Baremul de lame

1 Timus
2 Limfoganglion
3 Tiroida
4 Paratiroida
5 Buza
6 Limba
7 Esofag
8 Stomac pilorica
9 Jejun
10 Colon
11 Apendice
12 Ficat
13 Pancreas
14 Glanda salivara mixta
15 Trahee
16 Pulmon
17 Rinichi
18 Vezica urinara
19 Ovar
20 Uter - proliferativ
21 Uter - secretor
22 Testicul
23 Piele.

Timus
- organ limfoid central responsabil de limfopoieza primara pentru limfocitele T.
-structura: capsula, stroma, parechim.
Capsula extrena este formata din tesut conjunctiv dens semiordonat din care se desprind
septuri delimitand pseudolobuli
Un pseudolobul prezinta doua zone: corticala (periferica) si medulara (centrala, zona prin care
comunica pseudolobulii), in medulara se gasesc corpusculii Hassal (structuri globuloase,
lamelare, eozinofile, sub forma de "bulbi de ceapa", derivate din celulele epitelioreticulare
stromale).
Parenchimul este alcatuit din timocite (limfocite T), ale caror dimensiuni scad din zona corticala
spre cea medulara (prezinta citoplasma bazofila, nucleu omogen). Prin marea lor densitate,
mascheaza corpul celulelor ce alcatuiesc stroma.
La limita dintre corticala si medulara se regasesc macrofage santinela si HEV-uri (venule cu
endoteliu inalt - ce preiau timocitele maturate si le predau circulatiei periferice).
Stroma timusului (de origine epiteliala) este alcatuita din celule epitelioreticulare stromale - 6
tipuri (microscopie optica: citoplasma eozinofila, forma neregulata cu prelungiri, nucleu mare
palid, nucleol evident).
Timusul are o vascularizatie exclusiv sangvina, nu primeste limfatice.

Limfoganglion
- organ limfoid secundar localizat izolat sau in lanturi de-a lungul circulatiei limfatice.
Reniform, are o fata convexa (pe unde intra limfaticele aferente) si una concava (pe und eies
limfaticele eferente).
Structura: capsula stroma parenchim.
Capsula e formata din tesut conjunctiv dens semiordonat, ce trimite travee/septuri fine
conjunctive la interior.
Stroma e reprezentata de o retea tridimensionala de fibre de reticulina si celule reticulare.
Parenchimul prezinta o organizare caracteristica:
- o zona corticala, (la periferie) impartita in:
- corticala superficiala (formata din foliculi limfatici primari si secundari)
- corticala profunda (paracorticala) formata din plaje de limfocite T cu aspect dens
difuz si omogen.
- o zona medulara (centrala) formata din: cordoane celulare compacte (limfocite B si T cu
memorie).
Limfoganglionul prezinta in structura si un sistem de sinusoide limfatice (limfa strabate
limfoganglionul dinspre arteriolelel aferenete spre cele eferente) format din:
- sinus subcapsular
- sinusuri corticale/perifoliculare
- sinusuri paracorticale
- sinusuri medulare
Foliculul limfatic primar are aspect omogen in MO, aparand ca o formatiune rotunda, ovalara,
formata din condensare de limfocite B. Se transforma, in urma unei stimulari antigenice in
folicul limfatic secundar.
Foliculul limfatic secundar prezinta o zona periferica (coroana de limfocite B cu capison) si o
zona centrala (centrul germinativ), cu doua hemisfere: hemisferul clar, ce contine centrocite si
hemisferul intunecat ce contine centroblaste (opus capisonului).

Tiroida
Are 2 lobi laterali uniţi prin istm ( ţesut glandular) .
Are origine embriologică dublă :
- endodermală : din canalul tireoglos de la baza limbii
- ectodermală : din crestele neurale .
.
La exterior avem o capsulă conjunctivă ce trimite septuri fine care delimitează lobulii tiroidieni .
Parenchimul este organizat în foliculi separaţi între ei de ţesut conjunctiv interfolicular. Peste
vârsta de 50 de ani în ţesutul interfolicular apar adipocite .
Există o bogată reţea vasculară care se termină în vecinătatea foliculilor tiroidieni .

Foliculii tiroidieni au formă şi dimensiuni variate.

