor sale de elasticitate si rezistenta, cartilagiul
are un rol esential in amortizarea si distribuirea presiunii pe oase.

Cartilajul este un tesut viu, in permanenta regenerare, chiar si la persoanele in varsta:

acesta se reface complet, singur, o data la 3 luni. Astfel, fragmente cartilaginoase
microscopice se desprind constant de cartilaj si apar in cavitatea articulara (de unde
sunt apoi eliminate de catre membrana sinoviala).

La nivel microscopic, acesta este alcatuit din doua componente:

 pe de o parte, dintr-o matrice alcatuita dintr-un gel bogat in apa si niste molecule numite
proteoglicani, care sunt tinute in strans contact in ochiurile retelei fibroase de colagen.
Proteoglicanii determina elasticitatea cartilajului, in timp ce fibrele de colagen ii dau
rezistenta la fortele compresive.

 pe de alta parte, din celule numite condrocite, ce au un rol fundamental datorita

capacitatii duble de regenerare, dar si de distrugere a matricii.

Tesutul cartilaginos nu are vase de sange si nu este inervat.

Lichidul articular

Lichidul articular numit si lichid sinovial este secretat de catre membrana sinoviala.
Acesta este prezent in toate articulatiile in cantitati mici (1 pana la 2 ml in genunchi, de
exemplu). Rolul sau este de a lubrifia articulatia. Acesta asigura glisarea perfecta dintre
capetele osoase.

In starea sa normala, acesta este un lichid limpede, transparent, cu o anumita

vascozitate. Vascozitatea se datoreaza cantitatii de acid hialuronic prezent in articulatie.

Capsula si membrana sinoviala

Capsula si membrana sinoviala sunt in strans legatura, pentru ca membrana sinoviala

imbraca interiorul capsulei, ca o captuseala fibroasa ce inconjoara articulatia.

Membrana sinoviala este tesut vascularizat si inervat. Are forma unei membrane
netede, transparente, acoperita cu mici vase de sange. In starea sa normala, aceasta
are pliuri numite vili.

Rolul sau principal este de a secreta acidul hialuronic al lichidului sinovial, un adevarat
lubrifiant al articulatiei. Membrana sinoviala asigura de asemenea "curatarea" de
reziduuri cartilaginoase din cavitatea articulara. Aceasta functie de curatare se
datoreaza vaselor de sange din compozitie, care aduc oxigen si nutrienti, inclusiv
glucoza, esentiali pentru supravietuirea cartilagiului.

La nivel microscopic, membrana sinoviala este alcatuita din celule numite sinoviocite.
Acestea sunt cele care indeplinesc functiile descrise mai sus. De asemenea, aceste
celule au abilitatea de a produce enzime cu capacitatea de a distruge matricea
cartilagiului.
 Este artroza o boala legata de varsta?

Boala artrozica nu este sinonima cu imbatranirea. Acestea sunt efectiv doua

mecanisme diferite cu toate ca sunt adesea asociate una cu cealalta: boala artrozica
este o boala reala si nu efectul inevitabil al imbatranirii.

Imbatranirea de una singura nu este suficienta pentru a cauza debutul bolii artrozice.
Cu toate acestea, este cert ca este responsabila pentru scaderea rezistentei cartilajului
si astfel promoveaza debutul bolii artrozice.

Totul se desfasoara ca si cum boala artrozica ar fi o caricatura exagerata si accelerata

a fenomenelor intalnite in timpul procesului de imbatranire.

Boala cu care trăim toată viaţa: Artroza nu

se vindecă, doar se ameliorează!
02.09.2015 17:19:19
AUTOR:

