LP 1

Ubicvitatea microorganismelor: microbiota indigenă versus microorganismele prezente în mediul

extern; contaminarea microbiană
Condiţiile de risc ale contaminării microbiene în practica medicală şi chirurgicală

OBIECTIVE: după această lucrare practică studenţii vor trebui să fie în măsură:
1. să diferenţieze ce este murdar de ce este curat, ce este steril de ce este contaminat şi cum. se
menţin separate aceste două calităţi;
2. să demonstreze că microorganismele sunt ubicvitare;
3. să precizeze care sunt sursele şi modalităţile de vehiculare a microbilor în mediul ambiant;
4. să înţeleagă necesitatea asepsiei şi antisepsiei
5. să precizeze care sunt condiţiile indispensabile manipulărilor aseptice.

PLACA 1
Demonstrează:
 Prezenţa microorganismelor pe suprafaţa amprentelor digitale;
 Eficienţa decontaminării cu apă şi săpun;
 Influenţa umidităţii amprentelor asupra condiţiei lor microbiologice;
 Recontaminarea endogenă.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 4 cadrane:

 Cadran I - amprentele indexului şi mediusului mâinii drepte, înainte de spălare
 Cadran II – aceleaşi amprente, după spălare cu degetele ude
 Cadran III – aceleaşi amprente, după uscare
 Cadran IV – aceleaşi amprente, după 1,5 ore fără a atinge alte suprafeţe.

Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Cadranul I – în aria amprentelor apar mai multe tipuri de colonii dar predomină colonii mici, albe,
netede şi lucioase.
Cadranul II – după spălare cu degetele umede, se observă reducerea numărului de colonii dar persistă
coloniile mici, albe, netede şi lucioase.
Cadranul III – după uscare se observă o reducere mai accentuată a numărului coloniilor albe, netede,
lucioase.
Cadradul IV – creşte numărul de colonii, faţă de cadranul III, dar se menţine aspectul morfologic.

Concluzii :
 Constant dominantă pe suprafaţa degetelor apare o specie care formează colonii mici, albe, S
(smooth – neted) (aparţin speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei
rezidente a tegumentelor); alte bacterii apar variabil, în număr redus şi formează flora flotantă a
tegumentelor.
 Spălarea cu apă şi săpun îndepărtează eficient flora flotantă şi doar o reduce pe cea rezidentă.
 Mâna se recontaminează în timp cu microorganisme adăpostite în anfractuozităţile tegumentului.
 Apa (umiditatea) aduce la suprafaţa pielii micororganisme ascunse în aceste anfractuozităţi.
1
PLACA 2
Demonstrează: favorizarea contaminării prin intermediul unei pelicule de lichid.
Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 3 cadrane:
 Cadran I – amprenta indexului drept uscat ;
 Cadran II – aceeaşi amprentăm pe o picătură de apă sterilă
 Cadran III – o picătură de apă distilată sterilă (martor).
Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Cadranul I – în aria amprentei apar colonii mici, albe, netede şi lucioase.

Cadranul II – acelaşi tip de colonie, dar dispersate pe o suprafaţă mai mare.
Cadranul III – nu se observă nici o colonie.
Concluzii:
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentul anterior: colonii mici, albe, S (aparţin
speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a tegumentelor);
 Contaminarea microbiană a unei suprafeţe uscate se circumscrie numai în punctele de contact cu
suprafaţa contaminată.
 Pe o suprafaţă udă microbii contaminanţi difuzează în afara punctelor de contact.

Se va discuta cu studenţii importanţa uscării tegumentului înaintea unei puncţii şi importanţa utilizării
instrumentelor medicale sau chirurgicale sterile şi uscate.

PLACA 3
Demonstrează:
 Varietatea microbiotei tegumentului în funcţie de regiuni
 Surse de recontaminare a mâinii
Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge, împărţită în 3 cadrane:
 Cadran I – amprentele indexului şi mediusului drepte spălate, uscate
 Cadran II – amprenta indexului spălat după ce a atins plica cotului
 Cadran III – amprenta mediusului spălat după ce a atins sanţul naso-genian.
Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Cadranul I – în aria amprentelor apar colonii mici, albe, netede şi lucioase.

Cadranul II – în aria amprentei indexului apare un număr redus de colonii cu acelaşi aspect cu cele din
cadranul I

2
Cadranul III – în aria amprentei mediusului apare un număr mai mare de colonii şi de mai multe tipuri,
dar predomină cele mici, albe, netede şi lucioase.

