Sunteți pe pagina 1din 20

REFERAT: Conceptul de

blocuri morfo-funcționale
A.R. Luria.
Realizat: Coceban Stella, Student anul II, Psihologie
Disciplina: Neuropsihologie și Psihologie Cognitivă
În neuropsihologie, pe baza analizei datelor clinice, a fost dezvoltat un
model general structural și funcțional al creierului ca substrat al activității
mentale.
Acest model, propus de A.R.Luria, caracterizează cele mai generale tipare
ale creierului în ansamblu și stă la baza explicării activității sale integratoare.
Conform acestui model, întregul creier poate fi subdivizat în 3 blocuri
structurale și funcționale principale:
Blocul I - energetic, sau bloc de reglare a nivelului activității creierului;
Blocul II - recepția, procesarea și stocarea informațiilor exteroceptive
(adică de ieșire);
Blocul III - programare, reglare și control asupra cursului activității
mentale.
Blocurile creierului sunt caracterizate de anumite trăsături structurale, principiile
fiziologice care stau la baza activității lor și rolul pe care îl joacă în implementarea
funcțiilor mentale.

I bloc - energetic

- include structuri nespecifice de diferite


niveluri: corpul calos (1),formarea reticulară a
trunchiului cerebral(5), structuri nespecifice ale
mezencefalului(2), regiunile diencefalice,
sistemul limbic, regiunile mediobazale ale
cortexului lobilor frontali (3)și temporali (6) ai creierul, cerebelul(4) și talamusul
(7). Acest bloc al creierului reglează procesele de activare: modificări generalizate în
activare, care stau la baza diferitelor stări funcționale și modificări locale selective în
activare, care sunt necesare pentru implementarea funcțiilor mentale superioare
(HMF- reflexe complexede autoreglare, de origine socială, mediate ca structură,
conștiente și voluntare în ceea ce privește metodele de implementare (percepția,
memoria, gândire și vorbirea).
Semnificația funcțională a primului bloc în asigurarea funcțiilor mentale
constă, în primul rând, în reglarea proceselor de activare, în asigurarea unui
fundal general de activare pe care se desfășoară toate funcțiile mentale, în
menținerea tonusului general al sistemului nervos central, care este necesar
pentru orice activitate psihică. Acest aspect al muncii din primul bloc este
direct legat de procesele de atenție - generală, nediscriminatorie și selectivă,
precum și în conștiință în general.

Primul bloc al creierului este conectat direct cu procesele de memorie, cu


imprimarea, stocarea și procesarea informațiilor multimodale.
Acest bloc este substratul creierului direct al diferitelor procese și stări
motivaționale și emoționale. El percepe și procesează diverse informații
interoceptive despre stările mediului intern al corpului și reglează aceste stări
folosind mecanisme neuroumorale și biochimice.

Astfel, primul bloc al creierului este implicat în implementarea oricărei


activități mentale, și mai ales în procesele de atenție, memorie, reglare a
stărilor emoționale și a conștiinței în general.
Funcțiile primului bloc:
- reglarea proceselor de activare,
- reglarea ciclului somn-veghe,
- furnizarea sferei nevoi-motivaționale,
- acordarea de atenție modală nespecifică,
- furnizarea de memorie modală-nespecifică (capturarea, stocarea și
procesarea informațiilor multimodale),
- asigurarea fenomenelor emoționale,
- asigurarea conștiinței în general.
Dacă boala provoacă deficiențe în funcționarea normală a blocului 1, atunci
consecința va fi o scădere a tonusului cortexului cerebral. Persoana devine cu
o atenție instabilă, există o epuizare crescută patologic, somnolență. Gândirea
pierde caracterul selectiv, arbitrar pe care îl are în mod normal. Viața
emoțională a acestei persoane se schimbă, fie devine indiferentă, fie anxioasă.
II bloc