Foliculul :
- este o cavitate închisă delimitată de epiteliul simplu ( de obicei este cubic ) aşezat pe
membrana bazală .
- cavitatea conţine coloid : vacuolele ce apar la periferia coloidului sunt artefacte de fixare .
- coloidul are drept componentă principală tiroglobulina › tiroglobulina dă coloidului caracter
amfoter şi caracter PAS pozitiv .

Aspectul foliculilor variază în raport cu activitatea desfăşurată de celule :

- în eutiroidie – aspect de epiteliu cubic
- în hipotiroidism – foliculi voluminoşi , epiteliul are celule aplatizate , turtite , masa de
coloid e voluminoasă .
 - în hipertiroidism – foliculii sunt mici , epiteliul este înalt , columnar , cilindric , iar
coloidul este redus .

În parenchimul glandular există 2 categorii de celule :

1. tirocite ( celule foliculare )
2. celule C ( parafoliculare ) – sunt celule “ clear “ cu citoplasmă clară , mai mari şi cu origine
ectodermală .

1. Tirocitul – are citoplasmă bazofilă , nucleu cu nucleol proeminent .

Tapeteaza foliculii tiroidieni.
- rolul tirocitului este sinteza şi secreţia hormonilor tiroidieni iodaţi în mai multe etape .

2. Celulele parafoliculare – sunt componente ale sistemului neuroendocrindifuz .

- sunt mai mari şi mai rare decât tirocitele ;
- sunt mai numeroase la copil
- apar izolate sau în grupuri mici ; sunt localizate în afara foliculilor în ţesutul interfolicular
- în anumite situaţii se pot găsi în grosimea membranei bazale a epiteliului .
- au citoplasmă mai clară , mai palidă .
- pot avea prelungiri în vecinătatea capilarelor sanguine .
- conţin mici granulaţii de secreţie care conţin hormonul sintetizat de aceste celule
parafoliculare › calcitonina ( tirocalcitonina ) – este un peptid important pentru menţinerea
concentraţiei Ca şi inhibă mobilizarea sărurilor de Ca din oase .

Paratiroidele

Sunt localizate pe faţa posterioară a celor 2 lobi tiroidieni .

Sunt în număr de 4 : 2 superioare şi 2 inferioare .
Pot varia ca mărime şi formă , şi adesea sunt incluse în capsula tiroidei .
Din momentul pubertăţii apar adipocite în glandă şi nr. lor creşte cu vârsta ( reprezintă 50-80 %
din volumul glandei la vârsta de 40 de ani ) .
Parenchimul este format din cordoane de celule care se intretaie (maniera cordonal compacta).
Există 2 tipuri de celule : principale şi oxifile .
1. Celulele principale – au talie mică , sunt cele mai multe , sunt rotunde , poligonale.
- citoplasma are aspect vacuolar dat de incluziuni numeroase de glicogen şi lipide .
- au granule de secreţie : mici ( mai mici de 200 nm ) şi mari ( între 200 – 500 nm )
- rol : sinteza şi secreţia parathormonului ( hormon ce reglează echilibrul fosfocalcic acţionând
pe os şi la nivel renal şi intestinal ) .
2. Celulele oxifile – sunt mai mari şi puţine .
- citoplasma este intens acidofilă cu numeroase mitocondrii .
- rol : necunoscut – posibil forma de involutie a celulelor principale
- apar într-un anumit moment în glandă ( se văd după vârsta de 5-7 ani )
- nr. lor creşte progresiv cu vârsta : în perioada de senescenţă
Buzele
=repliuri musculo-membranoase, prezentand:
- versant extern (cutanat)
- versant intern mucos
- margine libera/rosul buzelor/ zona de trecere intre cei 2 versanti
- ax muscular striat central (muschiul orbicular al buzelor)
Versantul extern prezinta de la exterior la interior:
- epiteliu stratificat pavimentos cu cheratinizare cu 5 straturi celulare: bazal, spinos, granulos,
lucios si cornos
- tesut conjunctiv: derm papilar si demr profund ce contine glande sebacee, glande sudoripare
si foliculi pilosi.
Versantul intern prezinta de la exterior la interior:
- epiteliu stratificat paviemntos fara cheratinizare, cu 3 straturi celulare: bazal, spinos,
superficial
- corion- tesut conjunctiv lax ce contine glande salivare minore
Marginea libera (rosul buzelor) prezinta de la exterior la interior:
- epiteliu stratificat pavimentos fara cheratinizare
- corion bine vascularizat cu absenta foliculilor pilosi si a oricarui tip de glande

