LUCRAREA DE

DIPLOMA
 Lucrarea de diploma
Etape urmate in elaborare:
• Documentarea
 Lucrarea de
diploma -elaborare
§ Cercetarea propriu-zisa concretizata prin:
alegerea materialului si metodei de lucru
derularea studiului
obtinerea rezultatelor
centralizarea si interpretarea rezultatelor
discutarea si evaluarea rezulatelor in raport cu alte
studii similare
formularea concluziilor
•
 Lucrarea de
diploma
§ Redactarea
-elaborare
– in conformitate cu regulile de realizare a unui
material scris
•
 Lucrarea de diploma
§ Organizare:

ü Stabilirea temei in functie de:

– interes
– conducatorul stiintific
Lucrarea de diploma
ü - organizare
ü Stabilirea obiectivelor
ü
ü
ü
ü Stabilirea planului
ü
Lucrarea de diploma
- organizare
• Partea generala:
ü prezentarea informatiilor existente in
literatura de specialitate
• Partea personala:
ü contributia efectiva a sudentului
 Lucrarea de diploma
Introducere:
ü aspectul general al subiectului
ü actualizare scurta, destinata cititorilor care nu cunosc
bine subiectul, permitandu-le astfel intelegerea
fondului
ü singura parte a unui articol original care poate prezenta
conotatii pedagogice
ü aspectul particular al problemei care a fost abordat
ü scopul studiului
ü clarificarea unui aspect controversat
ü acoperirea unor lacune in cunostintele existente
ü testarea unei ipoteze
 Lucrarea de diploma
Introducere
Toate afirmatiile, chiar si cele unanim admise,
trebuie dublate de referinte bibliografice
pertinente, recente si accesibile, selectate in
ordinea importantei
•
 Lucrarea de diploma
-Introducere
I. INTRODUCERE

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS), descris pentru prima dată de Stein și

Leventhal în 1935, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni endocrine ale
femeii de vârstă reproductivă, cu o prevalenţă estimată la aproximativ 5-10% și cea mai
frecventă cauză de infertilitate oligo-ovulatorie (Goodarzi 2006). Manifestările tipice
ale bolii sunt reprezentate de anovulaţie cronică, hiperandrogenism clinic și/sau
biochimic și ovare polichistice ecografic (Harwood 2007). Caracteristicile multiple ale
sindromului pot fi grupate în trei categorii: clinice, endocrine și metabolice.
Manifestările clinice cuprind tulburările menstruale, hirsutismul, acneea, alopecia,
infertilitatea anovulatorie și avorturile repetate. Cele endocrine includ niveluri crescute
de androgeni, hormon luteinizant (LH), estrogeni și prolactină. Tulburările metabolice
sunt reprezentate de rezistenţă la insulină, obezitate, sindrom dislipidemic și un risc
crescut de diabet zaharat de tip 2 (Tsilchorozidou 2004).

•
 Material si metoda
• materialul studiat (uman, animal)
•
•
• elemente testate
• criteriile de evaluare

Date precise, astfel incat cititorul sa le poata reproduce sau

verifica!
 Material si metoda

De evitat !
• introducerea de comentarii personale
• introducerea de descrieri lungi si obositoare
• introducerea unor rezultate
• mentionarea unor elemente care nu au legatura
cu scopul studiului
• utilizarea unui stil telegrafic
•
 Materialul

Populatia luata in analiza

ü modalitatea de selectionare, esantionul, descriere
§ Bolnavi:
Bolnavi
ü serie consecutiva/neconsecutiva
ü studiu retrospectiv sau prospectiv
ü studiu randomizat sau nerandomizat
ü studiu deschis sau orb
ü studiu caz-martor
ü studiu pe serii scurte
 Materialul
§ Animale de experienta:
üspecie
üorigine
üdurata observatiei
üconditii de crestere
•
 Materialul-exemplu
III. Pacienți și metodă

Lucrarea de faţă este structurată în două părţi. Prima parte este un studiu
prospectiv care a urmărit caracteristicile clinice ale pacientelor, efectuat în
perioada ianuarie 2007- decembrie 2009, incluzând paciente cu sindrom al
ovarelor polichistice (PCOS) recrutate din totalul de 1885 de femei cu vârsta
cuprinsă între 18 și 40 de ani investigate în Clinica de Endocrinologie și un lot
control cu vârsta și BMI similare. Lotul de studiu (lotul A) a fost alcătuit din
102 paciente supraponderale și obeze (BMI ≥ 25 kg/m2) cu diagnosticul de
PCOS iar lotul control (lotul B) a fost reprezentat de 110 femei cu greutate și
vârstă similare.