- blocul pentru primirea, procesarea și


stocarea informațiilor exteroceptive (adică
provenite din mediul extern) - include
principalele sisteme de analiză: vizual, auditiv
și cutanat-kinestezic, ale căror zone corticale
sunt situate în secțiunile posterioare ale
emisferelor cerebrale(lobii temporal,parietal și occipital).
Funcționarea acestui bloc asigură procesele specifice modale, precum și forme
integrative complexe de procesare a informațiilor exteroceptive necesare implementării
HMF.
Cortexul posterior al emisferelor cerebrale are o serie de caracteristici comune care îi
permit să fie combinat într-un singur bloc al creierului. Ea distinge „zonele nucleare”
ale analizoarelor și „periferie”, sau câmpurile primare, secundare și terțiare. Zonele
de bază ale analizoarelor includ câmpuri primare și secundare, iar periferie - câmpuri
terțiare.
Toate câmpurile corticale primare sunt caracterizate de principiul topic de
organizare („punct la punct”), conform căruia fiecare zonă a suprafeței
receptorului (retină, piele, organ Corti) corespunde unei anumite zone din
cortexul primar, ceea ce a dat motive să o numim proiecție. Mărimea zonei de
reprezentare a unuia sau altui situs receptor în cortexul primar depinde de
semnificația funcțională a acestui sit. Câmpurile corticale primare sunt
conectate direct cu nucleele releu corespunzătoare ale talamusului.
Funcțiile cortexului primar constau în analiza cea mai subtilă a diverșilor
parametri fizici ai stimulilor de o anumită modalitate, iar celulele-detectoare
ale câmpurilor primare răspund la stimulul corespunzător în funcție de un
anumit tip (fără a prezenta semne de dispariție a reacție pe măsură ce stimulul
se repetă).
Câmpurile secundare ale cortexului primesc informații mai complexe decât
cele primare, procesate de la periferie. Câmpurile corticale secundare unesc
funcțional diferite zone de analiză, efectuând sinteza stimulilor și participând
direct la furnizarea diferitelor tipuri gnostice de activitate mentală.

Câmpurile secundare sau gnostice sunt, parcă, construite deasupra celor de


proiecție. Pe suprafața creierului, câmpurile secundare mărginesc sau
înconjoară câmpurile de proiecție.
Aici are loc o complicare consistentă a procesului de prelucrare a
informațiilor. Ele asigură transformarea impulsurilor, organizate după
principiul somatotopic, într-o organizare funcțională, care la nivelul psihicului
corespunde procesului de percepție. Specificitatea modală este mai puțin
pronunțată.
Câmpurile terțiare sau zonele de suprapunere sunt zone asociative. Câmpurile
terțiare sunt în afara zonelor nucleare ale analizatorilor. Sunt situate la marginea
lobilor occipital, temporal și parietae posterior cortexului și nu au acces direct la
periferie.
Neuronii acestor zone sunt multimodali, ceea ce le asigură răspunsul la semnele
generalizate ale stimulilor externi.
Echivalentul psihologic al activității lor este percepția lumii înconjurătoare în
ansamblul ei de caracteristici multimodale. În plus, îndeplinesc o altă funcție - oferă
o tranziție de la sinteza vizuală directă la nivelul proceselor simbolice.
Câmpurile terțiare ale blocului II constituie zona de asociere posterioară.
Funcțiile câmpurilor terțiare:
-Integrarea excitațiilor provenite din câmpurile secundare ale tuturor analizorilor.
-Munca acestor zone își are echivalentul psihologic în percepția lumii în întregime;
-Asigurarea trecerii de la sinteza vizuală directă la nivelul proceselor simbolice,
datorită cărora devine posibilă implementarea vorbirii și a activității intelectuale.
Funcțiile blocului II:
- furnizarea de procese specifice modului,
- furnizarea de forme complexe de procesare provenite din exterior
(exteroceptive) a informațiilor necesare implementării funcțiilor
mentale superioare,
- asigurarea trecerii de la sinteza vizuală la nivelul proceselor
simbolice (operând cu sensurile cuvintelor, structuri gramaticale și
logice complexe, cu sisteme de numere și relații abstracte).
Consecințele deficiențelor ale celui de-al doilea bloc:

* În interiorul lobului temporal - auzul poate fi afectat semnificativ;


* Deteriorarea lobilor parietali - o încălcare a sensibilității pielii, atingere
(este dificil pentru pacient să recunoască obiectul prin atingere, senzația de
poziție normală a corpului este perturbată, ceea ce duce la o pierdere a
clarității mișcării);
* Leziuni în regiunea occipitală și zonele adiacente ale cortexului cerebral -
procesul de primire și procesare a informațiilor vizuale se înrăutățește.

Specificitatea modală este o trăsătură distinctivă a activității sistemelor


cerebrale din blocul 2.