Limba
prezinta o mucoasa atasata de o tunica musculara, prezinta pe suprafata dorsala papile
linguale
Structura de la exterior la interior:
- epiteliu stratificat pavimentos fara cheratinizare
- corion/ tesut conjunctiv lax ce contine glande salivare minore
- fibre musculare striate incrucisate in unghiuri drepte
Papilele linguale sunt de 4 tipuri:
- filiforme: cele mai numeroase, nu contin muguri gustativi, rol mecanic, forma de cioc de
pasare (prezinta la exterior tesut stratificat pavimentos fara cheratinizare si la interior un ax
conjunctivo-vascular)
- fungiforme: localizate in special pe marginea limbii, forma de ciuperca, contin muguri gustativi
- circumvalate: in nr de 9-12, dispuse in V, in 1/3 posterioara a fetei dorsale, contin muguri
gustativi si un sant circumferential la nivelul caruia se deschid glande salivare minore ( Von
Ebner)
- foliate

Esofagul
Functie: faciliteaza propulsia bolului alimentar spre stomac
Strcutura: 4 tunici concentrice (de la interior spre exterior):
- mucoasa: -epiteliu de tapetare (stratificat, pavimentos, fara cheratinizare)
-corion (tesut conjunctiv lax ce contine uneori glande cardiale superioare si
inferioare de tip mucos)
- submucoasa= tesut conjunctiv lax ce contine glande esofagiene proprii de tip mucos.
- musculara: contine in 1/3 superioara: fibre musculare striate;
in 1/3 mijlocie: fibre musculare striate si fibre musculare netede:
in 1/3 inferioara: fibre musculare netede.
Fibrele musculare sunt aranjate in 2 straturi: circular intern si longitudinal extern (CILE), intre
ele exista plexul nervos Auerbach.
- adventice (strat subtire de fibre de colagen si fibre elastice), dupa ce strabate diafragmul se
numeste seroasa

Stomac, regiune pilorica

Prezinta 3 regiuni:
- cardiala
- fundica
- pilorica
Functii: mecanica, secretorie endocrina si exocrina
Structura: 4 tunici concentrice ( de la interior spre exterior):
- mucoasa (epiteliu de tapetare, corion, muscularis mucosae):
- epiteliul de tapetare= simplu, cilindric, omogen de tip secretor, format din celule
secretante de mucoid, cu pol inchis (in MO polul apical apare palid)
- corionul= de aparare (contine celule ale sistemului imun, limfocite)
epiteliul de suprafata se invagineaza in corion formand cripte gastrice (in regiunea
pilorica acestea fiind lungi, ocupand 2/3 din muoasa) la baza carora se deschid
glandele pilorice de tip mucos
- submucoasa=tesut conjunctiv lax bine vascularizat si inervat
- musculara= fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:
- intern oblic
- mijlociu circular
- longitudinal extern (intre stratul mijlociu si extern se gaseste plexul nervos
Auerbach)
- seroasa= tesut conjuctiv lax si mezoteliu

Jejunul
intestinul subtire prezinta 3 regiuni: duoden, jejun si ileon
Functie: digestie, absorbtie, aparare
Structura: 4 tunici concentrice de la interior spre exterior:
- mucoasa: - epiteliu de tapetare=simplu cilindric heterogen de tip secreto-absortiv (format din
enterocite si celule caliciforme cu pol deschis- in forma de calice de floare)
- corion-tesut conjunctiv lax de aparare
- muscularis mucosae - tesut muscular neted
Mucoasa formeaza vilozitatile intestinale efilate inalte (epiteliu de tapetare la exterior +ax
conjunctivo vasculo limfatic la interior+ fibre musculare netede). La baza vilozitatilor epiteliul de
tapetare se invagineaza in corion formand glandele Lieberkuhn, foarte adanci.
- submucoasa=tesut conjunctiv lax vascularizat si inervat fara elemente particulare
- musculara= fibre netede in 2 straturi CILE, intre ele exista plexul Auerbach
- seroasa= tesut conjunctiv lax si mezoteliu

