Imagini cognitive ale creierului prin rezonanta magnetica

[Type the document subtitle]

Cuprins
1. Rezonanta magnetica nucleara-definitie 2. Neuroimagistica medicala 3. Afectiunile cognitive 4. Sistemul limbic 5. Alte tulburari cognitive pg. 2 pg. 3 pg. 5 pg. 9 pg. 14

~1~

Imagini cognitive ale creierului prin rezonanta magnetica

Rezonanta magnetica nucleara- definitie:
Rezonana Magnetic Nuclear, RMN, este o tehnic spectroscopic nuclear foarte des folosit n chimie, chimie fizic, medicin nuclear, biofizic i inginerie nuclear pentru determinarea structurii diverilor compui chimici, n biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n soluie (condiii mult mai apropiate de cele native) sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea caracteristicilor fizico-anatomice a unor organe sau esuturi. Tehnica RMN este o metoda imagistica ce nu foloseste radiatia X ci foloseste proprietatile protonilor de hidrogen (H+) din corpul omenesc, care este format in proportie de peste 90% din apa. Rezonanta reprezinta schimbul de energie intre doua sisteme ce oscileaza cu aceeasi frecventa. Undele utilizate sunt unde de radiofrecventa (RF cu intensitate cuprinsa intre 1 si 100MHz). Trebuie subliniat inca de la inceput faptul ca in acest camp magnetic nu pot fi introduse metale sau alte dispozitive feromagnetice ce ar putea fi atrase in interiorul tubului. Este vorba de o tehnica de imagistica sectionala multiplanara care prezinta capacitatea de a achizitiona imagini 2D in oricare din cele trei planuri fundamentale (axial, sagital, coronal), oblice sau imagini tridimensionale 3D, cu un contrast optim intertisular. Magnetul superconductibil, trebuie racit cu heliu si este de regula de mare intensitate, intensitate care poate varia cel mai frecvent pentru uzul clinic intre 0,5 si 3 tesla. Exista si magneti destinati cercetarii in care se pot introduce animale mici sau mostre de material biologic care pot ajunge pana la intensitati de 11 - 13 T. Magnetul este intotdeauna activ, "puterea" sa fiind foarte mare, putand atrage o cheie din fier masiv de 25 cm de la o distanta mai mare de 7 m. Din aceasta cauza, orice obiect (chiar si de uz medical, cum ar fi: stetoscopul, butelia de oxigen, brancardul, etc.) aflat in raza de actiune a magnetului poate deveni un adevarat proiectil. Pe masura ce intensitatea magnetului creste, imaginile devin "mai bune", crescand rezolutia spatiala, iar secventele devin mai scurte. Exista insa si dezavantaje, la campuri de intensitate mai mare, tehnicile de achizitie sunt puternic influentate de artefacte; cele mai mici anomalii putand sa duca la compromiterea totala a unei serii achizitionate. Echilibrul intre avantajele unui camp "mare" si dezavantajele acestuia s-au

~2~

stabilit la 1,5 T. La aceasta intensitate se pot obtine imagini foarte bune, cu o rezolutie spatiala ce poate scadea sub 1mm, fara deteriorarea imaginilor si fara artefacte. Practic, pacientul este introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce aliniaza toti protonii din organism pe aceeasi directie. Alinierea protonilor in camp magnetic se face paralel cu campul magnetic principal sau antiparalel cu el. Alinierea paralela corespunde unui nivel minim energetic, iar cea antiparalela unui nivel maxim. Protonii aliniati nu se vor afla insa in repaus, ci intr-o miscare permanenta de precizie asimilata cu miscarea titirezului in jurul unui ax imaginar. Pentru fiecare grup de secvente, caracteristicile tisulare ale diferitelor structuri din organism se vor exprima printr-un semnal mai intens sau mai putin intens (mai alb - hipersemnal sau mai negru - hiposemnal). Exista tesuturi foarte bogate in protoni - H+ (apa) si tesuturi foarte sarace in H+ (corticala osoasa).

Neuroimagistica medicala
Rezonanta magnetica nucleara este o investigatie des folosita pentru depistarea cancerului la creier, deoarece este mai sensibil decat CT-ul la tumorile mici si ofera o vizualizare mai buna a fosei posterioare. Contrastul dintre materia cenusie si cea alba fac RMN-ul cea mai buna alegere pentru majoritatea conditiilor sistemului nervos central, cum ar fi bolile demielinizante, dementa, boli cerebrovasculare, boli infectioase si epilepsie. Cu ajutorul RMN este posibila identificarea ariilor cognitive ale creierului, prin stimularea lor, in vederea stabilirii unui diagnostic.