•
 Elemente testate – metoda
•
• Actiunea unui medicament:
ü doza zilnica
ü modul de administrare
ü orarul de administrare

• Rezultatele unei interventii chirurgicale

• Valoarea unui examen radiologic/ anatomo-

patologic
 Elemente testate – metoda
Se specifica:
• Pentru reactivi / substante
üdenumirea chimica
üfabricantul
•
• Pentru aparate
ütipul
üoriginea
üfabricantul
•
 Criteriile de evaluare a elementelor
testate
• complicatii
• supravietuire
• variatii ale parametrilor biologici
• se specifica si se descriu detaliat metodele folosite
(teste statistice de analiza si validare)
• se precizeaza referintele bibliografice, in cazul
preluarii unei metode sau procedeu
• se respecta terminologia biomedicala internationala
(pentru medicamente, bacterii)
•
 METODA -exemple
BMI a fost calculat ca raportul dintre greutate (kg) și înălţimea la pătrat
(m2). Un BMI între 25 și 29,9 kg/m2 a fost considerat index pentru
suprapondere, iar un BMI de 30 kg/m2 și peste a fost considerat diagnostic de
obezitate. Obezitatea a fost clasificată în gradul I (BMI între 30 și 34,9 kg/m 2),
gradul II (BMI între 35 și 39,9 kg/m2) și gradul III sau obezitate morbidă (BMI
peste 40 kg/m2) (Tabel B2) (World Health Organisation 1995).

•
Tabel B2. Clasificarea obezității în funcție de BMI (după WHO, 1995,
modificat)
BMI-indice de masă corporală
 METODA -exemple
Hirsutismul a fost apreciat prin calcularea scorului Ferriman-Gallwey modificat
(Figura B1, Tabel B4), un scor mai mare de 8 fiind considerat diagnostic (Ferriman 1961).

•
•
•
•

Figura B1. Reprezentare schematică a scorul Ferriman-Gallwey (www.googleimages.com

).
 METODA -exemple
Investigarea metabolismului glucidic a constat în recoltarea glicemiei à
jeun urmată de efectuarea unui test oral de toleranţă la glucoză (75 g de
glucoză) cu măsurarea glicemiei la 60 și la 120 de minute de la administrare,
investigaţii efectuate prin metode comerciale enzimatice (Analizor automat
Aeroset; Abbott Laboratoires, Abbott , IL, USA).
Rezultatele testului oral de toleranţă la glucoză au fost evaluate conform
criteriilor Expert Committee on the Diagnosis and Classification of Diabetes
Mellitus: glicemie à jeun modificată pentru glicemii între 100-125 mg/dl și
scăderea toleranţei la glucoză pentru glicemii între 140-199 mg/dl (Vural,
2005). Diagnosticul de diabet zaharat s-a stabilit atunci când glicemia à jeun
repetată a fost mai mare de 126 mg/dl, sau cel puţin 200 mg/dl la două ore
după încărcarea cu glucoză (Orio 2004b).

•
 METODA -exemple
Prelucrarea statistică
Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată cu ajutorul programului
PASW Statistics 18 (fostul SPSS Statistics) release 18.0.0 (Jul 30, 2009). Datele
au fost exprimate ca medie ± SD (deviaţie standard) sau procentual.
Variabilele au fost comparate utilizând testul t-Student sau testul univariat χ2
acolo unde a fost necesar. Testul t se foloseşte pentru verificarea ipotezelor
referitoare la mediile populaţiei normal repartizate, când nu se cunosc
dispersiile teoretice. Testul χ2 compară o repartiţie observată (reală) cu o
repartiţie teoretică cunoscută şi stabileşte dacă există diferenţe între ele.
 Rezultate