Colonul
Functie: secretie, absorbtie
Structura: 4 tunici concentrice de la interior la exterior:
- mucoasa formata din:
- epiteliu de tapetare simplu cilindric, heterogen de tip secreto absorbativ
(mai putine enterocite mai multe celule caliciforme), nu prezinta vilozitati
intestinale, glandele Lieberkuhn se deschid direct in lumenul intestinului gros
- corion= tesut conjunctiv de aparare cu limfocite si plasmocite, macrofage
- muscularis mucosae
- submucoasa=tesut conjunctiv lax cu foliculi limfatici
- musculara= fibre musculare netede in 2 straturi CILE (LE este discontinuu formand 3 benzi
inguste- tenia coli)
- seroasa - tesut conjunctiv lax tapetat de mezoteliu

Apendice
Structura: 4 tunici concentrice de la interior la exterior:
- mucoasa formata din:
- epiteliu de tapetare simplu cilindric, heterogen de tip secreto absorbativ
(mai putine caliciforme decat in colon, mai multe celule enterocite), nu
prezinta vilozitati intestinale, glandele Lieberkuhn se deschid direct in
lumenul si sunt mai putin adanci si mai rare
- corion= tesut conjunctiv de aparare cu numerosi foliculi limfatici
- muscularis mucosae apare discontinua, intrerupta de foliculii limfatici cre
patrund in submucoasa
- submucoasa=tesut conjunctiv lax cu foliculi limfatici
- musculara= fibre musculare netede in 2 straturi CILE
- seroasa - tesut conjunctiv lax tapetat de mezoteliu.

Ficat
Stcuctura: capsula, stroma, parenchim
Capsula= Glisson= tesut conjunctiv fibros din care se detaseaza trabecule fine ce conduc vase,
nervi in parenchim
Stroma= tesut conjunctiv ce sustine vasele si nervii
Parenchimul= reprezentat de hepatocite (celule cubice) aranjate in cordoane, ce converg radial
spre o vena centrala, fiind separate de sinusoidele hepatice
Din loc in loc se observa spatii / triade porto-biliare (contin o arteriola din artera hepatica, o
venula din vena porta, un vas limfatic si un canalicul biliar)
Lobulul hepatic e unitatea morfofunctionala a ficatului. Are forma hexagonala, e centrat de vena
centrala iar in cele 6 colturi prezinta cate o triada portala.
Hepatocitul are forma poliedrica, citoplasma acidofila, nucleu rotund clar 1-2 nucleoli, uneori
binucleat, prezinta 3 fete: pol vascular, pol biliar, pol interhepatocitar. Printre celulele
hepatocitare se regasesc si macrofage (celule Kupffer) si celule Ito (depozitante de lipide).

Pancreas
prezinta 2 componente:
1. pancreas exocrin= glanda tubulo-acinoasa de tip seros: structura: capsula, stroma,
parenchim
- capsula: tesut conjunctiv dens semiordonat, trimite septuri delimitand lobi ce contin lobuli
- stroma: tesut conjunctiv lax de sustinere
- parenchimul: componenta secretorie (acini serosi)
componenta excretorie (canale de tip intralobular cu epiteliu simplu cubic si de
tip extralobular - cu epiteliu simplu cilindric, sau bistratificat)
Acinul seros este unitatea morfofunctionala a pancreasului exocrin. Are forma rotunda si e
alcatuit din celule piramidale, asezate pe o membrana bazala. Nu prezinta celule mioepiteliale.
Prezinta la polul central celule centro-acinoase.
2. Pancreas endocrin- reprezentat de insulele Langerhans (5 tipuri celulare: A. B, D, G, PP care
se dispun dezordonat intr-o retea fina de tesut conjunctiv in stransa relatie cu vase capilare: nu
exista ducte)
functie de sinteza hormonala, nu prezinta ducte.

Glanda salivara mixta

functie: elaborarea salivei
Structura: capsula, stroma, parenchim
- capsula=tesut conjunctiv dens semiordonat
- stroma - tesut conjunctiv lax ce sustine parenchimul
- parenchimul e organizat sub forma de lobuli ce contine o componenta secretorie (acini micsti)
o componenta excretorie (canale)
Acinii sunt de tip mixt (serosi si mucosi); celule secretante de mucus sunt dispuse central, iar la
periferie sub forma unei semilune se dispun celulele secretante de proteine/zimogeni, formand
semiluna lui Gianuzzi; la periferia acinilor se gasesc celule mioepiteliale.
Canalele de excretie sunt de tip intralobular (Boll - tapetate de epiteliu simplu cilindric)
de tip extralobular (Pfluger - tapetate de epiteliu bistratificat cubic sau
prismatic sau pavimentos fara keratinizare).
Sunt prezente si multe adipocite.

