T9 Deficienta de vedere

I. Etiologie
II. Clasificare
III. Caracteristici
IV. Organizarea procesului instructiv –educativ

TIFLOLOGIA – ramura a defectologiei/ psihopedagogiei speciale ce studiaza problemele

cunoaşterii psihologice şi îndrumările din punct de vedere educativ ale nevăzătorilor şi slab
văzătorilor, precum şi procesul de recuperare sociala a cestora.

TIFLOPSIHOLOGIA - studiaza problematica cunoasterii caracteristicilor dezvoltarii psihice.

TIFLOPEDAGOGIA – studiaza problematica organizarii procesului instructiv- educativ

I. Etiologie / cauze

1. Factori de natura ereditara

Factorii ereditari pot fi considerati raspunzatori de multe dintre afectiunile oculare. Pot avea caracterul unor factori
predispozanti sau ai unor factori de risc.
De natura ereditara sunt diferitele anomalii si malformatii ale aparatului ocular cum ar fi: anoftalmia, micrqfialmia,
lipsa cristalinului sau a irisului, distrofia corneei, anomalia pozitiei globilor oculari, pupile asezate excentric.
Albinismul este ereditar, iar glaucomul are si el factori-cauza ereditari.
Unele tumori maligne, atrofii optice ale retinei, ale coroidei, ale nervului optic au si ele în mare parte o origine
ereditara. Sunt ereditare si diferitele defecte de conformatie cu care se naste copilul: muschii globului ocular prea lungi sau
prea scurti, anomaliile ligamentelor lor etc.

2. Factori prenatali (Afectiuni contractate în perioada intrauterina) 

Printre factorii congenitali se afla adesea afectiunile transmise de mama fatului în timpul sarcinii, mai ales în etapele ei
timpurii.
-  bolile infectioase de care sufera mama în timpul sarcinii ( rubeola, bolile sexuale ale gravidei/ Sifilisul,
reprezinta cauza multor cazuri de glaucom, atrofie optica, keratita, iridociclita etc.
- alcoolismului parintilor. 
-  factorii stresanti si oboseala excesiva a mamei

3. Factori perinatali
- traumatismelor obstetricale care pot cauza leziuni sau anomalii de dezvoltare anatomo-fiziologica
a analizatorului vizual.

4. Factori postnatali
- boli generale contractate în copilarie, în special în primii 3 ani de viata / bolile infectioase - gripa, variola,
rujeola, scarlatina, tusea convulsiva, herpesul etc), care explica afectiunile corneei, congestia conjuctivelor oculare,
leziunile retinei.
- difterie potduce la paralizia acomodatiei.
-  bolile reumatice amintim: tumefierea pleoapelor, congestia conjunctivelor, keratite, inflamatii ale irisului,
cataracte, nefritele si retinopatiile
- tulburari în functia glandei tiroide (boala Basedow). în general, afectiunile endocrine ascund riscul unor
repercusiuni pe plan vizual.
- bolile cardiovasculare aparute în ontogeneza timpurie actioneaza negativ asupra tensiunii intraoculare si pot
duce la tromboze ale vaselor oculare si la dezlipiri de retina.
- boli digestive si avitaminoza pot determina complicatii oculare 
- diabet: retinopatie diabetica, cataracta diabetica irita diabetica.
-  meningite, encefalite si de trombo-flebite cerebrale.
 II. Clasificare

a. Clasificarea deficientilor vizuali în functie de acuitatea vizuala :

1. Cecitate (afectarea totala/ orbirea)/ loc scolarizare - scoala de orbi
2. Ambliopie (afectarea partiala) – grava/ loc scolarizare - scoala de orbi
- medie, usoara / loc scolarizare – scoala ambliopi sau scoala normala

b. In functie de momentul instalarii deficientei vizuale, deosebim:

-   congenitale,
- survenite / dobandite (în copilaria timpurie, la vârsta antescolara, prescolara, scolara)
-   tardive.

In deficienta congenitala, nevăzătorii nu au reprezentări vizuale, ele nefiind păstrate la copiii la care
apar asemenea afecţiuni până la vârsta de 3 – 4 ani, experienţa lor optică fiind nulă.
Î n d e f i c i e n t a s u r v e n i t a d u p ă v a r s t a d e 4 a n i , s e p ă s t r a z ă u n e l e i m a g i n i vizuale care au
o influenţă deosebită asupra particularităţilor psihologic e.

c. Clasificarea in functie de localizarea agentului pathogen in anumite segmenete ale organului vizual:

1. Tulburarile refractiei oculare (ametropiile) – impiedica formarea imaginii retiniene normale

Din categoria ametropiilor fac parte :

