Metodologia cercetrii tiinifice

Concepte, necesiti i atitudini

Cercetarea stiintifica (1)

joaca un rol foarte important in eforturile
medicinei de a mentine starea de sanatate
si de a combate bolile
ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa
dezvoltam instrumente adecvate pentru a
fi utilizate pe baza cunostintelor existente

Cercetarea stiintifica (2)

permite diagnosticarea si tratarea
diverselor afectiuni
ofera dovezi pe care sa se bazeze
politicile sanitare si deciziile asupra
sanatatii si dezvoltarii sistemelor de
asistenta medicala

Cercetarea stiintifica (3)

Desi OMS si statele sale membre sunt
constiente de importanta cercetarii
medicale, aceasta nu a fost o prioritate in
multe tari in curs de dezvoltare
lipsa metodologiei de cercetare
absenta cercetatorilor calificati
sistemul de management si coordonare a
cercetarii medicale fie:
nu a fost creat
nu functioneaza adecvat

Procesul de cercetare
este piatra fundamentala pentru luarea
unor decizii eficiente si in cunostinta de
cauza
este parte integranta din eforturile tarilor
de: a ameliora starea de sanatate a
populatiei si de
a creste eficienta sistemelor sanitare, mai
ales in conditii de transformari dramatice
epidemiologice, demografice si economice,
transformari care afecteaza profund
sistemele sanitare

In aceste cursuri:
se vor descrie metodele de planificare
si realizare a cercetarii stiintifice:
formularea problemelor
stabilirea obiectivelor cercetarii
planificarea studiului ("designing the
study")
metode de colectare a datelor
analiza statistica a datelor

interpretarea rezultatelor
diseminarea acestor rezultate

DEFINITII (1)

cercetarea stiintifica este o

descoperire a cunostintelor prin
cautare sau investigatie asidua
sau prin experimente avand drept
scop descoperirea si interpretarea
de cunostinte noi

metoda stiintifica este un grup

de tehnici si proceduri sistematice
aplicate in cursul desfasurarii
investigatiei sau experimentului si
orientate catre obtinerea de noi
cunostinte

DEFINITII (2)
cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale
de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte
sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra
sanatatii si bolilor umane

CATEGORII ALE CERCETARII

1.Cercetarea Empirica si Teoretica
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata
3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul
Sanatatii

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (1)

abordarea filozofica a cercetarii este in principal
de doua tipuri:
Empirica
Teoretica

cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in

principal abordarea empirica adica este
bazata pe:
Observatie
Experienta
Mai putin bazata pe:
Teorie
Abstractizare

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (2)

cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de
colectarea sistematica a observatiilor fenomenelor
legate de starea de santate care prezinta interes in
cazul unei populatii definite

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (3)

mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin
modele matematice, NU pot fi obtinute
progrese in intelegerea cauzelor si modului de
aparitie a bolilor daca nu se face o
comparatie a unor modele construite teoretic,
cu ceea ce se observa concret la nivelul
populatiilor

1.Cercetarea Empirica si Teoretica (4)

cercetarea empirica si teoretica se completeaza
reciproc in dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in
previziunea unor evenimente viitoare si in prevenirea
unor evenimente daunatoare asupra bunastarii generale
a populatiei de interes

Cercetarea empirica
Cercetarea empirica in stiintele
medicale poate fi:
cantitativa
calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical (1)

In general cercetarea in domeniul
medical utilizeaza informatii de tip
cantitativ
In majoritatea cazurilor aceasta
implica identificarea:
populatiei de interes
caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unitatilor) din populatie
studierea variabilitatilor acestor
caracteristici intre indivizii din populatie

Cercetarea in Domeniul Medical (2)

De aceea cuantificarea cercetarii empirice se
obtine prin trei procedee numerice interrelationate:
masurarea variabilelor
estimarea parametrilor populatiei (parametri ai
distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea
observatiilor in populatie)
testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea
gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila
de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub
observatie

Cercetarea in Domeniul Medical (3)

Luarea in considerare a sansei sau
probabilitatii este substanta alcatuirii
planului de cercetare (design-ului
cercetarii)
mai mult decat orice, planificarea
cercetarii trebuie sa tina seama de rolul
sansei pentru a asigura validitatea
metodele statistice sunt acelea care
mentin legile probabilitatii in cursul
cercetarii noastre

Cercetarea in Domeniul Medical (4)