Trahee
- structura: 4 tunici
- mucoasa= epiteliu de tip respirator, pseudostratificat, cilindric ciliat (celule caliciforme si celule
ciliate)
- corion cu fibre elastice si conjunctive ce contin elemente limfoide si glande
seromucoase
- submucoasa= tesut conjunctiv lax bine vascularizat
- tunica fibro-musculo-cartilaginoasa compusa din inele cartilaginoase hialine (cu matrice
extracelulara fibrilara si amorfa, cu condrocite in lacune numite condroplaste), incomplete, cu
aspect de potcoava, solidarizate prin tesut conjunctiv dens si unite posterior prin muschiul
traheal neted
- adventice=tesut conjunctiv lax, bogat in adipocite, vase si nervi

Pulmon
Structura: capsula, stroma. parenchim
Capsula= tesut conjunctiv tapetat, de mezoteliu, ce prezinta 2 foite (parietala si viscerala)
Stroma= tesut conjunctiv cu fibre de colagen si elastina ce sustin parenchimul vasele si caile
respiratorii
Parenchimul e reprezentat de ansamblul alveolelor pulmonare. Alveolelel pulmonare sunt
tapetate de epiteliul alveolar (penumocite de tipul 1 aplatizate si pneumocite de tipul 2 rotunde
ce produc surfactant). Ariile dintre alveole se numesc septuri interalveolare si contin tesut
conjunctiv cu o retea bogata de capilare. Aceste elemente formeaza bariera aer-sange unde se
realizeaza schimburile gazoase. Pe langa alveole se identifica bronsii, bronsiole, lumene
vasculare si celule macrofagice incarcate cu praf sau carbune

Rinichi
Structura: capsula, strma, parenchim
Capsula=conjunctivo-fibroasa
Stroma=tesut conjunctiv lax
Parenchim=nefron+tubi colectori
Nefronul= unitatea morfo-functionala a rinichiului si prezinta 2 componente:
- corpuscul renal
- tubi (contort proximal ansa Henle si contort distal)
Rinichiul prezinta 2 zone:
- corticala (la exterior) formata din cortex corticis, zone labirintice si coloanele Bertin.
- medulara (central) reprezentata de piramidele Malpighi (10-12) din care se detaseaza
prelungiri piramidale in zona corticala: piramidele Ferrein (400-500), in varful piramidelor
Malpighi se regasesc papilele renale
Corticala prezinta corpusculi renali si tubi cu exceptia zonei subcapsulare (cortex corticis) care
prezinta doar tubi
Medulara este caracterizata prin prezenta tubilor colectori
Un lob renal e alcatuit dintr-o piramida Malpighi cu teritoriul de corticala localizat supraiacent si
cate o jumatate din fiecare coloana Bertin localizata lateral. Lobulul renal e alcatuit dintr-o
piramida Ferrein cu teritoriu de corticala supraiacent si cate o jumatate din fiecare zona
labirintica localizata lateral
Corpusculul renal prezinta un pol vascular (unde intra arteriola aferenta si iese arteriola
eferenta ) si un pol urinar care se continua cu un tub contort proximal. Arteriola aferenta se
ramifica formand o retea admirabila de anse capilare, inconjurate de capsula Bowmann cu 2
foite parietala si viscerala ce delimiteaza intre ele spatiul urinar. Intre ansele capilare se
gaseste o matrice mezangiala cu celeule mezangiale cu rol de sustinere.
Tubii nefronului:
- contort proximal tapetat de epiteliu simplu cubic (celule cu nuclei evidenti, citoplasma acidofila
cu margine in perie)
- ansa Henle tapetata de un epiteliu simplu pavimentos, poate fi lunga sau scurta, cu rol in
concentrarea urinii.
- tub contort distal tapetat de epiteliu simplu cubic, fara margine in perie, nucleii par mai
distantati si lumenul mai net
Tubii colectori localizati in piramidele Ferrein si piramidele Malpighi (medular), tapetati epiteliul
cubico-prismatic.