Functiile cognitive ale creierului Structuri ale SNC rol funcional 1. Mduva spinrii coarne dorsale neuronii senzitivi de ordinul 2, primesc input de la neuronii afereni primari din ganglionii spinali -coarne ventrale neuronii motori inferiori comand contracia muchilor scheletici. 2. Bulbul rahidian extensie rostral a mduvei spinrii -particip la controlul respiraiei i al presiunii sangvine -nuclei senzitivi implicai n gustaie, auz, echilibru; comanda muchilor faciali 3. Puntea lui Varolio situat rostral fa de bulb; zona ventral nuclei pontini care transmit informaia legat de micare i percepie de la cortex ctre cerebel -zona dorsal nuclei implicai n gustaie, somn i respiraie; 4. Mezencefalul cea mai mic parte a trunchiului, situat rostral fa de punte - Nuclei implicai n controlul micrii conexiuni cu cortexul, ganglionii bazali i cerebelul (ex: substanta neagra, nucleul rou, etc) - De asemenea, nuclei implicai n auz i vz.

~3~

5. Cerebelul situat deasupra trunchiului cerebral; primete input somatosenzitiv i de la organul vestibular i informaie motorie de la cortex; proiecteaz ctre cortex, via talamus; implicat n special n controlul micrii. 6. Diencefal talamus, hipotalamus, metatalamus, epitalamus Talamus staie de releu ctre cortexul cerebral; rol n modularea informaiei senzoriale decide ce informaie senzorial atinge nivelul contienei n neocortex; particip n integrarea informaiei motorii primite de la cerebel i ganglionii bazali, i transmite aceast informaie cortexului. Hipotalamus situat ventral fa de talamus rol esenial n homeostazia mediului intern i n controlul comportamentului reproductor; relgeaz secreia de hormoni de ctre hipofiz; component al sistemului motivaional iniiaz comportamente tip recompens; genereaz ritmul circadian. 7. Emisferele cerebrale cortexul cerebral i trei structuri situate n profunzime: ganglionii bazali, amigdala i hipocampusul Cortexul funcii superioare legate de percepie, cogniie i micare; Ganglionii bazali controlul fin al micrii; Amigdala generarea strilor emoionale i controlul comportamentului social; Hipocampusul formarea i stocarea memoriei.

~4~

Afectiunile cognitive
Afectiunile cognitive sunt o categorie a tulburarilor de sanatate mintala, care afecteaza in primul rand capacitatea de a invata, memoria, perceptia, rezolvarea problemelor, incluzand amnezia, dementa, delirul si alte afectiuni.

Aria de asociaie anterioar cortexul prefrontal Phineas Gage leziunea lobului prefrontal modificarea profund a personalitii incapacitarea raiunii i a planificrii. - Planificarea aciunilor viitoare; memoria de lucru; evaluarea consecinelor - Pacienii cu leziuni sau disfunctii ale lobului frontal (traume, tumori, atacuri cerebrale, intervenii chirurgicale, schizofrenie) au dificulti n planificare.

~5~

Lobotomia frontala

Egas Moniz Premiul Nobel 1949 -lobotomia frontal; -angiografia cerebrala. -in anii 50 s-au practicat zeci de mii de lobotomii ca tratament pentru anxietate, depresie, schizofrenie, agresivitate.

Aria de asociaie posterioar parietotemporal Cortexul posterior parieto-temporal integreaz informaie senzorial somatic, vizual, auditiv lezarea acestei regiuni corticale se numeste agnozie.

~6~

 Aria de asociaie parietotemporal cortexul fusiform

-Implicat n recunoaterea chipurilor lezarea se numeste prosopagnozie. -Aria de asociaie temporal se activeaz la recunoaterea unui chip:

Epilepsia de lob temporal

Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce descrcri brute i intense de activitate electric n creier. Aceast activitate electric anormal de la nivelul creierului se manifest clinic prin convulsii care afecteaz controlul micrii, al vorbirii, al vederii sau chiar al strii de contien. Un tip de epilepsie cu convulsii o reprezinta epilepsia de lob temporal, cea mai comuna forma de epilepsie la adulti.

~7~

~8~

Sistemul limbic
Componentele cognitive ale sistemului limbic: Hipocampul: este implicat in numeroase procese de cognitive, cum ar fi memoria spatiala si capacitatea de a invata. Cand hipocampul este afectat, se observa efecte vaste in aproape toate functiile cognitive, in special in memoria spatiala. Acesta poate fi afectat prin lezari ale creierului, dar si prin emotii puternice sau administrarea unor medicamente.