Metodele statistice:
permit analiza si interpretarea adecvate
ale rezultatelor
statistica ofera instrumentele care
permit cercetarii medicale sa fie mai
degraba empirica decat abstracta
ea ne permite sa ne confirmam descoperirile
prin continuarea observatiei si experimentului

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(1)

din punct de vedere functional cercetarea
poate fi clasificata in:
fundamentala (sau pura sau bazala =
"basic")
aplicata

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(2)

cercetarea fundamentala de obicei este
considerata a implicata o cautare a cunostintelor
fara definirea unei utilitati clare sau a unui scop
specific
cercetarea aplicata este orientata spre o
anumita problema si este directionata catre
rezolvarea unei probleme existente

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(3)

Exista o controversa continua cu privire la
beneficiul relativ si contributia catre societate a
celor doua tipuri de cercetare

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(4)

unii considera ca stiinta, care depinde in
mare parte de sprijinul societatii, trebuie sa
se orienteze direct spre solutionarea unor
probleme relevante ale omului, in timp ce
altii pretind ca investigatia stiintifica este cea
mai productiva atunci cand se efectueaza
liber, fara nici o constrangere, iar cele mai
mari progrese ale ale stiintei au rezultat din
cercetarea pura

2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata(5)

in general este recunoscut faptul ca e nevoie de
un echilibru sanatos intre cele doua tipuri de
cercetare, societatile mai bogate si mai avansate
tehnologic fiind capabile de a sustine o proportie
mai mare de cercetare fundamentala decat
societatile cu mai putine resurse disponibile

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (1)

trei categorii interconectate operational:

cercetarea biomedicala
cercetarea serviciilor de sanatate (serviciilor
medicale)
cercetarea comportamentala

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (2)

Se realizeaza astfel asa-numitul triunghi al
cercetarii medicale
(al cercetarii in domeniul sanatatii)

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (3)

Cercetarea biomedicala se preocupa in
principal de cercetarea fundamentala implicand
procesele de la nivel celular

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (4)

Cercetarea serviciilor de sanatate (a serviciilor
medicale) are drept obiectiv mediul care il inconjoara e
om si care determina transformari la nivel celular

3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul Sanatatii (5)

Cercetarea comportamentala se preocupa de
interactiunea dintre om si mediu inconjurator intr-o
maniera reflectand credintele, atitudinile si practicile

individului in societate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (1)

mai multe principii
fundamentale sunt utilizate in
cercetarea stiintifica:
1.Ordinea
2.Deductia si Sansa
3.Evaluarea si Probabilitatea
4.Ipoteza

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (2)

1.Ordinea (1)
Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in ajungerea
la concluzii prin utilizarea observatiei organizate a
entitatilor sau evenimentelor care sunt clasificate sau
ordonate pe baza proprietatilor si a
comportamentelor comune
Ordinea (2)
acest caracter comun al proprietatilor si
comportamentelor permite efectuarea de predictiuni
care, duse la limita, devin legi

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (3)

1.Deductia si Sansa

Gandirea, sau deductia este forta progreselor in cercetare

in termenii logicii, aceasta inseamna ca o afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie

acceptata deoarece una sau mai multe alte afirmatii sau premize (dovezi) sunt
adevarate

2. Deductia si Sansa
supozitiile, prezumtiile sau teoriile deductive pot fi atat de dezvoltate, printr-o constructie
atenta, incat sa devina ipoteze testabile
testarea ipotezei este metoda care sta la baza avansarii cunostintelor in stiinta

3.Deductia si Sansa
in dezvoltarea deductiilor s-au diferentiat doua abordari sau argumente distincte:
deductiva

Inductiva
4.Deductia si Sansa

in deductie, in mod necesar concluzia rezulta din premize, ca de exemplu in:

silogism (toate A sunt B, toate B sunt C, de aceea toate A sunt C)
ecuatiile algebrice

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4)

Deductia si Sansa (5)

deductia poate fi distinsa prin faptul ca se deplaseaza de la general la specific si NU permite elementele
legate de sansa sau nesiguranta

de aceea concluziile deductive sunt potrivite cercetarii teoretice

Deductia si Sansa (6)

deoarece cercetarea medicala este primordial empirica, depinde aproape in totalitate de gandirea
inductiva

Deductia si Sansa (7)

in gandirea inductiva (1)

concluzia NU rezulta neaparat din premize sau dovezi (fapte)

putem afirma doar ca o concluzie are o probabilitate mai mare de a fi adevarata daca premizele sunt

adevarate, adica exista posibilitatea ca premizele sa fie adevarate, dar concluziile sa fie false