GALERIE

 Foto
 Video



44Share

-+
Boală degenerativă, artroza apare din cauza degradării cartilajului articular. Consecinţele
sunt: durerea, împiedicarea mişcărilor normale şi deformările. Artroza are ca factori
declanşatori favorizanţi uzura articulară, suprasolicitarea, supraîncărcarea. Nu se vindecă,
dar poate fi ameliorată. Pentru a preveni agravarea bolii este importantă respectarea unor
reguli privind activitatea fizică, mişcările de suprasolicitare ale articulaţiilor şi regimul
alimentar care să ne ajute să scăpăm de kilogramele în plus ce duc la supraîncărcarea
articulaţiilor. Atenţie: activitatea fizică constantă nu se referă la mişcările efectuate în timpul
treburilor de acasă sau de la serviciu. Aceste activităţi nu presupun realizarea unor mişcări
ample care să folosească toate unghiurile articulare. Oamenii au tendinţa de a spune: „Dar eu
fac mişcare acasă sau la serviciu când îmi rezolv treburile". Însă aceste mişcări sunt de fapt
mişcări repetate, de uzură care nu folosesc toate articulaţiile şi musculatura la unghiurile
maxime.
Prof. dr. Rodica Chiriac, Clinica de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi:
„Deşi mult timp s-a considerat că nu se poate face nimic pentru a ameliora starea şi viaţa unui
bolnav cu artroza, un regim de viaţă corect poate îmbunătăţi mult calitatea vieţii unui astfel de
pacient. Artroza este o boală invalidantă, cu care trăim toată viaţa. Ultimele studii arată că artroza
poate fi prevenită, tratată, ţinută sub control dacă se respectă un regim corect de viaţă şi tratamentul
prescris de medic. Bolile degenerative au ca factori declanşatori favorizanţi uzura articulară,
suprasolicitarea, supraîncărcarea şi factorii genetici chiar. De aceea, este importantă respectarea
unor reguli privind activitatea fizică, mişcările de suprasolicitare ale articulaţiilor şi regimul alimentar.
Mişcările zilnice efectuate atunci când ne rezolvăm treburile sunt mişcări de uzură ale
cartilagiilor articulare
Prevenţia apariţiei şi agravării artrozei se face printr-o activitate fizică constantă, la parametri
moderaţi. Când spun activitate fizică constantă şi moderată nu mă refer la alergări sau la prezenţa în
sala de forţă, ci la mersul pe jos, în ritm de plimbare. O plimbare de 2-3 kilometri, efectuată zilnic,
constant, este sănătate curată. Prin această activitate fizică moderată şi constantă în timp,
articulaţiile vor fi mai bine hrănite, cartilagiul articular va avea condiţii de hrănire mai bune.
De asemenea, trebuie evitată suprasolicitarea, munca zilnică fără pauze de odihnă, de relaxare. şi
aici mă refer atât la muncă de la serviciu, cât şi la treburile casnice. Orice activitate - de la serviciu
sau de acasă - nu presupune realizarea unor mişcări ample care să folosească toate unghiurile
articulare. Oamenii spun: „Dar eu fac mişcare acasă sau la serviciu când îmi rezolv treburile!“. Însă
aceste mişcări sunt de fapt mişcări repetate, mişcări de uzură care nu folosesc toate articulaţiile şi
musculatura la unghiurile maxime.
Kilogramele în plus: efect foarte nociv asupra articulaţiilor
Atenţie la obezitate. Aceasta are un efect foarte nociv, mai ales în cazul persoanelor care au
probleme la articulaţiile şoldului, genunchiului, coloanei. Atunci când mergem, pârghiile care încarcă
organismul încarca de patru ori greutatea organismului pe şoldul piciorului cu care apăsam
podeaua. Deci pentru o persoană de 80 de kilograme, articulaţia şoldului de la piciorul care este pe
sol se încarcă cu 320 de kilograme. Iar articulaţia genunchiului respectiv se încarcă chiar şi cu de 10
ori greutatea corpului persoanei respective. Tocmai de aceea, obezitatea reprezintă o mare
problemă. Ea trebuie rezolvată printr-un regim adecvat de viaţă: dietă, mişcare.
Medicamente pentru cartilagii
În cazul artrozelor există unele medicamente care au toxicitate pentru cartilagii, cum ar fi
antiinflamatoriile nesteroidiene (diclofenac, piroxicam, indometacin, ketoprofen). De asemenea,
trebuie evitată şi aspirina în cantităţi mari.
Există în farmacii suplimente nutritive care se eliberează fără reţetă, de tipul „Flexodon“, „Artrostop“.
Acestea sunt suplimente nutritive pentru cartilagiu articular. Ele au rolul de a hrăni cartilagiul şi pot fi
utilizate respectând indicaţiile din prospect“.
Atenţie la frig şi umezeală