Concluzii :
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentele anterioare colonii mici, albe, S (aparţin
speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a tegumentelor);
 În toate regiunile cutanate flora este dominată de stafilococi.
 Există variaţii importante de la o regiune la alta privind densitatea florei rezidente şi varietatea
florei flotante.
 Importanţa practică a acestei demonstraţii este alegerea ca loc de elecţie a puncţiei venoase,
venele de la plica cotului deoarece tegumentul de la acest nivel reprezintă o zonă cu o încărcătură
microbiană mai redusă (protejată de îmbrăcăminte, expunere mai redusă la flora flotantă, mai
puţine glande sebacee).
 Mâna este un vehicul al microbilor de primă importanţă în practica medicală.

Se va discuta cu studenţii despre tipurile de spălare (medicală, chirurgicală), importanţa igienizării

unghiilor la personalul medical, importanţa utilizării mănuşilor de către chirurg.

PLACA 4
Demonstrează: Condiţia micorbiologică a părului şi scuamelor.
Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student îşi trece de câteva ori mâna prin păr deasupra
unei plăci deschise.
Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Rezultate: se observă predominat acelaşi tip de colonii, iar în jurul firului de păr se observă cultură
confluentă aparţinând probabil aceleiaşi specii bacteriene (suprafaţa alba, lucioasă, netedă)
Concluzie:
 Apar colonii cu aceaşi morfologie ca în experimentele anterioare colonii mici, albe, S (aparţin
speciei, Staphylococcus epidermidis, important reprezentant al florei rezidente a tegumentelor);
 Firele de păr şi scuamele cutanate vehiculează microbi din flora tegumentului şi sunt un important
element de contaminare a mediului.

Se va discuta cu studenţii despre importanţa folosirii corecte a bonetei. Boneta este utilizată de personalul
medical ce lucrează în secţiile chirurgicale şi de terapie intensivă şi care vine în contact cu pacienţi
imunocompromişi. Boneta trebuie să acopere părul în totalitate.

PLACA 5
Demonstrarea şi cuantificarea prezenţei microorganismelor din aerul sălii de lucrări practice.

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: placa este lăsată deschisă pe masă timp de 10 minute.
Cuantificare:

3
Nr. Bacterii/mc = N x 10000/S x k, unde: N = nr. colonii pe placă, S = suprafaţa plăcii (diametrul plăcii
este 9 cm), k = constantă (=2 la expunerea de 10 minute).

Rezultate:

Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Rezultat: mai multe tipuri de colonii cu aspect diferit faţă de cele observate pe piele, în experimentele
anterioare.
Nr. Bacterii/mc = 39 x 10.000/63,58 x 2= 3067 bacterii/mc

Concluzie:
 Concentraţia microbilor din aer este direct legată de concentraţia pulberilor şi aerosolilor care îi
vehiculează.
 Surse de aerosoli contaminanţi sunt: nasul, naso- şi orofaringele, cavitatea bucală (picături
Flügge), funcţionarea unor instalaţii (aer condiţionat).
 Surse de pulberi sunt: scuamele animale, nucleii de picătură, solul, excretele desicate şi
fărâmiţate, scuamele din îmbrăcăminte şi lenjerie.

Se vor discuta cu studenţii modalităţile de reduce a încărcăturii microbiene a unei încăperi (aerisirea
încăperilor, ştergerea suprafeţelor şi utilizarea aparatelor de aer condiţionat prevăzute cu filtru, utilizarea
lămpilor UV în sălile de operaţie şi în încăperile de turnare a mediilor). De subliniat, că ulterior, la Igiena
mediului (respectiv a aerului) (anul IV) studenţii vor afla care sunt limitele maxime admise pentru
încărcătura microbiană, în funcţie de tipul încăperii (ex. săli aşteptare, cabinete medicale, săli de
pansamente, săli de operaţii, etc).

PLACA 6

Demonstrează: Condiţia microbiologică a picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la 30 cm.
Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Rezultate – se observă mai multe tipuri de colonii cu predominenţa coloniilor mici înconjurate de o zonă
de culoare verzuie a mediului (colonii alfa-hemolitice).

4
Concluzie:
 Picăturile Flügge vehiculează un număr mare de microbi găzduiţi în căile aeriene superioare sau
duşi la acest nivel odată cu exsudatul traheo-bronho-alveolar.