Deductia si Sansa (8)

in gandirea inductiva (2)

de aceea trebuie sa se tina seama in intregime de sansa

mai departe, gandirea inductiva se distinge prin faptul ca trece de la specific la general

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (5)

3.Evaluarea si
Probabilitatea(1)
Cerinta critica a efectuarii
proiectului in cercetare, aceea
care asigura validitatea, este
evaluarea probabilitatii de la
inceput pana la capat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (6)

3.Evaluarea si Probabilitatea(2)
cele mai importante elemente (1) ale proiectului de
cercetare, elemente avand drept scop asigurarea
integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt:
esantionul sa fie reprezentativ
randomizarea in selectia grupurilor de studiu

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (7)

3.Evaluarea si Probabilitatea(3)
cele mai importante elemente (2) ale proiectului de cercetare:
mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control
realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a
subiectilor)
utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si
interpretarea rezultatelor

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (8)

3.Evaluarea si Probabilitatea(4)
Probabilitatea (1) este o masura a
nesigurantei sau a variabilitatii caracteristicilor
intre diversii indivizi ai unei populatii:
daca se va observa intreaga populatie, calcularea
frecventelor relative ale variabilelor ofera toate
informatiile referitoare la variabilitate

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (9)

3.Evaluarea si Probabilitatea(5)
Probabilitatea (2)
daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea populatie,
deductia de la esantion la populatie (de la specific la general) va
implica identificarea:
probabilitatilor evenimentelor observate
precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa masuram nivelul de
nesiguranta al deductiilor noastre

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (10)

4.Ipoteza(1)
ipotezele sunt afirmatii atent construite referitoare la un fenomen
intalnit intr-o populatie
ipotezele pot fi generate fie prin:
rationament deductiv
rationament inductiv rezultat din observatii anterioare

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (11)

4.Ipoteza(2)
unul dintre instrumentele cele mai utile ale cercetarii medicale
este generarea ipotezelor care, cand sunt testate vor conduce
la identificarea celor mai probabile cauze de boala sau de
transformari in fenomenul observat

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (12)

4.Ipoteza(3)
desi NU putem trage concluzii definitive sau sa
pretindem ca avem dovezi bazandu-ne pe metoda
inductiva, totusi ne putem apropia si mai mult de
"adevar" prin eliminarea ipotezelor existente si
inlocuirea lor cu unele avand o plauzibilitate si mai
mare

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (13)

4.Ipoteza(4)
in cercetarea medicala, ipotezele sunt adesea
construite si testate pentru a identifica niste cauze

ale unor boli si a explica distributia bolilor in populatii

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (14)

4.Ipoteza(5)
in formularea ipotezelor legate de asociere si cauzalitate se
utilizeaza adesea canoanele gandirii inductive formulate de
Mill

Pe scurt aceste metode includ:

metoda diferentelor
metoda punerii de acord ("agreement")
metoda variatiei concomitente, sau efectul doza-raspuns
metoda analogiei

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (15)

4.Ipoteza(6)
metoda diferentelor cand frecventa unei boli este foarte
diferita in doua circumstante diferite, iar un factor poate fi
identificat intr-o circumstanta si NU in cealalta, acest factor sau
absenta lui poate fi cauza bolii
ex: diferenta in frecventa cancerului pulmonar la fumatori si
nefumatori

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (16)

4.Ipoteza(7)
metoda punerii de acord ("agreement") daca un
factor, sau absenta lui este comuna unui numar de
circumstante diferite care se constata ca sunt
asociate cu prezenta unei boli, acel factor, sau
absenta lui poate fi asociata cauzal cu boala
ex: aparitia hepatitei A este asociata cu venirea in
contact cu un pacient, cu aglomeratia si cu igiena
deficitara, fiecare contribuind la transmiterea virusului
hepatitic

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (17)

4.Ipoteza(8)
metoda variatiei concomitente, sau efectul dozaraspuns
exemple de variatie concomitenta:
cresterea expresiei gusei endemice paralel cu scaderea
nivelului iodului in dieta (alimentatie)
cresterea frecventei leucemiei odata cu marirea expunerii la
radiatii
cresterea prevalentei elefantiazisului in ariile cu o crestere a
endemicitatii filariei

Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (18)

4.Ipoteza (9)
metoda analogiei distributia si frecventa
unei afectiuni sau a unui efect pot fi suficient
de similare cu acelea ale unei alte boli incat
sa sugereze o cauza comuna
ex: infectia cu virus hepatitic B si neoplasmul
hepatic