•     Miopia - reprezinta un exces de refractie, care tulbura perceptia la distanta (nu vede bine la distanta). Imaginea
optica a obiectului se formeaza nu pe ecranul retinian, ci înaintea lui, fiind neclara. Miopul tinde sa se apropie de
obiect sau sa apropie obiectul de ochi ca sa-1 poata vedea mai clar. Cu cât obiectul este mai departat de ochiul miop,
cu atât imaginea este mai difuza. în schimb, obiectele apropiate sunt corect percepute.
- Corectia optica (in cazul miopiei benigne) se face cu lentile divergente (-), menite sa readuca imaginea înapoi
pe retina.
- Copilul nu are nevoie de scolarizare speciala, ci doar de respectarea unor conditii de igiena stricte. In cazul miopiei
maligne (de obicei de natura congenitala) este necesara scolarizarea speciala, pentru ca evolutia acestei tulburari
este rapida si grava.

•     Hipermetropia – este o afectiune de refractie care determina perceperea difuza a obiectelor din apropiere/ imaginea
obiectului este neclara si se formeaza în spatele retinei. dificultati în a percepe obiectele din apropiere si pentru a le
depasi tinde sa le îndeparteze de ochi.
- Cauzele: capacitatea refringenta scazuta a cristalinului sau alti factori care scad puterea de refractie.
- Corectia optica se face cu lentile convergente (+) si prin exercitii vizuale sistematice.
- Hipermetropia nu trebuie confundata cu presbitia, manifestare fiziologica legata de vârsta de 45-50 ani.

•     Astigmatismul - are la baza o structura deficitara a corneei si se asociaza cu o ambliopie înnascuta/

imaginea vizuala e difuza, estompata, vederea fiind scazuta atât la apropiere, cât si la distanta.
- Corectarea: cu lentile cilindrice, care trebuie purtate cât mai de timpuriu, dupa 18 ani corectia fiind greu de suportat.

•     Anizometropia - consta într-o diferenta de refractie între cei doi ochi. Se produce atunci când un ochi este
emetrop iar celalalt sufera un viciu de refractie dintre cele mentionate mai sus. De asemenea, vorbim de anizometropie
când cei doi ochi sunt ametropi, dar de tipuri si grade diferite ale tulburarii refractiei. De obiceieste ereditara. 
- Corectarea se face cu lentile diferite pentru fiecare ochi, în functie de gradul si de tipul de tulburare a fiecaruia.

2. Opacitatile mediilor refringente – determinate de afectiunile coorneei insotite de traumatisme grave, procese
inflamatorii ale corneei (ex. keratite), distrofii ireversibile, uscarea corneei si factori congenitali
- pot împiedica subfunctia de formare a imaginii optice/ opacitatile aparute pe parcursul razelor de lumina în drumul
lor spre retina.

3. Tulburarile retinei ( retinopatiile) pot fi congenitale sau dobandite .

 - diminueaza acuitatea vizuala centrala, vederea cromatica
- exemple: albinismul ( o depigmentare generala de natura ereditara/ congenital), deslipirile de retina
(separarea celor doua foite embrionare ale retinei, între care se poate infiltra lichid intraocular), afectiunile
vasculare ale ochiului, boli generate de accidente retiniene, tumori maligne ale retinei

4. Tulburari ale functionalitatii nervului optic si a cailor optice intracraniene

- cauze: procese inflamatorii, tumori, traumatisme

5. Tulburarile cecitatii corticale ( disfucntionalitatea centrilor vizuali superiori, prin instalarea asa
numitelor pete oarbe in campul vizual )

6. Glaucomul – tulburarea grava ce apare datorita cresterii tensiunii intraoculare

- afectiune cu caracter progresiv deoarece leziunile aparute sunt ireversibile

7. Traumatismele oculare ( contuzii, plagi, arsuri la nivelul ochiului )

8. Strabismul ( dezechilibru in coordonarea globilor oculari)

III. Caracteristicile functiilor si proceselor psihice

Particularitati ale proceselor psihice

- Imaginile sunt lipsite de precizie, sunt neclare, fragmentate si frecvent distorsionate
- Dificultati in actualizarea lor spontana
- Scadere a analizei si sintezei optice
- Se poate corela cu retard in planul gandirii , in planul achizitiilor operatiilor acesteia
- Perceptia vizuala poate fi antrenata prin metode specifice ( prin valorificarea altor modalitati senzoriale de ex.
tactil – chinestezica )
- Reprezentarile sunt dependente de integritatea analizatorilor
- Calitatea, cantitatea, volumul reprezentarilor sunt in decalaj in raport cu cunostintele verbale
- Dificultasti in folosirea generalizarilor si abstarctizarilor in gandire
- Atentia este relativ bine dezvoltata
- Limbajul are o dezvoltare mai lenta decat la normal
- Limbajul rol considerabil in compensarea deficientei
- Memoria dispune de calitati superioare celor vazatori