• exprima finalizarea scopului cercetarii

•
• constituie baza pentru discutii
•
• redactare obiectiva, impersonala, neutra
 Rezultate
• concordanta in prezentarea informatiilor
numerice (text, figuri, tabele)
•
• trebuie prezentate in evolutie cronologica
(rezultate imediate, rezultate tardive)
•
• permite cititorului sa-si formuleze propriile
concluzii, inainte de a le confrunta cu cele ale
autorului
•
 Rezultate-exemple
IV. Rezultate
IV.1. Caracteristicile loturilor studiate
IV.1.1. Lotul de studiu A – paciente supraponderale și obeze cu PCOS
Lotul a fost împărţit în trei grupe de vârstă, cel mai bine reprezentat
numeric fiind grupul cu vârsta cuprinsă între 31-40 de ani (60%, respectiv 61
de paciente), urmat de grupul de vârstă 21-30 de ani (34%, respectiv 35 de
paciente) și grupul cu vârsta mai mică de 21 de ani (6%, respectiv 6 paciente)
(Figura B3).

70
61
60

50

40
35
30

20

10 6
0
< 2 1 a n i (6 % ) 2 1 -3 0 a n i (3 4 % ) 3 1 -4 0 a n i (6 0 % )

Figura B3. Repartiţia lotului A pe grupe de vârstă.

 Rezultate-exemple
Tabel B11. Caracteristici clinice ale pacientelor cu PCOS din
lotul A, comparativ cu pacientele fără PCOS din lotul control B

Valorile reprezintă numere și procente (n,%)

aComparativ cu lotul control, testul χ2

NS- nesemnificativ
 Discutii
Scop:
üinterpretarea cercetarii realizate
ücomentarii personale,
personale spre deosebire de
celelalte capitole care utilizeaza un stil
impersonal
üreflecta cultura stiintifica, inteligenta
autorilor si gradul de elaborare a lucrarii
 Discutii-exemple
Studiul nostru, similar altor studii, a evidenţiat o creștere a prevalenţei
sindromului metabolic o dată cu vârsta, înregistrând un procent de 37%
pentru grupa de vârstă 21-30 de ani, respectiv 65% pentru grupa de vârstă 31-
40 de ani. Aceste procente depășesc cu mult datele din populaţia generală
furnizate de NHANES III (Third National Health and Nutrition Examination
Survey), care au raportat procente de 6% pentru grupa de vârstă 20-29 de ani,
respectiv 15% pentru grupa de vârstă 30-39 de ani (Ford 2002). Astfel,
pacientele tinere cu PCOS din studiul nostru au avut o prevalenţă a
sindromului metabolic de 6 ori mai mare comparativ cu datele NHANES III, în
timp ce pacientele cu vârsta peste 30 de ani au avut o prevalenţă de peste 4
ori mai mare comparativ cu aceleași date NHANES III.

60%
50% 56%
53%
50% PCOS
40%
non-PCOS
38%
30%
20%
10%
0%
Dokras Leuștean
Figura B170. Prezentare comparativă a prevalenţei sindromului metabolic la pacientele obeze cu PCOS.
 Discutii
Obiective:

1. precizeaza daca scopul cercetarii a fost

atins sau nu
2.
3. subliniaza aportul adus de cercetare in
progresul cunostintelor in domeniu
 Discutii-exemple
Datele studiului nostru reprezintă argumente suficient de puternice care
să recomande urmărirea pe termen lung a pacientelor cu PCOS, în vederea
identificării și combaterii acestor factori de risc.
Clinicienii ar trebui să fie avertizaţi în legătură cu această asociere a PCOS
cu riscul metabolic si cardiovascular, fiind nevoie de un screening și un
management mult mai agresiv al factorilor de risc.
Studiul nostru fiind observaţional și transversal, credem că ar fi utilă
completarea sa prospectivă, în cadrul unor studii care să documenteze
impactul atât al modificării stilului de viaţă cât și cel al tratamentului medical
asupra factorilor de risc cardiovascular la femeile cu PCOS.