„Pentru a preveni apariţia şi agravarea artrozei trebuie respectate unele reguli. Subliniez că măsurile
enumerate mai jos ar trebui respectate începând măcar de la vârsta de 40 de ani. Chiar dacă o
persoană nu a dezvoltat încă o astfel de boală la această vârstă, ea poate fi oricând afectată din
cauza uzurii şi a factorilor genetici. Respectarea regulilor următoare ne ajută însă foarte mult să
prevenim apariţia şi agravarea unei boli reumatismale degenerative.
Trebuie să evităm: suprasolicitarea articulara; încărcarea articulara (ducerea de greutăţi,
obezitatea); traumatismele de la nivelul articulaţiilor; frigul, umezeala.
În ceea ce priveşte regimul alimentar, un bolnav cu artroza trebuie să urmeze un regim alimentar
restrictiv sub aport caloric tocmai din cauza obezităţii. Deci, e bine să se evite pe cât posibil acele
alimente care pot aduce kilograme în plus:grăsimile, dulciurile etc. Bineânţeles cafeaua, tutunul şi
alcoolul sunt interzise.
Cure în staţiuni
Dacă în cazul bolilor inflamatorii reumatismale nu sunt indicate curele în staţiuni, pentru bolnavii cu
boli degenerative cum ar fi artroza - curele în staţiuni au o indicaţie excelentă. Curele în staţiuni cu
ape sulfuroase sau sărate cum ar fi: Techirghiol, Eforie Nord, Lacul Sărat, Amară, Nicolina Iaşi - sunt
excelente pentru întreţinerea calităţii vieţii unui bolnav cu artroza. O astfel de cura efectuată o dată
sau chiar mai bine de două ori pe an are indicaţie de prim ordin pentru artroza.
Când se ajunge la protezare
Trebuie adăugat că în fazele avansate ale bolii, major invalidante, când durerea este permanentă şi
capacitatea funcţională mult afectată, se recurge la protezare. În astfel de situaţii protezarea
articulara de şold, genunchi etc - reprezintă o indicaţie extrem de benefică pentru bolnav şi trebuie
întotdeauna luată în calcul. Momentul protezării este stabilit de comun acord de către bolnav şi
specialiştii care se ocupă de acesta“, încheie prof. dr. Rodica Chiriac.
Simptome
Durerea articulară este simptomul principal. Poate fi o durere de durere de tip mecanic care apare
după efoert prelungit, după suprasolicitarea sau după supraîncărcarea articulaţiei. Durerea dispare
în repaus. De asemenea, în cazul artrozei apare şi meteosensibilitatea, durerea fiind accentuată de
frig şi vreme umedă
Alături de durere apare şi limitarea mişcărilor (active şi pasive) în articulaţiile respective. Articulaţia
poate avea un volum mărit, iar în stadiile avansate pot apărea deformări articulare.
Zgomote ca nişte pocnete, cracmente care apar la mobilizarea articulaţiei.
Artroza poate afecta şi articulaţiile periferice, cum sunt articulaţiile mici ale mâinilor, şoldul şi
genunchiul
Artroza este o boală care constă în procese de uzură a articulaţiilor, provocând mari suferinţe la
articulaţii. Artroza poate afecta atât articulaţiile periferice, cum sunt articulaţiile mici ale mâinilor,
şoldul şi genunchiul (la acestea din urmă coxartroza şi gonartroza sunt nu numai frecvente, ci şi
deosebit de supărătoare), cât şi articulaţiile coloanei vertebrale (spondiloza, foarte frecvenţă şi
deseori supărătoare). Dacă traumatismele afectează o anumită articulaţie, apariţia artrozei este
relativ frecventă.
Unul din factorii de risc în apariţia artrozelor la şold, la genunchi şi la nivelul coloanei lombare
(aceste articulaţii sunt numite, în general, articulaţii de sprijin), este excesul ponderal (plusul de
greutate). Acesta reprezintă o solicitare permanenta atât pentru coloana lombară (segmentul inferior
al coloanei vertebrale), cât şi pentru articulaţiile şoldului şi ale genunchiului. Lucrătorii cu ciocan
pneumatic fac frecvent artroze la cot, deşi, de obicei, coatele nu sunt afectate de artroze.
Balerinii fac artroze la glezne (articulaţii care, la fel ca şi genunchii, nu sunt afectate de obicei de
această boală). Din rândul sportivilor de performanţă, se recrutează de asemenea mulţi bolnavi de
artroza. Astfel, baschetbaliştii fac frecvent la genunchi artroza, iar boxerii pot prezenta artroze la
nivelul articulaţiilor pumnului.
Statisticile arată că, dintre persoanele care au în jur 60 de ani, cel puţin 35% au suferinţe de tip
artrozic. Specialiştii susţin că procentul ajunge la 80 - 90 % la cei cu vârste mult mai înaintate.
Aceste cifre se întâlnesc peste tot în lume.