PLACA 7
Demonstrează: Efecienţa măştii chirurgicale în reţinerea picăturilor Flügge

Utilizăm o placă cu mediu de cultură agar-sânge: un student tuşeşte în faţa plăcii deschise, aflate
la 30 cm, studentul purtând o mască.
Rezultate:
Înainte După 24 h de incubare la 37oC

Rezultat : absenţa coloniilor

Concluzie:
 Masca previne contaminarea mediului cu picături Flügge.

Se va discuta importanţa aplicări corecte a măştii şi protecţia ei în dublu sens (personal medical versus
pacient).

PLACA 8
Martor sterilitate mediu.

DEFINIŢII

Contaminare prezenţa microorganismelor pe o suprafaţă

Colonizare prezenţa şi multiplicarea unui microorganism pe suprafaţa gazdei, farǎ o reacţie
deosebitǎ din partea acesteia
Septic contaminat cu microbi patogeni sau infectat (în cazul plăgilor
Aseptic lipsit de microbi patogeni
Asepsie ansamblul metodelor prin care evităm contaminarea unui substrat sau a unor
elemente de mediu, a căror condiţie microbiologicǎ trebuie respectatǎ.
Antisepsie distrugerea sau îndepărtarea formelor vegetative ale microorganismelor, dar nu în
mod necesar şi a sporilor bacterieni, de pe suprafeţe vii.
Antiseptic substanţǎ antimicrobianǎ pentru aplicǎri pe suprafeţe vii (tegumente, mucoase,
plăgi).
Dezinfecţie distrugerea sau îndepărtarea formelor vegetative ale microorganismelor, dar nu
obligatoriu a sporilor bacterieni, de pe suprafeţe inerte
Dezinfectant substanţǎ antimicrobianǎ pentru aplicǎri pe materiale inerte
Steril lipsit total de microorganisme viabile
Sterilizarea distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor, de pe o suprafaţă sau
dintr-un obiect, inclusiv a sporilor bacterieni
Prezervare prevenirea multiplicării unor microorganisme în produse farmaceutice, alimentare.

5
 Alegerea metodelor de sterilizare sau dezinfecţie

Selecţionarea metodei se realizează în funcţie de riscul pe care îl prezintă contaminarea într-o

condiţie concretă (Condiţii de risc)

1. Critice (cu risc înalt de contaminare)

o Sterilizarea este obligatorie: Materiale sau instrumentare ce realizează contact direct cu ţesuturile
şi cu mediul intern: intrumentar chirurgical, materiale de sutură, seringi, catetere, soluţii
injectabile. Recipiente, medii de cultură şi instrumentar (examene microbiologice)
2. Semicritice (cu risc intermediar de contaminare)
o Dezinfecţie de nivel înalt: Instrumentar care vine în contact cu mucoasele: endoscoape, sonde,
termometre, apăsătoare de limbă. Sticlărie şi materiale care au venit în contact cu sânge sau alte
produse biologice.
3. Necritice (cu risc minim de contaminare)
o Dezinfecţie de nivel mediu sau scăzută. Instrumentar care vine ăn contact cu tegumentul intact.
Veselă, lenjerie. Mâinile personalului medical

Nivele de eficienţă a decontaminării

 Înalt = sterilizare; indicat în condiţii critice

 Mediu = dezinfecţie eficientă; indicat în condiţii semicritice
 Jos = dezinfecţie, antiseptizare, decontaminare mecanică; indicat în condiţii necritice

Factori ce influenţează eficienţa decontaminării

1. Intensitatea şi timpul de acţiune al agentului decontaminant – timpul de omorâre variază invers
proporţional cu intensitatea agenţilor antimicribieni
2. Mediul în care acţionează (substanţele organice, turbiditatea mediului, duritatea apei, pH-ul pot
diminua acţiunea decontaminantului)
3. Concentraţia microorganismelor (pentru aceeaşi intensitate a unui agent antimicrobian, timpul de
omorâre creşte proporţional cu concentraţia acestora = efect populaţional)
4. Rezistenţa microorganismelor (unele specii de BGN prezintă rezistenţă faţă de multe antiseptice şi
dezinfectante; bacteriile metabolic active sunt mai sensibile decât cele în stare dormandă)

Rezistenţa la agenţi antibacterieni a diferitelor tipuri de microorganisme

Cele mai rezistente - Spori bacterieni

Micobacterii
Virusuri nude
Bacterii gram-negative
Fungi
Bacterii gram pozitive
Cele mai puţin rezistente - Virusuri învelite

6
7