T10 Organizarea procesului instructiv –educativ in deficienta de vedere

 Organizarea procesului instructiv –educativ

 Educatia vizuala, reprezinta activitatea specifica de compensare dar si stimulare a tuturor proceselor si functiilor ce pot
contribui la optimizarea vederii slabe. Compensarea la elevii cu d.v. implica pe de o parte mobilizarea vederii restante,
dar si interactiunea analizatorilor, in vederea unor legaturi functionale intre analizatorul vizual si cel auditiv sau tactil-
kinestezic.
 Abordarea educationala corespunzatoare diferentiaza elevii care au vederea slaba (care au nevoie in predare-invatare de
adaptari si metode specifice de invatare, cu implicarea vederii) si copiii nevazatori, la care absenta vederii face necesara
utilizarea unor modalitati diferite. In acest sens, o importanta deosebita o are limbajul braille si instrumentele de tip braille

 Istoric Alfabetul Braille

 Preocupari privind educatia persoanelor nevazatoare/ cu tulburari partiale de vaz au existat din antichitate.
 Pasul hotărâtor în crearea unei scrieri perfect adaptate particularităţilor percepţiei tactile a fost făcut de Louis
Braille.Născut în 1809, ca fiu al unui curelar, Louis Braille şi-a pierdut vederea la vârsta de 3 ani, jucându-se în
atelierul tatălui său.
 A invatat intr-o scoala pentru nevazatori infiintata la Paris – prima scoala din lume de acest fel .
 Face tot felul de încercări pentru a perfecţiona sistemul de citit-scris existent.
 La 16 ani creeaza sistemul care-i poartă numele. El reducea grupul de bază din care se formează toate literele
la 6 puncte. Era o intuiţie genială, fiindcă dimensiunea grupului, distanţele dintre puncte, aşezarea şi relieful lor
permiteau diferenţierea tactilă a literei printr-o singură atingere, fără să mai fie necesară explorarea şi
numărarea punctelor
 în 1829 a apărut cartea sa in care descrie procedura de invatare/ metoda sa. Este actul de naştere al noii
metode.
 Răspândirea în lume a metodei Braille a stimulat dezvoltarea învăţământului pentru nevăzători în tot mai multe
ţări.
 Abia la începutul secolului nostru a început să se dezvolte şi învăţământul pentru copiii slab-văzători
(ambliopi), care până atunci erau educaţi împreună cu nevăzătorii.
 Prima instituţie de învăţământ pentru nevăzători din ţara noastră s-a deschis în 1900, la Cluj.