Există, de asemenea, o unitate a lucrării emisferelor cerebrale.


III bloc - Blocul de programare, reglare și control asupra cursului activității mentale
conștiente, conform conceptului A. R. Luria, este angajat în formarea planurilor de
acțiune.
Este localizat în secțiunile anterioare ale emisferelor cerebrale situate în fața girusului
central anterior (secțiunile motorii, premotorii, prefrontale ale cortexului cerebral), în
principal în lobii frontali.
Aceste departamente sunt reprezentate de câmpuri primare, secundare, terțiare ale
cortexului.
Structura anatomică a celui de-al treilea bloc al creierului determină rolul său principal
în programarea ideilor și obiectivelor activității mentale, în reglarea și controlul acesteia
asupra rezultatelor acțiunilor individuale, precum și asupra întregului comportament în
ansamblu.
Blocul III (ca și cel II) are o structură ierarhică, dar spre deosebire de
blocul II, procesele decurg în ordine inversă - de la zonele terțiare prin
zonele secundare până la zonele primare.
Programele se formează în câmpurile terțiare, iar apoi prin cele
secundare (unde sunt detaliate) intră în zona motorie primară, care
trimite impulsurile motorii pregătite către periferie.
Acest bloc este considerat eferent.
Zona primară (de proiecție) ca parte a acestui bloc, mai precis, aparatul executiv,
este cortexul motor (motor), (câmpul 4 conform lui Brodmann).
La fel ca câmpurile de proiecție primare ale cortexului celui de-al 2-lea bloc, al
4-lea câmp este caracterizat prin:

- principiul topic de organizare, care este implementat în al 4-lea domeniu în așa


fel încât secțiunile sale superioare să fie sursa de fibre care merg către membrele
inferioare ale părții opuse, cele din mijloc - către membrele superioare ale părții
opuse și cele inferioare - fibre care merg la mușchii feței, buzelor și limbii;
- principiul reprezentării funcționale.
Zona mai mare a cortexului în acest domeniu reprezintă organele care au cea mai
mare semnificație funcțională și au nevoie de cea mai fină reglare.
Caracteristicile descrise pot fi urmărite pe diagrama „omului motor” al lui
Penfield.
Caracteristicile descrise pot fi urmărite pe diagrama „omului motor” al lui
Penfield.
Funcția principală a câmpului motor este de a asigura implementarea
programelor motrice.
Zonele secundare din blocul III sunt secțiunile premotorii. Ele asigură
detalierea, elaborarea planurilor primite de la secțiunile prefrontale pentru
transferul ulterior către cortexul motor.
Zonele corticale terțiare din blocul III sunt secțiunile prefrontale. Această zonă
este altfel numită centru asociativ din față. Îndeplinește o funcție universală și
este construită de fapt peste toate părțile creierului (spre deosebire de zonele
terțiare ale blocului II, adică centrul asociativ posterior).
Funcțiile blocului III:
- asigurarea formării planurilor și programelor de acțiune și de activitate psihică
în general;
- asigurarea reglementarii actiunilor si activitatilor;
- asigurarea controlului asupra activităților, compararea și corectarea erorilor.
Disfuncția acestei părți a creierului duce la tulburări ale sistemului musculo-
scheletic, mișcările își pierd netezimea, iar abilitățile motorii se destramă.
În același timp, procesarea informațiilor și vorbirea nu se schimbă.
Cu afectarea profundă și complexă a cortexului regiunii frontale, este posibilă
siguranța relativă a funcțiilor motorii, dar acțiunile umane încetează să se
supună programelor specificate. Comportamentul intenționat este înlocuit de
reacții inerte, stereotipe sau impulsive.
1. Лурия А.Р. Мозг человека и психические процессы. — М.,
1970. — С. 16—18.
2. Карвасарский Б. Д. Клиническая психология. — 2004. —
Гл. 12: Нейропсихологи.
3. Основы специальной психологии: Учеб. пособие для студ.
сред. пед. учеб. заведений/Л. В. Кузнецова, Л. И. Переслени,
Л. И. Солнцева и др.; Под ред. Л. В. Кузнецовой. — М.:
Издательский центр «Академия», 2002. — 480 с.
ISBN 5-7695-0530-3
4. https://studfile.net/preview/13880964/page:9/

S-ar putea să vă placă și