•
 Referinte bibliografice

Scop:
§ justificarea tuturor faptelor/datelor
enuntate
§
§

principiu fundamental intr-un

demers stiintific !!
 Referinte bibliografice
ü permit trimiterea cititorului la: articole, tratate,
monografii, documente oficiale, baze de date,
alte forme de publicatii
ü
ü se citeaza numai documente publicate, citite si
alese pentru valoarea lor
ü
ü citarea unei referinte poate fi repetata de mai
multe ori intr-un articol
•
 Referinte bibliografice
Localizare in text:
• dupa enuntarea faptului / informatiei
respective – in interiorul sau la sfarsitul unei
fraze
• in capitolele Introducere,
Introducere Material si metoda,
metoda
Discutii
• in tabele, grafice, figuri
• in titluri si subtituluri ale paragrafelor – pentru
articole tip actualitati
 Alegerea referintelor
• din bibliografia asupra subiectului (ansamblul
articolelor si cartilor scrise despre un subiect
precis)
•
• autorul selectioneaza si retine acele documente pe
care le considera cele mai pertinente si mai
accesibile pentru cititor
•
Toate referintele citate sunt prezentate, sub forma de
lista, la sfarsitul articolului !!
 Erori posibile
De evitat referiri la:
• articole greu accesibile
• teze de doctorat
• rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese,
publicate in periodice
Nu se fac referiri la:
• rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese,
nepublicate in periodice
 BIBLIOGRAFIE
In text:
• referintele sunt numerotate cu cifre arabe, in
ordinea aparitiei, in paranteze
• daca o referinta este citata de mai multe ori,
se pastreaza numarul atribuit prima data
• intr-o paranteza, referintele sunt clasificate in
ordine crescatoare si separate prin virgule
 BIBLIOGRAFIE
In lista de referinte:
• clasificarea se face prin numarul de ordine
corespunzator in text, fara criteriu alfabetic
• faciliteaza lectura, neincarcand articolul cu nume de
autori
• dificil pentru autor, care daca introduce o noua
referinta trebuie sa renumeroteze toate referintele
urmatoare, existand riscul de eroare
 Lucrarea de diploma
SUSTINERE
• Pregatirea materialului pentru sustinere (diapozitive,
folii, power point)
• Timp limitat
• Concentrare pe 2-3 idei fundamentale
• Explicarea scopului cercetarii
• Material si metoda
• Rezultate: i se aloca cea mai mare parte a prezentarii
• Comentariile: doua trei puncte ce subliniaza elementele
de originalitate
•
•
 Lucrarea de diploma
SUSTINERE

• Vorbire libera, privind auditoriul

• Cateva note scrise, ca suport
pentru expozeu
• Ritm lent, tonalitate coborita la
inceputul fiecarei fraze
• Calm
• Utilizarea unui indicator
luminos
LECTURA CRITICA

LITERATURA MEDICALA
 OBIECTIVE:
Obiectivele lecturii critice pentru cititor
• Deprinderea tehnicii de lectură rapidă
– Nu citiţi ceea ce nu este util pentru practica dvs., sau ceea ce
include o metodologie falsă
– Învăţaţi unde să căutați informaţia într-un articol

• Lectura critică se bazează pe cunoștințe

metodologice serioase
– Randomizare, metode statistice, indici de dispersie...
 Obiectivele lecturii critice pentru
cititor

• Utilizarea datelor în rezolvarea cazurilor

clinice
– Confruntarea medicului/cercetătorului/studentului
cu multitudinea mesajelor și a răspunsurilor pentru
o anumită problemă de cercetare
– Decizia în situaţii de incertitudine
– Traducerea mesajului pentru pacient
•
REGULI pentru lectura critică a unei publicaţii medicale
6 reguli de bază

1. Sa știi ce vrei / ce trebuie să citești

2. Să nu fii orbit de prestigiul revistei (dar să ţii cont
iniţial)
3. Să nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar să ţii cont
iniţial)
4. Să cunoști regulile lecturii rapide pentru a elimina
ceea ce este inutil
5. Să știi să aplici o grilă de lectură
6. Să ai cunoștinţe de epidemiologie clinică
1. Este un articol care INTREBĂRI:
raportează un studiu original
5 întrebări
sau care trebuie
un review ? puse (utilitate practică)

2. Care sunt: obiectivul studiului și întrebarea

(ipoteza de lucru?)
3. Metodologia este verificată ?
4. Care sunt rezultatele?
5. Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul
meu ?
 LECTURĂ RAPIDĂ
Citiţi titlul/cuvintele cheie

Interesant nu
şi/sau util(e)?
NU
da

Citiţi rezumatul PIERDEŢI

TIMPUL:
Rezultatele nu
sunt utile?

da
EXCLUDEŢI
Apreciaţi tipul studiului
(material, metodă, rezultate)
ARTICOLUL !!

Rezultatele sunt
aplicabile în domeniul nu
în care lucraţi?