Vezica urinara
Structura: mucoasa, musculara, adventice
Mucoasa . (grosime diferita in functie de starea de plenitudine sau vacuitate):
- epiteliu pseudo-stratificat/ de tranzitie/ uroteliu alcatuit din 3 tipuri de celule: bazale, polimorfe
(in rachete de tenis) si superficiale (sau in umbrela), care prezinta cuticula, la polul apical cu
rolul de impermeabilizare . (grosime diferita in functie de starea de plenitudine sau vacuitate)
- corion-tesut conjunctiv lax
Musculara= fibre musculare netede dispuse plexiform
Adventice- tesut conjunctiv cu vase si nervi.

Testicolul
- realizeaza procesul de reproducere, prin elaborarea gametilor masculini - spermatozoizii, si
are rol important in secretia hormonilor sexuali androgeni.
- Structura: capsula, stroma, parenchim.
Capsula periferica = albuginee = tesut conjunctiv dens semiordonat care se ingroasa la polul
postero-superior (formand corpul Highmore). De la acest nivel se desprind trabecule
conjunctive in evantai care impart parenchimul in 200-300 de lobuli testiculari.
Lobulul testicular contine 1-4 tubi seminiferi care in sectiune transversala apar
rotunzi/ovalari, cu peretele tapetat la interior de un epiteliu stratificat de tip particular. Intre tubi
exista stroma (tesut conjunctiv lax) ce contine si celulele Leydig, cu rol in sinteza de hormoni
androgeni.
Tubul seminifer prezinta o membrana periferica, celule mioide la periferie (responsabile de
contractii pentru propagarea spermatozoizilor). Epiteliul de tapetare al tubilor este format din 2
categorii de celule:
- celule de suport/Sertolli=celule prismatice inalte cu citoplasma palida cu nucleul in 1/3
bazala, ovalar cu numeroase indendatii
- celule germinale=4 tipuri celulare, in raport cu stadiile spermatogeneze:
- spermatogonii localizate intre polurile bazale ale celulelor Sertolli, de forma
rotunda cu nucleu voluminos, rotund sau ovalar, cu cromatina densa, sau palida sau granulara;
 - spermatocite=localizate deasupra spermatogonilor in 2 straturi, incluzand
spermatocite de ordin I mai mari, cu citoplasma acidofila si spermatocite de ordinul II mai mici,
cu citoplasma redusa si nucleu veziculos;
- spermatidele dispuse in 3-4 straturi mici, rotunde, cu nucleu hipercromatic;
- spermatozoizii, formati din cap, gat si coada;

Ovarul
- realizeaza procesul de reproducere prin elaborarea gametilor feminini;
structura: epiteliu germinativ, corticala, medulara.
Epiteliul germinativ= epiteliu simplu, cubic in continuarea mezoteliului peritoneal.
Corticala prezinta sub epiteliul germinativ albugineea (condensare de tesut conjunctiv
dens semiordonat). Sub aceasta se regaseste o stroma bogat celularizata ce contine
celule de tip fibroblast si foliculi ovarieni in stadii de evolutie si involutie.
Medulara e formata din tesut conjunctiv lax, vase de sange spiralate, nervi si resturi
embrionare.

