CURS 1

CURS INTRODUCTIV
Definitii, terminologie

Dr.GabrielIoan Prada
Institutul National de Gerontologie si Geriatrie
Ana Aslan

Cercetarea stiintifica (1)

joaca un rol foarte important in
eforturile medicinei de a mentine
starea de sanatate si de a combate
bolile
ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si
sa dezvoltam instrumente adecvate
pentru a fi utilizate pe baza
cunostintelor existente

Cercetarea stiintifica (2)

permite diagnosticarea si tratarea
diverselor afectiuni
ofera dovezi pe care sa se bazeze
politicile sanitare si deciziile asupra
sanatatii si dezvoltarii sistemelor de
asistenta medicala

Cercetarea stiintifica (3)

Desi OMS si statele sale membre
sunt constiente de importanta
cercetarii medicale, aceasta nu a fost
o prioritate in multe tari in curs de
dezvoltare
lipsa metodologiei de cercetare
absenta cercetatorilor calificati
sistemul de management si coordonare
a cercetarii medicale fie:
nu a fost creat
nu functioneaza adecvat

Procesul de cercetare
este piatra fundamentala pentru luarea unor
decizii eficiente si in cunostinta de cauza
este parte integranta din eforturile tarilor de:
a ameliora starea de sanatate a populatiei si
de
a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in
conditii de transformari dramatice
epidemiologice, demografice si economice,
transformari care afecteaza profund sistemele
sanitare

In aceste cursuri:
se vor descrie metodele de
planificare si realizare a cercetarii
stiintifice:
formularea problemelor
stabilirea obiectivelor cercetarii
planificarea studiului ("designing the
study")
metode de colectare a datelor
analiza statistica a datelor

interpretarea rezultatelor
diseminarea acestor rezultate

DEFINITII (1)
cercetarea stiintifica este o descoperire a
cunostintelor prin cautare sau investigatie
asidua sau prin experimente avand drept
scop descoperirea si interpretarea de
cunostinte noi
metoda stiintifica este un grup de tehnici
si proceduri sistematice aplicate in cursul
desfasurarii investigatiei sau
experimentului si orientate catre obtinerea
de noi cunostinte

DEFINITII (2)
cercetarea si metodele stiintifice pot
fi considerate o cale de investigatie
critica ducand la descoperirea unor
fapte sau informatii care amplifica
intelegerea noastra asupra sanatatii
si bolilor umane

CATEGORII ALE CERCETARII

1.Cercetarea Empirica si Teoretica
2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata
3.Triunghiul Cercetarii in Domeniul
Sanatatii

1.Cercetarea Empirica si
Teoretica (1)
abordarea filozofica a cercetarii este
in principal de doua tipuri:
Empirica
Teoretica

cercetarea in domeniul sanatatii

utilizeaza in principal abordarea
empirica adica este bazata pe:
Observatie
Experienta
Mai putin bazata pe:
Teorie
Abstractizare

1.Cercetarea Empirica si
Teoretica (2)
cercetarea epidemiologica, de ex.,
depinde de colectarea sistematica a
observatiilor fenomenelor legate de
starea de santate care prezinta
interes in cazul unei populatii
definite

1.Cercetarea Empirica si
Teoretica (3)
mai mult, chiar in cadrul abstractizarii
prin modele matematice, NU pot fi
obtinute progrese in intelegerea
cauzelor si modului de aparitie a
bolilor daca nu se face o
comparatie a unor modele construite
teoretic, cu ceea ce se observa concret
la nivelul populatiilor

1.Cercetarea Empirica si
Teoretica (4)
cercetarea empirica si teoretica se
completeaza reciproc in dezvoltarea
unei intelegeri a fenomenelor, in
previziunea unor evenimente viitoare
si in prevenirea unor evenimente
daunatoare asupra bunastarii generale
a populatiei de interes

Cercetarea empirica
Cercetarea empirica in stiintele
medicale poate fi:
cantitativa
calitativa

