UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI
STIINTELE EDUCAŢIEI
Psihologie ID anul I 2012

Principalelor arii corticale ale

fiecarui lob cerebral.
Emisfericitatea
Profesor:
Dr. Mihail DANCESCU

Student
Bogdan Mihaila

BRAŞOV
2012
 Prezenta lucrare trateaza functiile principalelor arii corticale ale fiecarui lob
cerebral prin sistematizarea acestora si totodata explicatii si exemple cu privire la
emisfericitate.
La nivelul fiecarui emisfer se pot identifica patru lobi şi anume: frontal,
parietal, temporal si occipital fiecare avand mai multe arii corticale, iar fiecareia
dintre acestea le corespunde o functie specifica. Aceste functii pot fi impartite in
principal in doua mari categorii respectiv somato-senzoriale si efectoare astfel asa
cum se prezinta si in figura de mai jos .

In prezenta lucrare vor fi tratate ariile corticale, care sunt anumite portiuni
ale scoartei cerebrale ce se pot clasifica din punct de vedere morfo-functional in:
Arii senzoriale sau receptoare;  Arii motorii sau efectoare;  Arii de asociaţie; si-
Arii vegetative. 
Astfel dupa Brodmann (1909) au fost descrise peste 50 de arii corticale denumite si
harta Brodmann asa cum poate fi vizualizata in imaginea de mai jos.

Lobii frontali contin urmatoarele arii cu urmatoarele functii principale:

4- Functie principal motorie; 6- Functie pre motorie; 8- Functie a atentiei vizuale si
a miscarii ochilor; 9- Implica memoria de lucru si joaca un rol important in
planificara motorie a actiunilor, studii recente arata ca aceasta zona poate fi
implicata si in catul de inselaciune sau prezentarea unui neadevar; 10- Desi aceasta
regiune este extinsa la om, functia sa este mai putin inteleasa si datorita
complexitatii si simultaneiitatii activitatii mentale se sugereaza ca aceasta arie a
cortexului prefrontal poate a avea o funcite de regulator general in operatiunile de
planificare; 11- Functie de planificare rationala si luare a deciziilor. 43- Functie
gustativa; 44- Implicatii in sarcinile semantice si mai recent perceptia muzicii; 45-
Impreuna cu aria 44 formeaza zona lui Brocca cu rol semantic.; 46- Functie in
sustinerea atentiei si memoriei de lucru; 47- Functie in prelucrarea sintaxei
lingvistice si mai recent in sintaxa muzicala.
Lobii temporali contin urmatoarele arii cu urmatoarele functii principale:
20- Functie de procesare vizuala si a memoriei de recunoastere; 21- Functie de
procesare auditiva si de limbaj; 22- Rol auditiv, functie de generare si intelegere a
cuvintelor individuale; 37- Exista inca dispute cu privire la functia acestei zone si
se considera ca are rol in prelucrarea informatiilor legate de culoare de
recunoasterea chipului si a cuvintelor; 38- Functionalitatea semnificativa a acestei
zone nu este cunoscuta dar poate fi legata de asocierea unor procese foarte
complexe ale raspunsurilor emotioanle; 41 si 42 – Formeaza cortexul auditiv
primar care este o zona a creierului care determina capacitatea de a auzi.
Lobii parietali contin urmatoarele arii cu urmatoarele functii principale:
1, 2 si 3 Formeaza pricipala zona senzoriala pentru simtul tactil; 5- Functie in
programarea si asocierea somato-senzoriala; 7- Aceasta zona ese implicata in
localizarea obiectelor in spatiu si in raport cu propriul corp; 39- Are rol in
procesarea limbajului, lezarea acestei zone duce la afazie semantica; 40- Are rol
legat de lectura atat in ceea ce priveste semantica cat si fonologia.
Lobii occipitali contin urmatoarele arii cu urmatoarele functii principale:
17- Cortexul vizual primar responsabil cu prelucrarea informatiei vizuale; 18 –
Cortexul vizual secundar responsabil cu interpretarea imaginilor; 19- Este ozona de
asociere vizuala de recunoastere a frmelor si de diferentiere dintre “ce” si “unde” .
Sursa : http://en.wikipedia.org/wiki/Brodmann_area

Emisfericitatea este un termen introdus de biologi pentru a desemna

specificitatea functionala a unei emisfere cerebrale. In anumite conditii, una dintre
emisfere lucreaza mai mult decat cealalta. Emisfericitatea nu inseamna ruptura sau
independenta a celor doua emisfere, ci dimpotriva, ele se informeaza reciproc in
mod constant permitand o actiune coordonata in totalitate fiind unite prin corpul
calos .
 Functiile senzorio-motorii (motricitatea, sensibilitatea, miscarile mainilor si
ale picioarelor, miscarile ochilor) sunt comandate de fiecare emisfera direct si
invers (incrucisat). Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp inversa ei, avand
aceleasi functii si aceleasi roluri, ceea ce nu se intampla in cazul limbajului,
gandirii etc.
Emisfera stanga este responsabila de ceea ce spunem, iar cea dreapta de
modul in care spunem. Persoanele cu o dominanta dreapta sunt vizuale, iar cele cu
dominanta stanga sunt auditive.

Emisfericitatea poate fi diferentiata atat pe baze individuale (una dintre

emisfere este utilizata predominant ca urmare a educatiei sau a profesiei) , din
punct de vedre al genului (zonele creierului raspunzatoare de dezvoltarea vorbirii
sunt mai mari la femei - barbatul este dotat prin conformatia sa mai mult pentru o
activitate fizica, de unde si experienta sa mai mare in durerea somatica) cat si de
executie (emisfera stanga: scriere, vorbirea; emisfera dreapta recunoasterea
figurilor, desenul, etc.)