Particularitati fizice
- particularitatile fizice ale mimicii, tinutei corpului, motricitatii deficientilor vizual. Ca urmare directa a cecitatii
se apreciaza schimbarea expresiei fetei, care se datoreaza lipsei functiei expresive a ochilor.
- atitudini globale rigide, atitudini cifotice si musculatura insuficientdezvoltata.
- capul si gâtul aplecate înainte sau înclinate lateral;
-  umerii cazuti si adusi sau ridicati;
- orace îngust;
-  membrele superioare si inferioare subtiri, cu reliefari musculare slab dezvoltate;
-   spate plan, cifotic sau rotund;
- coloana vertebrala poate prezenta deviatii: scolioze, lordoze, cifoze;
- miscarile sunt retinute, sovaitoare, fiind limitate la strictul necesar;
-  miscarile comandate nu au o directie precisa de executie si se remarca o lipsa evidenta de simetrie a segmentelor
într-o miscare comuna, ca urmare a unor dificultati de coordonare a miscarilor;
-  mersul este rigid, nesigur, ezitant, trunchiul ramâne aproape nemiscat, iar capul îndreptat înainte, picioarele se ridica
exagerat, iar talpa este asezata cu grija („mers de barza"), bratele nu se misca simetric în mers, ci atârna în jos.

IV. Organizarea procesului instructiv –educativ

 - Educatia vizuala, reprezinta activitatea specifica de compensare dar si stimulare a tuturor proceselor si functiilor ce
pot contribui la optimizarea vederii slabe. Compensarea la elevii cu d.v. implica pe de o parte mobilizarea vederii
restante, dar si interactiunea analizatorilor, in vederea unor legaturi functionale intre analizatorul vizual si cel auditiv
sau tactil-kinestezic.
- Abordarea educationala corespunzatoare diferentiaza elevii care au vederea slaba (care au nevoie in predare-invatare de
adaptari si metode specifice de invatare, cu implicarea vederii) si copiii nevazatori, la care absenta vederii face
necesara utilizarea unor modalitati diferite. In acest sens, o importanta deosebita o are limbajul braille si instrumentele
de tip braille
-
 Istoric Braille
Preocupari privind educatia persoanelor nevazatoare/ cu tulburari partiale de vaz au existat din antichitate.
- Pasul hotărâtor în crearea unei scrieri perfect adaptate particularităţilor percepţiei tactile a fost făcut de Louis
Braille.Născut în 1809, ca fiu al unui curelar, Louis Braille şi-a pierdut vederea la vârsta de 3 ani, jucându-se în
atelierul tatălui său.
- A invatat intr-o scoala pentru nevazatori infiintata la Paris – prima scoala din lume de acest fel .
- Face tot felul de încercări pentru a perfecţiona sistemul de citit-scris existent.
- La 16 ani creeaza sistemul care-i poartă numele. El reducea grupul de bază din care se formează toate literele
la 6 puncte. Era o intuiţie genială, fiindcă dimensiunea grupului, distanţele dintre puncte, aşezarea şi relieful lor
permiteau diferenţierea tactilă a literei printr-o singură atingere, fără să mai fie necesară explorarea şi
numărarea punctelor
- în 1829 a apărut cartea sa in care descrie procedura de invatare/ metoda sa. Este actul de naştere al noii
metode.
- Răspândirea în lume a metodei Braille a stimulat dezvoltarea învăţământului pentru nevăzători în tot mai multe
ţări.
- Abia la începutul secolului nostru a început să se dezvolte şi învăţământul pentru copiii slab-văzători
(ambliopi), care până atunci erau educaţi împreună cu nevăzătorii.
- Prima instituţie de învăţământ pentru nevăzători din ţara noastră s-a deschis în 1900, la Cluj.