Foliculi ovarieni-stadii evolutive

ovocitul=celula mare cu nucleu veziculos, cu nucleul evident, citoplasma abundenta, granulara
- foliculul ovarian primordial- contine ovocitul inconjurat d eun singur strat de celule foliculare
aplatizate, fiind delimitat de stroma din jur prin membrana Slaviansky.
- foliculul ovarian primar contine un ovocit crescut in diametru, celulele foliculare devin cubice si
se numesc granuloase, la periferie persista membrana Slaviansky
- foliculul ovarian secundar preantral contine un ovocit si mai mare, celulele granuloase se
multiplica pe mai multe randuri; intre ovocit si acestea apare zona pellucida (intens eozinofila,
ca un inel), la periferie persistand membrana Slaviansky, in jurul acesteia incep sa se edifice
tecile foliculare
- foliculul ovarian secundar antral: ovocitul creste in dimensiuni inconjurat de zona pellucida, iar
celulele granuloase incep sa secrete lichid folicular ce formeaza mici picaturi (corpi Call-Exner);
la periferie se regaseste membrana Slaviansky iar in jurul ei apar 2 teci: una interna celulara si
una externa fibrovasculara, ambele formate din celule stromale modificate.
- foliculul ovarian tertiar/matur/de Graaf: se formeaza o cantitate mare, unica cu lichid folicular
numita antrum. Ovocitul e impins excentric inconjurat de zona pellucida si de o zona de celule
granuloase denumita cumulus oophorus.Celulele granuloase ce tapeteaza antrumul se
formeaza granuloasa parietala. Acest folicul e capabil de ovulatie
Corpul progestativ se formeaza in urma ovulatiei, adica a expulsiei ovocitului. Membrana
Slaviansky se dezintegreaza, in antrum se formeaza un cheag de sange, celulele granuloase
se pliaza peste acestea si devin celule luteale granuloase (rotund ovalare spongioase).
Celulele tecii interne devin celule luteale tecale responsabile de sinteza de estrogen.
Daca fecundarea nu se produce, corpul progestativ se transforma in corp albicans prin
degenerescenta lipidica a celulelor luteale granuloase si hipertrofie fibroasa a retelei
conjunctive.
Foliculii ovarieni atrezici presupun diminuarea dimensiunilor foliculilor, degenerescenta celuleor
granuloase, moartea ovocitului (aspect de "camera de bicicleta sparta") membrane Slaviansky
hialinizate, ingrosate.

UTERUL
Anatomic prezinta fund, corp, istm si col.
Corpul uterin prezinta 3 tunici de la interior la exterior: endometru, miometru si seroasa
Endometrul este format din epiteliul de suprafata si corion.
Epiteliul de suprafata este simplu cilindric cu celule ciliate si celule secretorii. El se
invagineaza in corion formand glandele endometriale=glande tubulare simple
Corionul=tesut conjunctiv format din celule de tip fibroblast hormon dependente
Endometrul prezinta 2 zone: zona functionala (2/3 superioare), care e eliminata in cursul
menstruatiei si zona bazala, de regenerare. In faza proliferativa, imediat dupa menstruatie
glandele endometriale sunt rectilinii, drepte, perpendiculare pe suprafata, cu lumene bine
definite rotunde sau ovalare, iar corionul contine multe celule de tip fibroblast cu dispozitie
compacta in vartejuri. In faza secretorie imediat dupa ovulatie , endometrul se pregateste
pentru o posibila nidatie: glandele endometriale devin lungi, sinuaose cu lumen ondulat,
aspect de tirbuson, iar corionul devine mai lax, edematiat.
Miometrul e alcatuit din 3 straturi de fibrte musculare netede: intern longitudinal, mijlociu
plexiform ce contine arteriole fara adventice si extern longitudinal.
Seroasa formata din tesut conjunctivo-elastic, acoperita de mezoteliu peritoneal partial.

colul uterin prezinta 2 regiuni: endocol si exocol.

structura:3 tunici-mucoasa, musculara si seroasa.
endocolul la nivelul mucoasei preinta epiteliu simplu cilindric ce se invagineaza in corionul
subjacent formand glandele endocervicale (glande tubulare ramificate mucoase).
exocolul la nivelul mucoasei prezinta epiteliu stratificat pavimentos fara cheratinizare bogat in
glicogen.

PIELEA
=invelisul cutanat format din epiderm si derm
Epidermul are 5 straturi celulare:
- bazal=celule cubice cu potential de multiplicare in contact direct cu membrana bazala
- spinos=2-6 randuri de celule poliedrice unite prin jonctiuni desmozomale ce apar in
microscopie optica ca niste "spinisori".
- granulos=3-6 randuri de celule romboidale ce contin granule de cheratohialina
- lucios=cateva randuri fara nucleu ce contin eleidina
- cornos=mai multe randuri de celule moarte incarcate cu cheratina ce se descuameaza
Alte celule din epiderm sunt melanocitele, celule Merkel si celule Langerhans
Exista epiderm gros la nivelul plantelor si palmelor si epiderm subtire in restul corpului cu un
numar mai mic de randuri celulare in stratul spinos, granulos, lucios si cornos.
Dermul prezinta 2 zone:
- derm papilar=tesut conjunctiv lax
- derm profund= tesut conjunctiv dens semiordonat ce contine glande anexe:
- glande sebacee (de tip sacciform)
- glande sudoripare (de tip tubular glomerulat)
- foliculi pilosi