Cercetarea in Domeniul Medical

(1)
In general cercetarea in domeniul
medical utilizeaza informatii de tip
cantitativ
In majoritatea cazurilor aceasta
implica identificarea:
populatiei de interes
caracteristicilor (variabilelor)
indivizilor (unitatilor) din populatie
studierea variabilitatilor acestor
caracteristici intre indivizii din
populatie

Cercetarea in Domeniul Medical

(2)
De aceea cuantificarea cercetarii empirice
se obtine prin trei procedee numerice
inter-relationate:
masurarea variabilelor
estimarea parametrilor populatiei
(parametri ai distributiei probabilitatii care
surprind variabilitatea observatiilor in
populatie)
testarea statistica a ipotezelor, sau
estimarea gradului in care "sansa" singura
poate fi responsabila de variatia dintre
indivizii sau grupurile aflate sub observatie

Cercetarea in Domeniul Medical

(3)
Luarea in considerare a sansei sau
probabilitatii este substanta alcatuirii
planului de cercetare (design-ului
cercetarii)
mai mult decat orice, planificarea
cercetarii trebuie sa tina seama de rolul
sansei pentru a asigura validitatea
metodele statistice sunt acelea care
mentin legile probabilitatii in cursul
cercetarii noastre

Cercetarea in Domeniul Medical

(4)
Metodele statistice:
permit analiza si interpretarea
adecvate ale rezultatelor
statistica ofera instrumentele care
permit cercetarii medicale sa fie mai
degraba empirica decat abstracta
ea ne permite sa ne confirmam
descoperirile prin continuarea observatiei
si experimentului

2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata(1)
din punct de vedere functional
cercetarea poate fi clasificata in:
fundamentala (sau pura sau bazala =
"basic")
aplicata

2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata(2)
cercetarea fundamentala de obicei
este considerata a implicata o
cautare a cunostintelor fara definirea
unei utilitati clare sau a unui scop
specific
cercetarea aplicata este orientata
spre o anumita problema si este
directionata catre rezolvarea unei
probleme existente

2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata(3)
Exista o controversa continua cu
privire la beneficiul relativ si
contributia catre societate a celor
doua tipuri de cercetare

2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata(4)
unii considera ca stiinta, care
depinde in mare parte de sprijinul
societatii, trebuie sa se orienteze
direct spre solutionarea unor
probleme relevante ale omului, in
timp ce altii pretind ca investigatia
stiintifica este cea mai productiva
atunci cand se efectueaza liber, fara
nici o constrangere, iar cele mai
mari progrese ale ale stiintei au
rezultat din cercetarea pura

2.Cercetarea Fundamentala si
Aplicata(5)
in general este recunoscut faptul ca e
nevoie de un echilibru sanatos intre
cele doua tipuri de cercetare,
societatile mai bogate si mai
avansate tehnologic fiind capabile
de a sustine o proportie mai mare de
cercetare fundamentala decat
societatile cu mai putine resurse
disponibile

3.Triunghiul Cercetarii in
Domeniul Sanatatii (1)
Un alt mod de a clasifica cercetarea
medicala, fie empirica sau teoretica,
fie fundamentala sau aplicata, este
de a o descrie sub forma a trei
categorii interconectate operational:
cercetarea biomedicala
cercetarea serviciilor de sanatate
(serviciilor medicale)
cercetarea comportamentala

3.Triunghiul Cercetarii in
Domeniul Sanatatii (2)
Se realizeaza astfel asa-numitul
triunghi al cercetarii medicale
(al cercetarii in domeniul sanatatii)

3.Triunghiul Cercetarii in
Domeniul Sanatatii (3)
Cercetarea biomedicala se
preocupa in principal de cercetarea
fundamentala implicand procesele
de la nivel celular

3.Triunghiul Cercetarii in
Domeniul Sanatatii (4)
Cercetarea serviciilor de sanatate
(a serviciilor medicale) are drept
obiectiv mediul care il inconjoara e
om si care determina transformari la
nivel celular