~9~

Afazia

Este o tulburare a vorbirii care afecteaz exprimarea sau nelegerea limbajului vorbit sau scris n absena oricrei modificri senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultnd n urma unor leziuni dobndite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii l constituie tulburarea codificrii lingvistice i nu a articulrii sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil s foloseasc limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gndirii. Exist mai multe tipuri de afazie, n care diversele proprieti ale limbajului pot fi mai mult sau mai puin afectate. n anul 1865, Paul Broca comunic rezultatele observaiilor anatomo-clinice fcute asupra pacientului Leborgne n care constat o leziune circumscris la "piciorul celei de a treia circumvoluiuni frontale" n emisfera cerebral stng, unde localizeaz "centrul" limbajului articulat. Ulterior relateaz o serie de cazuri asemntoare. Carl Wernicke descrie n anul 1874 o alt form de tulburare a vorbirii, care spre deosebire de cazurile lui Broca - se caracteriza prin tulburarea nelegerii limbajului, n timp ce vorbirea proprie era posibil, ns plin de greeli. El denumete aceast form afazie sensorial", aprut n urma unei leziuni n zona "primei circumvoluiuni temporale", rezervnd pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie".

Aria lui Broca, la 4 pacienti diferiti.

~ 10 ~

Aria lui Broca, aria lui Wernicke (RMN) -Lezarea ariilor lui Broca si Wernicke

~ 11 ~

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de demen (din latin: demens). Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise pentru prima dat de Alois Alzheimer, psihiatrui neuropatolog german. Denumirea de boal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german Emil Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea longevitii. Simptome cognitive:

Tulburri de memorie: dificultatea de a-i reaminti informaii anterior nvate i imposibilitatea de a acumula informaii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, n timp ce amintirile vechi pot fi conservate. Tulburri de vorbire: bolnavul nu i mai gsete cuvintele, chiar pentru noiuni simple. Incapacitatea de a efectua diferite activiti motorii coordonate: bolnavul "nu mai tie" cum s se mbrace adecvat, cum se descuie ua cu cheia etc. Imposibilitatea de a recunoate, identifica i denumi obiecte uzuale. Tulburri ale funciilor de organizare a activitilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii. Probleme legate de gndirea abstract, tulburri de calcul, dezorientare temporal i spaial, pierderea iniiativelor. False recunoateri: la nceput dificultate n recunoaterea fizionimiilor cunoscute, urmat de identificri eronate, care pot provoca stri de anxietate.

Modificari morfologice ale creierului: reducere accentuata a volumului- atrofia scoartei cerebrale; micsorarea circumvolutiilor cerebrale, a cisternelor cerebrale si a ventriculilor cerebrali.

~ 12 ~

Creier cu Alzheimer/ creier normal

Atrofia lobului temporal medial in boala Alzheimer

~ 13 ~

Imagini ale creierului la pacient bolnav de Alzheimer.

Alte tulburari cognitive

Tulburarea bipolara

Este o tulburare psihica caracterizata printr-o alternanta a crizelor de excitatie (manie) si a episoadelor depresive (melancolie). Psihoza maniacodepresiva se manifesta, in general, dupa varstele de 30-40 ani. Ea ar putea fi determinata de ereditate, constitutia psihica (subiect picnomorf, adica de conformatie robusta), profilul psihologic sau de o dereglare a centrilor cerebrali ai starii de spirit. Rasturnarile de situatie, de natura fizica sau psihica, de o importanta mare (soc emotional, soc chirurgical, sarcina, menopauza etc.), chiar schimbarea anotimpurilor pot fi, de asemenea, factori declansatori. Simptome si semne - Subiectul trece periodic prin crize de manie sau de melancolie, intrerupte de faze normale. Accesul se traduce atat pe plan psihic, cat si pe plan fizic: stare de spirit trista sau euforica, idei delirante, tulburari de comportament alimentar si ale greutatii corporale, insomnie si, mai ales, tendinta la sinucidere in faza melancolica.

~ 14 ~

-Neurobiologia bipolarului.

~ 15 ~

Schizofrenia Este o psihoz caracterizat prin deteriorarea proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate. Tulburarea se manifest prin halucinaii auditive, deliruri paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i este nsoit de disfuncie social sau ocupaional semnificativ. Si la acesti pacienti se pot observa modificari neurologice, cu ajutorul RMN-ului.

Creier normal

- Creier cu schizofrenie

~ 16 ~

Bibliografie:

Al. Nicula Rezonana magnetic K. Blennow, M. Leon & H. Zetterberg: Alzheimer's disease A. Kreindler, A. Fradis: Afazia. Bucureti, 1970 http://ro.wikipedia.org/wiki/Schizofrenie http://en.wikipedia.org/wiki/Cognitive_disorder http://www.uccs.edu/biology/mood-disorders/bipolardisorder.html

~ 17 ~