 Descrierea metodei Braille

 Sistemul are la baza o grupa fundamentala de sase puncte in relief, dispuse pe doua coloane verticale si trei randuri
orizontale. Prin combinatii diferite ale celor sase puncte ale grupei fundamentale se obtin cele 63 de semne ale sistemului
Braille, utilizate nu numai pentru transpunerea grafemelor in scrierea literelor, dar si a cifrelor, semnelor de punctuatie,
simbolurilor matematice, notelor muzicale, simbolurilor chimice, etc..
Pentru a usura perceperea si diferentierea tactila a literelor, autorul le-a distribuit in decade, fiecare avand un principiu
propriu de constructie:
-                  in prima decada, combinatiile se rezuma la cele patru puncte superioare 1,2,4 5;
-                  in decada a doua, se adauga punctul 3 – pozitia stanga jos, semnelor din prima decada;
-                  decada a treia rezulta din adaugarea punctului 6 – dreapta jos, la semenele decadei precedente;
-                  decada a patra presupune adugarea punctului 6 la semenele primei decade.
In marcarea majusculelor se utilizeaza un semn particular, format din punctele 4 si 6, care preced litera respectiva, iar
pentru scrierea cifrelor de la 1 la 10, se folosesc semnele primei decade, astfel incat fiecare semn sa fie precedat de un semn
particular, format din punctele 3, 4,5 si 6 si care poarta denumirea de ´semn de cifra´.
Punctul in relief are o elevatie de 0.5 mm si o grosime de 1 mm si este de forma conica. Intre doua puncte alaturate,
distanta este de 2.2 mm.

 Pentru facilitarea scrierii se utilizeaza o placuta cu casute in care se pot intepa ( cu punctatorul) unul sau toate celelalte 6
puncte, iar litera apare pe partea opusa a hartiei intepate
 Scrierea se realizeaza de la dreapta la stanga astfel incat semnul punctat sa poata fi citit prin intoarcerea foii.
 Scrierea cu ajutorul punctatorului diminueaza viteza din cauza orientarii de la dreapta la stanga a literelor, caracterului
discontinuu al miscarilor, preciziei cerute in executie, reorientarilor frecvente pe placa de scris. Cele mai antrenate
componente ale psihomotricitatii sunt precizia, rapiditatea, forta si coordonarea.
 La insusirea scris-cititului in Braille  participa patru analizatori de baza: auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic.
Prin intermediul analizatorului auditiv se realizeaza discriminarea fonetica si invatarea emiterii corecte a sunetelor, iar
prin cel verbo-kinestezic se ajunge la descompunerea cuvantului in foneme si comprehensiunea lui ca unitate
semantica, ceea ce permite sa se transpuna in scris, sub forma de grafeme, cu ajutorul analizatorilor tactil si kinestezic. 
 Obiective ale procesului instructive-educativ:

- Dezvoltarea functiilor de orientare spatiala

- Componenta motrică a orientării spaţiale
- Componenta senzorială
- Componenta cognitivă
- Componenta afectiv-motivaţională

- Tehnicile deplasarii si orientarii

- Deplasarea independentă într-un spaţiu restrâns şi bine cunoscut
- Deplasarea cu ajutorul unui ghid văzător
- Deplasarea în spaţiu deschis, cu bastonul
- Deplasarea cu ajutor electronic
- Deplasarea cu câinele ghid

APARATURA CREATĂ DE RAILWAY TEHNICAL REASEARCH INSTITUTE – JAPONIA

ÎN AJUTORUL NEVĂZATORILOR

- Acest sistem este creat pentru ghidarea nevăzătorilor în staţiile de tren, dar şi pe stradă. El constă dintr-un
traseu special construit, blocuri de dialog şi un baston ce conţine senzori. După cum se arată în figură, datele de
intrare - informaţii despre poziţia curentă a persoanei - sunt citite de vârful bastonului şi transmise prin unde
radio echipamentului portabil de informare. Acesta, printr-un sintetizator vocal, transmite informaţia persoanei.
Când utilizatorul spune echipamentului unde vrea să ajungă (semnal de intrare vocal), este calculat cel mai bun
traseu şi îi este comunicat persoanei
- Bastonul arată ca oricare alt baston pentru orbi. Cântăreşte 200g şi are 102 cm lungime. Bateria rezistă la cea. 4
ore de funcţionare continuă. Distanţa de dialog baston-bandă conducătoare este de cca. 10 cm.
- Dacă persoana deviază de la traseul stabilit, sistemul îi comunică mesaje de genul: "Vă rog să vă întoarceţi şi
să o luaţi la dreapta."

- Exemple de mesaje vocale Informaţii fixe

- *Vă aflaţi în faţa unui automat de bilete
- *Vă aflaţi pe peronul 3
- *Vă aflaţi la începutul coborârii a 20 de trepte
- *Vă aflaţi în faţa uşilor vagonului 5
-
- Informaţii variabile
- *La această linie a sosit rapidul 51
- *Semaforul pentru pietoni este verde
-
- Informaţii specifice
- *Pentru Tokyo, vă rugăm să vă deplasaţi la linia 3
- *Pentru locurile rezervate, vă rugăm să urcaţi pe aici.