3.Triunghiul Cercetarii in
Domeniul Sanatatii (5)
Cercetarea comportamentala se
preocupa de interactiunea dintre om
si mediu inconjurator intr-o maniera
reflectand credintele, atitudinile si
practicile individului in societate

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (1)
mai multe principii fundamentale
sunt utilizate in cercetarea stiintifica:
1.Ordinea
2.Deductia si Sansa
3.Evaluarea si Probabilitatea
4.Ipoteza

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (2)
1.Ordinea (1)
Metoda stiintifica difera de "bunul
simt" in ajungerea la concluzii prin
utilizarea observatiei organizate a
entitatilor sau evenimentelor care sunt
clasificate sau ordonate pe baza
proprietatilor si a comportamentelor
comune

10

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (3)
1.Ordinea (2)
acest caracter comun al proprietatilor
si comportamentelor permite
efectuarea de predictiuni care, duse la
limita, devin legi

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (4)
2.Deductia si Sansa (1)
Gandirea, sau deductia este forta
progreselor in cercetare
in termenii logicii, aceasta inseamna ca o
afirmatie sau o concluzie trebuie sa fie
acceptata deoarece una sau mai multe alte
afirmatii sau premize (dovezi) sunt
adevarate

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (5)
2.Deductia si Sansa (2)
supozitiile, prezumtiile sau teoriile
deductive pot fi atat de dezvoltate,
printr-o constructie atenta, incat sa
devina ipoteze testabile
testarea ipotezei este metoda care sta la
baza avansarii cunostintelor in stiinta

11

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (6)
2.Deductia si Sansa (3)
in dezvoltarea deductiilor s-au
diferentiat doua abordari sau
argumente distincte:
deductiva
inductiva

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (7)
2.Deductia si Sansa (4)
in deductie, in mod necesar concluzia
rezulta din premize, ca de exemplu in:
silogism (toate A sunt B, toate B sunt C,
de aceea toate A sunt C)
ecuatiile algebrice

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (8)
2.Deductia si Sansa (5)
deductia poate fi distinsa prin faptul ca
se deplaseaza de la general la specific
si NU permite elementele legate de
sansa sau nesiguranta
de aceea concluziile deductive sunt
potrivite cercetarii teoretice

12

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (9)
2.Deductia si Sansa (6)
deoarece cercetarea medicala este
primordial empirica,
empirica depinde aproape
in totalitate de gandirea inductiva

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (10)
2.Deductia si Sansa (7)
in gandirea inductiva (1)
concluzia NU rezulta neaparat din premize
sau dovezi (fapte)
putem afirma doar ca o concluzie are o
probabilitate mai mare de a fi adevarata
daca premizele sunt adevarate, adica
exista posibilitatea ca premizele sa fie
adevarate,
adevarate dar concluziile sa fie false

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (11)
2.Deductia si Sansa (8)
in gandirea inductiva (2)
de aceea trebuie sa se tina seama in
intregime de sansa
mai departe, gandirea inductiva se distinge
prin faptul ca trece de la specific la
general

13

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (12)
3.Evaluarea si Probabilitatea(1)
Cerinta critica a efectuarii proiectului
in cercetare, aceea care asigura
validitatea, este evaluarea probabilitatii
de la inceput pana la capat

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (13)
3.Evaluarea si Probabilitatea(2)
cele mai importante elemente (1) ale
proiectului de cercetare, elemente
avand drept scop asigurarea integritatii
probabilitatii si prevenirea bias-ului,
sunt:
esantionul sa fie reprezentativ
randomizarea in selectia grupurilor de
studiu

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (14)
3.Evaluarea si Probabilitatea(3)
cele mai importante elemente (2) ale
proiectului de cercetare:
mentinerea grupurilor de comparatie
sub forma grupurilor control
realizarea principiului "dublu
dublu--orb"
orb (atat a
experimentelor cat si a subiectilor)
utilizarea metodelor probabilitatii
(statistice
statistice) in analiza si interpretarea
rezultatelor