 Descrierea metodei Braille

 Sistemul are la baza o grupa fundamentala de sase puncte in relief, dispuse pe doua coloane verticale si trei randuri
orizontale. Prin combinatii diferite ale celor sase puncte ale grupei fundamentale se obtin cele 63 de semne ale
sistemului Braille, utilizate nu numai pentru transpunerea grafemelor in scrierea literelor, dar si a cifrelor, semnelor de
punctuatie, simbolurilor matematice, notelor muzicale, simbolurilor chimice, etc..
 Pentru a usura perceperea si diferentierea tactila a literelor, autorul le-a distribuit in decade, fiecare avand un principiu
propriu de constructie:
-   in prima decada, combinatiile se rezuma la cele patru puncte superioare 1,2,4 5;
-   in decada a doua, se adauga punctul 3 – pozitia stanga jos, semnelor din prima decada;
-   decada a treia rezulta din adaugarea punctului 6 – dreapta jos, la semenele decadei precedente;
-   decada a patra presupune adugarea punctului 6 la semenele primei decade.
In marcarea majusculelor se utilizeaza un semn particular, format din punctele 4 si 6, care preced litera respectiva, iar
pentru scrierea cifrelor de la 1 la 10, se folosesc semnele primei decade, astfel incat fiecare semn sa fie precedat de un semn
particular, format din punctele 3, 4,5 si 6 si care poarta denumirea de ´semn de cifra´.
Punctul in relief are o elevatie de 0.5 mm si o grosime de 1 mm si este de forma conica. Intre doua puncte alaturate,
distanta este de 2.2 mm.
 Pentru facilitarea scrierii se utilizeaza o placuta cu casute in care se pot intepa ( cu punctatorul) unul sau toate celelalte
6 puncte, iar litera apare pe partea opusa a hartiei intepate
 Scrierea se realizeaza de la dreapta la stanga astfel incat semnul punctat sa poata fi citit prin intoarcerea foii.
  Scrierea cu ajutorul punctatorului diminueaza viteza din cauza orientarii de la dreapta la stanga a literelor, caracterului
discontinuu al miscarilor, preciziei cerute in executie, reorientarilor frecvente pe placa de scris. Cele mai antrenate
componente ale psihomotricitatii sunt precizia, rapiditatea, forta si coordonarea.
 La insusirea scris-cititului in Braille  participa patru analizatori de baza: auditiv, verbo-kinestezic, tactil si
kinestezic. Prin intermediul analizatorului auditiv se realizeaza discriminarea fonetica si invatarea emiterii
corecte a sunetelor, iar prin cel verbo-kinestezic se ajunge la descompunerea cuvantului in foneme si
comprehensiunea lui ca unitate semantica, ceea ce permite sa se transpuna in scris, sub forma de grafeme, cu
ajutorul analizatorilor tactil si kinestezic. 

 Obiective ale procesului instructive-educativ:

 Dezvoltarea functiilor de orientare spatiala

 Componenta motrică a orientării spaţiale
 Componenta senzorială
 Componenta cognitivă
 Componenta afectiv-motivaţională

 Tehnicile deplasarii si orientarii

 Deplasarea independentă într-un spaţiu restrâns şi bine cunoscut
 Deplasarea cu ajutorul unui ghid văzător
 Deplasarea în spaţiu deschis, cu bastonul
 Deplasarea cu ajutor electronic
 Deplasarea cu câinele ghid

APARATURA CREATĂ DE RAILWAY TEHNICAL REASEARCH INSTITUTE – JAPONIA

ÎN AJUTORUL NEVĂZATORILOR

 Acest sistem este creat pentru ghidarea nevăzătorilor în staţiile de tren, dar şi pe stradă. El constă dintr-un traseu
special construit, blocuri de dialog şi un baston ce conţine senzori. După cum se arată în figură, datele de intrare -
informaţii despre poziţia curentă a persoanei - sunt citite de vârful bastonului şi transmise prin unde radio
echipamentului portabil de informare. Acesta, printr-un sintetizator vocal, transmite informaţia persoanei. Când
utilizatorul spune echipamentului unde vrea să ajungă (semnal de intrare vocal), este calculat cel mai bun traseu şi
îi este comunicat persoanei
 Bastonul arată ca oricare alt baston pentru orbi. Cântăreşte 200g şi are 102 cm lungime. Bateria rezistă la cea. 4
ore de funcţionare continuă. Distanţa de dialog baston-bandă conducătoare este de cca. 10 cm.
 Dacă persoana deviază de la traseul stabilit, sistemul îi comunică mesaje de genul: "Vă rog să vă întoarceţi şi să o
luaţi la dreapta."

 Exemple de mesaje vocale Informaţii fixe

 *Vă aflaţi în faţa unui automat de bilete
 *Vă aflaţi pe peronul 3
 *Vă aflaţi la începutul coborârii a 20 de trepte
 *Vă aflaţi în faţa uşilor vagonului 5

 Informaţii variabile
 *La această linie a sosit rapidul 51
 *Semaforul pentru pietoni este verde

 Informaţii specifice
 *Pentru Tokyo, vă rugăm să vă deplasaţi la linia 3
 *Pentru locurile rezervate, vă rugăm să urcaţi pe aici.