14

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (15)
3.Evaluarea si Probabilitatea(4)
Probabilitatea (1) este o masura a
nesigurantei sau a variabilitatii
caracteristicilor intre diversii indivizi
ai unei populatii:
daca se va observa intreaga populatie,
calcularea frecventelor relative ale
variabilelor ofera toate informatiile
referitoare la variabilitate

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (16)
3.Evaluarea si Probabilitatea(5)
Probabilitatea (2)
daca se va observa doar un esantion de
indivizi din acea populatie, deductia de la
esantion la populatie (de la specific la
general) va implica identificarea:
probabilitatilor evenimentelor observate
precum si a legilor probabilitatii care ne
permit sa masuram nivelul de nesiguranta al
deductiilor noastre

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (17)
4.Ipoteza(1)
ipotezele sunt afirmatii atent construite
referitoare la un fenomen intalnit intr-o
populatie
ipotezele pot fi generate fie prin:
rationament deductiv
rationament inductiv rezultat din observatii
anterioare

15

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (18)
4.Ipoteza(2)
unul dintre instrumentele cele mai utile
ale cercetarii medicale este generarea
ipotezelor care, cand sunt testate vor
conduce la identificarea celor mai
probabile cauze de boala sau de
transformari in fenomenul observat

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (19)
4.Ipoteza(3)
desi NU putem trage concluzii definitive
sau sa pretindem ca avem dovezi
bazandu-ne pe metoda inductiva, totusi
ne putem apropia si mai mult de "adevar"
prin eliminarea ipotezelor existente si
inlocuirea lor cu unele avand o
plauzibilitate si mai mare

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (20)
4.Ipoteza(4)
in cercetarea medicala, ipotezele sunt
adesea construite si testate pentru a
identifica niste cauze ale unor boli si a
explica distributia bolilor in populatii

16

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (21)
4.Ipoteza(5)
in formularea ipotezelor legate de
asociere si cauzalitate se utilizeaza
adesea canoanele gandirii inductive
formulate de Mill

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (22)
4.Ipoteza(6)
Pe scurt aceste metode includ:
metoda diferentelor
metoda punerii de acord ("agreement")
metoda variatiei concomitente, sau efectul
doza-raspuns
metoda analogiei

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (23)
4.Ipoteza(7)
metoda diferentelor cand frecventa
unei boli este foarte diferita in doua
circumstante diferite, iar un factor
poate fi identificat intr-o circumstanta
si NU in cealalta, acest factor sau
absenta lui poate fi cauza bolii
ex: diferenta in frecventa cancerului
pulmonar la fumatori si nefumatori

17

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (24)
4.Ipoteza(8)
metoda punerii de acord ("agreement")
daca un factor, sau absenta lui este
comuna unui numar de circumstante
diferite care se constata ca sunt asociate
cu prezenta unei boli, acel factor, sau
absenta lui poate fi asociata cauzal cu
boala
ex: aparitia hepatitei A este asociata cu
venirea in contact cu un pacient, cu
aglomeratia si cu igiena deficitara, fiecare
contribuind la transmiterea virusului
hepatitic

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (25)
4.Ipoteza(9)
metoda variatiei concomitente,
concomitente sau
efectul dozadoza-raspuns
exemple de variatie concomitenta:
cresterea expresiei gusei endemice paralel cu
scaderea nivelului iodului in dieta
(alimentatie)
cresterea frecventei leucemiei odata cu
marirea expunerii la radiatii
cresterea prevalentei elefantiazisului in ariile
cu o crestere a endemicitatii filariei

Fundamentele Stiintifice ale

Cercetarii (26)
4.Ipoteza(10)
metoda analogiei distributia si
frecventa unei afectiuni sau a unui
efect pot fi suficient de similare cu
acelea ale unei alte boli incat sa
sugereze o cauza comuna
ex: infectia cu virus hepatitic B si
neoplasmul hepatic

18

19